Introducere

In lucrarea de fata am cautat sa arat cum au trait si cum au actionat in anumite

imprejurari diferite personalitati ale istoriei, artei sau stiintei, cu scopul de a oferi o mai
buna cunoastere a acestora sub toate aspectele, ca si cauzelor care au justificat unele
atitudini sau evenimente istorice.
Viata este un mozaic de fiinte, personalitati si moravuri diferite: nu trebuie sa ne
mire vecinatatea unora cu a altora, chiar coexistenta in acelasi individ a unor trasaturi
contradictorii. Rezultanta este tocmai personajul ce ne retine atentia. Daca nu ar fi asa, nu
ar mai exista nici personajul
!u am intentionat sa judec nici un personaj expus in aceasta lucrare ci doar sa fiu
nepartinitoare, sa intele" si sa prezint adevarul asa cum ne#a fost lasat noua de inaintasii
nostii. $a judeci, afirma %ndre &alraux, inseamna sa nu intele"i, pentru ca, daca ai
intele"e, n#ai mai putea judeca.
Carol al VI-lea
'are surprinzator faptul ca istoricii nu s#au preocupat mai mult de caracterul
aberant al re"elui (rantei, )arol al VI#lea. % domnit patruzeci si doi de ani *+,-.#+/001,
fiind considerata una din cele mai lun"i domnii din istoria (rantei. 2oala psihica de care a
suferit, insa a avut efecte asupra intre"ii tari3 din aceasta cauza tot ce a intreprins
predecesorul sau nu a durat si (ranta a fost antrenata pe panta unei caderi periculoase.
!ebunia re"elui, latenta oarecum pana in +,40, a fost ascunsa cu mare "rija de
anturajul sau, dar aceasta stare nu a putut dura la nesfarsit, astfel incat in cele din uram
adevarul a iesit la iveala. )auza si ori"inea nebuniei lui )arol ar trebui, se pare, cautate in
studiul ascendentilor sai directi. &ama sa 5eanne de 2ourbon, care se casatorise cu varul
sau, )arol al V#lea, ar fi avut ea insasi un acces de nebunie in +,6,, care a durat mai
multe luni. $e pare ca boala se mostenea pe linie directa.
)at priveste nebunia lui )arol aceasta imbraca o forma caracteristica: schizofrenia
paranoida. Incepand din anul +/.7, nebunia re"elui a luat proportii din ce in ce mai mari,
iar perioadele de remisiune s#au facut tot mai rare. )arol refuza toate in"rijirile medicale
iar in privinta murdariei din camera sa si a lenjeriei sale pe care nu o schimbase de cinci
luni se relata ca: deja murdaria si transpiratia facuse sa apara abcese pe unele parti ale
corpului si era tot ciupit de purici si paduchi, care i se cuibarisera in vesmintele pe care
nu vroia sa le lepede cu nici un chip.
De asemenea se mai spune despre el ca uneori uita de propria sa persoana, uita
faptul ca era re"e, sustinea cu indaratnicie ca nu se numea )arol si ca nu suporta florile
de crin emblema re"alitatii franceze, dar in ciuda acestor lucru nici un alt re"e al (rantei
nu a fost mai iubit si mai adorat pe timpul vietii si dupa moarte decat acest sarman nebun
incoronat
Elisabeta I a Angliei
'e drept cuvant se poate spune despre 8lisabeta I ca a reprezentat o fi"ura
sin"ulara in istorie.
$a nascut la 9ren:ich *+7,,1, a fost re"ina a %n"liei si a Irlandei intre anii +77-#
+;.,. 8lisabeta era fiica lui <enric al VIII#lea si a %nnei 2ole=n, cea de#a doua din cele
sase sotii avute de acesta. 8a nu a avut parte de o tinerete fericita: avea trei ani cand tatal
sau a ordonat sa#i fie decapitata mama invinuind#o de adulter si treisprezece ani cand i#a
referat.clopotel.ro +
murit tatal. De la parintele sau a mostenit cruzimea si inteli"enta, iar de la mama sa, o
nevoie maladiva de adulare. %junsa re"ina, s#a dovedit nu numai de o ener"ie
neobisnuita, ci se extrem de autoritara, restabilind an"licanismul ca reli"ie oficiala. %
ordonat executia &ariei $tuart si a contelui de 8ssex, manifestand din plin cu acest prilej
cruzimea tatalui sau.
8lisabeta I a ramas toata viata sa o celibatara indaratnica, desi constituia la
vremea aceea cea mai buna partida din 8uropa si a fost cerut in casatorie de aproape toti
printii si re"ii domnitori ai apusului. Dar, dupa cum prea bine se stie, nu si#a pus
niciodata inelul de lo"odna pe de"et
8ra o erudita si s#a straduit neobosit sa se instruiasca, sa invete, sa stie cat mai
mult si din cat mai multe domenii.
!umerosi medici si istorici din toate timpurile au incercat sa elucideze misterul
re"inei supranumita femeia fara barbat. De altfel ea insasi si#a compus un epitaf
aratand ca a murit fecioara, asa cum a trait intrea"a#i viata. >r, aproape toate marturiile
contemporane atesta ca aproximativ dupa patruzeci de ani a manifestat o senzualitate
exacerbata, mostenita probabil de la ambii parinti: #frenezia de la %nna 2ole=n si
cruzimea de la <enric al VIII#lea. % avut toata viata numerosi curtezani, dar nu se stie
cati dintre acestia i#au fost cu adevarat amanti. ?nul dintre acestia, despre care se spune
ca i#ar fi fost si partener, a fost contele de 8ssex, care avea douazeci de ani pe cand ea
trecuse de saizeci
Dupa multe cercetari si dezbateri doctorii au ajuns la concluzia ca 8lisabeta a avut
o personalitate ciclotimica si ca a suferit de o psihoza maniaco#depresiva.
Christina- enigmatica regina a Suediei
In sirul lun" de capete incoronate care s#au perindat din cele mai vechi timpuri in
istorie se detaseaza o fi"ura insolita: este vorba de re"ina )hristina a $uediei.
%titudinea ei de re"ina, investita cu raspunderi mari, care apasau "reu pe umerii
sai fra"ili de tanara femeie, se remarca printr#o serie de fapte, de contradictii si eni"me,
unele reale, altele probabil nascocite.
De mica, se anuntase ca un copil precoce, mai apoi s#a dovedit insetata de
cunoastere, detasandu#se net de cei din jurul sau3 a refuzat cu indarjire sa se marite si in
final a abdicat de la putere.
)hristina a fost fiica lui 9ustav al II#lea %dolf care a fost o fi"ura reprezentativa
in istoria $uediei si chiar a 8uropei. $i#a petrecut mai aproape toata viata in tabere
militare purtand o serie de razboaie lun"i ce urmareau centralizarea statului.
(irul vietii lui 9ustav %dolf s#a curmat brusc la varsta de numai treizeci si opt de
ani, fiind ucis in lupta de la @utzen. % lasat in urma sa amintirea unui "enial comandant
militar, o tara saraca din cauza razboaielor si ca succesor la tron o fata: )hristina#
%u"usta. Implinise abia sase ani cand si#a inceput meteorica#i domnie. %sa cum se
obisnuia, pana la majorat, raspunderea conducerii a fost incredintata unui consiliu de
re"enta desemnat de cinci mari demnitari, printre care se numara si %xel >xenstiern, un
barbat capabil si viteaz, ce se va face remarcat prin calitatile sale cu totul iesite din
comun.
referat.clopotel.ro 0
'resimtindu#si parca sfarsitul care se apropia, 9ustav %dolf a declarat#o
mostenitoare pe )hristina inca de pe vremea de cand avea un an. 'entru a las un demn
urmas la tron, re"ele a tinut sa nu precupeteasca nici un efort ca sa#i ofere o educatie pe
masura. )onstient de faptul ca nu se putea ocupa direct de instruirea fiicei sale, re"ele a
lasat#o in "rija sorei sale )aterina. %le"erea nu s#a dovedit a fi "resita, iar cunostintele i#
au fost predate de eruditi ai timpului. %stfel, teolo"ul 5ohannes &atthiae a initiat#o in
teolo"ie, "reaca, latina, limbi moderne si literatura clasica. 8leva s#a dovedit la inaltimea
maestrului, prinzand repede "ustul cititului3 in plus a invatat sin"ura italiana si spaniola.
)and "rijile domniei au inceput s#o impovareze, pre"atirea politica si#a aflat#o de
la %xel >xenstiern, care intre timp fusese inaltat la functia de cancelar. Despre
capacitatea ei intelectuala se dusese vestea in tot re"atul. Inca din +;/., tanara re"ina
)hristina se interesa in mod constant de treburile politice, de mersul razboiului dus de
armata tarii sale, aflate sub conducerea destoinicului cancelar %xel >xenstiern. Ii placea
indeosebi sa primeasca ambasadori, conversa cu ei si ii uimea prin eruditia sa si spiritul
sau patrunzator. @a varsta de +; ani asista la sedintele )onsiliului de re"enta avand o
participare tot mai activa prin interventiile sale si chiar implicandu#se in efectuarea unor
sarcini. !u a fost o surpriza pentru nimeni ca la +6 decembrie +;//, )hristina
proclamandu#se majora, a luat in propriile sale maini fraiele conducerii.
Re"ina )hristina, desi crescuta in spiritul si atmosfera sobra si modesta a
parintilor sai, a facut o intoarcere de o suta optzeci de "rade: si#a propus sa duca o viata
intr#o bo"atie ostentativa % fost o mare amatoare de opere de arta, si le#a procurat pe
orice cale. Re"ina, inconjurata de favoritii sai, a dus o viata libertina, intr#un lux
ostentativ, necunoscut si fara e"al in viata severilor nordici, obisnuiti sa infrunte
vicisitudinile unei naturi aspre si neprietenoase.
Intr#o vreme cand starea de razboi era privita ca normala, o femeie nu putea
conduce totusi cu aceeasi eficienta ca si un barbat, si deci re"ina era nevoita sa se
casatoreasca. &andra, banuitoare si irascibila a refuzat sa se casatoreasca in ciuda
faptului ca la mana sa au existat pretendenti care ar fi facut sa paleasca de invidie orice
printesa din 8uropa.
%bdica de la tron in anul +;7/ si pleaca spre sud ducand cu ea un numar foarte
mare de obiecte si avand o suita numeroasa. 'rimul popas a fost la 2ruxelles unde se
converteste la catolicism. De aici a plecat la Roma unde a fost atat de impresionata de
papa %lexandru ca i#a adau"at numele la al sau devenind )hristina#%lexandra. De aici
pleaca in (ranta unde este primita cu mare fast. Dorul de melea"urile natale o va duce de
doua ori in $uedia. &oare la varsta de ;, de ani si corpul ii este asezat in )atedrala
$fantul 'etru din Roma.
Dupa expunerea vietii sale, se poate spune ca re"ina a fost o personalitate isterica
atinsa de dromomanie. 2oala i s#a declansat in perioada imediat urmatoare pubertatii,
accentuandu#se cu varsta, motiv pentru care a fost probabil nevoita sa abdice. $e re"asesc
la )hristina trasaturile ce alcatuiesc psiholo"ia unui actor care interpreteaza in viata de
toate zilele un anumit rol, urmarind sa convin"a, sa uimeasca, sa starneasca admiratia.
Re"ina, inconjurata de favoritii sai, a desfasurat o viata de lux ostentativ, necunoscut si
fara e"al in viata popoarelor nordice, urmarind sa rivalizeze cu )urtile europene.
Realitatea este ca, dornica de libertate si repu"nandu#i responsabilitatea
conducerii, nu a pre"etat sa abdice si sa pere"rineze prin 8uropa.
referat.clopotel.ro ,
George Washington (1732-17!
)el mai celebru dintre presedintii americani, "eneral si om politic, devenit primul
presedinte al $tatelor ?nite *+6-4#+6461, avea o fire anxioasa, fiind in permanenta
obsedat de starea sanatatii sale3 se spune chiar ca ar fi murit luandu#si pulsul. &axilarele
ii erau deformate si tot timpul a avut probleme cu dintii, astfel incat in cele din urma a
fost nevoit sa#si puna dinti falsi dintr#un lemn tare. 'ieptul ii era convex si avea tulburari
respiratorii. In ultimii doi ani ai vietii reumatismul de care suferea s#a exacerbat atat de
puternic incat ii imobilizase aproape complet mainile.
$tarea precara a sanatatii sale nu l#a impiedicat totusi, dupa ce i#a invins pe
en"lezi, sa reor"anizeze noul "uvern independent, sa restabileasca situatia financiara a
tarii si sa trateze intr#un mod stralucit cu indienii.
9eor"e Aashin"ton a suferit de sindromul %lzheimer. %cesta este opinia
celebrului istoric dr. Rile= Aoodhoc mentionata in cartea: Zile intunecate la Mt. Vernon.
In ultimele zile ale vietii sale, Aashin"ton era umbra tra"ica a celui ce fusese. !u putea
nici macar sa#si le"e sin"ur sireturile de la pantof. 5urnalul personal si scrierile intime ale
sotiei sale dezvaluie faptul ca presedintele era cu mintea ratacita. In +644, la ;6 de ani,
cand a murit, era "rav afectat de sindromul %lzheimer.
In acele timpuri nu s#a pus dia"nosticul, deoarece nu era cunoscuta aceasta
maladie. %bia in +4.; B adica +.6 ani dupa moartea lui a fost descoperita aceasta boala.
&ai alarmant este faptul ca presedintele manifesta simptome ale bolii inca din +666. Desi
era un lider remarcabil, deosebit de dotat, Aashin"ton era foarte inconsecvent.
Abraham "incoln (1#$-1#%&!
$e stie ca a suferit de tuberculoza si de o stare depresiva cronica. Din cauza
ultimei, se spune ca, in ziua casatoriei sale, ar fi fu"it de acasa si s#ar fi ascuns3 cand in
cele din uram, cu mare "reutate, prietenii l#ar fi "asit, era pe punctul de a se sinucide.
Daca 5ohn Ailjes 2ooth nu l#ar fi asasinat, medicii presupun ca ar fi murit in urma
complicatiilor date de boala &arfan care afecteaza mai multe or"ane vitale.
'(ight Eisenho(er (1#$-1%!
)el de#al treizeci si patrulea presedinte al $tatelor ?nite, "eneralul D:i"ht
8isenho:er, era, in +470 comandantul suprem al fortelor !.%.C.>. $ustinut deopotriva de
republicani si de democrati, la +; aprilie se instaleaza la )asa %lba, fara sa fi visat
vreodata la aceasta inalta functie. !u era "enul sau.
)onsiderand#o ca o sarcina, a acceptat#o. (ire echilibrata, sobra, avea rabdarea
unui elefant, capacitatea stoica de a primi loviturile fara sa se clinteasca si mai ales o
inclinare catre compromisuri, calitati ce nu pot fi trecute usor cu vederea. %vand o
educatie aleasa, convins de perceptele reli"ioase fara a fi bi"ot, si#a facut o do"ma
politica din invatatura biblica: )ine scoate sabia, de sabie va pieri.
&isiunea ce#i va fi incredintata nu era catusi de putin usoara. &ostenirea lasata de
predecesorii sai, Roosvelt si Cruman, tradusa prin douazeci de ani de "uvernare
democrata, insemna datorii imense. )onflictul coreean, efortul militar datorat si
dezvoltarii fortei nucleare, epuizasera rezervele tarii. In plus pe plan intern, trebuie sa
referat.clopotel.ro /
faca fata lui &ac %rthur si &c)arth=, doua personalitati incomode, rupte de realitate si de
mersul istoriei. I#ar fi fost "reu si unui politician, cu atat mai mult unui om lipsit de
experienta politica. 8isenho:er a invins toate "reutatile, in ciuda varstei sale: avea saizeci
si doi de ani
>r"anizator excelent, dotat cu o forta de munca putin obisnuita, capabil de a
intele"e si de a se orienta repede si de a lua o decizie si de a o urmari pana la capat,
presedintele 8isenho:er a inre"istrat succese demne de invidiat si, mai ales atat de
necesare $tatelor ?nite intr#o perioada critica.
)oincidenta nefericita, inca din primele zile de la instalarea sa ca presedinte au
debutat niste dureri atroce abdominale, atat de puternice ca abia se mai putea tine pe
picioare. Dupa un consult amanuntit s#a stabilit ca suferea de boala )rohn sau ileita.
%ceasta se manifesta prin in"rosarea mucoasei peretelui intern al intestinului "ros, ce
poate duce la ocluzia intestinului. In +47,, boala fiind la inceput, s#a considerat ca nu era
justificata operatia. Dupa trei ani, alte tulburari, mult mai serioase din cauza
hipertensiunii, au inceput sa se manifeste: dureri de cap si ameteli puternice. %menintat
de arterioscleroza, renunta la fumat, desi ani de zile fumase zilnic doua pachete si chiar
mai mult.
%limentele ii sunt administrate sub control, "rasimile de orice fel fiindu#i excluse.
)u toate aceste masuri draconice, in cursul anului +477 tensiunea atin"e valori alarmante.
@a 07 septembrie, in timpul noptii face primul infarct. 8ste transportat la spitalul
(itzsimons. )u acest accident debuteaza etapa finala, marcand declinul sanatatii
presedintelui. In noaptea de 6 iunie +47; boala )rohn atin"e apo"eul: ocluzie intestinala.
$ansele de scapare: unu din sase. >peratia nu mai poate fi amanata.
@a 07 noiembrie +476, imediat dupa masa, este doborat de un atac cerebral. !u
mai poate vorbi. De fapt avea "reutati in vorbire de cateva zile. I#si revine reluandu#si
activitatea. Intre +4;.#+4;4, medici il considera de paisprezece ori mort din punct de
vedere clinic. $ufera o noua operatie la intestine, din cauza ocluziei ivite intempestiv. &ai
mult prezinta violente colici hepatice3 este operat si i se extra"e vezica in care se "asesc
saisprezece calculi biliari.
$farsitul nu este departe: o insuficienta cardiaca "lobala se instaleaza ireversibil si
la 0- martie +4;4, inima ii cedeaza definitiv. Ideea unui transplant cardiac a fost "asita de
familie ca lipsita de lo"icaD
")ndon *ohnson (1$#-1%!
%juns din cauza unei intamplari nefericite presedinte al $tatelor ?nite, @=ndon
5ohnson a fost o personalitate controversata. Cemperament vulcanic, se comporta ca un
adevarat suveran, vorbind cu cei din jurul sau intr#un limbaj colorat. Intrea"a sa atitudine,
dezvaluita acum publicului este incredibila.
(ire dispretuitoare, profera cu usurinta imprecatiuni si avea mania sa fie filmat
continuu, chiar atunci cand plonja "ol obli"andu#si oaspetii sa faca la fel, in piscina )asei
%lbe. !onsalanta sauD altceva Isi scarpina pe sub camasa burta si primea consilierii in
cele mai insolite ipostaze. >rbit de putere, 5ohnson nu#si da seama ca a depasit de mult
limitele unei decente elementare. Isi umileste colaboratorii si, mai ales, isi exprima
neincrederea in ei, manifestand o inclinatie bolnavicioasa de a#i tortura moral. De aici
referat.clopotel.ro 7
pana la a pune la cale in $.?.%., interceptarea convorbirilor telefonice, e un pas. $i#l face.
!u reuseste sa#si domine indoielile, luand hotarari in ultimul moment.
% fost macinat de impulsuri necontrolate si accese maniace. Vorbea mult, pe un
ton monocord, repede, cu un debit surprinzator. !u stie sa#si faca prieteni, iar pe cei pe
care ii mai avea l#au parasit cu totii. In +4;- se decide sa abandoneze politica, si se
retra"e la ranch#ul sau, unde dupa mai multe infarcte moare peste un an.
+ichard ,i-on
% fost comparat cu Ianus, de#a lun"ul intre"ii sale cariere politice nefacand
altceva decat sa#si ascunda jocul si sa priveasca pe furis la altii.
)aracterul lui !ixon trebuie sa fie explicat, spun psihanalistii, in copilaria sa, in
saracia si viata dusa pana la o anumita varsta, plina de privatiuni. %stfel se naste in
sufletul copilului un sentiment de ura fata de toate sistemele, cateodata chiar fata de toti
oamenii.
'e tatal sau il acuza, facandu#l responsabil de saracia cunoscuta in copilarie, iar pe
mama sa o respecta, mer"and pana la a se identifica cu ea. 8ste doar cea care tine casa. In
naivitatea sa de copil, isi ima"ineaza ca este preferatul ei3 dar se inseala. &ai avea un
frate, <arold. 2olnav de tuberculoza B boala de care va sucomba in cele din urma B
mama sa <annah pleaca departe de casa, in cautarea unei slujbe, pentru a#si in"riji copilul
care se stin"ea vazand cu ochii. Richard este "elos.
Dupa disparitia fratelui sau, intrea"a afectiune a mamei sale se revarsa din nou
asupra sa. 'e acest fundal extrem de complex apare un element nou: dorind sa#i insufle o
ri"oare morala cu ajutorul credintei, <annah il duce ce re"ularitate la biserica. $i daca
povetele recomandate pot fi sintetizate in cuvintele umilinte, slabiciunea, nevoile trebuie
combatute, Richard in mintea lui fra"eda le interpreteaza in felul sau: foloseste toate
mijloacele pentru a le face fata. )a urmare, Richard !ixon devine un om ascuns, inchis
in el, un introvertit. %stfel, ne explicam caracterul sau.
%cest "ermene de personalitate va evolua in adolescenta in aceeasi directie,
datorita imprejurarilor. In timpul studiilor are de intampinat nenumarate obstacole si este
nevoit sa faca fata unor "reutati de tot felul. 'entru a le surmonta, Richard lupta cu
armele sale favorite, care ii aduc porecla de Cric=#DicE adica Richard siretul.
'ersonalitatea ii este d acum formata3 ajuns la apo"eul carierei sale B de la un birou de
avocatura, in fotoliul prezidential B nu va face altceva decat sa#si practice, ori de cate ori
va fi cazul, metodele verificate si care i#au adus succes: intri"i, calomnii, lovituri sub
centura, etichetarea adversarilor, intr#un cuvant o strate"ie de a#si insela adversarii,
metode puse in slujba unui sin"ur tel: interesul sau personal.
'ersonalitate ambi"ua, plin de febrilitate, cauta le"aturi la polul opus. &eticulos
pana la manie, avand in fata scopul propus, isi controleaza si modeleaza "esturile si vocea
pentru ca cel mai neinsemnat discurs. %re totusi un handicap: ii este teama de multime.
%re fobie de oameni. Creptat maladia de care suferea, psihonevroza, devine tot mai
evidenta. Culburarile de comportament sporesc. Discuta ore intre"i, o adevarata lo"oree,
cu adjunctii sai despre cele mai neinsemnate lucruri. $e izoleaza complet, interpunandu#
se intre el si restul $tatelor ?nite o superechipa de a"enti si personaje "ata sa execute
orice. !u isi iubea poporul, poate chiar il ura. )um se poate explica altfel dezvoltarea
serviciilor secrete pentru controlarea inamicului intern, pentru spionarea tarii. ?n alt
referat.clopotel.ro ;
simptom: daca 5ohnson cerea sa fie filmat, !ixon voia sa fie inre"istrat absolut totul, de
la decizii politice pana la fapte banale. In seifurile de la )asa %lba se acumulau pe zi ce
trecea, sub presedentia sa, Eilometri de banda ma"netica.
Dezaprobat de propriul sau popor in urma afacerii Aater"ate, demisioneaza la 4
au"ust +46/, retra"andu#se la $an )lemente. Va mai reveni in viata politica pentru a
indeplini, pe linie de stat sau pe cont propriu, unele misiunii in diverse tari. ?n ultim
amanunt: intotdeauna intri"ile si inselaciunile ii reusisera, cu exceptia celei din urma,
care, din cauza extinderii nevrozei ce i#a intunecat judecata, i#a provocat caderea.
Vladimir Ilici .liano/ 0 "enin (1#7$-121!
Vladimir Ilici s#a nascut la $imbirsE in +-6.. Catal sau, ?lianov, era inspector
scolar si s#a straduit sa ofere copiilor sai o educatie aleasa. )ei doi baieti insa au fost
atrasi de ideile revolutionare socialiste ce se raspandeau in tara tot mai mult.
(ratele mai mare a lui Ilici este arestat, judecat si condamnat la moarte prin
spanzurare. 8fectul asupra lui Ilic iese imens: paraseste studiile (acultatii de Drept si se
dedica activitatii revolutionare luandu#si porecla de @enin, adica omul de pe @ena,
fluviu pe malurile caruia isi va petrece o perioada din tineretea sa ca si deportat politic.
Dotat cu talent oratoric si cu o imensa capacitate de munca, a studiat enorm. Dupa un exil
in 8lvetia, se intoarce in tara in noaptea de , aprilie +4+6 la 'etro"rad si conduce
revolutia din octombrie +4+6.
In +4+4, pe cand se retra"ea de la un mitin" tinut la o uzina de lan"a &oscova, o
opozanta, (an=a Faplan, a tras doua focuri de revolver in el. 'roiectilele de plumb au
patruns in umar si in brat. &edicii au "asit de cuviinta ca ar fi prea riscant sa le extra"a.
%ctivitatea epuizanta a sfarsit prin a#si face simtite efectele. 'aloarea fetei,
cearcanele accentuate si mai ales oboseala nu au scapat neobservate celor din preajma sa.
$ecretarele, dar mai ales colaboratorii sai, l#au surprins nu o data in biroul sau aflat intr#o
stare de prostatie. )and se retra"ea in apartamentul sau din Fremlin, putea fi vazut
mer"and impleticindu#se si sprijinindu#se de ce avea la indemana. Raul a inceput sa
pro"reseze si hemora"ii minuscule au inceput sa se produca in creier. Rezultatul: maladia
%lvarez.
%re durei violente la cap, nu poate dormi. Vomita des si simte dureri difuze in
abdomen. Isi pierde chiar "raiul. 8ste chemat profesorul "erman Vorster care
pro"nosticheaza un final apropiat si sumbru. @a 0; mai +400 un atac cerebral urmat de
coma. ?n chea" de san"e a obturat o artera si ca urmare i#a paralizat partea dreapta a
corpului.
In iulie starea sanatatii se amelioreaza vazand cu ochii si in octombrie este in
masura sa#si reia o parte din activitatea sa. Dar boala este prea "rava si la +0 decembrie al
doilea atac cerebral il doboara, pe cand se afla la birou. 'aralizia nu o depaseste ca efecte
pe precedenta. Dar nu se mai reso4arbe si @enin este condamnat sa stea intr#un fotoliu.
!u poate sa scrie, ci doar sa dicteze, cuvintele fiind pronuntate cu destula "reutate. @a 4
martie cel de#al treilea atac il zdrobeste si mai mult. !u mai poate vorbi deloc. @a +7 mai
isi pierde cunostinta complet. Va mai trai in aceasta stare de inconstienta inca opt luni,
pana la 0+ ianuarie +40/ cand inima inceteaza de a#i mai bate. %vea cincizeci si patru de
ani.
referat.clopotel.ro 6
Iosi2 Vissariono/ici '3ugas/ili 0 Stalin (1#7-1&3!
!ascut Iosif Vissarionovici Dju"asvili la 0+ decembrie +-64 in orasul 9ori din
9eor"ia, in )aucaz, $talin a fost terorizat in copilarie de tatal sau alcoolic, un cizmar
saracit. Dupa moartea tatalui, copilul de ++ ani avea sa fie rasfatat de mama sa care il
iubea exa"erat de mult, visand sa faca din el un preot ortodox. $#a inscris la seminarul
teolo"ic din Ciblisi la varsta de +/ ani, si atitudinea sa rebela I#a atras porecla de Foba,
dupa numele le"endarului bandit si rebel "eor"ian. In scurt timp s#a simtit incorsetat de
aspra disciplina ce domnea in seminar si sub acuzatia de a fi raspandit idei subversive, a
fost exmatriculat din seminar in +-44. Dupa trei ani era membru al sectiunii "eor"iene a
'artidului $ocial#democrat si in aceasta calitate calatorea prin )aucaz, facand a"itatie
printre muncitori si or"anizand "reve. %semeni contemporanului sau "erman %dolf
<itler, tanarul GFoba provenea dintr#un mediu familial sordid si brutal si parea complet
lipsit de perspective in tinerete. $pre deosebire de <itler, ucenicul revolutionar "eor"ian
nu avea nici carisma, nici talent oratoric, dar era curajos, necrutator si un stralucit
or"anizator. @imba lui materna era "ruzina, o limba foarte diferita de rusa insusita
ulterior, pe care a vorbit#o toata viata cu un pronuntat accent "ruzin.
$talin isi propunea sa transforme ?niunea $ovietica dintr#o tara eminamente
a"rara intr#o putere industriala moderna. 'entru a atin"e acest obiectiv era dispus sa
sacrifice vieti omenesti la o scara fara precedent. @a sfarsitul anului +40- a expropriat
terenurile fermierilor din clasa de mijloc *Eulaci1 Gdeportandu#i sau omorandu#i pe cei
care opuneau rezistenta. Re"imul lui $talin a pus in aplicare o serie de Gplanuri cincinale
prin care urmau sa fie realizate coletivizarea si industrializarea. %dministratia lui a
finantat industria exportand cereale si alte produse, in ciuda foametei devastatoare care a
bantuit ?niunea $ovietica in +4,0. &ilioane de oameni care au opus rezistenta au fost
executati si mai multe milioane au murit de inanitie. 'otrivit unei estimari din +4-- cu
privire la numarul victimelor colectivizarii fortate din +40- B+4,,, acesta s#a ridicat la 07
de milioane. 'e parcursul primului plan cincinal, opozitia impotriva lui $talin s#a
materializat intr#o rascoala taraneasca pe care dictatorul a inabusit#o fara probleme.
Investit cu o putere absoluta, $talin a initiat o serie de purificari politice incepand cu anul
+4,/. In momentul in care )on"resul al HVII#lea al partidului si#a manifestat sprijinul
pentru $er"hei F=rov, un moderat si un potential rival, $talin a pus la cale asasinarea lui
in decembrie +4,/.
$talin a fost un uci"as de comunisti mult mai eficient decat s#a dovedit vreodata
politia tarista. De exemplu in +4,4, 4- din cei +,4 de membri ai )omitetului )entral ales
in +4,/ fusesera executati, iar ++.- din cei +4;; de dele"ati la )on"resul al HVII#lea
arestati. 8vident, $talin urmarea in primul rand sa preintampine instalarea vreunei puteri
independente in fruntea tarii. $ub conducerea sefului F92 @avrenti 2eria, politia secreta
a arestat, executat, exilat sau intemnitat in inchisori sau la"are de munca pe oricine a
indraznit sa formuleze vreo obiectie la adresa conducatorului, aducand astfel populatia la
ascultare. In ajunul celui de#al doilea razboi mondial $talin crease probabil cea mai
autoritara dictatura a timpurilor moderne, o structura de "uvernare care se insinua in toate
aspectele vietii sociale, anihiland libertatile civile. &area Ceroare s#a manifestat in
intrea"a societate sovietica, incurajand oamenii sa#si ima"ineze conspiratii peste tot si sa
devina informatori. >ricare ar fi fost scopul initial al acestor epurari, s#a ajuns la un fel de
nebunie "eneralizata, ceva similar vanatorii de vrajitoare din primele secole. In +4,4,
referat.clopotel.ro -
$talin a fost nevoit sa puna capat acestor proceduri. Dupa perioada ramasa in istorie sub
numele de &area Ceroare, dictatura stalinista a "uvernat fara a intimpina cea mai mica
rezistenta, desi $talin poza in continuare drept un modest secretar de partid ce fumeaza
pipa.
'rintre masurile economice adoptate de $talin se numara si colectivizarea fortata
a a"riculturii, o actiune extrem de nepopulara care a starnit nemultumiri in randul
taranilor. @a inceputul anilor treizeci, din ordinul lui $talin, milioane de tarani au fost
omorati sau lasati sa moara de foame, astfel ca pana la urma colectivizarea s#a "eneralizat
in lumea satelor.
$osise momentul unui efort conju"at pentru industrializarea tarii. $talin a declarat
ca ?niunea $ovietica se afla cu cel putin +.. de ani in urma vestului capitalist, dar va
trebui sa recupereze diferenta in+. ani, altfel va fi zdrobita. (idel conceptiei marxiste
privind eterna lupta dintre socialism si capitalism, el era constient ca ?.R.$.$. era
inconjurata de inamici. $in"ura solutie a pro"resului era considerata a fi planificarea de
stat. Intr#un stat cu un sin"ur partid nimeni nu se incumeta sa contrazica comunicatele
"uvernamentale care exa"erau succesele si mascau "reselile sau le puneau pe seama
tradatorilor si sabotorilor . )u toate acestea, rezultatele obtinute nu erau de loc
ne"lijabile. In +. ani ?R$$ devenise un stat puternic industrializat, o realizare cu atat mai
importanta cu cat sovieticii nu aveau in vedere doar perioada imediat urmatoare, ci lucrau
pe termen lun". $tandardul de viata a ramas insa scazut, deoarece nu se investise in
productia de bunuri de lar" consum. Coate resursele fusesera folosite pentru a crea
infrastructura necesara unui stat industrial # fusesera construite cu sutele fabrici,uzine
electrice, baraje, orase industriale, masini si tractoare. Realizarile ?niunii $ovietice erau
admirate nu numai de partidele comuniste din alte tari, care urmau modelul politic
sovietic, ci si de unii oameni de stiinta, de scriitori si de intelectuali straini. ?niunea
$ovietica era privita ca un nou tip de societate iar planificarea era considerata solutia
pro"resului economic si social. %ceste idei erau cu atat mai credibile, deoarece tarile
vestice erau devastate de &area )riza din +404 si pareau neputincioase in combaterea
saraciei si somajului. %dmiratorii ?niunii $ovietice tratau cu indiferenta marile probleme
ale societatii sovietice, considerandu#le "reutati inerente ale inceputului.
In ciuda disfunctionalitatilor inre"istrate, pro"ramul de industrializare al lui $talin
a fost, pe termen scurt, un succes.
Imensele pierderi materiale suferite in timpul celui de#al doilea razboi mondial n#
au impiedicat ?niunea $ovietica sa devina cea de#a doua putere industriala a lumii. 'e
termen lun", insa, politica a"ricola si cea industriala impuse de liderul sovietic au afectat
"rav economia sovietica.
)a dictator al ?niunii $ovietice, $talin a influentat soarta multor oameni vreme de
aproximativ un sfert de secol. De fapt, daca inraurirea de ansamblu a unui dictator asupra
"eneratiei proprii ar fi proportionala cu numarul de persoane suprave"heate, cu "radul de
control asupra indivizilor si cu timpul cat a ramas la putere, probabil ca $talin ar fi
considerat cel mai puternic dictator din istorie.
)e pasiuni il dominau pe $talinI ?n a sin"ura, o patima atotcuprinzatoare insa,
absoluta, de car era realmente coplesit: setea de putere. 8ra se poate spune, o patima de
maniac, de satrap asiatic din vremuri de mult apuse. 'ractic, $talin era robul acestei
patimi: numai ei ii consacra tot timpul sau, numai in aceasta sete de putere vedea telul
adevarat al vietii sale.
referat.clopotel.ro 4
$talin nu a avut ceea ce se cheama o familie. Doar franturi de camin. $e spune ca
a avut trei copii. )el mai cunoscut, a fost o fata, $vetlana. Vasili era ofiter de aviatie,
"eneral. %lcoolic, a ajuns un ratat. $vetlana si Vasili proveneau de la cea de#a doua sotie,
!adejda %leluieva, care neputand suporta tracasarile ce i le facea $talin, a sfarsit prin a se
sinucide.
'rima sotie se numea 8caterina $vanizde, si se casatorisera in +4.0 la Cblisi. Din
aceasta casatorie rezultase un baiat, IaEov. &ama avea sa se stin"a la scurt timp dupa ce#l
adusese pe lume. )at priveste pe IaEov, el a pierit in timpul celui de al doilea razboi
mondial in 9ermania, intr#un la"ar de prizonieri. $talin nu a intreprins nimic sa#l salveze.
$talin poseda o fire rece, s#ar zice lipsit de sentimente omenesti. )a dovada ca din
ordinul lui au fost condamnati pentru alte crime impotriva securitatii statului, aproape
patru milioane de cetateni. Cot din ordinul lui $talin !.F.V.D.#ul a ucis zeci de mii de
ofiteri si cetateni polonezi. Dar, autorul moral al altor milioane de vieti secerate in tarile
satelite ?.R.$.$. dupa cel de#al doilea razboi mondial, este tot $talin. 2ilantul este de
neima"inat, iar orice caracterizare este insuficienta.
$talin a fost descris ca si o personalitate puternic accentuata, combinatie a unei
firi hiperperseverente. $#a remarcat printr#o tenacitate neobisnuita, urmarindu#si neabatut
convin"erile. $#a bucurat de o sanatate de fier, pe care si#a menajat#o, mai ales in cea de a
doua parte a vietii, printr#un trai cumpatat si fara excese, desi poporului se straduia sa#i
ofere o cu totul alta ima"ine. De pilda, $talin locuia intr#o cladire, la ?sovo, in apropierea
&oscovei si nicidecum la Fremlin cum se raspandise zvonul. (erestrele apartamentului
sau, luminate toata noaptea, incercau sa acrediteze credinta ca tatucul lucra neobosit
pentru binele poporului sovietic.
$talin suferea de fobia oamenilor. !u suporta prezenta altora. > arterioscleroza
ivita in anii razboiului a inceput sa pro"reseze cu rapiditate dupa +4/7. 'ana atunci nu a
tinut seama de nici un avertisment al medicilor. I se recomandase un re"im alimentar
strict, sarac in calorii. $talin proceda invers: in"ur"ita mari cantitatea de alimente. In loc
de repaus muncea mult, perturband ritmul biolo"ic, inversand ziua cu noaptea. )at
priveste medicatia prescrisa de medici, el o inlocuise cu una personala, deprinsa de la
tara: cateva picaturi de tinctura de iod intr#un pahar cu apa. 8l suferea de un complex de
inferioritate, manifestat prin atitudinea sa fata de diversele domenii ale stiintei, in special
ale medicinei. In creierul lui $talin arterioscleroza pro"resa sub forma insidioasa ce
caracterizeaza boala %lvarez. %u aparut halucinatii, iar vorbirea i s#a in"reunat. In +470
caracterele specifice tiranului erau pre"nante. $talin isi ura poporul si se izola de el.
@a +, ianuarie +47,, delirul sau de persecutie avea sa devina public cu prilejul
procesului intentat medicilor ce#l in"rijeau, sub pretext ca ar fi vrut sa#l suprime. $#a
vazut atunci ca doua treimi dintre cei presupusii vinovati, erau evrei. Rezulta deci ca nu
era altceva decat o forma de"hizata de po"rom. Din fericire, mai inainte ca actiunea sa ia
o amploare mai mare, un atac cerebral l#a doborat pe $talin.
Dictatorul a suferit de ceea ce se cheama narcisism mali"n termen datorat
psihanalistilor si care defineste un sindrom care are la baza teoria lui (reud. %mestec
insolit de paranoia, me"alomania si isterie, $talin era susceptibil la orice, s#a considerat
atotstiutor si nu admitea nici cea mai mica observatie, crezandu#se tinta unor atacuri si
conspiratii. (apt caracteristic, ideea dominanta care pune stapanire pe bolnavul de
narcisism laturi de autoadulare, o constituie dorinta de putere, ca scop suprem si nu ca
mijloc pentru satisfacerea altor teluri. Individul fu"e de colectivitate si in acelasi timp se
referat.clopotel.ro +.
simte bine cand in preajma sa nu se afla cativa oameni, ci mari multimi. 2olnavii de
narcisism sunt incapabili sa le"e o casnicie si sa intemeie o familie, in schimb reusesc,
indiferent d mijloace, sa fie adulati de mase. Craiesc in mod vampiric din proslavirea ce li
se face, din puterea nemar"inita pe care o exercita. $imt nevoia sa#si controleze zilnic
mecanismul puterii si fac noi si noi victime. $uferintele nu trezesc nici un ecou, fiind
creata o anumita stare specifica, explicabila, dar imposibil de acceptat.
$talin a exercitat, la cateva decenii dupa moartea sa, mai multa influenta asupra
lumii decat orice personalitate politica in viata
Adol2 4itler (1##-11&!
% fost conducator al "uvernului si al politicii "ermane si unul dintre cei mai
puternici dictatori ai secolului 0., care a convertit 9ermania intr#o societate complet
militarizata si a lansat cel de al 0 Razboi &ondial. (acand anti#semitismul un lucru de
baza in propa"anda si politicile sale, el a construit partidul nazist intr#o miscare in masa.
'entru un timp, a dominat o mare parte din 8uropa si din %frica de !ord. 8l a cauzat
macelul a milioane de evrei si a altora pe care el ii considera inferiori.
<itler s#a nascut in 2raumau am Inn, %ustria, pe 0. %prilie +--4, fiind fiul unui
neimportant oficial al vamii si al unei tarancute. ?n student slab, nu a terminat niciodata
liceul. % optat pentru admiterea la %cademia de %rte 'lastice din Viena, dar a fost respins
din cauza lipsei de talent. $tand in Viena pana in +4+,, mai intai a trait intr#o pensiune
pentru orfani, mai tarziu traind din micile casti"uri din tablourile pe care le#a pictat. %
citit vicios, developand convin"eri anti#evreice si antidemocratice, o admiratie pentru
individualitatea de neoprit si o "rija pentru mase.
In primul razboi mondial, <itler, pe atunci era in &unich, se oferise voluntar in
serviciul armatei bavariene. $#a dovedit un soldat dedicat si curajos, dar nu a fost
niciodata promovat mai mult de clasa I soldat deoarece superiorii sai considerau ca nu
avea calitati de conducere.
Dupa infran"erea 9ermaniei in +4+-, s#a intors la &unich, ramanand in armata
pana in +40..)omandantul lui l#a facut un ofiter de educatie, cu mandatul de a opri
pornirile sale impotriva pacifistilor si ideilor democratice. In septembrie +4+4, s#a
alaturat partidului &uncitorilor 9ermani nationalist, si in aprilie +40. a inceput sa
lucreze cu timp complet pentru partid, acum redenumeste partidul in partidul national
socialist al muncitorilor "ermani * partidul nazist1. In +40+, a fost ales presedinte al
partidului *(uhrer1 cu puteri dictatoriale.
<itler si#a dat seama, probabil de la inceputul carierei sale politice, de
posibilitatile sale. 8l si#a dezvoltat unele dintre aptitudini cu indemanare, capatand "ustul
performantelor. 8ra perfect constient in acelasi timp si de limitele sale, motiv pentru care
facea tot ceea ce era posibil sa#si ascunda defectele in fata anturajului sau in primul rand
si apoi in fata publicului. %cest sentiment de inferioritate in unele privinte explica
tendinta sa de izolare si interesul sau pentru "randomanie.
<itler a incercat pe tot parcursul vietii sale sa adapteze intuitiei sale, mersul
evenimentelor. 'entru el intuitia era de fapt o exprimare a ideii de Dumnezeu. 8l
deducea, cu o lo"ica, privita de el ca irefutabila, ca fusese alesJ pentru a realiza aceasta
misiune. Instrumentul sau era ideolo"ia national#socialista, nascuta din nazuintele
curmate ale unor "rupuri de stalpi de cafenea si berarii din primul razboi mondial,
referat.clopotel.ro ++
miscare fasonata si condusa ulterior, dupa cum se stie de <itler. %ceasta misiune, aceasta
sarcina pe care el insusi o privea ca formidabila ii acapara tot timpul, toata ener"ia sa ,
toata indemanarea sa si intrea"a sa capacitate intelectuala, necesitand o existenta fizica si
psihica fara limite, si mai ales, o credinta nestramutata.
Vocabularul ii era extrem de bo"at B depasea cu mult cateva mii de cuvinte B iar
memoria ii era stupefianta, si ea nu l#a tradat nici o clipa, aceste doua elemente fiind
principalii factori care, atata timp cat a trait, i#au atribuit si intarit aureola sa de
infailibilitate. <itler se considera artist, iar viata sa personala reflecta aceasta tendinta de
boem pe de#o parte, iar pe cealalta parte, pretentia sa de a fi un om apartinandD
Renasterii
Ranile primite in cursul primului razboi mondial se vindecasera complet si ranile
atacului cu "aze asfixiante pe care#l suferise au fost si ele eliminate. %stfel, <itler a
debutat in politica cu o sanatate de fier si abuza de ea in continuare. %ceasta atitudine
facea parte din ima"inea de supraom pe care voia s#o ofere poporului despre sine. 'entru
citit trebuia sa se foloseasca de ochelari, dar de fapt se ferea sa fie vazut astfel. Dupa
+4,-, odata ajuns in fruntea statului, a devenit mai prudent, a inceput sa se in"rijeasca.
Voia sa traiasca cat mai mult posibil caci viata era indispensabila pentru ca el era omul
ales de providenta. Risipirea ei ar fi afecta misiunea sa. De acum ducea o viata linistita.
!u bea , nu fuma si devenise ve"etarian, nu atat din convin"ere , ci pentru ca voia sa#si
pastreze sanatatea. )a toti cei care suferea de stomac, se controla din ce in ce mai des, era
incontinuu in cautare de noi remedii si consulta cat mai multi medici. Dieta pe care si#a
impus#o sin"ur nu a dat rezultatele scontate si atunci si#a inmultit apelurile catre medici.
@e pretindea acestora sa#i asi"ure functionalitatea or"anelor sale interne si voia sa#i fie
inlaturate durerile d cap ce#l torturau mereu3 traia mai ales sub teroarea bolilor infectioase
si in special al "ripei. In"hitea medicamentele cele mai diverse, in cantitati tot mai mari.
%parentul sau echilibru fizic si psihic a fost insa complet rasturnat o data cu
atentatul de la 0. iulie +4//. Cimpanele urechilor i#au fost perforate de suflul exploziei.
$#a constatat ca suferise un soc nervos, din care nu si#a mai putut reveni niciodata. %
ramas prada unor depresii si crize de melancolie ciclice. >r"anismul sau atat de sensibil a
fost dezechilibrat mai mult decat in cazul unui om normal. %nturajul sau nu si#a dat
seama de aceasta schimbare si nu l#a inteles. %tentatul esuat a constituit pentru mintea sa
fra"ila inca o dovada a vulnerabilitatii ale si a fost privit ca o confirmare divina a misiunii
sale. Desi ii sporise increderea in sine, a inceput sa se teama si mai mult de toti si de tot.
)ei care nu impartaseau opinia ca <itler este omul ales erau considerati ca incapabili,
tradatori, eretici, si raspunzatori de toate "reselile sale. $i cu cat se iveau mai multe
infran"eri cu atat <itler devenea mai dur, considerandu#se infailibil.
8ste un simptom ce marcheaza o "rava maladie psihica. Coata lumea a putut
observa, mai ales in ultimii ani ai vietii ale, ticurile lui <itler si tremuraturile mainilor.
%vea veritabile crize de epilepsie. Devenise din ce in ce mai iritabil, nu vorbea decat cu
voce ridicata si isi pierduse orice control asupra sa. 8ra inabordabil si izolarea era
absoluta, fapt remarcat si la alti dictatori. $e indepartase total de restul lumii si sin"urul
repaus si unica sa distractie o constituiau conversatiile pe care le purta cu cei intimi, in
timpul orelor tarzii din noapte. $e culca spre dimineata si dormea pana catre pranz. Craia
intr#un buncar la zeci de metri sub pamant. Dar si din punct de vedere psihic era
inconjurat de ziduri de ciment. 'entru el nu mai existau ore, nici noapte si nici zi.
referat.clopotel.ro +0
%vea tendinta sa se izoleze si, incepand din +4,-, a fi primit de el era considerat
un privile"iu. Ii era "roaza de discutii3 obisnuit de multa vreme sa nu fie contrazis si sa nu
se exprime decat prin monolo"uri, prefera excesele de exaltare de la tribuna, cand
ra"usea de la atata tipat, re"ulilor care se cadea sa le respecti intr#o infruntare individuala.
)olaboratorii sai, mai ales dupa +4/., au putut sa remarce potopul de cuvinte al acestei
minti nelinistite ce lua forme din ce in ce mai extrava"ante: "eneralii din marele cartier
"eneral, luptau disperati cu somnul, indurand tirade interminabile asupra artei, filosofiei,
rasei, tehnicii sau istoriei, care se prelun"eau uneori pana in zori. <itler avea permanent
nevoie de auditori, de spectatori pasivi, dar niciodata de interlocutori, iar obiectiile nu
faceau decat sa#l enerveze si sa#l antreneze in noi asociatii de idei, si mai dezordonate, si
pe cat de interminabile pe atat de incoerente.
In e"ocentrismul sau <itler nu putea interpreta tacerea care#l inconjura decat ca pe
un semn de spaima fata de aureola fuhrer B ului. Ideea mortii premature incepuse sa#l
obsedeze pe acest om care se considera de neinlocuit in a conduce destinele poporului
"erman. <itler a fost nu numai cel mai mare comedian al 8uropei, dupa cum s#a numit el
insusi intr#o zi, cu o mandrie cinica, ci si cel mai abil judecator. )elor din jurul sau, <itler
le ofera pe rand trei fizionomii, corespunzatoare celor trei aspecte ale personalitatii ale.
'rima era flasca3 trasaturile sale erau cazute, tenul era buhait, privirea va"a, pierduta in
visarile sale, fata ii conferea un aer absent, indepartat. 8ra o fizionomie tulbure si ravasita
de an"oasa.
% doua ima"ine a fetei sale era colosala si transportata de pasiune3 narile ii
frematau, ochii lansau ful"ere, exprimau violenta si se "hiceau in ei pofta de dominare,
nerabdarea de a constran"e pe toti, ura pentru adversar, o siretenie cinica, o ener"ie
feroce, "ata in orice moment sa se reverse:o fata furtunoasa, de om posedat, pre"atita de
atac. In acesta stare, subalternii sai "hiceau felul indecis, cu ezitarile si slabiciunile care il
macinau.
% treia ima"ine era a unui om oarecare, naiv, rustic, "rosier si vul"ar, usor de
amuzat, razand cu un ras "ros si z"omotos insotit de lovituri de coapse. 8ra o fata banala
si fara nimic deosebit. Interlocutorii lui <itler puteau observa cu usurinta succedandu#se
cele trei fete. @a inceputul intrevederii, parea ca nu#si asculta interlocutorul, ca nu
intele"e, ramand indiferent si amorf, absorbit ore intre"i intr#o stranie contemplatie care
se prelun"ea, de re"ula, dupa miezul noptii, cand insotitorii sai plecau.
$i apoi, deodata ca si cum s#ar fi apasat pe buton, se lansa intr#un discurs
impetuos. Vorbea pe un ton ridicat, exaltat, coleric, ar"umentatiile se precipitau
abundente, asurzitoare. )and <itler incepea o astfel de tirada, nu trebuia oprit. @o"oreea
dura unu, doua sau trei sferturi de ora. $i brusc fluxul se oprea si <itler cadea intr#o stare
amorfa.
%ceste alternante de excitare si depresiune, aceste crize care mer"eau de la
excesele de o fervoare devastatoare, la "emetele de animal ranit, il faceau sa fie
considerat de catre psihiatri ca un ciclotimic, in timp ce altii vedeau in el tipul
paranoicului.
)ert este faptul ca nu a fost o persoana normala si faptele sale inca ne dau fiori de
"roaza.
referat.clopotel.ro +,
,icolae Ceausescu (11#-1#!
)easescu s#a nascut in satul $cornicesti, judetul >lt, la 0; ianuarie +4+-, intr#o
familie de tarani. @a varsta de ++ ani, dupa absolvirea scolii primare, )easescu pleaca la
2ucuresti, unde se an"ajeaza ca ucenic cizmar.
In +4,0 devine membru al 'artidului )omunist din Romania, formatiune politica
aflata in ile"alitate la acea vreme. In +4,, este arestat pentru prima oara, pentru a"itatie
comunista in timpul unei "reve. In +4,/ urmeaza inca trei arestari B pentru colectare de
semnaturi in sprijinul eliberarii unor muncitori feroviari acuzati de activitate comunista si
pentru alte actiuni similare. In urma acestor arestari, este etichetat de autoritatile vremii
drept a"itator comunist periculos, precum si distribuitor activ de material de
propa"anda comunista si antifascista. Dupa eliberarea din detentie, )eausescu dispare
pentru o vreme in subteran, dar in +4,; este din nou arestat, de data aceasta fiind
condamnat la doi ani de inchisoare si incarcerat la Inchisoarea Doftana.
In +4,4 o intalneste pe 8lena 'etrescu, cu care se casatoreste in +4/7 B aceasta va
avea o influenta crescanda asupra carierei sale politice pe parcursul urmatoarelor cateva
decenii si va fi executata alaturi de el in +4-4. )eausescu e arestat si condamnat din nou
in +4/., iar in +4/, este transferat la inchisoarea de la Car"u 5iu, unde imparte celula de
detentie cu 9heor"he 9heor"hiu#Dej, in scurt timp devenind protejatul acestuia. Dupa cel
de#al doilea razboi mondial, in timp ce controlul sovietic asupra Romaniei devenea tot
mai pronuntat, )eausescu este numit ca secretar al ?niunii Cineretului )omunist B ?.C.).
# *+4//#+4/71.
In urma loviturii de stat si a abdicarii fortate a Re"elui &ihai din Decembrie
+4/6, dupa preluarea puterii de catre comunisti, )eausescu devine ministru al a"riculturii,
iar mai apoi ministru#adjunct al fortelor armate in re"imul lui 9heor"hiu#Dej. In functia
de ministru al a"riculturii a activat direct la cooperativizarea fortata a a"riculturii, a
ordonat reprimarea sau arestarea taranilor care se impotriveau cooperativizarii. In +470,
devine membru al )omitetului )entral *))1 al 'artidul &uncitoresc Roman *'&R1, la
doar cateva luni dupa eliminarea Kfractiunii moscoviteK *condusa de %na 'auEer1 din
conducerea partidului. In +47/, )eausescu devine membru plin al 2iroului 'olitic al
'&R, iar ulterior ajun"e sa ocupe pozitia numarul doi in ierarhia '&R.
@a trei zile de la moartea lui 9heor"hiu#Dej, in martie +4;7, )eausescu preia
functia de secretar "eneral al 'artidului &uncitoresc Roman *acesta era numele 'artidului
)omunist Roman la acea vreme, dupa asimilarea fortata, in +4/-, a unei aripi a 'artidului
$ocial Democrat1. ?na dintre primele actiuni ale lui )eausescu, odata ajuns la putere, a
fost redenumirea 'artidului &uncitoresc Roman in 'artidul )omunist Roman. In acelasi
timp, el afirma ca Romania a devenit o tara socialista si decide schimbarea numelui
oficial al tarii din Republica 'opulara Romana *R.'.R.1 in Republica $ocialista Romania
*R.$.R.1.
% construit cu minutiozitate o cazarma sociala. )u aceeiasi minutiozitate si#a faurit
cultul persionalitatii: ultimii ani ai carmuirii sale erau oficial numiti Gepoca de aur a lui
)eausescu, iar in paralel cu titlurile traditionale Gmarele conducator etc. exista si unul
ori"inal B Ggeniu Carpatilor. Re"imul dictatorial instalat in tara n#a avutat precedent in
istoria Romaniei si, ca monstruozitate, i#a deposit pe toti concurentii din tarile surori
*poate cu o sin"ura exceptie )oreea de !ord1. Indi"narea poporului, acumulata in timp de
referat.clopotel.ro +/
mai multi ani de dictatura, s#a revarsat in decembrie +4-4 si re"imul care parea vesnic a
fost cat ai clipi aruncat la "unoi.
$uferea de me"alomanie si mitomanie "alopanta*nu vroia sa aiba rival in istorie si
in viata1. &e"alomania de care suferea s#a manifestat prin "i"antismul planurilor si al
constructiilor sale.
In timpul tuturor calatoriilor sale era insotit de un medic chimist insarcinat sa#l
protejeze impotriva oricarui risc de contaminare.!u purta aceeasi incaltaminte de 0 ori, si
avea in depozitele sale ,;7 de costume si perechi de pantofi care erau arse dupa utilizare.
In fiecare luna o echipa de medici prelevau circa , l de san"e de la 0. de su"ari spre a#i
administra dictatorului.
Din "rupa ideilor delirante expansive se remarca ideea de bo"atie, constatata la el
care s#a remarcat prin stran"erea unei averi fabuloase.
'rintre fobiile de care suferea se numara: a"orafob
ia, clustrofobia, nasofobia, cancerofobia, si tanatofobia toate alcatuind o
pantofobie.
!icolae )eausescu suferea de dislo"ii si dislalii*tulburari ale vorbirii1, iar tendinta
spre discursuri interminabile tradeaza o hiperactivitate verbala.
Socrate (17$-3 i545!
$ocrate a avut stari de extaz asemanatoare celor de catalepsie. 8xtazul lui adeseori
caracterul mai mult sau mai putin transant al unor halucinatii, e drept scurte, dar in
schimb frecvente. 8ste vorba de halucinatii cinestezice si externe *auz si vaz1.
$ocrate nu a ascuns niciodata celor din preajma sa prezenta zeilor. @a masa, pe
strazile din %tena sau pe camp, se oprea brusc, fara un motiv aparent, alta data ca urmare
a unui stranut al sau ori al vreunui insotitor din dreapta sau stan"a. $e oprea, mai ales
atunci cand pretindea ca a auzit vocea zeilor. %ceste false perceptii sau halucinatii, el le
considera drept inspiratii provenite de la zei si, pe masura ce inainta in varsta, deveneau
tot mai dese.
% sfarsit prin a se autoconvin"e ca, datorita acestui ajutor divin, era capabil sa
exercite de la distanta o influenta ma"netica asupra tinerilor discipoli si sa#i indrume,
printr#un fel de curent ma"netic.
Auguste Comte (17#-1#&7!
% avut o mare si durabila influenta asupra orientarilor filosofice a savantilor
secolului al HH#lea. %re meritul deosebit de a fi cel care inventeaza termenul de
sociolo"ie. % fost in realitate pe jumatate nebun.
$tatea inchis in camera sa, scria scrisori incoerente, cu cuvinte pe care le sublinia
si care se referau la fapte absolut neinsemnate. )u prilejul unei plimbari, a vrut sa se
arunce in lacul 8n"hien, antrenand#o si pe sotia sa. % fost internat la spitalul condus de
doctorul 8sLuirol B care i#a dia"nosticat un acces de me"alomanie B si unde, intr#una din
zile a infipt furculita in obrazul unui "ardian. In ziua iesirii ale din stabiliment a semnat
actul de eliberare cu numele de 2rutus#2onaparte#)omte.
'e timpul cand lua masa, recita pasaje din <omer, obisnuia sa infi"a cutitul in
tablia mesei ca in $cotia al lui Aalter $cott B spunea el B si cerea sa i se serveasca
referat.clopotel.ro +7
fundul suculent al unui porc. &ai tarziu aflandu#se pe podul %rtelor, a incercat sa se
arunce in $ena. Intr#o zi a plecat la &ontpellier, dar a ajuns la !imes si s#a intors acasa.
Intrea"a sa viata este punctata de accese de nebunie intrerupte de perioade de
seminebunie, timp in care de fapt si#a compus si publicat opera. 9eor"es Dumas care i#a
dedicat un studiu bine documentat si pertinent mentiona: % fost un mistic cu perioade de
halucinatii si extaz, un temperament psihopatic
Saint Simon (17%$-1#2&!
!u mult diferit fata de %u"uste )omte, el se proclamase vicar al lui Dumnezeu si
papa stiintific. Intr#una din scrierile sale nu a ezitat sa mentioneze: In perioada cea mai
cruda a Revolutiei, in timpul unui nopti, in vreme ce eram detinut la @uxembur", mi#a
aparut )arol cel &are si mi#a zis ca de cand e lumea nici o familie nu s#a bucurat de
onoarea si de a da un erou si un filosof asa ca mine, apoi a disparut
%deseori referindu#se la vedenia avuta, spunea ca i s#a aratat insusi Dumnezeu
pentru a#i vorbi si pentru a#l incuraja sa#si duca la bun sfarsit misiunea si pro"ramul.
$aint#$imon a fost un bolnav psihic, inteli"ent si remarcabil.
*ean-*ac6ues +ousseau (1712-177#!
% avut o ereditate nevropatica incarcata. 'ana la a patra "eneratie, stramosii sai au
fost ne"ustori de vin si in acelasi timp si mari bautori. &ama sa s#a casatorit la varsta de
opt ani, iar tatal sau afirma ca are idei care#i cad de pe luna % fost de meserie ceasornicar
dar voia sa dea lectii de dans.
5ean#5acLues a citit mult, fara nici un discernamant. @a optsprezece ani a plecat
de acasa, ducand cu el o fantana a lui <eron, spunand ca isi va casti"a existenta aratand#o
oamenilor in piete3 a practicat pe rand toate profesiile: ceasornicar *meserie care o
invatase de la tatal sau1, scamator, maestru de muzica, "ravor, pictor, servitor, si a facut
pe rand dupa imprejurari, medicina, muzica, teolo"ie, botanica, meditand ziua, in plin
soare torid, cu capul descoperit.
Indra"ostit la unsprezece ani, va spune mai tarziu, ca timp de zece ani si i#a
petrecut intr#un continuu delir. $e credea urmarit de entuziasmul oamenilor, apoi ca e
persecutat de toti3 de Rusia, de %n"lia, de (ranta, de re"i, de femei, de preoti. 'leca brusc
din hanuri abandonandu#si ba"ajele si spunea ca dusmanii sai l#au mituit pe frizer, pe
han"iu si pe brutar sa nu#l mai serveasca. % fost refuzat sa fie primit in inchisoare atunci
cand a solicitat acest lucru. Distribuia pe strada trecatorilor, ce nu i se pareau suspecti si
ostili u memoriu in care isi justifica ideile persecutorii.
In cele din urma i#a scris lui Dumnezeu o scrisoare foarte tandra si familiara, pe
care a depus#o sub altarul din catedrala !otre Dame din 'aris. &asochist si exhibitionist,
5ean#5acLues in ciuda tuturor excentricitatilor a fost un mare scriitor, un "eniu delicat si
plin de tandrete.
referat.clopotel.ro +;
7iblogra2ie
'aul $tefanescu B Nebunii istoriei, 8ditura $aeculum Vizual, 2ucuresti, 0..,
&a"da $tan B +.+ personalitati si evenimente istorice
:::.:iEipedia.com

referat.clopotel.ro +6