Sunteți pe pagina 1din 2

Dupii ciiderea lui N apoleon, p~rti ale Europei se reinstaurase pe cat posi- O in 1819,11 oameni au fost uci~i cand

bil succesiunea legitim~ (traditional~) a mo- proprietarii de pamant au atacat o reuniune


autoritatea traditionalii a fost narhilor, tot mai multi fo~ti monarhi sau con- publica pa~nica in St. Peter's Fields,
reinstauratii fn fntreaga duc~tori rnai m~runti reca~tigandu-~ipozitiile. Manchester. Autorii acestui desen au numit
Cu toate acestea,schimb~rile din Germania incidentul ..Masacrul de la Peterloo". Ca
Europii. Cu toate acestea, fusesera prea drastice pentru a permite a reac,ie, guvernul a promulgat Cele ~ase legi.
rena~tere a Sfantului Imperiu Roman ~i, mai
ideile radicale ~i nationaliste mult, se pusesera bazele unei Confederatii Unul din obiectivele principale era pclstrarea
aveau tot mai multii trecere, Germane formate din 39 de state, printre care ordinii traditionale $i prevenirea revolutiilor.
Austria ~i Prusia. Fostele T~ri de Jos Austriece Aceastcl orientare era mai ales sustinut11 de
iar anii 1815-45 au marcat o (Belgia) au fast cedate Olandei. In schimb, cancelarul Mettemich, care pancl In 1848 a
perioadii plinii de conspiratii, Austria a fast recompensata cu numeroase avut o influentcl intemationalcl remarcabilcl.
teritorii In ltalia ~i cu a pozitie de dorninatie In Printre opozantii acestor politici erau libe-
revolte ~i revolutii. peninsul~. Marele Ducat al Var~oviei, a creatie ralii, care doreau lnlocuirea guvemclrii abso-
a perioadei napoleoniene, a fast transformat lutiste cu un sistem constitutional -bazat pe
Intr-un regat polonez condus de Tarul Rusiei. lege $i Parlament; nationali$tii care luptau
D up~ c~derea imperiului lui Napoleon Norvegia a trecut de la Danemarca la Suedia. pentru independentcl (de exemplu In Polonia
Bonaparte, harta Europei a trebuit regan- dominatcl de Rusia) sau pentru unitate (In
di~ ~i s-a conceput ~i semnat un tratat Pistrarea ordinii Germania $i Italia). in tclri precum ltalia, cele
de pace. Tratatul a fast seffin;lt In 1814-15, la Printre dernnitarii prezentila sernnareatrata- doucl cauze erau strans legate; o mai mare lib-
sfa~itul Congresului de la Viena de diferiti mo- tului de la Viena erau vicontele Castlereagh~i ertate personalcl era posibilcl doar daccl domi-
narhi ~i prim mini5trii lor. Atat o cohferinta: de ducele de Wellington, reprezentand Anglia,; natia Austriei era sfclramatcl. Mi$cclrile sociale
pace ci ~i un eveniment social plin de fast, la Talleyrand, ministrul de externe al Frantei, ~i care au unllat erau de asemenea influentate
congres au participat personalit~tile Europei, Metternich, cancelarul Austriei. Delegatii au de dezvoltarea acceleratcl a economiei
lns~ desf~~urarea sa a fost dornina~ de marile fast de acord c~ acest congres ar trebui orga- europene In secolul al XIX-lea, cu perioade
puteri: Anglia; Rusia, Austria ~i Prusia. nizat regulat pentru a monitoriza situatia de cre$tere sau recesiune, cat $i de cre$terea
Franta, acum condus~ de regele Louis international~, iar acest "Acord al Europei", clasei muncitoare In majoritatea ora$elor.
XVIII din casa Bourbon, "legitim", revine la cum a fast denumita Intalnirea, a anticipat sub Protestele $i represiunile au marcat primii
granitele pe care le avusese In 1790. Si In alte anumite aspecte Organizatia Natiunilor Unite. ani ai perioadei postbeleice. in Franta sus-
EUROPA DupA 1815: REVOLUTIE~I REACTIUNE

O Cangresul de la Viena, 1815. Au


participat cele mai influente persanalita~i
ale Eurapei, dar a fast daminat de marile
puteri victariaase -Marea Britanie, Rusia,
Austria ~i Prusia.

ceze suprimasera liberalii din Spania, dar pute-


rea navala a Marii Britanii a Impiedicat orice
actiune :impotriva revolutionarilor participanti la
revoltele latino-americane. Cele trei autocratii
"estice" -Austria, Rusia ~i Prusia, numite ~i
"Sfanta Alianta" -au format In continuare un
front Impotriva revolutiei, de~i In cele din urma
Rusia i-a ajutat pe greci, de aceea~i religie, sa
scape de sub jugul Turciei. Chiar ~i In Rusia
represiunile s-au intensificat dupa e~ecul revo-
lutif?i din decembrie 1825.

Europa se revolta
Micile mi~cari ale anilor 1820 s-au transformat
Intr-o revolta pe scara larga In 1830. in Franta,
unde regele Charles X a Incercat, neinspirat, sa
reinstaureze absolutismul dinastiei Bourbon,
Revolutia din Julie l-a Inlaturat ~i a instaurat o
monarhie constitutionala sub conducerea lui
Louis Philippe. Dupa evenimentele din Franta a
urmat o revolutie In Belgia, care a obtinut inde-
pendenta fata de Olanda; alte revolte au avut
loc In ltalia, Germania, Polonia -In cele din ur-
ma Inabu~ite. Marea Britanie ~i Franta au susti-
nut partidele constitutionale In razboaiele civile
din Spania ~i Portugalia ~i cele patru puteri au
tinatorii dinastiei Bourbon s-au Intors din exil format o Cvadrupla Alianta liberala In 1834.
~i au dezlantuit a~a-numita "Teroare alba" Dupa o perioacla de calm aparent, au urmat
Impotriva fo~tilor revolutionari ~i a bonapar- alte framantari In 1848. Revolte prevestitoare
ti-5tilor. in Germania, Decretele de la Carlsbad au avut loc In Italia, urmate de noi revolutii In
(1819) au impus cenzura presei ~i un control Franta ~i proclamarea unei a doua republici. in
sever al universitatilor In care ideile liberale Germania conducatorii au fost fortati sa
ci~tigasera teren. in Marea Britanie, Actul de accepte constitutiile, ~i reprezentanti ai statelor
constringere (1817) ~i Cele 6 legi (1819) au germane s-au Intrunit la Frankfurt pentru a dis-
restrins drastic drepturile civile, pe un fond de cuta formarea unei Germanii Unite. in Austria
agitatie care impunea o reforma parlamentara. studentii ~i muncitorii s-au revoltat la Viena,
intre timp, ma~inaria pusa In mi~care la fortandu-l pe Mettemich sa fuga. Cu cehii, ital-
Congresul de la Viena Incepea sa functioneze. ienii ~i ungurii Inarmati, imperiul multinational
La Aix-la-Chapelle (1818) Franta a fost readmisa al Austriei parea sa fie In pragul colapsului.
In Acordul Europei, iar cind au avut lac revolte Surprinzator Insa, vechea ordine a fost re-
In Spania ~i Italia, Congresul de la Troppau ~i stabilita dupa ce liberalii germani nu au reu~it
Laibach (1820-1821) a autorizat Austria sa Ina- sa ia o pozitie ferma iar armatele austriece au
bu~e mi~carile din Italia. Marea Britanie nu zdrobit ~i ultimele revolte ale italienilor. in
aproba Insa aceste practici "poli1;iene~ti", iar Imperiu, austriecii instigau diferitele nationa-
opozitia sa a devenit mai ferma Incepind cu litati una Impotriva celeilalte ~i cu ajutorul tru-
1822, cind a venit la putere partidul Tony. pelor ruse~ti au reu~it sa reca~tige Ungaria.
Dupa Congresul de la Verona din 1822, siste- Nefiind sustinut de puterea statului, nationa-
mul Congresului s-a sfi~it brusc. Trupele fran- lismul revolutionar a fost sortit e~ecului.

O Europa dupa
1815. Dupa caderea
lui Napoleon, harta
Europei a fost
redesenata iar la
Congresul de la
Viena a fost redactat
~i semnat un tratat.
Noile frontiere erau
astfel stabilite incat
numero~i monarhi ~i
conducatori i~i recu-
perau tronurile, in
timp ce frontierele
Fran'ei erau la fel ca
inainte de 1790.

184 Istorie universal:I 57- NAPOLEON Istorie universal:I72 -UNIFICAREA ITALIEI