Sunteți pe pagina 1din 16

Peisagistica

- partea a 2-a-
1. Baroc:
a. Gradinile clasice franceze:
- Preluarea elementelor geomerice ale gradinilor italiene,
imbogatite la nivel decorative;
- Primele gradini castelele de pe Valea Loirei (Amboise, Blois,
Gaillon, Chenonceau terasare cu di!erente mici de nivel (relie!
mai plat";
# Valea Loirei $ona !oarte impadurita parcuri de vanatoare
a determinat de!risarea unor supra!ete mari in care s-au
amena%at parcurile castelelor&
- Gradina 'rance$a dominatie totala asupra naturii;
# Are loc progresul geometriei si perspectivei (e( Bo)ceau,
*ansart, le +otre ,-ratat du %ardinage selon le principes de la
nature et de l.art/"&
- 0unt utili$ate ca mijloace de compozitiei: axul central,
parterre orale, !osc"etele, formele patrate, capetele de
perspectiva toate 1ind articulate cu constructia care
domina ansam!lul;
- #aracteristici:
# Parc pentru promenade, festivitati, spectacole;
# $ecorativismul cu inuente orientale (de tip ,covor
oriental/" desene colorate din 2ori - mo$aicuri;
# Geometria este im!ogatita cu linia cur!a;
# %erase putindenivelate;
# &istem de axe ce desc"id perspective;
# Puternica legatura intre ar"itectura si gradina acelasi
mode de gandire, continuare a spatiului architectural in spatial
gradinii;
# 'xele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale
(piete stelate) element reluat de urbanismul 3aussmanian
(e( 4ond Point, Place d.5toile";
# &til complet arti*cial parcuri !oarte scumpe, necesita
intertinerea permanenta, di1cila;
# Prototipul gradinii !rance$e: Parcul +ersaille;
# ,nuente ulterioare in istoria gradinilor( 0chonbrun, Parcul
Petrodvoret, 3ampton Court;
# %ratarea ar"itecturala a compozitiei;
# 6es!asurarea pe spatii vaste;
# 'xa dominant central sustinuta de un canal de apa;
# 'xe secundare perpendicular pe cea principala;
# %eren terasat, cu diferente mici de nivel;
# &imetrie !ata de ae;
# Geometrie;
# 'menajare gradata;
# 'lei rectilinii ierar"izate, piete stelate.
- Le +otre 1gura remarcanta a epocii(
# Cel mai important peisagist !rance$ al perioadei baroce;
# Principii compo$itionale(
7 stabilirea unor proportii mari ale compozitiei;
7 stabilireaperspective dominante;
7 ordonarea gradinii dupa norme ar"itecturale;
7 modelarea terenului;
7 modelarea unor volume mari vegetale, constituite din
ar!ori pozitionati geometric;
7 reali$area unei unitati de ansam!lu atat prin preluarea
identica a unor elemente, cat si prin varietate;
7 suprafete plane de apa - !azine si canale.
# 4eali$ari(
7 parcurile castelelor( Vau-le-Vicomte, Versailles, Chantill),
0aint-Cloud, 0ceau;
7 gradinile( -uilleries, 'ontainbleau, 0aint-Germain-en La)e&
!. Gradinile ,taliene:
- Principii(
# &imetria;
# 8rgani$area arhitecturala a spatiilor;
# .egatura dintre cladire si gradina;
# 5lementele decorative construite;
# Pre$enta sculpturilor;
# 9tili$area vegetatiei tunse;
# %eren cu relief in panta sau accidentat;
# Amena%area in terase succesive;
# Cu !orme geometrice regulate;
# 0ustinute de ziduri ornamentate;
# Legate prin scari si rampe;
# Compo$itia arhitecturala cu atenuarea schematismului rigid,
dupa criteria ortogonale, caracteristic sec al :V;-lea;
# %rasee rectilinii sunt im!inate cu linii ample, cur!e.
- 0-a renuntat la ecesiva disciplinare a arborilor, lasandu-; sa se
dezvolte li!er, ceea ce a contribuit la o !una legatura cu
peisajul am!iant;
- 6imensiunile gradinilor s-au marit, tin$and catre transformarea
in parcuri;
- 0-au multiplicat liniile vizuale, peisa%ul eterior participand in
masura mai mare la organi$area compo$itiei;
- 0i in ornamentatia gradinilor au aparut schimbari, re2ectand
gustul pentru bogatia decorului si pentru e!ectele pitoresti si
scenogra*ce speci*ceepocii !aroce;
- 'ormele geometrice mai sobre ale decorului vechilor gradini au
cedat locul elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai
sinuoase;
- Au aparut grotele arti*ciale, fantanile cu stanci si /teatrele
de apa0 compo$itii arhitecturale in care se asociaza statui,
roci si apa in miscare (%ocuri hidraulice si musicale", integrate
intr-o constructie decorativa cu niste (avand de obicei si
!unctia de $id de spri%in";
- Gradinile sunt impresionante prin unitatea si armonia de
ansamblu, precum si prin stralucirea si varietatea decorului,
innobilat de numeroase opera de arta&
- 5emple(
# Gradinile Vilei 6oria Pamphili (4oma";
# Gradina Vilei Aldobrandini ('rascatii" arh& *aderno Carlo;
# Gradinile Boboli (palatal Pitti din 'lorenta" arh& Peisagist
-ribolo +iccola;
# Gradina Vilei Gamberaia (langa 'lorenta" arh& Peisagist
Capponi 'amil);
# Gradina Vilei Gar$oni (Collodi" arh& Peisagist Gar$oni 4omano;
# ;sola Bella (insula in lacul *aggiore, amena%ata in < terase"
arh& Peisagist Borromeo Count Carlo ;;;&
c. Portugalia - sec 1+,, - un pro*l individual:
- 2u cultiva gradinile - patio;
- ,n micile gradini interioare, denumite /'legretes0, intalnim
teme speci1c portughe$e, precum cea a ba$inelor terasate;
- ;n spatele sursei de apa se a2a, de o!icei o cladire sau un
perete acoperit cu ceramic colorata, cu acele /'zulejos0
aduse de arabi in 5uropa;
# La inceput simple, aceste a$ule%os au !ost apoi decorate cu
ori, pasari sau ara!escuri in culori vii, ca sa nu suplineasca
lipsa 2orilor in gradina, in se$onul !oarte cald;
# Atat de importanta era maniera in care se !oloseau ca piese de
d=cor aceste a$ule%os, incat ele determinau speci1cul unei
gradini&
- 5poca Baroca este epoca privilegiata a gradinii europene&
2. 2eoclasic si romantic - sec 1+,,,-1,1
- ,nceputurile stilului li!er peisagist;
- ;deea de intoarecere la anumite valori mistice;
- Aparitia stilului romantic (natura, mister, poveste";
- 4eapare idea de minimalizare;
- 0e constituie in Anglia stilul liber>peisagist engle$esc;
- 0upra!etele devin mari si nelimitate.
a. ,nceputul catre trecerea la stilul li!er - secolul 1+,,,:
- #astelul 3o4ard inceputul sec :V;;;(
# 'ara compo$itie, aduna la un loc parcuri, lacuri, constructii;
# 8 percepere a elementelor&
- Primul geste de ordonare a acestul stil se presupune a 1 parcul
&to4e(
# 0tructura pentagon (dupa structura medieval ca de cetate";
# 'r". Bridgeman;
# Contra$ice unghiul drept aleea de promenada;
# Crearea unei zone li!ere;
# Parterul inlocuit cu o pajiste;
# Contra$icerea unor semne de limba%;
# 0e des1intea$a ingradirea plantatia este lasata li!er.
- &tilul li!er opereaza cu contraste, 1ecare element vegetal
volumetrie, contrast;
- Gradinile engle$esti compo$itie peisagistica libera, ba$ata pe
conservarea unor portiuni autentice de padure, in care arhitectul
intervine prin(
# -rasarea de alei;
# Crearea de ritmuri numai aparent naturale;
# Conservarea sau amena%area de denivelari ale terenului;
# Combinarea cu vaste supra!ete de ga$on, special plantat si
ingr%it&
- ;ncercarea de schimbare a aspectului !ormal al gradinii, impus de
traditiile medieval si de modelel renasterii si a barocului, a
constat in(
# &uprimarea tunderii ar!orilor;
# 5arirea spatiului de eliminare a zidurilor de incinta si
inlocuirea lor cu santuri, permitand astfel legarea de
peisajul inconjurator.
- Planurile intocmite de ar"itectul englez Bridgeman, care a
initiat aceste modi1cari, repre$inta o etapa de tran$itie, cu
pastrarea aei central dominante, dar cu atenuarea regularitatii
schemelor clasice(
# '!senta parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi;
# '!senta canalelor;
# *ai tar$iu, introducerea de poteci neregulat serpuitoare,
cursuri de apa, grupari li!ere ale vegetatiei.
!. &tilul li!er - Gradinile peisagere engleze:
- 0e de$volta in a doua jum a sec 1+,,, intr-un contet generat
de puternice schimbari produse pe parcursul inceputului de
secol;
# 6xtinderi catre orient China, si occident America;
inuente in arta gradinile chine$esti, 1loso1e (e(
con!ucianismul";
# 'paritia industriei se promovea$a alte tipuri de peisa%e;
7 #urente *loso*ce noi aduc in discutie dragostea !ata de
natura (e( Blaise Pascal";
# Literatura dorinta intoarcerii catre natura (e( ?&?&4ousseau ,La
nouvelle 3eloise/, ?ohn *ilton ,Paradisul pierdut/";
# Pictura de peisa% (e( Claude Lorrain";
# Politica - monar"ia este inlaturata - se desc"id alte
orizonturi.
- Contetul !avori$ea$a romantismul reactie impotriva
rigiditatii, eactitatii predispozitie spre visare, emotie;
- 0tilul liber promoveaza natura, realizeaza scenogra*i,
induce emotii - spatiu ce contine mesaje, sim!oluri;
- Principii compozitionale:
# #ontrazic axialitatea;
# %eren denivelat, necontrolat;
# Plantatia ma%ora 2uida, continua;
# ;nserearea de grupuri vegetale decorative colorit, talie,
tetura;
# 5lementele decorative sunt romantic o!eliscuri, pagoda,
arcuri de triumf;
# Contururi estompate, contraste de lumina si culori;
# 9tili$area apei helestee, apa curgatoare, vegeatatie acvatica;
# 0e mi$ea$a pe e!ecte culoare, lumina, volumetrie&
- 5emple(
# Parcul 0to@e arh& 5ngle$ Aent(
7 a eliminate !ormele regulate;
7 a aran%at terenul in scene romantic cu chioscuri, grote,
ruine, temple, poduri&
# Parcurile Blenheim si Chats@orth arh& Bro@n;
# 0t& ?ames ParB, Green ParB, 3)de ParB, Aensington Gardens
lant de gradini si spatii publice din centrul Londrei;
# *icul -rianon Versailles&
c. 8a*nare a stilului - secolul 1,1:
- 8bservatii teoretice asupra e!ectelor si principiilor
compo$itionale;
- &e dezvolta gradinile !otanice, amena%ari de tipul ro$ariilor;
- Are loc o ra*nare a stilului;
- Contetul( tripla recolutie (industrial, ur!ana,
democratica);
- -raseul aleilor devine mai ingust, a%unge la C-Dm;
- $esvoltarea industrial puternica (poluare, insalubritatea
orasului"
# $uce la promovarea parcului ca /Plamanul verde al
orasului0;
# 'pare parcul pu!lic sec& :;: (e( Parc Buttes Chaumont, in
+5 'rantei"&
- ;ntroducerea unor activitati sportive (e( gol!, minigol!, criBet";
- Apa !olosita in miscare, in !orma naturala (e( ia$, helesteu";
- -endinte(
# 8 noua con1guratie a spatiului pu!lic in relatie cu spatial
privat;
# +oua arta urbana include realizarea de gradini si parcuri
pu!lice;
# 6e$voltarea interesului pentru o arta a gradinilor private&
- Perioada parcurilor urbane(
# Parcurile *ontsouris, Buttes-Chaumont, *onceau, Bois de
Coulogne, Bois de Vincennes Paris;
# Parcul tete d.8r L)on, proiectat de !ratii Buhler;
# Central ParB +e@ EorB&
- Aparitia orasului industrial democratic (3aussmann Paris";
- %rasaturi compozitionale ale gradinii peisagere:
##ompozitie li!era, in care elementele natural si cele
construite sunt imbinate in peisa%e cu caracter natural;
#6xclude simetria si ec"ivalenta, unitatea reali$andu-se prin
ec"ili!rarea si compensarea elementelor componente;
# ;mpresia generala estearanjamentul pitoresc sau
neregularitatea cu aspect natural, reunind adesea in acelasi
teritoriu elemente de peisa% pe care natural le reali$ea$a
disparat;
# 0olutia de amena%are se adaptea$a con1guratiei natural a
terenului& 4elie!ul este in linii mari respectat, intervenindu-se
numai cu modi1cari de detaliu, pentru reali$area armoniei
!ormelor terenului sau pentru crearea unor e!ecte peisagistice
pitoresti(
7adancirea vailor;
7suprainaltarea colinelor;
7 implantarea de roci;
7 crearea de pante line;
7 concavi$area pelu$elor (valonamente"&
# Pentru impresia de naturalete, introducerea rocilor in
compo$itie se !ace in terenturi cu relie! variat, dupa modelele
o!erite de natura, prin crearea de mase de roci, grote,
cascade;
# Apele natural sau create asemenea celor natural lacuri, rauri,
paraie, cascade ocupa un loc important in compo$itie& 5le sunt
armoni$ate cu !ormele relie!ului si cu vegetatia;
#Plantatiile respecta formele natural de crestere a
vegetatiei si gruparile naturale:
7 mase cu conturul neregulat;
7 palcuri;
7 eemplare solitare de arbori si de arbusti sunt dispuse cu
multa varietate in planuri successive, echilibrand covoarele
intinse ale pelu$elor inierbate&
# Vegetatia arborescenta este ast!el ordonata incat creaza linii
de vedere interesante catre diferite zone ale parcului si
catre peisajul exterior;
#'leile au traseu li!er, desenat in linii sinuoase, conturand
arii largi& 5le urmeaza formele reliefului si sunt ast!el
amplasate incat nu se suprapun cu liniile de perspectiva (spre
deosebire de stilul clasiv, unde desenul aleilor se impune
pregnant in cadrul visual";
# ;n gradinile peisagere, constructiile decorative sunt
folosite in numar mai mic si intotdeauna in armonie cu
peisa%ul creat(
7 poduri;
7 chioscuri;
7 pavilioane rustice;
7 mici temple;
7 unele monumente evocatoare ale gloriei trecutului antic;
7 ruine;
7 !antani;
7 $iduri;
7 scari;
7 impre%muiri cu character rustic&
9. &tilul modern - mixt (eclectic)
- 8euneste caracteristicile gradinilor rectangulare si a celor
peisagere;
- A aparut ca urmare a cerintelor epocii, !ara a putea 1 atribuit
unui creator anume;
- %ransformarea peisagera a unor vec"i amenajari clasice
carora nu li s-a putut sc"im!a in totalitate caracterul, a
dus la im!inarea celor 2 metode de compozitie in cadrul
aceluiasi parc;
- ;nitial aceste trans!ormari nu s-au sudat intr-o compo$itie unitara,
dar au trezit interesul pentru pos!ilitatile mai variate pe
care le oferea o astfel de asociere;
- Primele amena%ari mite s-au !acut in a C-a %umatate a sec :V;;;
in 'ranta, la Paris (e( Bagatelle, *onceau";
- #aracteristici:
7 8ezolvarea unor zone ale parcului sau gradinii in stil
geometric si a altora in stil natural, cu tranzitii
armonioase intre ele, alcatuind un ansam!lu unitar(
7 amenajare geometrica;
7 centrele de compo$itie;
7 intrarile;
7 $onele situate in lungul unor ae principale de perspectiva;
7 unele insertii importante de alei;
7 spatiile din vecinatatea cladirilor se amena%ea$a geometric;
7 maniera li!era, peisagera;
7 restul ansamblului;
# ;ntre $onele cu rezolvari stilisstice diferite nu eista o
di!erentiere neta in toate aspectele compo$itionale(
7 imbinand unele elemente comune amena%arilor peisagere;
7 sectoarele tratate regulat se leaga *resc si armonios
de cele li!ere;
7 ordonarea compo$itiei intr-o maniera mai simpla&
# Ansamblurile de partere, decorate cu ra!ate de ori si
!azine geometrice sunt incadrate de peluze in care
vegetatia ar!orescenta este dispusa li!er(
7 masive cu li$iera neregulata;
7 grupuri si eemplare isolate reparti$ate in mod echilibrat,
dar nesimetric, de o parte si de alta a parterelor;
# 9n parc mit poate avea mai multa atractivitate prin(
7 varietatea scenelor de peisaj in care se pot imbina
deopotriva aspect ale ordinii estetice geometrice (pana la
eprimarea caracterului architectural" si aspect pitoresti sau
romantice;
7 succesiunea zonelor de tranzitie stilistica o!era, de
asemenea, moduri di!erite de asociere a elementelor de
construire a peisa%ului;
7 unitatea compozitiei se reali$ea$a prin(
F modalitatile de organi$are spatiala;
F modelarile de relie!;
F aran%amentul plantatiilor;
F buncare special amena%ate pentru pericolul de inva$ie
a oamenilor in!ectati cu virusuri ($ombii"&
#&tilul mixt permite o mai mare libertate a solutiilor;
#5l se adaptea$a mai bine cerintelor de amena%are a parcurilor
publice multi!unctionale;
#Cuprinde numeroase dotari si sistemati$ari secundare, mai ales
in ca$ul supra!etelor vaste, cu o mare capacitate de primire a
vi$itatorilor&
- #aracteristica ce de*neste noul mod de amenajare a
gradinii optarea in zonele representative si in cele
destinate marelui pu!lic, pentru tratarea geometrica care(
# Poate asigura monumentalitatea;
# Pune mai mult invaloare constructiile (ce ocupa cel mai
adesea tocmai partea central a ansamblului";
# Permite pro1le transversal largi(
7 necesare accesului la echipamentele pentru spectacole;
7 mani!estari sportive;
7 epo$itionale, cu sute sau mii de vi$itatori;
7 plat!orme generoase in !ata cladirilor semni1cative ale
parcului sau in %urul unor obiective decorative ma%ore ca lucrarile
de arta monumentala sau !antanile-spectacol&
- ;n general, tratarea geometrica este mai su!stantial la
scuaruri si mai diminuata la parcuri (peste CG hm", unde
caracterul peisager poate ocupa pana la HG-IGJ din totalul
supra!etei;
- 6e retinut este si !aptul ca in ca$ul gradinilor urbane, stilul
geometric nu a !ost utili$at !oarte mult in secolul ::&;
- %ratarea li!era:
#Paraseste centrul major de interes al compo$itiei;
# 8rgani$area circulatiei;
# 8rgani$area spatiilor !unctionale;
# 2atura este tot mai putin prelucrata sau c"iar acuzata
(prin sistemati$area vertical, dispunerea supra!etelor de apa";
# -ratarea libera se petrece acolo unde perspective lungi sunt
evitate;
# -ratarea libera se petrece acolo unde constructiile nu mai au
amplare si sunt reduse ca numar;
# -ratarea libera se petrece acolo unde se creea$a am!ianta
adecvata pentru plim!area solitara;
# 5vadarea din urban si cotidian;
# Contemplatie;
# *editatie;
# Preluand din cele doua stiluri associate intr-o singura
compo$itie, elementele decorative de$volta o gama variata de
posiblitati&
- +egetalul:
# 0e supune si el acelorasi reguli;
# ;n partea de primire reprezentativa, paleta cromatica a
orilor atinge cota maxima (ocupand parterre, bulingrine,
succesiuni de terase";
# Arbusti si arbori sunt alesi dupa o!ertele decorative;
# Posibilitatile de prelucrare a coroanei;
# &e acuza perspective;
# &e creeaza fundaluri (pentru constructii sau sculptura";
# 0e cauta ritmuri si armonii in mineral>vegetal;
# ;n $onele destinate evadarii din urban, se va urmari in schimb,
cu predilectie, ,pitorescul/, ,naturalul/&
- 5emple(
# Bagatelle Garden - Paris;
# Parc *onceau - Paris;
# Parc 3amburg - Kinterhude;
# Brods@orth 3all and Gardens;
# Alton -o@er Garden;
# Cimbrone Garden - ;talia;
# Villa 5phrussi Coasta de A$ur;
# Carmen de Los *artires - 0pania;
# -he old Loo Garden Anglia;
# PecBover Garden Anglia&
:. Gradina postmoderna:
- ;ncura%ea$a pe propietarii de gradini sa descompuna gandirea
lor preconceputa si sa creeze in noi moduri conceptuale;
- Gradina este utilizata pentru a experimenta cu noi
material si noi geometrii(
# Pentru a amplasa /poezia de !eton0;
# Pentru a /construi o camera de sticla0;
# Pentru a utili$a /plante netraditionale0, atipice;
# Pentru a trans!orma ceva in altceva (e( un pavement intr-o
!antana"&
- %ransforma o idee intr-o compozitie structurala de !actura
postmoderna;
- 6in punct de vedere geometric, postmodernismul este
asociat cu deconstructivismul geometric.
- 5emple(
# Parc Andre Citroen Allain Provost, Gilles Clement;
# Albert Aahn Garden - Paris;
# Parcul Villette Paris, Bernard -schumi;
# Le %ardin de -arot +iBi de 0aint-Phalle;
# A plastic garden Cardasis 6ean;
# 6ur!ee garden Cardasis 6ean;
# Gradina resedintei 6icBenson arh& *artha 0ch@art$;
# Gradina ;nstitutului Khitehead arh& *artha 0ch@art$&
;. <aponia:
- 4espect pentru natura si predilectia pentru repre$entari abstrace
a lumii utopice derivata din religie si *loso*e;
- 2 principii de !aza pe care le urmea$a cand compun o scena(
# 8educerea scalei - minimali$area unei privelisti naturale;
# &im!olismul - sim!olizarea implica a!stractizarea (e(
nisipul alb pentru a sugera marea"&
- Arta %apone$a consta in reconstituirea unor peisaje cu
ajutorul unor roci sau a nisipului ce imita oceane sau
munti - aceste 1ind asa numitele =gradini vizuale= cu rol in
stimularea meditatiei;
# Apa>apa sugerata (nisip", pietrele si arborii corespundeau ca
aran%ament lui -ai Chi, in unitati semantice&
- Cel mai vechi tratat - &a>utei>i, redactat in sec :;; - se
adresea$a creatorilor de gradini, in special celor care inaltau
pietrele, amintindu-le principiile directoare ale artei;
# Are ca sursa de inspiratie peisa%ele naturale si pe cele
legendare din miturile originare ale ?aponiei&
- 'rta gradinii era guvernata de ordine, ritual si sim!olism
*loso*c:
7 &"intoism M Ndrumul $eilorN, $eitatile (Bami" se a2a in rauri si
munti, elementele naturii;
7 %aosim (sec& :;;;" M curent 1loso1c legat de energia universala,
de unitatea Ein si Eang;
7 Budd"ismul ?en M comtemplare>meditare prin care poti a%ute
sa cunosti tainele universului&
7 devine religia o1ciala a clasei conducatoare - samurailor;
7 studiul disciplinei Len necesita D lucruri esentiale(
F o credinta !oarte puternica;
F capacitatea de a trai starea de uimire;
F o mare hotarare&
7 1ecare 1inta umana trebuie sa admita ca eista in interiorul
ei o natura esentiala care poate 1 perceputa;
7 eista un adevar esential pe care oricine il poate patrunde,
numai in acest !el hotararea lui se va mentine puternica;
7 cineva tre$it doar pe %umatate, nu poate atinge reali$area
ultima in Len;
7 scopul invataturii Len este de a atinge iluminarea care
desemnea$a desavarsirea evolutiei spirituale;
7 se ba$ea$a in totalitate pe meditatie si nu vede sensul altor
concepte sau modalitati decat acelea legate de cautarea
interioara&
- $iferenta dintre gradiniile traditionale c"inezesti si cele
japoneze consta in, principal in, pozitia vizitatorului in
gradina(
7 ,n #"ina, gradina e gandita pentru a * privita din interiorul
ei; ea este des intalnita su! forma de apa curgatoare si
vegetatia are un stil natural;
7 ,n <aponia, gradina este reali$ata pentru a * admirata din
interiorul casei; apa este sugerata prin pietrele si pietrisul
asezat in forma =valurita= si vegetatia imita, prin asezare,
forma muntilor&
- 'leile lipsind, erau suplinite prin pavaje in pietre dispuse la
distante convenabile si asezate mai sus decat terenul, pentru
a !eri de calcarea muschiului verde;
- Gradina %apone$a isi cree$a propria individualitate, prin
restrangere(
# 8elatia cu un spatiu limitat;
# @rdine morala ce devine in eterior o ordine spatiala;
# 8rdine, cultivarea !ormelor geometrice simbolice (patrat, cerc,
triunghi", esenta numerica a compo$itiei (D,O,I,PG" - gradina
clasica.
- 'olosind toate elementele din natura, gradina se supunea
astronomiei (inceputul anului corespundea cu tre$irea la viata a
gradinii";
7 Ae!ruarie- sar!atoarea Prunului inorit ,Cel care in!runta
gheata/;
7 5artie- luna orilor de piersic;
7 'prilie sar!atoarea ciresului japonez;
7 5ai sar!atoarea glicinelor Auji (muntele 'u%iiama dupa
numele celei mai vechi !amilii ,camp de glicine/";
7 ,unie stan%enelei;
7 ,ulie lotusi;
7 'ugust si &eptem!rie hibiscus;
7 @ctom!rie cri$anteme (emblema multor imparati %apone$i";
7 2oiem!rie si $ecem!rie camelia si 2oarea de ceai;
- 5ulte din gradinile japoneze, prin aran%amentul apelor si
rocilor, sugereaza peisajul tarii, constituit din insule cu munti
si oceanul care le incon%oara;
- ,n gradinile mari erau pre$ente si elemente construite(
# Poduri;
# Pavilioane;
# Lanterne de piatra (dupa model corean";
# Ansambluri decorative din coloane de lemn&
- 'numite gradini erau concepute pentru ceremonialul
ritual al ceaiului. *ai mici si mai intime, acestea sunt alcatuite
din mai multe sectiuni, pe care vi$itatorul le parcurge succesiv&
$ecorul mai so!ru si special, constituit pentru a induce
starea spiritual pregatitoare ceremoniei cuprinde:
# Plante semperivrescente;
# 4oci > pietre ritual (in grupuri de D,O,I,PG";
# Garduri;
# Porti interioare;
# ;n ultima sectiune este amplasat pavilionul traditional;
- -ematica(
# ,Gradina de rau/ pietre si cascade;
# ,Valurile marii/ nisip greblat;
# ,;arba de mlastina/ pietre plate si vegetatie acvatica&
- +egetatia era per!ect integrata peisa%ului;
- 0imbolica legata de cultul religios;
- 'r!usti modelati prin tundere (camelii, a$aleea, buus"
!orme rotun%ite, ovali$ate, eta%ate, combinate in variate
compo$itii volumetrice, sugereaza elemente inerte ale
peisajului (roci, munte);
# *ase de arbusti supuse tunderii simboli$ea$a !ormele valurilor
marii sau peisa%e colinare&
- 5uso 3o>us"i - preot $en, considerat NLe +otreN al %apone$ilo -
celebru pentru reali$area =Gradinii de musc"i= din parcul
0aiho%i;
- 'ristocratia epocii 3eian a construit palate care evocau
Paradisul descris de Buddha Amitabha pe pamant;
# Alegerea locului era esentiala (geomantie);
# ;n aceasta perioada s-au conturat primele gradini concepute
ca o recreare a naturii;
7 .acul este un element dominant si caracteristic;
7 $in apele sale se iveau pietre - care aveau o re$onanta
simbolica;
7 Aorma lor evoca anumite peisaje cele!re din China sau
corelau anumite 1guri e$oterice;
# Cu a%utorul arborilor de di!erite esente, recompun un peisa% cu
un aspect cat se poate de natural;
7 Pietrele care ieseau din apa aveau vocatia de a proteja
palatul si sanctuarele;
7 Bnele gradini 3eian sunt puse in valoare de 2ori, cu
cromatica speciala;
# Aceste gradini erau contemplate, de pe terasele de lemn
(enga4a), care incon%urau diveresele corpuri ale palatului,
indeplinand totodata una dintre principalele !unctii atribuite
arhitecturii - punte intre trecere de la interior la eterior&
- 8eguli compozitionale si sensuri sim!olice:
# *unti, coline;
# 9n lac cu insule, un parau cu cascada;
# 0tanci colturoase, pietre rotun%ite;
# +isip, pietris;
# Arbori si arbusti;
# 'lorile erau !olosite di!erentiat, 1e pentru reconstruirea unui
peisa% complet la o scara redusa, 1e pentru crearea anumitor
scene de peisa%( gradina montana, gradina de musc"i,
gradina arida.
- 6lemete caracteristice:
7 Poarta - simbol al marcarii unui prag, simbol de trecere;
7 Gardurile - se !olosesc !orme geometrice ce respecta
speci1cul gradinii pe care o incon%oara;
7 Pietre neregulate - impune ritm catre casa, pe o poteca
marcata cu !ragmente de roca de diverse culori;
7 repre$inta scheletul unei amena%ari;
7 piatra principala hotaraste scara arborilor, ba$inelor,
corpurilor de iluminat si alte elemente decorative a2ate in
aproapierea ei;
7 pot sugera( muntele, dealuri, cadre naturale, broasca
testoasa, etc&
7 Bam!usi - garduri de bambusi;
7 'r!orii - elemente !oarte importante in cadrul unei gradini(
7 arborii pot avea o crestere naturala sau pot * o!ligati
sa creasca intr-o anumita pozitie si forma;
7 1ecare copac are o anumita semni*catie sim!olica.
7 Aelinare de piatraClanterne - initial !olosite cu rol ritual,
ulterior pentru iluminat;
7 Bazin - in care curgea apa si pe marginea caruia se a2a un
caus din bambus pentru puri1care(
7 sunt marcate prin vegetatie si elemente decorative.
7 Poduri(
7 pot trece peste o zona ce sim!olizeaza apa - amena%are
abstracta&
7 6nga4a - veranda %apone$a;
7 Pavilionul;
7 Pagode - reali$ate in !unctie de estetica locuinte sau templului&
- Principii compozitionale generale de conceptul ?en:
7 &implitate si inspiratie;
7 8egasire, liniste si stare de !ine;
7 &om!ru si incarcat de spiritualitate, ordine in circulatia
energiilor;
# Principiile $en atrase de valori si aparente, prin forma, nu
prin fond;
7 'lterneaza plantele care se caracteri$ea$a prin masivitate,
atat ori$ontal cat si vertical, cu amenajarile minerale, care se
ba$ea$a pe un numar limitat de materiale;
7 &trans legat de ar"itectura;
7 'rta consta in a pune in scena vidul, respectand
proportiile, ec"ili!rand masele vegetale si minerale;
# Arborii si arbustii alesi pentru siluetele lor speciale sau
pentru forma frunzelor, sunt dispusi intr-o maniera aerisita,
aducand ast!el sentimentul spatialitatii&
- %ipuri de gradini speci*ce:
# Gradina templului;
# Gradina palatului;
# Gradina ceremoniei ceaiului;
# Gradina daimonilor (aristocrati !eudali";
# Gradina miniaturala;
7 Gradina Bon #"ei C Bon>eD - platou de portelan cu mini
gradina, cu lac si pesti uneori;
7 Gradina Bonse>i - de nisip si pietre amena%ata pe un platou
de lac negru;
7 Gradina <o>a - reali$ata de specialistul +i@a 0hi - accentuea$a
caracterul pro!an si utilitar al gradinilor ce incon%urau capitala
-oBio, pentru o mai mare libertate in eprimare;
7 Gradina samurailor - casa, ce avea doar parter, era
inconjurata de 9 gradini, despartite de garduri in bambus sau
arbusti(
E gradina pietrelor - o gradina de tip Aara 0an 0ui, cu un
rau ilu$oriu peste care trecea un pod;
E gradina miniaturala (de nord" - alcatuita din arbori pitici
si batrani;
E gradina templului - la origine un crang cu i$vor si bambus
- spatiu cultivat cu cri$anteme si un mic templu&
7 Gradina &"i!umi gradina bogat ornamentata propune lux
si ra*nament;
7 Gradina sc"ita &o alaturi de celelalte 2 trepte de
manifestare, care se regasesc in toate artele %apone$e( &"in -
stilul maret si GDo - stilul intermediar;
7 Gradina #"a 2o Fu (gradina austere" proclama in spriti $en
budist simplitatea ca norma estetica;
7 !orma superioara de reali$are Gradina Gara &an &ui
(,Peisa%ul apei secate/" 8Doaanji suprafata
dreptung"iulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 9
pietre ce se unesc su! forma de triung"i.
E cercul nu lipseste este eul contemplatorului care prin
meditatie se identi*ca cu gradina si devine un tot, un
microcosmos este tipul ideal al gradinii ilu$orii;
- Gradina pavilioanelor( aur, argint; rosu, verde;
- Protul $en budist 0oami sec& PO creatorul gradinii Aara 0an 0ui
la A)oto apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului
(practica $en budista - tip eercitiu prin care se dobandea
linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea !ata de oameni si
lucruri";
7 #ompozitie care cuprindea 9 zone:
7 o $ona de acces;
7 o gradina;
7 un pavilion cu enga4a #"a &e Gi, unde se o*cia
ritualul ceaiului - se aa in general ceva mai izolat, intr-o
gradina de mici dimensiuni, destinata meditatiei&
# 6rumul strabatut de la intrare, prin gradina, pe aleile cu pietre
la pas, prin enga@a, pana la pavilion, era lent, gradat, omul se
detasa ca sa 1e apt de a participa la ceremonie&