Testu 1

Delincventa juvenila are o oregine latina ,,delicua''si inseamna a

gressi sau a scapa din vedere neintentionat,,juvenis''-
adolescenta.Tineretea este acea perioada de viata intre copilarie si
maturitate(copilarie de la nastere pina la 12 ,predolescenta de la
12-15,adolescenta 15-18).Delincvente:1(fenomen social care
consta in savirsirea de delicte)2.(totalit.delictelor savirsite la un
moment anumit,intr-un anumit mediu sau de persoane cu aceiasi
virsta).devinata sunt toate incalcarile regulilor scrise si nescrise
adica acele etice.sunt deviante morale-aateri de la
n.morale,functionale-incalcarea regulilor scolare.alienatilor metal
sau fizic,penala-incalcarea n.p.,si a minorilor cu tulburari de
comportament-raspundere cu caracter educativ.Predelincventa-
ansamlu de act de conduita devianta ale tinerilor care fara a avea
efect nociv pot determina in anumite conditii comiterea unor acte
antisociale.delincventa juvenila totalitatea incalcarilor legale
precum si m!rale la un moment dat intr-un anumit mediu sau
teritoriu de catre minori adica a persoanelor care nu au atins virsta
de 18 ani si nu au doindit nca capacitatea deplina de
e"ercitiu.conceptul de delincventa juvenila apare ca sinonim si in
alte limi cum ar fi#italiana,germana,france$a cu notiunea de
criminalitate juvenila(criminalita juvenile).criminalitatea in
general include totalitatea faptelor antisociale comise de fiinte
umane,pe cind criminalitatea minorilor este totalitatea e inf
savirsite pe un anmit teritoriu intr-o anumita perioada de timp
savirsita de catre minori.%ntre delincvenat juvenila si criminalitatea
minorilor ar treue sa le diferentiem deoarece criminalitatea
minorilor e"prima totalitatea infra comise de minori cind ating
virsta de raspund & virsta generala 1' 1( )rt 21 in sc*im prin D +
avem in vedere nu doar infra comise de minorici toate incalcarile
legale adica incalcarea normelor legale si morale a celor fiinte
persoane care le comit pina la implinirea virstei de 18 ani.
Particularitati D J caracteru a ceea ce este particular trasatura
caracteristica, o nota distinctiva prin care o fiinta un lucru fenomen
se deoseeste de altul 1.&articularitate este ca are caracter social de
masa o anumita fregventa ce se de$volta in societate ce poate fi
infatisata in cifre ceea ce ajuta la utili$area masurilor progno$elor
de prevenire si comatere D + in intreaga societate. 2.&rejudiciail
periculo$itatea sociala ca o are acest fenomen contra societatii
,.-aracterul variail al D + (varietatea incalcarilor de lege asa cum
nu e"ista doi oameni identici tot asa nu sunt incalcari de actiuni
ilicite identice) (.-aracterul istorico evolutiv e"prima structura si
dinamica diferita de la tara la tara isotita de intreaga istorie a
societatii 5.-aracterul conditional al D + adica toate incalcarile de
lege sunt favori$ate de anumiti factori si aceasta urmareste
descoperirea si comaterea acestora. copul D J
este apararea impotriva incalcarilor de lege comise de minori
precum si prevenirea comiterii unor fapte inter$ise de . &
introducerea de norme juridice care au o functie de preventie
generala si speciala vine a fi un scop primondial pentru D +./copul
de prevenire a comiterii a unor fapte inter$ise de legislatia in
vigoare se reali$ea$a dupa parerea mea prin doua directii in primul
rind are loc prevenirea generala care se refera la toti minorii in
atinerea din partea lor de a savirsi delicte si in al doile rind
prevenirea speciala care se refera doar la minorii care au incalcat
prevederile legislatiei si de oicei se reali$ea$a prin aplicarea
masurilor de contringere impotriva unor astfel de persoane.Deci pe
linga aceste scopuri D + are si functii functia descriptiva (consta
in studierea si consemnarea datelor privind volumul criminalitatii
minorilor fie intr o tara intr o anumita perioada de timp sau c*ear
gloala).!unctia e"plicativa este menirea de a favori$a
cunoasterea reala a fenomenului criminalitatii minorului adica
cau$ele,factorii conditii comiterii lor c*ear si etilogia
crimelor.!unctia predictiva se reali$ea$a in directia anticiparii
unor modificari cantitative si calitative ale fenomenului
infractional in rindurile minorilor si are ca scop de a elaora si
reali$a masuri de prevenire si comatere a acestuia.!unctia
profilactica se reali$ea$a prin elaorarea stiintifica a unui sistem
eficient de prevenire si comatere a criminalitatii minorului pe
a$a sinteti$arii cunostintelor teoretice in acest domeniu precum si
referitoare la minori ca victima a infra
2.#inor victima a infra.
$ictima este individu care se inscrie intr o demensiune personal,
sociala si politica.0ictima a infra din punc de vedere lingvistic al
cuvintului are mai multe semnificatii 1.&ersoana care sufera
c*inuri fi$ice sau morale din partea unei persoane unui grup,
societate 2.persoana care sufera urmarile unor intimplari
nenorocite, oala, accident, catastrofa ,.persoana care se jerfeste
personal.0ictima persoana umana care sufera direct sau indirec
consecintele fi$ice materiale, morale ale unei actiuni, inactiuni
criminale.Treue deslusita diferenta dintre victimologie si
victimitate.$ictimolo%ia repre$inta stiinta despre personalitate si
comportamentu victimei raportata lla conceperea reali$area si
consecintele directe ale actului infractional asupra victimei.%ar
victimitatea este ansamlu insusirilor trasaturilor capacitatilor care
predispun persoana de a deveni victima (vulnerailitatea victimei
factori personali virsta se"ul si factori situationali diferite
situatii.-onform re$olutiunii 123 o persoana poate fi considerata
victima indiferent daca autorul infracti a fost sau nu identificat si
aceste treue sa primeasca asistenta medicala, materiala si
sociala.4inorii fac parte din categoria persoanelor cu victimitaea
sporita gratie urmatoarelor 1.capacitate redusa de intelegere si
privi$iilitatii capacitatii reduse de descernamint si marea
sinceritate minorii nu incearca sa se apere de agresori iar psi*icu
lor ramine traumat dupa infract copilul de cele mai dese ori se
oisnueste cu agresiunea fi$ica (atai aplicate cu dragoste de catre
parinti). 0ictimile minore au$urilor fi$ici si emotionale in cadru
infra familial sint apatice stapinite de frica cu o mare instailitate
emotionala cu o ura fata de adulti.-onform legislatiei nationale
adica -.&.&. )rt 58 55 da e"plicatie atit notiunea de victima cit si
parte vatamata.0ictima orice persoana fi$ica juridica careea prin
infract i sa adus daune fi$ice morale sau materiale partea vatamata
este considerata persoana fi$ica careea i sa cau$at prin infra un
prejudiciu de caracter moral, fi$ic sau material recunoscut in acesta
calitate conform legii cu acordu victimei.&entru anali$a profunda
minorului victima a infract definitia de victimi$are ceea ce
inseamna procesu de transformare a unei persoane concrete in
victima a unei infract si nivelu victimi$arii poate fi calculat 6
v708&9: tinem sa mentionam ca comportamentu victimei minore
poate fi divers#po$itiv (2',5;,victima opune re$istenta activa
agresorului)neutra(25,(;victima nu contriue nici la comiterea inf
si nici la contracararea ei negativa(,,,(;victima insasi incalca intr
o oarecare mod normele morale si juridice).
&e parcursu evolutiei doctrina a elaorat variate clasificari ale
victimilor dupa 4endelso*n face o clasificare dupa criteriu
independenta de raportu dintre victima si delicvent cum ar fi
1.victima ale accidentului de munca 2.victima ale accidentelor de
circulatie ,.victima ale na$istilor (.genicidu 5.copii care au fost
victime ale familiilor.Dupa 0on <enting e"ista 1.criminalu victima
2.victima lenta (speciale si generale) ,.relatia specifica victima
criminal (psi*opatologice pure, relatii de compatiilitate
psi*ologica reciproca, relatii familiale)
Dupa gradul de implicare si responsailitate a victimelor /*ele=
identifica 1.infractor activ victima pasiva 2.infractoractiv victima
semiactiva ,.infractor activ victima activa (.infractor semipasiv
victima activa 5.infractor pasiv victima activa Dupa criteriu
categorii infra ).-armen 1.copii diparuti 2.c maltratati fi$ic si
se"ual ,.persoane in virsta (.femei maltratate 5.victimile actului
se"ual '.victimele ale accidentelor cu soferi in stare de erietate
Dupa criteriu gradului de responsailitate a victemelor in
comiterea infra /tefan /afer 1.victime care anterior crimei nu au
avut nici o legatura cu faptasu 2.victime provocatoare ,.victime
care precipita declansarea trecerii la actiune (.victime slae
fi$iologice iologice care nu pot opune re$istenta infra 5.victime
slae su aspect social '.victime autovictimi$ante >.victime
politice. Dupa gradu de vinovatie a victimei 1.victime asolut
nevinovate 2.victima avind o vinovatie redusa ,.la fel de vinovate
ca infract (. mai vinovate decit infract 5.asolut vinovate '.victima
simulant.
Testu personalitatea delicventului
&rin personalitate se intelege ceea ce caract o per si o deoseeste
de alta prin caractere proprii originalitate individualitate.Din punc
de vedere al criminologiei per delincventului minor se suintelege
totali cau$elor savir infra. Deci prin notiunea de pre delicv minor
intelegem totalitatea trasat ale specifice ale individului cit si
totalitatea factorilor atit interni cit si e"terni si coordonatele io
psi*o sociale dar si influenta altor conditii sociale care determina
per sa savirseasca diverse fapte pjudi.Deci multi autori considera
aparitia identitatii de sine momentul in care copilul se recunoaste
in oglinda notiunea de per nu treue confundata cu cea de individ
deoarece personalitatea presupune aspectu social intrisec (*omo
sapiens,*omo faer).-onceptul de per a individului este centrat pe
faptu identitatii de sine si poseda trei particularitati ce il
caracteri$ea$a 1.gloaliatea (identificarea printre altii fiecare om
fiind un e"emplu unic) 2.coerenta (sunt anumite organi$ari si
interdependente intre toate componentele ce compun personali
elemente interdependente) ,.stailitatea temporala (sa pastre$e pe
o anumita perioada unitatea componentelor la influenta factorilor
e"terni sa ramina el insusi) alti autori sustin alte patru curente ale
peronali (curentu tipologic,curentu psi*o analitic,curentu
factorial,curentu culturalist).-onceptu de personalitate poate fi
privit sun doua aspecte static personalitatea constitue suma
calitatilor per si sinte$a acetuia si dinamic per este facultatea de a
se comporta intr o maniera sau alta.&rocesu constituirii a per
incepe din primele $ile ale copilarii urminduse pe toata viata
evoluin uniform si continu.&rintre relatiile sociale favori$ante in
formarea potentialului delincvent minor sunt conflictele fregvente
cu parintii,cu invatatorii, neacceptarea po$itiei adultului.
&oordonatele bio psi'o sociale 1.-oordonata iologica a.virsta
(coordonate morfologice care pun in evidenta de$voltarea fi$ica
psi*ica si ce etapa este a societatii)perioadele de virsta au cel putin
patru aspecte cronologic,iologic,psi*ologic si
socialogic.3rmatoarea periodi$are preadolescenta 12 15
adolescenta 15 18 postadolescenta 18 22 virsta tineretei 22 ,5
adultii ,5 '5 atrinete '5. ./e"ul ansamlu trasaturilor
morfologice psi*ologice pe care indivi$ii se disting intre arati si
femei coordonatele psi'olo%ice a.temperamentu constitue
ansamlu particularitatii psi*ice determinate si conditionate de
tipul de activitate nervoasa superioara individului.<ipocrate
clasifica in aer,pamint,foc si apa dar &avlov face o clasificare
coleric (puternic lider dar nepasator) sanguinicul (voios,optimist
dar ora$nic) melancolicul (analist, amil dar fricos pesimist)
flegmaticul (linistit pasnic dar asent) .aptitudinile categoria de
insusiri a individului care facilitea$a reali$area unor actiuni fi$ice
sau intelectuale c.caracterul este totalitatea insusirilor psi*ice si
morale ale individului manifestate in actiuni ale sale po$itia sa fata
de sine si de altii... Trasaturile caracterului negativ este
vanitatea,gelo$ia,$gircenia si ura factor psi*ic important in etilogia
crimei este capacitatea minorului de a judeca
inteligenta.Dimensiunile inteligentei 1.profun$ime
(memori$area,evaluarea si diferentierea) 2.)mplitudine
posiilitatea de a e"amina totul in ansamlu ,.volumul continut al
gindirii... coordonata socialo%ica nivel de instruire si educare
1.rolul educatiei in familie corespunde uneori o morale religioase
care parintii treue sa altuiasca personalitatea copiilor sai
(deficienta de climat familial, deficiente de structura familiala si
deficiente ale grupului frater) 2.rolul educatiei scolare supra
apreciere, injusta apreciere celui care a meritat o nota mai mare va
duce la comple"uri si degradari de$acordul intre profesori si copii
poate genera insuccesu acestora ,.ogani$area timpului lier
cuprinde odi*na distractia care contriue la formarea personalitatii
un rol important ii revine statului prin crearea unor centre de
activitate sau de de$voltare a copiilor. &rincipalele modele de
formare a personali. delincventului minor sunt 1.alienarea sau
instrainarea 2.flustrarea ,.inadaptarea (.invatarea sau copierea.
Teoria de orientare psi'olo%ica scoala interpsi*ologica creata de
?ariel Tarde propune iddea ca raporturile sociale nu sint decit
re$ultatu imitatiei inspirate din lucrarile acestuia.Tarde considera
delincventu un para$it ce penetrea$a societatea.+ean &inatel in
lucrarile sale societatea crimonogana, criminologia si altele aduce
parerea ca delincventu ar avea patru particularitati comune la toti
delincventii 1.egocentrismu maniera de a percepe lumea dupa cum
ii convine si a se crede centru universului 2.laitatea (dificultatea
de apreciere a consecintelor propii ,.agresivitatea(tindinta de a
reactiona prin violenta) (.indiferenta afectiva (insesiilitatea la
suferinta altuia) + & construeste o teorie cea mai complet
desfasurata care contine in sine nu doar contriutia psi*ica in
opinia sa personalitatea criminala este alcatuita dintr un nucleu
central care contine in sine o multine de trasaturi.:l arata ca pentru
25la 1!! starea periculoasa este episodica pentru 2! este cronica si
pentru 55 ea este marginala.4edicul psi*iatru /igmund @reud a
pus conceptu triununic al psi*icului in lucrarile sale ca lectii de
psi*anali$a defineste psi*oanali$a o teorie referitoare la
functionarea psi*icului unam atit normal cit si anormal aici sunt
luate in consideratie trei elemente 1.idul liedou cuprinde tendinte,
dorinte instingtuale cu sediu in constient care pot actiona asupra
constientului su forma unei incursiuni8instictul de
placere.@ormele acestuia pot fi se"uale oectuale narcisiste 2.egou
instinctele interioare prin care se admira pe el insasi mecanismele
de aparare ale acestuia sint i$olarea, rationali$area,descarcarea
,.supra egul degurg din normele sociale dictat din frageda copilarie
si este o forta inconstienta prin care normele devin imperativ
categorice.Dupa autor individu comite delincvente din profundu
sentiment de vinovatie iar pedeapsa este asteptata de el ca o
usurare.Dupa 6afael ?arofa starea de pericol contine doua
elemente importante 1.capacitatea criminala aptitudinea si
proailitatea constanta a individului de a comite o naua fapta
2.adaptailitatea individului orice individ poate de a se adapta
mediului numai el sa o doreasca.@oremele starii de peric 1.starea
de pericol cronica sau permanenta 2.starea de pericol de cri$a.
)lfred )dler te$a sa sustine ideea sentimentului de inferioritate al
persoanei care declansea$a dorinta de a depasi conditia proprie in
conte"tul unor relatii de compensare sau supra compensare teoria
psi*o morala din instincele de aparare si simpatie autorii acesteea
stailesc o sc*ema valaila prin evolutia psi*ica 1.asentimentu
temperat apare din cind in cind in ideea disparitiei celuilalt
2.asentimentu formulat in care el este de$umani$at desconsiderat
,.acceptarea si cri$a (in aceasta fa$a toate arierile cad).
!ormele comportamentului deviant al minorilor delincventa
juvenila este privita su daua aspecte de gen (contra patrimoniului)
precum si de grupa (grupuri spontane,organi$ate sau ande de
minori si tineri...)Delincventa individuala cuprinde totalitatea de
incalcari savirsite de catre o persoana care nu atins virsta de 18
ani.Deutul infractional este greu de determinat acesta apare dint
un conte" familiar,scolar,social repre$entind o perturare a
raportului relational cu mediu ..a virta prescolara incep sa apara
manifesta cu adresa relativ conturata.)cestea apar cu precadere in
mediu familial si apar ca dusmanie ura fata de memrii familiei
prin ostilitate gesturi de neascultare distrugere de oiecte uneori
injurii tot la aceasta virsta apar tulurari de comportament care
merg de la forma preinfractionala la cea infractionala.-*ear daca ei
nu comit acte cu caracter antisocial mereu comportamentu lor
inde$irail de$acordu e"igentelor scolare graesc aceasca
posiilitate incep sa apara unele conduite discordante
nesupunerea,violenta fata de colegi,fuga de la
ore,asente,mincina,ora$nicia fata de profesori,precum si unele
incalcari de ordin material...
&ortretu psi*ic si comportamental al delinc incadrea$a in sine
urmatoarele trasaturi 1.e"istenta marginala 2.inactivitate
,.para$itism (.respingerea valorilor morale 5.disocierea dintre eul
personal si societate aceste trasaturi generea$a.
Delincventa in grup este o asociere de persoane in ca$ul nostru cu
virsta pina la 18 ani care au anumite interese comune adica mai
multi minori ce comit acte ilegale.4ai mult din >! 8! de procente
sunt infrac savirsite in grup.@ormele grupului ,minorii se unisc in
grupuri formind ande precum 1.ande de care de regula au un
lider matur,deoicei se alipesc la acest grup copii vagaon$i 2.
grupe cu o sucultura conflictuala mai mult pu a se distra ,.grupe
se reunesc pu anumite interese care nu intra in conflict dar
consuma sustante narcotice psi*otrope,este de regula de lunga
durata.caracteristicile %rupelor organi$area ierr*ica si
suordonarea nevoilor individ.are caracter dinamic si rolul lor este
propriu nu au intres social util.&onditiile care favorizeaza
formarea grupului sunt 1.instailitatea familiala sau
sociala,2.*ausul,,.de$astre naturale,(.sc*imarea in centrele
aglomerate,5.diferentele mari culturale,'.atitudini sociale negative
in familii,>.i$olarea sociala legata de judecati
nationale,relig,rasiale.(rupurile se clasifica 1.dupa natura
atitudinilor sint grupuri infractionale si preinfractionale,2.dupa
durata e"istentei (cu o durata mica pina la o luna 2> procent,intr-o
luna si ' luni 18proc,mare peste > luni 55 procent),.dupa gradul de
organi$arre -organi$are slaa >8 procent ,ine organi$ate 1,
procente.(.Dupa modelul de luare a deci$iilor sint luare deci$
doare conducatorul 8 procente,se dicuta in grup 1( proc,se dicuta
de toti memrii >8 procente.5.Dupa antecedente penale ale
memrilor grupsunt fara antecedente penale 2! procent ,numai cu
antecedente penale 51 procent,si structura mi"ta 28
procente.'.Dupa virsta sunt numai minori '( procente ,minori
alaturi de majori '' procente.
teorii de orintare bioantropolo%ica
d.j.
1.)ceasta teorie este una dintre cele mai care a fost anali$ata pe
larg de Ainerg care mentina ca fiece individ reactionea$a conform
stimulilor mediului amiant totodata depin$ind si de structura sa
iologica prin care intelege modalitatile in care partile a unui intreg
sunt impreunate pentru a reali$a functia structura acestei
personalitati este compusa din 1.nucleu constitutional (trasaturile
ereditare normale) 2.trasaturile ereditare patologice ,.functia
morala. &rin nucleu constitutional intelegem ansamlu tendintelor
de areactiona ale suiectului la stimulii e"terni si ele sunt diferite
de la individ la individ la care el a ane"at patru factori
fundamentali 1.stailitate graduala a ec*ilirului emotional
2.capacitatea ma"ima a inteligentei ,.validitatea spe energia
celerala (.gradu de unitate functionarii a activitatii variantele
patologice dupa parerea autorului sunt determinate de maladii
mintale tulurari grave ale inteligentei.@unctia morala este reactia
cu care actionea$a individu la stumulii morali (indivi$i olnavi,
indivi$i care reactionea$a normal cu element moral asent sau
limitat)ine adaptati la mediu dar sunt imorali.Tot aceasta teorie a
studiat modalitatile de inadaptare care sunt 1.psi*ologica reactie
negativa venita din mediu 2.fi$ica imolnavirea organelor interne
este gigant sau oe$ din cale afara. ,.psi*iatrica maladii psi*ice.Tot
in aceasta teorie Aimerg aduce citeva situatii precriminale care
sunt 1.specifice este oca$ia de a comite fapta si dau impuls pentru
a comite fapta 2.situatii nespecifice fapta prejudiciaila este
pregatita dar nu e"ista o imprejurare adecvata ,.situatii mi"te ca de
pilda ogani$atii criminale.
2.)ceste daua teorii care sunt de orientare io antropologica se
aseamana ca amele studia$a intr un mod oarecare comportamentu
acestuia si gradu de pasiilitate de a deveni delincventi.Teoria
constituti predispo$ant delincvential studia$a structura corpului
uman trasaturile fi$ice si un genere caracteru omului fiind de
parerea ca delincventu comite fapta gratie insusirilor sale iologice
sau fi$iologice, pe cind teoria cromo$onului crimei studia$a rolul
ereditatii in devenirea delincventului care poate fi genealogica si
gemelara asupra geminelor.%n prima teorie Aretsc*mer distinde
patru tipuri de delincventi a.picnic este scunt vesel(escroc*erii,
falsuri, fraude).atletic o una stare psi*ica,musc*i puternici umeri
lati(furtu) putina inteligenta c.displastic are de$ailitati fi$ice fapte
de indelepnicie este plin de ura d.ascetic umeri ingusti corp sla
alungit diverse infra in grup.%n cealalta teorie vedem o clasificare
facuta de americanii suede$i 2(,5procente sunt delincventi in care
parinti iologici si adoptivi au antecedente penale 1,,5 nici unul
dintre parinti nu are antecedente & 1(,> sunt delicventi acei ce au
parinti adoptivi cu antecedente & 2! copii adoptati devin infractori
cind pariintii iologici eu antecedente p.
cau$alitatea delincventei
cau$alitatea este legatura real e"istenta in depedenta dintre doi sau
mai multe fenomene unul dintre ele fiind cau$a care provoaca alte
efecte.
-au$alitatea este o forma a interactiunii dintre fenomene si procese
este tipul pricipal de determinare a acestei interactiuni si
repre$inta prin sine legatura oiectiva dintre doua fenomene care
sunt cau$a si efect.cau$ele ale criminalitatii sunt fenomenele
sociale psi*ologice care nemijlocit generea$a si reproduc
criminalitatea sau savirsirea de inf.
:"plicarea unui fenoment presupune initial tendinta de a raspunde
la intrearile de ceB si cum B .:"plicarea face referire,astfel,la
cau$alitate si previ$iune.%n materia delincventei juvenile
cau$alitatea este o notiune comple"a care pre$inta trasaturi
caracteristice ei#
- cau$alitatea nu apare ca un fapt generator unic dar ca un
ansamlu de factori interdependenti
-fenomentul are mereu e"plicatii intr-un cadru spatio-temporal
specific
-cau$alitatea nu poate fi evaluata in maniera gloala,ea treuie
mereu apreciata in functie de nivelul la care ea se plasea$a.
-au$alitatea are 2 sensuri # analitic si sintetic.-onceptul analitic
sustina ca cau$alitatea treuie distinsa de factor si motiv acestea
fiind diferite.@actorul ar fi orice element oiectiv care se
ingloea$a in cau$alitatea unui fenomen.@actorul se deoseeste de
cau$a prin aceea ca el nu este decit elementul care influientea$a
cau$a,provocind astfel un re$ultat.
-onceptul sintetic accepta cau$alitatea ca pe un fenoment
e"plicativ comple".)ceasta ar cuprinde,un cimp criminogen, care
este transpunere spatiala a unui ansalu de factori ce intervin in
comportamentul uman.-au$alitatea in sens sintetic cuprinde o
totalitate de elemente interdependente de orice natura.
@)ctorii care facilitea$a aparitia delincventei juvenile se impart in
2 grupe #
e"terni si interni
Din factorii interni fac parte,ereditarea,factorii
fi$ici,temperamentul sau unele deficiente mintale
:raditarea inseamna transmiterea insusirilor sau caracterelor fi$ice
psi*ice de la parinti la copii prin mijlocirea plasmei germinative
Tulurarile caracteriale.%ntrucit caracterul constituie latura de
e"primare a personalitatii in relatiile cu lumea,dimensiunea sa
morala,cunostintele ine formate,vor in*ia,comportamentele
infractionale.)colo unde e"ista deficiente in educarea
caracterului,vor aparea fenomenele de infractionalism la asa
numitii copii prolema
Dintre factorii e"terni fac parte # familia,anturajul,scoala,mass
media.
@amila influentea$a formarea comportamentului copilului in
primul rind prin relatiile dintre parinti.)tasamentul fata de
parintele adevarat plecat din familie(divort,deces) ii crea$a
copilului o stare afectiva de respingere sau de indiferenta si-i
determina pe unii la acte de vagaondaj.De asemenea indicii
negativi ai familiei sunt,calitatea vietii,situatia
economica,disciplina familiala,oisnuitele familiale.
/coala.&ersonalitatea elevului este educata de personalitatea
profesorului,spiritualitatea unuia se *raneste din spiritualitatea
altuia.s-a constatat ca procentul infractiunilor este mult crescut la
copiii care nu frecventea$a scoala sau la cei cu o frecventa
redusa.De asemenea infractiunile sint mai frecvente in ca$ul celor
slai la invatatura,mai ales in rindul repetentilor.
4ass media poate influienta negativ spre delincventa ,or violenta
va$uta le televi$or duce la cresterea agresivitatii si a criminalitatii
in rindul copiilor si tinerilor
prevenirea delincventei
prevenirea dj este activitatea prin care are loc elaorarea unor
programe si proiecte de asisttenta sociala si juridica precum si a
unor masuri de natura administrativa si penala care pun accetul pe
caracterul reeducativ si reasociali$ator a sanctiunilor si pedepselor
si pe diversificarea formelor de prevenire si recuperare sociala a
tinerilor delincventi.politicile de prevenire includ doua orientari #
1.concepte e"tensive dupa care prevenirea se manifesta prin reactia
fata de delincventa inclusiv prin sanctiuni penale dar care
urmareste impedicarea actiunilor deviante.2.conceptii limitate care
deoseeste prevenirea si represiunea cea din urma treuie sa e"iste
inainte de comiterea inf.adica atunnci cind se staileste sanct.in
l.p.avin un rol preventiv general.principii de prevenire dj
sunt#a)prevenirea adelincventei necesita efort din partea intregii
societati pu asigurarea de de$voltari a adolescentilor,urmarind si
stimulind evolutia personalitatii inca de la cea mai frageda
virsta.C)atentia acordata copilului in cadrul societatii persanele
tinere nu tre sa fie considerate simple oiecte ale sociali$arii sau
supraveg*erii.c)unastarea pers.tinere de la virsta cea mai frageda
tre sa devina punctul central al programelor
preventive.d)necesitatea si importanta unor politici progresiste de
prevenire si anali$a sistematica precum si elaorarea unor
masuri ,aceasta tre sa evite incriminarea si pedepsirea copilului pu
un comportament care nu daunea$a grav de$voltarii copilului si
care nu ii prejudicia$a pe altii.)cestea politici si masuri tre sa
includa asigurarea acelor inlesniri mai ales in domeniul educational
care sa permita satisfacere nnevoilor pers.tinere avind ca sprijin pu
salvgardarea de$voltarii acestora mai ales a acelora care in mod
evident sunt in pericol sau se confrunta cu riscuri sociale si au
nevoie de protectie si grija sociala.e)crearea de servicii si programe
cu scop de prevenire mai ales acolo unde inca nu au fost instiintate
organele corespun$atoare.putem identifica , niveluri de masuri d
eprevenire#1)preven.primara (masuri generale de ec*itate socilala
si posiilitati egale care comat
saracia)2.preven.secundara(masurile de acordare a asistentelor
copiilor e"pusi riscurilor deoseite),.preve.tertiara(prevede planuri
de evitare contractului inutil cu sistemul judiciar)41D:.: D:
&6:0:2%6: ) -6T%4%2).%T)T%% 41D:.3. -.)/%-#.uand
in considerare faptul ca pentru o lunga perioada de timp reactia
sociala antiinfractionala a avut o consistenta represiva in totalitate,
prima modalitate de a preintampina savarsirea actelor si faptelor
reproaile a constat in efectul de in*iare psi*ica al normei
penale si al potentialei pedepse.&rolema prevenirii criminalitatii
in acel timp a fost e"plicat de &laton, care a propus inlocuirea ideii
retriutive cu idea de utilitate sociala a pedepsei, deoarece scopul
sanctionarii treuie sa fie preventia generala prin forta e"emplului
si preventia speciala prin efectul intimidant al pedepsei.D)cela care
vrea sa pedepseasca E nu pedepseste din pricina faptei rele care
este un lucru trecut, caci nu s-ar putea face ca ceea ce s-a savarsit
sa nu se fi savarsit, ci pedepseste in vederea viitorului, pentru ca
vinovatul sa nu mai cada in greseala si pentru ca pedeapsa lui sa-i
infrane$e pe ceilalati.F (&laton)Deoarece modelul classic se
a$ea$a pe efectul intimidant al pedepsei preventia speciala se
reali$ea$a prin impunerea unei pedepse mult mai aspre in ca$ul
recidivistilor, in scopul neutrali$arii acestora pe o perioada lunga
de timp.3lterior, in perioada moderna, modelul classic a evoluat
intr-o dual directie si anume catre modelul social si catre modelul
situational sau te*nologic %n acest sens preventia nu se mai
infaptuieste numai prin masuri de drept penal. /e pune accent pe
educarea si instruirea cetatenilor, pre$entarea efectelor negative a
fenomenului infractional, informarea in masa asupra legislatiei in
vigoare, etc.41D:.3. /1-%).)vand in vedere cresterea ratei
criminalitatii pe plan mondial a determinat aparitia de noi strategii
politice penale si juridice, orientarea catre aplicarea si utili$area
unor masuri cu c*aracter social anticipativ, implicarea comunitatii
in mod essential in efortul de prevenire a criminalitatii.4odelul
social promovat aordea$a direct si frontal factorii criminogeni si
incearca limitarea impactului acestora prin masuri de asistenta
comunitara acordata persoanelor aflate in situatii de stress
economic, social sau psi*ologic.&reventia primara din cadrul
acestui model social este definit ca fiind o preventie de a$a care
incearca sa ani*ile$e situatiile criminogene si radacinile
criminalitatii.&reventia treuie sa se adrese$e mai intai infractorilor
potentiali, atat la nivel individual cat si al microgrupurilor..a
nivelul mediului familial se actionea$a prin intermediuil masurilor
comunitare si anume furni$area de ajutor celor care il solicita si
sunt intr-o nevoie reala economica, psi*ica, educarea si orientarea
parintilor tineri, educarea prescolarilor proveniti din familii
de$organi$ate./coala are rolul sau ine definit in formarea
indivi$ilor. :a treuie sa furni$e$e in mod constant informatii
privind rolul si importanta valorilor sociale, a respectului fata de
lege si morala, consecintele si implicatiile crimei, modalitatea in
care functionea$a sistemul penal, evitarea comportamentului anti-
social.41D:.3. /%T3)T%12)l)cest tip de model are in vedere
potentialele victime si punerea la indemana acestora diferite si
variate modalitati in vederea reducerii riscului victimi$arii.:"ista
doua categorii principale de masuri de prevenire situationala si
anume# masuri de securitate care fac dificila savarsirea
infractiunilorG masuri care influentea$a costurile si eneficiile
celor care savarsesc infractiuni.sunt politici si la nivel national si
european.