46. Otita medie acuta banala la adult si copilul mare.

Etio: - cauze locale: hipertrofia vegetatiilor adenoide, rinosinuzite, tumori

rinofaringiene, rezistenta scazuta a mucoasei tubo-timpanice, interventii chir.,
traumatisme locale, perforatii timpanale, infectii ale urechii externe.
- cauze generale: deficite imunologice, teren alergic, boli infecto-contagioase,
boli cronice, carente vitaminice.
Patogenie(diseminare): - cale nazo-tubara ( focar nazal sau faringian)
- cale hematogena ( septicemii, T!)
- cale externa ( traumat. directe timpan)
"ermeni: streptococ, pneumococ, stafilococ, #aemophilus influenzae, pneumococ
$riedlander, bacili "-, anaerobi.
%nato-pat: dilatare capilare & exudat seros cu fibrinogen&acumulare de germeni si
leucocite &secretie sero-sang. & muco-purulenta & purulenta.
!linica: - otita congestiva: - durere intermitenta sub forma de intepaturi, cu iradiere in
hemicraniu si dinti' hipoacuzie' verti(' senz de iritabilitate
- ex otoscopic: timpan roz, cu repere anatomice sterse.
- otita colectata: - durere lancinanta, pulsatila' hipoacuzie' acufene' mastoida
dureroasa la palpare' febra' astenie' insomnie' inapetenta.
- ex otoscopic: timpan rosu care bombeaza in totalitate.
- otita supurata: - durerea scade odata cu aparitia otoreei
- ex otoscopic :- otoree sero-sang, abundenta, care va
deveni purulenta, filanta, de cul. galbuie si inodora.: se obs. orif de perforare al
timpanului.
- faza de cicatrizare:- ) zile-scade durerea' *-+,z- scade otoreea' +*z - se
inchide perforatia' .-) sapt- restituirea auzului.
47. Otitele acute din bolile infecto contagiaose
- otita din scarlatina- + forma asem otitei medii acute / + forma necrozanta
- otita din ru(eola - forma de otita supurata clasica sau congestiva
- otita din difterie
48. Otita sero-mucoasa acuta
- frecv la copil, bilaterala
- apare in cursul unui episod inflam. faringian care det obstructia trompei E.
- exudatul:- galbui, fluid, steril, se coaguleaza la aer
- contine: 0gE, 0g", glico si lipoproteine.
- clinic: - otalgie, zgomote, hipoacuzie ( cu senz de lichid care se deplaseaza )
- otoscopie: timpan roz, retractat, cu mobilitate redusa, cu nivel de lichid prin
transparenta timpanului.
- tratament: - dezobstructia trompei prin cateterisme repetate cu introducere de
cortizon si alfachimiotripsina, dezinfectie nazala.
49. Otomastoidita acuta
- primitiva ( traumatica, hematogena) 1 secundara ( otita acuta)
- etio: monomicrobiana ( streptococ, pneumococ, b. $riedlander)
- patogenie:- factori favorizanti - aditus stramt, teren modificat poatologic, varsta
(copii, batrani).
- anato-pat :- congestie si hiperemie& tromboza vasculara & necroza aseptica a
septurilor celulare & acumulare de microbi si leucocite & empiem & osteoflegmon
- clinic:- durere in interiorul urechii cu iradiere spre mastoida, hemicranie, hipoacuzie,
alterearea starii generale, paloare, febra, anorexie
- otoscopie:- puroi in !%E, timpan congestiv, infiltrat, bombat, perforat
- 2x: - voalare a septurilor celulare, distructii lacunare.
- complicatii: paralizie faciala, exteriorizare puroi, septicemie otica
- Tratament:- aspiratie puroi / % ( +* zile).
50. Forme de exteriorizare ale otomastoiditei acute
- prin corticala externa ( puroi retroauricular & subperiostic& subcutanat & fistula)
- forma temporo-zigomatica( puroi sub m. temporal & subcutanat &edem in
hemifacies si pleoape)
- la varful mastoidei ( colectia se deschide in teaca 3!4)
- forma occipitala ( colectia dreneaza in celulele retrosinusale)
- forma (ugodigastrica( de-a lungul m. digastric &faringe &disfagie / paralizie nv.
cranieni)
- daca puroiul dreneaza prin peretele int. mastoida &petrozita ( in stanca
temporalului) sau apexita ( varful stancii) & sindromul lui "radenigo ( otoree,
paralizie de oculomotor extern, nevralgie de trigemen)
5.Forme particulare de otita medie acuta in functie de !arsta.
5arsta are mare influenta prin particularitatile anatomice corespunzatoare varstei,
momentul instalarii otitei si mi(loacele de aparare locale si generale ale
organismului.6*7 dintre otitele acute apar inaintea varstei de +, ani cu un maxim de
incidenta la )-* ani si 8,7 in a doua copilarie, la purtatorii de vegetatii adenoide si
amigdale cronic infectate.9a batran otita acuta apare mai rar dar este mai periculoasa,
indeosebi in formele cu pnenumococ care detrrmina leziuni osoase intinse generatoare
de complicatii fara ase releva pe plan clinic prin simptomatologie alarmanta.4odif
starii generale ale organismului prin diabet,T!, alergie, convalescenta sau la tarati
pot influenta tabloul clinic al otitei.Predispozitiile patlogice,varsta si si virulenta
germenului pot favoriza aparitia unor complicatii:mastoidita acuta, labirintita acuta,
complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.
5".Otita medie acuta supurata propriu-zisa.
Este de etiologie infectioasa si reprezinta localizarea unui proces supurativ in urechea
medie.3e intalneste la toate varstele dar mai ales la copil la care exista si o
hiperreactivitate a tesutului limfoid.
Etiologie:infectia microbiana simpla sau in asociatie cu virusuri care prin modificarile
lezionale deschid calea infectiilor cu germeni patogeni.3e remarca infectii rino-
faringiene sezoniere,streptococul si pneumococul, mai rar germeni gram
negativi,anaerobi.
!auze favorizante:hipertrofia vegetatiilor adenoide si a amigdalelor
palatine,rinosinuzite, tumori ale rinofaringelui,cauze generala(stari imunologice
deficitare, terenuri alergice, boli infecto contagioase, boli cronice,carente vitaminice).
Patogenie:0nfectia se propaga la uechea medie pe calea nazo-tubara, pe cale
hematogena si pe cale externa.9a infectia de cauza rino-faringiana, germenii cu punct
de plecare de la un focar infectios faringian sau sinusal se propaga prin trompa
dereglata fiziologic si a(ung la nivelul casutei pe care o infecteaza.!alea
hematogena:in cursul septicemiilor, gripa,T!.!alea externa:in traumatismele directe
ale timpanului, in cursul manevrelor de extragere a corpilor straini auriculari.0nitial se
produce hiperemie prin dilatarea capilarelor care duce la apritia unui exsudat
serofibrin,prin dezvolatrea virulentei microbiene si a afluxui de leucocite serozitatea
devine sero-sanguinolenta,apoi mucopurulenta sau purulenta.
!linic:durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere in hemifaciesul respectiv
si dinti.#ipoacuzia este variabila si se insoteste uneori de verti(, palparea mastoidei
este dureroasa la nivelul zonei de proiectie a antrului, febra, paloare, supuratie care
reduce durerea.
:toscopic:la inceput otoree seo-sanguinolenta ueori abundenta spumoasa si aerata
acre treptat devine muco-purulenta si apoi purulenta, filanta de culoare galbuie si
inodora.;upa aspirarea secretiei se observa orificiul de perforarae a timpanului,
pulsatil.;urerea inceteaza dupa circa ) zile de la debut iar otoreea dispare in *-+,
zile.Perforatia daca nu este mare se inchide in circa +* zile prin granularea marginilor.
54.Otospongioza#otoscleroza$.
osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce prin:osteoliza si reconstructie
osoasa in acelasi focar.%cesta se gaseste de obicei la nivelul ferestrei ovale unde
determina anchiloza scaritei dar se poate dezvolta de asemeni spre cavitatea labirintica
cu rasunet asupra functiei cohleare.9eziunile sunt bilaterale. Etiologie:afectiune
ereditara sub forma recesiva sau dominanta.3urditatea se agraveaza cu fiecare sarcina
si indeosebi in timpul alaptarii prin spolierea de calciu a stancii temporalului. ;in pdv
anatomopatologic, distrofia capsulei otice evolueaza in . faze: vasculara(congestiva),
de resorbtie osoasa(otospongioza), de neoformatie osoasa (otoscleroza).
!linic:surditate progresiva insotita de zgomote.3urditatea apare discret ca o
hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat si manifest in timpul per menstruale prin
oboseala, depresiune nervoasa, surmena(.;eseori se observa un fenomen neasteptat:
bolnavul aude mai bine intr-o atmosfera cu zgomot decat in liniste(paracuzia lui
<illis).Explicatia consta in faptul ca zgomotul ambiant obliga pe interlocutor sa
vorbeasca cu intensitate mai mare.:toscopic:timpanul este normal.%udiograma
precizeaza la inceput o surditate tipica de transmisie.Tratament:medical prin fluorura
de sodiu care blocheaza activitatea enzimatica in focar.Tratamentul chirurgical-ablatia
completa a scaritei, inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin grefa autogena
si punerea in pozitie a unei proteze de inlocuire a scaritei.!ontraindicatia operatorie
apare daca surditatea prezinta o evolutie labirintica marcata sau daca urechea
cotrolaterala este surda.
55. %omplicatiile !asculare ale otitelor cronice
%. Tromboflebita sino-(ugulara-inflamatia diferitelor tunici constitutive ale axului
venos care cuprinde sinusul lateral si (ugulara interna.
0nteresarea axului venos poate merge de la periflebita, flebita parietala, tromboflebita,
tromboflebita supurata la necroza.
%fectiunea evolueaza sub aspectul a 8 forme clinice:
-forma latenta manifestata prin usoape febricule si cefalee, pe seama otomastoiditei'
-forma septicemica, deosebit de zgomotoasa, in care semnele nervoase sunt evidente:
debut brutal, frison, febra, puls radid, stare generala alterata. 5ena (ugulara se
palpeaza sub forma unui cordon dur.
Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian si e
sustinut de tratament medical-antibioterapie, antiinflamat, anticoag si rehidratare.
.Tromboflebita sinusului cavernos
!linic: sdr. septicemic / edem palpebral/ chemozis si exoftalmie.
Exam fund de ochi:dilatarea venelor retiniene'
-daca are frison-=hemocultura de urgenta.
-punctia lombara-=meningita purulenta.
;iagn e confirmat de angio-24>.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral/corticoterapie/heparinoterapie.
56. &bcesul cerebelos
Poate fi unic sau multiplu.
$ocarul de necroza se constituie treptat. E incon(urat de o zona de encefalita prost
delimitata care, de regula, limiteaza tendinta la incapsulare.
Posibilitatea de ruptura in sist ventricular e un pericol iminent.
3imptome: Tulburari de coordonare (suferinta cerebeloasa se caracterizeaza prin )
semne: hipermetrie sau dismetrie, asinergie, adiadoco?inezie, executarea cu intarziere
a actelor voluntare), tulburarile de tonus, tulburari de echilibru, tremuratura care
lipseste in repaus si apare in miscarile voluntare si nistagmusul.
Evolueaza in . stadii clinice: nesupurativ, supurativ acut si respectiv subacut.
Tratament: diferentiat, in fct de stadiu. 0n stadiul nesupurativ tratament chirurgical e
exclusiv otologic. >eurochirurgul poate face eventual un volet decompresiv.
Tratament medical asociat: antibiotice, antiinflamatoare, tonicardiace, rehidratante.
0n stadiile supurative, tratament chirurgical se adreseaza atat focarului otomastoidian
cat si abcesului.
57.'aralizia periferica de facial ( etiologie) tratament-
-centrala1periferica-lezarea facialului motor - pareza 1paralizie motorie a muschiului
mimicii , uni sau bilaterala , incompleta( disociatie cervico-faciala) sau completa
( temporo-cervico-faciala)' !linic : asimetrie faciala ,tulb de motilitate a mush
mimicii, disfunctii fonatorii si masticatorii, de deglutitie sau hipotonie si atonie musc,
absenta reflexului cornean si reflexului stepedian.poate fi genetic ( sdr moebius)
traumatica ,chir ,inflamatorie ,tumorala sau idiopatica
- lezarea intermediarului @risberg - afectarea facialului senzitiv ce poate fi
iritativ(nevralgie otica -otodinie,otalgie rflexa,otonevralgie) sau distructiv ( anestezia
zonei 2amseA-#unt)-lezarea sist senzorial "uezic -tulb linguale-lezarea sist autonom
vegetativ.
58. *eningita otogena
o reactie inflamatorie a foitelor meningeale, in cursul evolutiei unei supuratii
otomastoidiene. Poate evolua ca o reactie meningitica aseptica sau septica, ca o
hidrocefalie prin exces de productie de 9!2 si bloca(ul circulatiei acestuia, sau ca
reactii meningitice septice circumscrise.
3imptome: cefalee violenta cu sediu posterior, rahialgie, varsaturi, fotofobie.
Ex obiectiv: pozitia clasica a bolnavului Bin cocos de puscaB' redoarea cefei si
pozitivarea semnelor Cernig si rudzins?i' tulburari motorii si de sensibilitate.
Punctia rahidiana sau ventriculara extrage un lichid purulent.
0n meningitele localizate, starea gen e foarte putin1deloc influentata, semnele
neurologice se traduc prin modificari paretice ale nervilor cranieni 0D,D si D0 (sdr de
gaura rupta posterioara), 500,5000 si 5(sdr de unghi pontocerebelos) sau 000,05,5 si
50(sdr de virf al orbitei' arahnoidita optochiasmatica).
Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian, iar
tratament medicalEantibioterapie locala(intraauriculara) si generala, plus
antiinflamatorii.
59.&bcesul cerebral
af supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastodian, diseminare hematogena
sau prin continuitate' clinic : in fct de stadiu : stadiul + . supuratie otica greturi
varsaturi tulb de comportament si semne meningeale' stadiul 8. 9atent semen
neurologice stadiul .. - manifest, edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie,
crize epileptic, stadiul terminal fen de torpoare si coma' trat : chir1%1%ins.
60.+raumatisme ale urec,ii externe
Plagile pavilionului-limitate numai la tegumente-pansament obisnuit. Plagile
pavilionului auditiv extern:agresiuni, grata(, tentative neadecvate de extragere de corpi
straini.Prin interesarea partilor moipoate surveni in timp o atrezie de
conduct.!ontuziile pavilionului: formare de otohematon(acumulare de sange sau
serozitate cu sediu pe fata externa a pavilionului in +1. superioara).:tohematomul-
decolarea pericondrului la niv fosetei naviculare /rupere vasc det cicatrici si ingrosari
a pav(aspect conopidiform)-trat: incizie drena( pansament compresiv-complic:
suprainf cu lez de pericondrita(%) fibrozarea1calcifierea tes con( de la niv
pav(deformari pav).
6. +umorile urec,ii externe
. +. benigne-
- putin numeroase
- dezvoltate din tesut con(unctiv, glandular sau epitelial
- chiste congenitale: dermoide sau mucoide, situate langa fisura petro-
scuamoasa
- amgiom de pavilion si conduct
- cele m frecvente E osteoamele sau exostozele osteogeneice situate in cdct
auditiv extern la nivelul segmentului osos' unice saumultiple' prin dezvoltare
blocheaza conductul = sau F complet si favorizeaza otitele externe'
- tratament: esential chirurgical - sub microscop - extirparea fromatiuni pe cale
retroauriculara sau endaurala, urmata de repunerea lamboului de piele ridicat
initial.
". + maligne-
- frecvent din tesut epitelial, mai rar din t. con(unctiv
- de obicei epitelioame spino-celulare, mai rar bazocellare
- frecvent la barbati = ), ani
- predispozitie: cicatrici traumatice, expunere la soare, degeraturi, leziuni cutanate
cronice (eczema, psoriasis, lupus etc)'
- semne subiective: durere daca exista inflamatie suraadaugata si in stadiul final'
- macroscopic: pot fi fisurate, ulcerate, bur(onate' aspect vegetant la nivelul lobului
sau in partea superioara a pavilionului' forme infiltrative la nivelulpavilionului sau in
conduct'
- extensia: progresiv spre regiunile vecine, ureche medie, endocraniu, regiunea
cervicala, occipitala'
- adenopatia: rara, in raport cu sediul tumorii'
- tratament: - fizioterapie (cobalto-terapie, elecron-terapie)
- chirurgical - rezectia prin electrocauterizare
- mixt - radiochirurgical
- prognostic: cancerul de pavilion E mult m benign decat localizarea in conductul
auditiv' tumorile con(unctive (fibrosarcoame, osteosarcoame, angiosarcoame,
melanosarcoame) au prognostic mult m sever decat cele epiteliale.
6". .abirintitele
+. 3eroase - edem al inchiderii labirintice
8. 3upurate - crearea de puroi
3imptome:
Partea de auz
5estibulara : varsaturi si ameteli
!auza: infectia din otita medie
Tratament:
%ntiedematoase
3ulfat de 4g
3ustinere prin vitamine + si G
%ntibiotice
!hirurgical
6/. 0urditatea brusc instalata
4anifestare: scHderea brutalH a audiIiei sau foarte rar progresivH, cu sau fHrH semne
premonitorii Ji semne de KnsoIire variabile.
Etiologie
- Ocluzia vascular prin ateroscleroz sau microtromboz
- Labirintita acuta
- Mai frecvent intricarea acestor 2 factori
- Exist i predispoziii familial i constituionale, bolnavii prezentnd
d!" surditate de percepie total a urec#ii opuse$
3imptome
- %urditatea
care a aprut brusc la trezirea din somn sau &n cursul zilei ce poate '
precedat uneori prin (
crize de acufene intermitente,
senzaie de plenitudine &n urec#e,
sindrom )ripal
care apare &n contextul unor fenomene psi#ice i )enerale(
%urmena!
*nxietate
%tare depresiv
+ulburri a,ective, etc$
(timpul de instalare a surditHIii variazH de la cLteva minute la cLteva ore, iar
intensitatea surditHIii variazH de la o surditate parIialH aproape totdeauna unilateral
pLna la surditate totalH)
%udiograma - evocH o surditate de percepIie cu cHdere pe acute sau din contra o
atingere electivH pe sunetele grave.
Tratament:
- Este o ur)en medical ace trebuie instituit c#iar din primele ore
- %e administrez perfuzii cu vasodilatatoare timp de - zile
- .orticoterapie pe cale )eneral
- *nticoa)ulante
- *nti#istaminice
EvoluIia - sub tratament este imprevizibilH, uneori obIinLndu-se recuperare totalH
Kn circa +, zile, iar Kn alte cazuri surditatea poate rHmLne staIionarH.
64. 'rotezarea auditi!1
Protezarea auditivH este un amplificator care are drept scop restaurarea funcIiei
auditive cLt mai aproape de cea normala.
Tipuri de examinare : fonic, acumetric Ji audiometric (se folosesc pentru a preciza
tipul Ji gradul leziunilor )
4etode de tratament: medica, fizioterapic, crenoterapic sau chirurgical.
:tologul este cel care face indicIiile protezHrii dacH nu sau obIinut ameliorarea
audiIiei prin celelalte metode te tratament.
Mn caz de surditate bilateralH, este necesar ca protezarea sH fie binaurlH deoarece
permite o audiIie calitativH Ji cantitativH mai bunH. 3urditHIile simetrice se KntLlnesc la
cei care pot fi protezaIi cu proteze stereofonice bilaterale ( se intLlnesc de obicei la
copii).
!ontaindicaIiile protezHrii pe cale aerianH:
%treziile congenitale
%bsenIa conductului auditiv extern
:tospongiozH (dacH una din urechi este total deficitarH sau e existat un eJec
operator)
0mperforaIia de conduct
Mn surditHIile cochleare totale este indicat implantul cochlear cu mai mulIi electrozi
sau urechea electronicH.
65. 0urditatea #0$ la copil
. 0urditati de perceptie-
.a. 2reditare
!linic:
- 3 recesiva fixa - deficitul auditiv existent la nastere ramane stabil, totdeauna
sever, bilateral si simetric, m frecvent la baieti'
- 3 dominanta evolutiva - apare intre .-., ani, se agraveaza progresiv.
%fectiuni genetice asociate cu 3:
- sdr. $ranceschetti E disostoza mandobulo-faciala / anomalii oculare'
- maladia 9obstein - 5an der #oeve E osteopsatiroza E fragilitate osoasa,
coloratia albastra a scleroticelor, tulburari auditive (b. oaselor de sticla)'
- sdr. %pert - !rouzon E disostoza cranio-faciala - deformatii craniene,
malformatii faciale, surditate bilaterala de transmisie'
- sdr. 4arfan - malformatii osoase, cardiace, oculare si de pavilion cu
hipoacuzie de transmisie'
- sdr. %lport (/leziuni renale).
.b. %astigate
- prenatale - embriopatii, fetopatii
- cauze: virale (rubeola mamei in primele . luni de sarcina, gripa,
ru(eola), toxice (streptomicina, thalidomida), parazitare (toxoplasmoza in primele
G saptamani de sarcina), sifilis (meningo-nevrita a acusticului sau labirintita),
endogene (diabet, #T%, nefrita, disgravidii banale).
- neonatale
- traumatismul obstetrical - hemoragie meningee sau cerebromeningee, anoxie -
asociaza simptome neurologice variate'
- incompatibilitate sanguina feto-materna
- prematuritatea favorizeaza instalare 3 prin anoxie
- postnatale
- aceleasi cauze ca si la adult: traumatisme, toxice ( 3treptomici na, >eomicina,
Canamicina), infectii (oreion)
". 0 de transmisie-
- catarul tubar,otitele seroase, otitele cronice supurate
- malformatiile urechii externe si medii
Examenulcopiluluisurd:
+. metode clinice - audiometria subiectiva: examen audiometric (la sugar - reactiie
copilului la stimuli sonori variati - reflex cohleo-palpebral, cohlea-muscular),tehnici
de conditionare, audiometria vocala (in functie de achizitia lingvistica a copilului)'
8. metode obiective - audiomateria electro-encefalica, electro-cohleografia, examenul
potentialelor trunchiuli cerebral, impedancemetria etc:
F ), d - deficienta auditiva usoara
),-6, d - deficienta auditiva medie
6,-N, d - deficienta auditiva severa
=N, d - deficienta auditiva profunda
3unt necesare investigatii ce permit orientarea indicatiilor terapeutice: ex. :29, ex.
:rtofonic, ex. Psihologic, radiografii, !T, ex. 3erologic, ancheta genetica etc.
Tratament:
+. 3. de transmisie - medical sau chirurgical - recuperare O 8, d. Proteza
auditiva pt. cele bilaterale'
8. 3. de eprceptie - educatia precoce mama-copil de catre ortofonist pentru a
dezvolta aptitudini care sa-i permita achizitia limba(ului. 3. castigate
inainte1dupa limba( se indica educarea sau reeducarea ortofonica, protezarea
auditiva etc.
66.03456+&+2& '4OF206O7&.&
Surditatea profesionala-deficitul auditiv determinat de expunerea prelungita la
zgomot in timpul muncii.
%paritia unei surditati profesionale depinde de:
-caracterele zgomotului :-intensitate
-ritm
-timbru zgomotului cat si durata de
Expunere
-riscul de nocivitate incepe de la N* db si este deosebit de grav peste +,*
db,zgomotele cadentate sunt mai nocive decat zgomotele continue.,suntele de frecv
acuta sunt mai nocive decat cele de frecv.grava
-surditatea se agraveaza progresiv in cursul expunerii indelungate la zgomot,si se
stabilizeazacand individual este scos din mediul respective
-factori indi!iduali :-susceptibilitatea individuala,
-varsta
-afectiuni auriculare anterioare

Clinica surditatii profesionale:
0nstalarea surditatii profesionale are se face progresiv ,in . faze
-faza de adaptare--stare de rau general,astenie,acufene
-pe audiograma poate atinge o pierdere de *,db,deficit care este
tranzitoriu
-cu timpul perioada de recuperare devine din ce in ce mai mare
-faza de latenta-se caract prin instalarea unui deficit permanent de important
moderata
-faza de surditate manifesta-individul remarca o o percepere mai
mai slaba a vocii soptite
-dificultate in conversatie din cauza acufenelor variabile
ca intesitate.
-audigrama arata un deficit important pe frecv acute,care
se extinde
;iagnosticul pozitiv se bazeaza pe elemente din anamneza care precizeaza
circumstantele etiologice si caracterul progresiv al surditatii,prin ex clinic care
varifica integritatea timpanica si permeabilitatea trompei lui eustache si prin
caracterele audimetrice ale surditatii.
Ex audiometric -surditate de perceptie predominand pe frecventele acute,bilaterale si
simetrica
T2%T%4E>T
-materiale individuale protectoare,selectionare la anga(are,controale regulate ale
auditiei
G6.&7&+O*6& %.676%& & .&46782.36
9aringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos situate deasupra traheei si sub
faringe,in care se deschide prin vestibulul laringian delimitat si de coroana laringiana.
Forma laringelui-
-piramida triunghiulara,cu baza ant-sup deschisa in hipofaringe si varful in continuare
cu traheea in (os
-fata post repreznita peretele anterior al hipofaringelui,fetele an-lat fiind acoperite de
lobii lat aiglandei tiroide,de muschii subhioidieni si tegumentele cervicale ant.
4aporturi-
%nt -lat:-(din suprafata spre profunzime)-pielea
-pielosul gatului
-aponevroza cervicala
superfciala,aponevroza cervicala mi(locie ,ce prin unire formeaza linia alba cervicala
si lo(a viscerala ce contine conductul laringo-traheal,faringo-esofagian si corpul
galndei tiroide .
9ateral:-scm
Posterior:-coloana vertebrala(cv *,G,6 cervicale)
Post -lat intre repliul faringo-epiglotic si pliul lui betz,-sinusul piriform
Scheletul laringelui:
-este format din . cartila(e mediane(cricoidul,tiroidul si epiglota),8 aritonoizi situati
lateral pe marginea superioara a cricoidului,pe varful aritenoidului gasindu-se
cartila(ele 3antorini
Cricoidul:-este un cartilagiu de forma inelara,situate inferior sub forma de inel cu
pecete ce sustine cartila(ul tiroid si aritenoizii
-suparf lui interioara corespunde spatiului subglotic , iar supraf ext prezinta
8 fatete articulare pt coarnele mici ale tiroidului , marg sup are 8 fatete oviode pt
cartlia(ele aritenoide.
Tiroidul
-este situate deasupra arcului cricoidian fiind format din 8 lame patrulatere,unite
anterior c emedian are o proeminenta
-in ungiul format de lamele tiroidiene se insera extremitatea ant a corzilor vocale
Epiglota
-este o lama de cartila( elastic subtire ,asezat inaintea orificiului sup al laringelui pe
care il acopera in timpul deglutitiei
Cartilajele aritenoide
-au forma de piramida truing asezate pe fatetele articulare de pe marg sup a
cricoidului
-baza aritenoidului prez 8 apofize -una ant vocala,pe care se prinde coarda vocala
-una externa musculara asezata inafara laringelui
,pe care se insera mcricoaritenoidian post si lat
!artila(ele accesorii sunt:cartila(ele 3antorini si cart.4orgagni.
Muschii laringelui
4uschi intrinseci ai laringelui-muschi deschizatori ai orificiului glotic
-m.inchizatori ai orificiului glotic
-m.tensori ai corzilor vocale
4uschi extrinseci ai laringelui
-apartinand org vecine:faringe,limba,asigurand susoensia,fixarea si ridicarea
scheletului laringian
GP.275O.&46782.2
!onfiguratia interna a laringelui
Regiunea supraglotica
-limitata sup de coroana laringiana formata din epiglota,repliurile arirei epiglotice si
aritenoizi,intre care se gaseste incizura aritenoidiana
-vestibulul laringian are forma de palnie -ant-epiglota ,post-incizura
interaritenoidiana,lat-ventriculii morgagni
Regiunea glotica
-delimitata de comisura ant,marg libera si fata sup a corzilor vocale si posterior spatiul
dintre aritenoizi
-spatiul glotic prez o portiune fonatorie(m.vocal) si una posterioara respiratorie

4egiunea suglotica
-sup-marg libera a corzilor vocale ,inf de marginea inf a cartila(ului cricoid
9at-muschiul cricoaritenoidian si inelul cricoidului
4ucoasa laringelui este constituita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator,
pseudostratificat.
4ucoasa contine glande seroase si mucoase si insule limfoide dezvoltate la nivelul
ventricolului.
5ascularizatia laringelui
-artera laringee sup
-artera laringee ant-inf
-artera laringee post-inf
0nervatia laringelui
-n.vag-n.laringeu sup si n.laringeu inf sau recurent
69.%.&06F6%&42& .&46786+2.O4
9%20>"0TE %!QTE
-laringita acuta debuteaza cu o stare de hipersestezie,tuse,(ena fonatorie apoi
raguseala,afonie completa,tuse latratoare ,insotita de dureri
9%20>"0TE %!QTE >E3PE!0$0!E
-9aringita catarala acuta
-laringita subglotica
9%20>"0TE9E %!QTE ;0>!Q23Q9 :909:2 0>$E!T0:%3E
-difteria
-scarlatina
-febra tifoida
-gripa
-ru(eola,varicela,tusea convulsiva
-laringita aftoasa si #erpetica
9%20>"0TE9E !2:>0!E
9%20>"0T% !2:>0!% >E3PE!0$0!%-inflam difuza superficiala,nespecifica a
mucoasei laringiene cu evolutie indelungata
-9aringita catarala cronica:-primul stadium al inflamatiei cr
-9aringita cr hipertrofica de aspect pseudomixomatos
-9aringitele pahidermice rosii
-9aringita pahidermica alba
9%20>"0TE9E !2:>0!E 3PE!0$0!E
-Tuberculoza laringelui-forma clinica infiltro-ulcerativa
-forma acuta ,miliara
-lupusul laringelui
-9upusul laringelui
-3ifilisul laringelui


70.'&'6.O*&+O9& .&46786&7&
Papilomatoza laringiana este o neoformatiune exofitica benigna caracterizata prin
hiprplazie con(unctivo-epiteliala
!opil-inf virala
-tulb endocrine
%dult-toxine endo1exogene
-inflam cornice
3imptomatologie
-disfonia:pana la afonie completa
9aringoscopic-forme conopidiforme difuze
-forme muriforme:situate pe corzile vocale
-formatiuni dure de culoare cenusie sau rosietica ,de aspectul crestei de
cocos,dispuse pe corzile vocale
;iagnostic
9a copil -disfonie instalata lent si tulb respiratorii,caractere prin care se diferentiaza
de crupul difteric ,de laringita subglotica,de corpii straini,in cursul carora aceste
fenomene se instaleaza acut
9a adult-diagnosticul diferential se face cu pahidermiile inflamatorii,cu cancerul sau
cu tbc forma vegetanta,
-la adult papilomul degenereaza adeseori in malign ,ex histologic fiind obligatoriu
T2%T%4E>T
-extirparea formatiunilor care obstrueaza cavitatea laringiana si ameninta viata
copilului
Tratamentul general-antibioterapia
-estrogenoterapia
-administr de !a si 4g
-metode imunologice care utilizeaza vaccinuri de papiloame
bovine
Tratamentul local
-medicamente topice aplicate local(pot det leziuni locale)
-agenti fizici:crioterapia cu azot lichid,ultrasonoterapie,cauterizare bipolara
-tratamentul chirurgical ,asociat cu metode terapeutice dau rezultatele cele mai bune
-extirparea formatiunilor se face in laringoscopie directa sau
indirecta,microlaringoscopie care permite ablatia stricta a papiloamelor
7. .arinigita acuta catarala
!omplicatii
-%par la bolnavi cu stare generala alterata
-sunt determinate mai ales de infectii streptococice sec.
- complicatiile imbraca forme diferite: edem,abces,flegmon,pericondrita,condrita si
comporta un prognostic sever atat prin stenozarea acuta a cavitatii laringienecat si prin
posibilitatea extensiei spre spatiile celulare ale gatului si mediastin
- complicatiile se manifesta prin: febra ridicata, disfagie accentuate , tulb respiratorii
care pot merge pana la stari de preasfixie,iar local prin tumifieri rosii si pliurile
ariepiglotice si reg ariteonizilor.
Tratament
-repaus vocal timp de cateva zile
-evitarea mediului nociv
-repaus la pat
-antitermice
-antibiotice in caz de complicatii
3e indica bauturi calde, vit ! , se evita fumatul si alcoolul. olnavul este tinut intr-o
atmosfera cu aer umificat
!ontra tusei se adm. !odenal , tusomag
Pt secrectii aderente(laringita gripala) se vor aplica aerosoli cu alfachimotripsina, iar
pt secretii traheobronsice se adm. romhexin(8 tab1zi)
7". .aringita acuta catarala
2eprezinta o inflamatie acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara ,
determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui
respirator
Etiopatogenie:
- $rig
- Qmezeala
- 3chimbarile bruste de temperature
- Tulb. 5asomotorii ale mucoasei
- !arente alimentare vitaminice
- $lora saprofita existent in anumite conditii poate devein patogena( hAperemia
mucoasei cu transudat apoi exudat si posibila supraadaugare de miozita sau
artrita crico-ariterrnoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei).
%natomie patologica
-hiperemia mucoasei
-transudat in tesut cellular submucos cu leucocite celule rotunde
-exudat mucus si muco-purulent
7/. .aringita acuta catarala
Este marcata de o (ena fonatorie ce merge pana la raguseala, fara dispnee. 3tarea
generala nu este afectata, putand coexista rinita, faringita si traheo-bronsita.
9aringoscopie : o congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual muco-
purulente.
9a palpare: perceperea in reg laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela
prezenta unui traumatism sol. ;e continuitate laringo-traheala sau o infectie cu
anaerobi propaga de la o afectiune acuta faringo-alringiana si tiroidiana.
74. .aringita subglotica
3e datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului, reprezintate prin
dimensiunile scazute ale lumenului laringelui' formationilor limfoide situate in tesut
con(unctiv lax subglotic' inextensibilitatii inelului cricoidian' caracterului morfo-
functional unitarA intre segmentele arborelui respirator 0 conditii normale si
patologice'imperfectiunii mecanismului de pregatire al aerului inspirit si instabilitatii
neuro-vegetative a copilului.
3imptome:
-criza de dispnee cu corna(,tira( suprasternal si intercostals
-cianoza
-laringoscopic: edem sau inflamatiea mucoasei subglotice, cu ingustarea evidenta a
lumenului in contrast cu aspectul mucoasei gloto- supra glotice relative normala
-tuse ragusita1voce clara
3e poate complica cu laringo-traheo-bronsita membranoasa sau
bronchopneumonia iar dg diferential se face cu: laringita supraglotica, aspirarea unui
corp strain, pneumopatie.
Tratament: Qmidificare aerului, hidratare, oxigenoterapie, comprese calde, sedare cu
luminal sau largactil, antibioterapie mucolitice si corticoterapie in cazurile severe.
0n cazurile grave se face traheotomie
75. .aringite cronice 76..aringita cronica catarala
2eprezinta inflamatia difuza superficial a mucoasei laringiene, avand o evolutie
indelungata.
!lasificare
9aringitele cornice nespecifice
+.9aringita catarala cronica: este primul stadiu al inflamatiei cornice, reversibila prin
tratament correct si laringoscopic prezinta o roseate difuza a vestibulului laringian si
al corzilor vocale si secretii vascoase albicoase.
8.laringita pseudomixomatoasa (edemul 2einc?e) apare la cei cu afectiuni laringiene
la care se adauga fumatul si malmena(ul.laringoscopic corzile vocale prezinta un
edem alb translucid gelatinos,fara ingrosare de mucoasa sau cheratoza
..laringita pahidermice rosii: se manifesta prin disfonie permanenta are* forme:
-cordita pahidermica simpla
-cordita pahidermica verucoasa(granuloasa)
-ulcerul de contact
-"ranuloame
-pahidermia interaritenoidiana
). laringita pahidermica alba: aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor
zone plane sau exofitice albe ?eratinizate
a. placa de leucoplazie se prezinta sub forma unei zone alb-sidefii situate in +1. ant a
unei corzi vocale, in (ur mucoasa fiind rosietica,fara limite nete intre ele.
b. forma exofitica se prezinta ca o masa albicioasa denivelata cu baza larga de
implantare ce proemina in ventricol, coarda vecina prezintand leziuni inflamatorii.
4erge spre raguseala cu tulb de sensitive sub forma de hiperestezie.
Tratamentul laringitelor cornice nespecifice:
-suprimarea focarelor de infectie cronica
-suprimarea factorilor iritativi si toxici
-vaccinoterapie, vit %, inhalatii 0 aerosoli, alfachimotripsina
-tratament chirurgical:laringoscopie cu laser sauin suspenise( in cazul unor degenerari
maligne)
9aringitele cronice specifice
+.Tbc laringian: localizare secundara localizarii pulmonare, anatomopatologic se
prezinta sub forma de infiltratie circumscrisa sau difuza cu noduli si posibile
ulceratii . se gaseste sub forma productive,exudativa, miliara.
8. 9upusl laringelui: este consecutiv celui al nasului si al faringelui.
3imptomatologia este in general frusta, descoperita intamplator cu ocazia unei
laringoscopii si confirmataprin prezenta cel. 9upice.
Tratamentul consta in adm. ;e 5it ;8 si calciu prin metoda charpA de .ori1sapt. !arte
G,,,,,u.i,timp de 8-. luni, apoi G,,,,,u.i la 8 sapt timp de .luni gluconat de calciu
,.*,g1zi
..sifilisul laringian: se prezinta sub ) forme ' primar, sec, tertiar si nervos,
determinand diplegie resp.(sdr. "erhardt) simptomatologia se manifesta prin disfonie,
tulb resp. si disfagie. Prezenta rinitei,pemfigusului palmar si plantar cat si fisurile
peribucale
).3cleromul laringlui : infiltrate mici , rotunde, situate pe o baza de tesut dur,
scleros,characteristic fiind lispa ulceratiilor. iopsia este obligatorie si determinant.
Tratamentul consta prin adm. ;e 3treptomicina ,.*,-+ g1zi mai multe luni sub
controlul audiogramei ori traheotomie in formele dispeizante
77.%ancer laringe-dgn:tratam-diagnostic-
un rol important il (oaca simptomatologia.0n cancerul corzilor vocale:raguseala,
precedata de inasprirea vocii si senzatia de uascaciune a gatului, mergand pana la
afonie.0n cancerul supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de plenitudine si iritatie
in gat, cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie.3chimbarea vocii se face
in formele tardive ale bolii.0n cancerul subglotic:dispnee ce poate a(unge rapid la
insuficienta respiratorie acuta si disfonie.Punerea in evidenta a cancerului laringian se
face prin:laringoscopia indirecta folosind laringoscopul rigid si fibroscopul opric
flexibil.%lte explorari:2x simpla,!T,ecografie in depistarea metastazelor ganglionare
cervicale.,24>, si biopsie.Tratament:chirurgical si radiochimioterapie, depinzand de
forma anatomo-patologica, localizarea, stadiul tumoral si acceptul bolnavului.0n
localizarile supraglotice- stadiul 0 laser, chir functionala, laringectomie orizontala
supraglotica sau epiglotectomie #uet /radioterapie ' stadiul 00 laringectomie subtotala
supraglotica/ radioterapie/ chimio ( daca chir Eesec) stadiul 000 si 05- chimio /
laringectomie totala si radioterapie/ adenectomie radical.0n localizarile glotice -
stadiu 0 - terapie laser, chir partial verticala functionala ( cordectomie, laringectomie
frontal-anterioara) radioterapie ' stadiul 00 - exereza cu
laser,hemilaringectomie,radioterapie,stadiul 000 chimioterapie/ cricohioidopexie sau
cricohiodioepiglotopexie sau laringectomie totala cu evidare ggl radical plus
radioterapie' stadiul 05 la fel ca la localizarea supraglotica.

78.%ancer laringe-etio)anatopato)clinic-macroscopic-
. forme: proliferative, infiltrative si ulcerative.
4icroscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade de
diferentiere,fibrosarcoame si rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame maligne
si carcinoame verucoase. >eoplasmul eta(ului glotic : pct de plecare marg libera a
corzii pana la un plan ce trece prin planseul ventricular cu extensie pe aripioara
tiroidiana lat spre coarda vocala opusa prin comisura ant ' in post catre aritenoizi si
piriforme , sup spatial supraglotic iar inf spatial subglotic.>eoplasumul eta(ului
supraglotic:a. neoplasmul vestibular -cuprinde epiglota,benizle ventriculare,reliuri
ariepiglotice si aritenoizi cu pct de plecare fata laringeana a epiglotei' extensie inf spre
glota si ant si lat spre lo(a #TE si spatial paraglotic ,sup -valecule si baza limbii b.
neoplasmul ventricular - intre coarda vocala si banda ventriculara . extensie sup
banda ventriculara , inf - eta( glotic , lat - cartila( tiroid , drena( limfatic spre lantul
(ugulo carotidian la grupul subdigastric si omohioidian .>eoplasmul eta(ului
subglotic- rar , manifestat prin dispnee, extensie spre traheea cervical, drean( limf
lantulul (ugulocarotidian si recurential.;g dif : laringinte edematose, sclerom
laringean, polipi, angioame ,sch@anoame, papilom, lues tertiar, T!,laringite cr albe.
79.0pasmul glotic.
9a copil:in primii 8 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si tetania.Exacerbarea se
face in cazul coexistentei adenoiditei cronice.!rizele spasmotice sunt declansate si de
excitatii psihice, stari febrile, tira(, cianoza fetei. Tratament:oxigenoterapie, vitamina
;8,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de infectii cronic tip
adeno-amigdalita cronica.9a adult:in caz de hiperestezie faringo-
laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori laringiene pediculate, cu lueta
voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice.3imptomele de insuficienta respiratorie
merg pana la asfixie si sunt precedate de accese de tuse .;iag dif se face cu astmul
bronsic si cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative.
80.+raumatisme laringiene.
Traumatisme interne:eforturi vocale exagerate(cand se produc leziuni musculare sau
hemoragii sub mucoasa corzilor vocale, cauzate de surmena(ul vocal sau oboseala
generala), corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse
violenta,dispnee si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst
caustice cu dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari
intralaringiene(dupa tuba( laringian, cauterizari laringiene, crioterapie laringiana,
laringoscopii,bronhoscopii).Traumatismele externe-traumatisme deschise-arme
albe,arme de foc,agenti perforanti si corpi contondenti'-traumatisme inchise-accidente
rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.Traumatismele deschise-riscuri:hemoragia ce
poate inunda arborele bronsic,emfizemul cervical si
mediastinal,infectia.Traumatismele inchise sunt sub forma de:contuzii(prin
edem,hematom, care se poate suprainfecta-abces,condrita,si stenoza
secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-subglotice,dezinsertia laringo-
traheala, zdrobirea complexa a laringelui, luxatii).3imptome:dispnee,,tuse,tulburari de
deglutitie pana la stare de soc traumatic si hemoragic cu edem si hematoame
locoregionale.9a acestea se oate adauga emfizemul scubcutanat-semn de fractura si
solutie de continuitate laringiana.Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, !T,
angiografie, stroboscopia.Tratament:primul a(utor,combaterea socului,hemostaza
primara,adm de oxigen si perfuzie,traheotomie de urgenta,urmarirea si tratarea
emfizemului subcutanat si profilaxia infectiilor secundare,antibioterapie si
antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal.
8.+ra,eotomia-indicatii.
0nterv chir de scurtcircuitare a caii aeriene sub niv obst faring sau laring, prin care
traheea este pusa in comunicare cu mediul extern.3copuri: reduce spatial mort
anatomic, aspirarea secretiilor arborelui traheo-bronsic, ventilatie pulm si artificial,
izolarea caii digest de cea resp, manevra de urgent-necesit traheotom in obstr caiilor
aeriene prin: procese inf1tumorale endo sau exocraniene prin compresie.0nd:+. Apass
pt caile aeriene obstruate:.tumori ce obstr faringe, laringe, trahee sup,malf cong ce det
obstr laringelui,lez cu sau fara fractura laringelui sau trah,paralizie cordala bilat,lez
postraumatice severe maxilofaciale, corp strain in !23, lez infl a limbii faringe
laringe trahee, arsuri'8.>ecesitatea aspirare secretii din tract resp inf:tuse ineficienta
postinterv toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont gastric'.>ecesar de
oxAgen in !20:P:! si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de intox cu
medic, droguri, traumatisme craniene, fracture costale,emfizem,paralizie perete
thoracic,aectiuni frecvent implicate-!opil: laringita acuta din ru(eola, lartingita
subglotica,papilomatoza laringeana, corpi straini,traumatisme-%dult:
traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale, proc infl.!lasificare dupa sediu:unde se
practica traheo:-inalta inel +-8,-mi(locie inel.-) (transistmica-in prealabil ligature
ismului tiroidian),-(oasa )-G (indicate la copii micideoarece evita istmul tiroidei si
stenoza subglotica).9aringotomia intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima
urgent,in coma vigila cu cianoza intense, stop cardioresp.Este o trahetomie de scurta
durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta in sectiunea planuri superf sau a mmbr
cricotiroidiene, sau introd provizorie a unui trocar sau ac sau folosirea unei truse
special Ruic? trade.!ompicatii: emfizem mediastinal, subcutanat, pneumotorax,
hemoragie, stenoza traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie.
8".&rsuri si stenoze esofagiene-
anatopato,clinic,evolutie.%natomo-patologic:+.stadiul de congestie(hiperemie,edem
prin iritatie toxica),8.stadiul de ulceratie(sfaceluri cu eliminare prin voma,ulceratii
superficiale sau profunde),..stadiul de reparatie(cu bur(oni carnosi de granulatie ce
inchid aceste ulceratii),).stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii lezate si
constituirii stenozei).;easupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni determinate
de staza alimentelor.!linic:-per de debut:durere,disfagie,-per intermediara(de
remisiune),-per de stenoza(scleroza retractila cu reducerea progresiva a lumenului).9a
inceput bolnavul acuza durere,tahicardie,tahipnee, cianoza si chiar soc.;upa cateva
ore durerea se diminua, apare disfagie totala,hipersalvatie si regurgitatii.9ichidul
regurgitat este fetid,hemoragic si cu fragmente de mucoasa.
8/. &rsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.
!omplicatii:perforatia esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.0nstalarea stenozei
se carac prin disfagie mecanica, regurgitatii, alterarea starii generale.
Tratament:Primul a(utor-neutralizarea substantei caustice cu lapte,apa bicarbonatata
ptr acizi si apa cu otet ptr alcali.3e aplica terapia antisoc,combaterea durerii cu
antalgice inclusiv opiacee, perfuzii dextran, antiinflamatorii
cortizonice,antibiotice.;ilatatii esofagiene dupa )-G sapt de la ingestie.0n caz de
disfagie totala se practica gastrostoma de alimentatie.!and dilatatiile nu dau rezultate
se face esofagoplastie cu portiuni de stomac,ileocolon,colon transvers,ansa intestin
subtire.
84.0dr disfagic
-;if de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a a(unge in
stomac.!lasif in fct de pct de origine :+.disfagie inalta gloso-faringo-laringeana - la
inceputul deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in urechea ipsilaterala) accentuate in
istmul gatului bilat1unilat,se fav deglutitia spre partea opusa bolnavul inclinand si
capul' ;upa simtp de insotire - a.disfagie dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa
nefebrila,disfagie febrile prelungita,disfagie dureroase isolate, 8.disfagie (oasa -
esofagiana - senz de oprire 1greutate profunda perceputa la baza gatului sau in reg
dorsala, (ena resp, sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura (
precoce sau tardiv) 8 tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-durere cu sialoree lacrimare -
corpi straini esof,esofagita coroziva ac)si progresiva( ev lenta pima dat a pt solide si
apoi lichide -stenzone ale esof si cancer esof).
85.+umori esofagiene.
enigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame,
hemangioame.3unt in general mici, in stare de latenta. ;ebut insidios cu disfagie
constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr lichide,
regurgitatii.
4aligne-factori favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau
foarte calde, traumatisme, megaesofagul.%natomo-patologic:forma vegetanta,
ulcerata, infiltrativa. 4icroscopic:epiteliomul malpighian. %denocarcinomul se
intalneste in +1. inferioara a esofagului. Extinderea neoplasmului se face prin
continuitate, sau contiguitate, pe cale limfatica in reteaua mediastinala sau celiaca
abdominala si poate metastaza la distanta in ficat, plamani, os si
creier.3imptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere
constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii fetide, hematemeza, adenopatii la
distanta si mediastinale. ;aca nu apar complicatii, bolnavul decedeaza prin casexie si
deshidratare. Paraclinic: 2x-tranzit baritat,examen endoscopic cu prelevare de biopsie,
esofagoscopie, laringoscopie si bronhoesofagoscopia. Tratament: medical (antibiotice
si antiinflamatorii), radioterapie, chirurgical (paleativ prin gastrostomie sau curativ,
urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).
87.Fistule si c,isturi cer!icale mediane.
!histurile mediane pot fi localizate suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau
suprasteral.!histurile suprahioidiene sunt dermoide si se dezvolta in grosimea
planseului bucal, avand aderenta la hioid sau simfiza mentoniera.!hist
mediocervical(de canal tireoglos)-defect de stenozare a traiect canal tireoglos in
migrarea gl tiroide de la baza limbii catre fata ant a traheei-canalul trece prin osul
hioid, formatiunea este mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza/corp os hioid.
88. Fistule si c,isturi cer!icale laterale
!histi laterlale-se gas in port laterala cervicala pe marg %nt 3!4 pe linia
5ialleton.!a structura sunt fie dermoide cu continut sebaceu sau cel mai frecvent
amigdaloide, cu structura de mucoasa faringiana. .-sunt vicii de acolare a arcului
branhial,8...) si se intind de la lo(a amigd in (os pe marg %nt a 3!4. -se poate
suprainfecta, fistuliza rar maligniza. trat: exereza.
9.5iagnosticul tumefactiilor cronice cer!icale- formatiuni neganglionare
-in fata unei formatiuni cervicale este necesar a efectua un examen :29 complet si
correct:
formatiuni neganglionare- de tip tumoral:
-chiste congenitale de origine branhiala'
-tumori nervoase: sch@anoame'
-tumori glomice carotidiene'
-tumori vasculare: anevrisme, limfangiom chistic'
-branhiom malign'
-adenom sau cancer tiroidian, tiroide aberante, lob lateral'
-tumori salivare'
-examenul trebuie sa fie sistematic, in etape successive, pentru a preciza cu exactitate
daca este vorba despre o adenopatie sau de o alta formatiune cu localizare cervicala'
-in ceea ce priveste adenopati, saunt situatii cand diagnosticul este evident: anamneza,
caracterele si evolutia adenopatiei, asociatia cu diverse simptome sau localizarea,
realizeaza un tablou sufficient de complet si evocator al mladiei, iar examenele
complimentare confirma dg clinic'
-cand diagnosticul este mai dificil: afectiune rara, investigatii gresit diri(ate,
simptomatologie minora, atipica, este necesar de a se practica un bilant clinic si
paraclinic:
a)interogatoriul
b)examen :29 si al cavitatii bucale minutios si sistematic
c)examen general care comporta: semne functionale si semne generale de insotire
(varsta, febra, prurit, semne cutanate), examen general propriu-zis
d)radiografie toracica
e)formula sanguina completa
f)examene complimentare: punctia citologica, biopsie'
in locul bipsiei se poate face cervicotomia exploratorA cu examen histologic
extemporaneu'
tratamentul este chirurgical.
9".&denoflegmonul latero-cer!ical
-este o afectiune cervicala acuta'
-reprezinta transmiterea infectiei de la nodulii limfatici cervicali fie in tesutul de
deasupra aponevrozelor si muschilor gatului (superficial), fie profund, sub acestea'
!linic:
-semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la nivel cervical, cu posibilitate de
difuziune a supuratiei spre spatiile interstitiale cervicale sau mediastin'
%natomo-patologic sunt 8 forme:
-adenoflegmonul submaxilar
-adenoglemonul carotidian(latero-cervical)
Punctia exploratorie in locul de maxima fluctuenta evidentiaza colectia purulenta si
permite prelevarea de secretie pentru antibiograma.
Tratament: chirurgical- incizie si drena( decliv, cu tratarea concomitenta a infectiei
primare si antibioterapie conform antibiogramei'
!omplicatii: -fistulizare'
-erodarea unor vase mari cu hemoragii si tromboze'
-difuzarea spre mediastin cu determinare de pleurezii si bronhopneumonii'

9/.&lgiile cranio-cer!ico-faciale
Otalgia-
5e origine auriculara #otodinia$
-este de regula violenta si se datoreaza unei leziuni la nivelul pavilionului si
conductului auditiv extern sau la urechea medie'
-leziuni externe vizibile de pavilion: afectiuni drmatologice, plagi, contuzii,
pericondrita, abces'
-leziuni otoscopice:
-la nivelul conductului: corpi obstructive de conduct, otita externa
localizata sau difuza, tumori infectate:
-la nivelul timpanului: otite medii acute, otite medii cronice supurate sau
reincalzite:
5e origine extraauriculara#otalgii reflexe$
-se caracterizeaza prin dureri reflexe cu punct de plecare lezionale diverse: dentare,
faringiene, linguale, laringiene, parotidiene'
%efaleea de origine auriculara-
-constituie un semnal de alarma si trebuie analizata cu toata atentia pentru ca
poate fi manifestarea unei complicatii intracranienecare sa necesite un tratament de
urgenta' in complicatiile intracraniene ale otitelor cefaleea nu lipseste niciodata si se
prezinta sub forma continua, profunda, unilaterala'
-in otitele acute aparitia cefaleei in regiunea temporala orienteaza diagnosticul
spre existenta unei osteite mastoidiene'
-in otita cronica supurata, cefaleea anunta o complicatie intracraniana'
-cefaleea continua insotita de supuratie si nevralgie de trigemen cu sau fara paralizia
nervului oculo-motor extern traduce existenta unei petrozite'