Sunteți pe pagina 1din 4

O Via,a pe mo~ia majoritatea comunitatilor erau autarhice: atat

feudala. Au existat alimentele cat ~i uneltele ~i le confectionau


diferite grade de singuri.
servitute. Unii Comertul se baza pe troc In loc de bani. in
iobagi lucrau pe cazul unor recolte proaste, supravietuirea
pamanturile unor comunitati sau a unor indivizi era In
stapanului ~i erau primejdie ~i erau expuse atacurilor hoardelor
ata~a,i de casa nomade, cum erau vikingii.
acestuia. De multe Astfel era necesarao protectie mai buna a
ori chiar ~i mo~ierul comunitatilor, dar de multe ori chiar ~i
era vasalul unui puterea centrala era destul de sl.aba, ~i
feudal mai mare, Intotdeauna prea departe pentru a interveni 1n
de la care primise caz de urgenta.
pamant ~i protec,ie , Sistemul feudal
pentru loialitatea ~i
serviciile lui. Toti ace~ti factori au hotarat In mare parte
structura societatii europene 1naintea erei
feudale clasice. Epocile urmatoare au numit
rezultatul acestul,proces feudalism, dar nu a
fost nimic sistematicIn formarealui. Individul
In cautarea securita1;iia cerut protectie de la
un lider local, acceptand roltil de supus al
acestuia.
Relatia feudala In evul inediu 1nsemnao
interdependenta personala. Feudalul se
O Contract scris, angaja sa-~i apere vasalul, 1n schimb vasalul
care atesta ca un jura fidelitate feudalului. Acesta din urma l~i
vasal se angajeaza ca~tiga astfel adepti, dar spre a-~i asigura
in servirea unei propria securitate, el devenea vasalul unui
persoane cu putere feudal ~i mai mare. in varful ierarhiei de
superioara. putere formate din feudali ~i vasali, se situa
Rasplata consta in regele ca feudalul suprem, pentru care cei
imbracaminte ~i mai Insemnati feudali depuneau juramant de
hrana. Vasalii au loialitate (fidelitate). O caracteristica a
beneficiat de feuda oranduirii feudale era aceasta relatie de
-'" (pamant) abia dupa supra- ~i subordonare. Se corela cu doua
~ a doua jumatate a concepte de importanta majora din acea
secolului al Vlll-lea. vreme: proprietatea asupra pamantului ~i

in ciuda atacurilor brutale din


exterior, la inceputul secolului
al XIX -lea Europa lua na-5tere
-5ifeudalismul devine sistemul
social dominant.

E VUlmediu este un 'tennen general folosit


pentru a se referi la istoria~EuropeiIntre
anii 1000 ~i 1500 e.n. Aceasta perioada
este o epoca detenninanta In dezvoltarea
culturii ~i societatii europene. La Inceput,
Europa Centrala ~i de Vest erau pe cale de a
ie~i din luptele crancene duse cu intru~ii
externi ~i interni. insa spre sfar~itul acestei
perioade, dupa mai multe declinuri ~i
perioade de dezvoltare, de multe ori chiar
prin utilizarea energiei barbarilor ostili, ~i-a
Inceput expansiunea politica ~i culturala o
Europa mai mare ~i mai dinamica, In unna
careia ~i restul .lumii a trecut prin schimbari
defmitive.
Europa a dus mult timp lipsa de resurse
naturale utilizabile, iar reteaua rudimentara de
comunicatii abia putea lega localitatile mici ~i
impra~tiate. Comertul era slab dezvoltat, iar

55
EUROPA FEUDALA

O Ilustra,ie de la
sfar~itul evului me-
diu: un cavaler de-
pune jur3mant de
fidelitate domnito-
rului franc Carol cel
Mare (768-814),
care a cucerit
jum3tatea Europei.

O Cre~tinismul era
raspandit in Europa
de Carol cel Mare.
El a obligat conver-
tirea in masa a
saxonilor invin~i.

--
serviciul militar. Pentru suveranitate ~i alte au primit mo~ii de la rege ~i au avut proprii din cand in cind un rege puternic vroia s~
angajamente luate feudalul primea o danie de lor vasali ~i iobagi. Astfel aspectul religios al reduc~ din independenia lor, sau altul mai
pa:mant.Aceasta era numita: feudum, de unde bisericii a intrat adeseain contradictie cu rolul nep~s~tol' l~sa fraul prea liber, aristocratii
prpvine ~i termenul de feudalism. implinit in viata economica. Loialitatea puternici puteau s~ se opun~. Dac~ puterea
conducatorilor biserice~ti era impartit:l adesea central~ era sl~bita cu ocazia urc~rii pe trona
Serviciul militar intre rege ~i papa de la Roma. Dornnitorii au unui copil, atunci aristocratii au aranjat
Obligatia majora: a vasalilor era serviciul fost in conflict cu fiecare. papa, de-a lungul disensiunile pe cale armat~.Din aceast~cauz~
militar. Datoria feudalilor de rang lnalt era ca anilor, in privinta dreptului de numire a evul mediu s-a caracterizat prin revolte
intr-un numa:r prestabilit de zile din an sa: fie conducatorilor biserice~ti, care beneficiau ~i numeroase, r~zboaie private ~i civile.
la dispozitia regelui cu o forta: armata: de o influenta insernnata in viata politica.
negociata. Din punctul de vedere al regelui, in ciuda clarit:ltii aparente a jur:1mintelor Confuzii legislative
aceasta rezplva problerna apa:rnrii tarii. De solernne ~1a contractelor sernnate, sistemul a Din relatia feudal~ s-au n~scut numeroase
altfel, din cauza resurselor insuficiente regele purtat in sine germenul conflictelor. Dom- situatii neclare din punct de vedere juridic.
nu era capabil sa: mentina: o armata: proprie nitorii au avut intotdeauna probleme privind Dac~ cineva a primit feude de la doi feudali
permanenta. .
confrolul asupra principalilor aristocrati. sau a posedat mo~ii in dou~ tari djferite, s-a
Datorita mo~iilor imense, aristocratii erau Ace~tia aveau putere absolut:l pe propriile ivit intrebarea fireasc~: pe cine trebuie s~
capabili sa:-~i respecte angajamentul ~i sa: mo~ii ~i datorita mo~tenirii averilor de catre slujeasc~~i pentru cine s~ porneasc~la lupta?
recruteze soldati suficienti, deoarece ~i ace~tia membrii familiei feudale, puterile locale au Cazurile erau ~i mai complicate, cand regele
puteau sa: dea pa:mant vasalilor lor, care la devenit din ce in ce mai independente. Daca unei t~ri a posedat feuduri in alte t~ri. Spre
randullor puteau face acela~i lucru, ~i a~a mai
departe. O Despre regele
La baza piramidei f~udale au stat: Carol cel Mare s-au
lupta:torol -acel cavaler a ca:rui mo~ie era creat legende. Cu
suficienta: doar pentru satisfacerea propriilor sute de ani dupa
nevoi ~i intretinerea unui cal rnare, care-l moartea lui erau in
putea duce lmpreuna: cu armura sa. in circula~ie balade ~i
perioada de "serviciu" anuala:, el trebuia sa:-~i cantate eroice, iar
lnsO1easca: superiorul In regimentul regelui numele lui era
sau In rnzboi, trebuia sa: lupte de partea binecunoscut peste
feudalului In conf1ictele locale sau sa: tot. A fost denumit
lndeplineasca: misiuni pa~nice In cetate, chiar sfant. Aceasta
devenita simbolul cel mai reprezentativ al imagine din secolul
puterii feudale. al XV.-Iea ilustreaza
moartea lui. In
Cavalerii din evul mediu mana ingerilor este
Cavalerul este figura principala: In scrierile o balan~a in care
medievale. Ta:ranul agricultor lnsa: era este sufletullui
considerat dbar putin rnai presus de un Carol.
animal de jug, de~i tot sistemul feudal se baza
pe munca lui. Majoritatea ta:ranilor erau
iobagi, adica: nu erau chiar sclavi, dar nu
aveau drept de str:lmutare.
Pentru garantarea unui nivel de securitate
oarecare, ace~tia erau nevoiti sa: cedeze o
parte prestabilita din recolta anuala: ~i din
animalele avute ~i totodata trebuiau sa:lucreze
pe terenurile proprii ale feudalului un anumit
numa:r de zile gratis: robotul. in mod norrnal
iobagul nu avea ~anse de a se opune,
deoarece mo~ierul li era totodata: ~i judeca:-
torul atotputemic ~i li putea cere numeroase
alte servicii suplimentare dupa: placul lui. in
plus iobagii trebuiau sa:pla:teasca:~i dijma sau
zeciuiala (decima), deoarece ~i biserica se
a9aptase la sistemul feudal. Arhiepiscopii,
episcopii ~i conducatorii ma:na:stirilor, abatii,

56
maghiari, venit din Orient. Zona de coast~ a
Europei de Vest era teroriza~ de vikingii nu
mai putin periculo~i. Au navigat .adinc in
interiorul continentului pe fluvii ~i pe alocuri
chiar s-au ~i stabilit.

Expansiunea cre~tinismului
: Europa cre~tin~ a supravietuit totu~i rezistand
i atacurilor sau convertind inamicii. Pin~ la
; lnceputul secolului al X-lea s-a reu~it con-
i vertirea vikingilor la cre~tinism in Anglia ~i
oIi Normandia, ceea ce a lnsemnat c~ ace~tia ~i-
: au asimilat forma de viata cre~tin~ vestic~ ~i
! cu timpul s-au contopit cu poporul englez,
respectiv francez. Pin~ la sfir~itul secolului
O Stratul cel mai O Faptul ca un chiar ~i in zona lor de origine, Scandinavia,
si1rac era iobi1- mo~ier avea iobagi majoritatea lor au trecut la cre~tinism. La est
gimea. Ace~tia erau nu insemna regele saxon Otto I a lnvins definitiv ungurii
,i1rani ~i locuiau pe neaparat ca traia pe cimpia Lech in 955. in citeva decenii ~i
la marginile satelor intr-un castel - ace~tia s-au convertit la cre~tinism, astfel s-a
avand gospodi1rii putea sa aiba ~i o lnl~turat orice impediment din calea expan-
de circa 1-1,5 casa foarte siunii cre~tinismului spre orient.
hectare. modesta. Civili?:atia islamic~ Inc~ era mai dezvoltata
in acest timp decit cea a vestului cre~tin. Nu
au reu~it s~-i lnving~ ~i nicidecum n~ puteau
~ numeroase regiuni franceze ~i principate s~-i converteasc~, dar cel putin au oprit
l germane independente. In secolul allX-lea ~i expansiunea Is1amului. Sicilia a fost recucerita
~ la Inceputul secolului al X-lea Europa cre~tin;l de c~tre normanzi, un popor rezistent, perse-
s-a confruntat cu greut;lti majore ~i au existat .verent ~i lndctznet -urma~ii cuceritorilor
exemplu Wilhelm Cuceritorul nu apartinea vremuri cand se p;lrea c;l nu va rezista vikingi, care s-au stabilit lh nord-vestul Frantei,
nici unei autorit:lti feudale ca rege al Angliei, atacurilor barbare. In sud Islamull~i p;lstrase In Normandia. Ace~tia au cucerit In 1066 ~i
insa ca print al Normandiei era vasalul regelui caracterul militar, In Spania numai regiunile Anglia, au ocupat teritorii in 1talia ~i ulterior au
francez. Regii Angliei au fost in situatii nordice erau sub controlullmp;lratilor cre~tini avut un rol important In cruciade. Cucerirea
similare de-a lungul secolelor. Puterea lora ~i exista In continuare pericolul expansiunii Angliei a reprezentat un eveniment hotacltor
reprezentat o amenintare continua pentru musulmane. Flotele maritime arabe au ocupat in dezvoltarea feudalismului, deoarece
feudalii francezi, totodat:l prestigiul regal ~i Sicilia ~i alte insule care erau baze perfecte Wilhelm Cuceritorul a format un sistem feudal
atributiile lor au exclus deplasarea la Paris pentru invadarea ariilor continentale. Europa deosebit de strict in noua tact.
daca "domnul" lor ii chema. Sistemul militar Central;l a gemut sub povara devastatoare a
feudal ar fi fost mai eficient daca ar fi purtat incursiunilor provocate de poporul c;ll;lretilor
numai campanii scurte impotriva intru~ilor
straini. Efectuareaunor campanii militare mai
serioase ridica probleme insemnate tocmai
datorita naturii restransea obligatiilor feudale.
Deseori vasalii refuzau sa lupte in afara
regatului, pe motiv ca aceastadepa~e~tedeja
atributiile lor. Daca se angajau totu~i in lupta,
dupa depa~irea termenului de 40 de zile
aveau dreptul ca pur ~i simplu sa plece de pe
campul de lupt:l ~i a~a au ~i procedat,
indiferent de starea luptelor. Tocmai din
aceast:l cauza, regii au preferat sa se bazeze
pe regimente de mercenari, bineinteles in
limita in care ~i-au putut permite acest lucru.
Datorita faptului ca mo~iile se puteau
mo~teni, mo~ierii preferau rolul de domn in
provincie decat cel de lupt:ltor ~i preferau sa
plateascaimp_ozitin loc de serviciu militar .

Imperii instabile
Din cauza mobilit:ltii ~i resurselor restranse,
este evident ca imperiul uria~ realizat de
marele imparat franc Carol cel Mare (771-
814), putea fi doar o entitate temporara
intretinut:l de o persoana ie~it:l din comun.
Chiar ~i Carol cel Mare a reu~it cu greu sa
potoleasca marii aristocrati, iar domnia fiului
sau Ludovic cel Bland a fost marcata de
conflicte interne ~i razboaie civile. La trei ani
dupa moartea lui, fiii au impartit tara intre ei.
Au luat na~tere statele france independente
de Est ~i de Vest, fiecare cu limba ~i obiceiuri
difetite. Unul a fost predecesorul Frantei, iar
celalalt al Germaniei.
Puterea centrala era atat de slaba in
arnbele regate, incat mult timp au existat
EUROPA FEUDALA

O Tapiseria vestita
din Bayeux it ilus-
treaza pe Harold,
contele de Wessex
~i Wilhelm, ducele
Normandiei, in cam-
pania militara de
dinaintea mor1;ii lui
Edward Confesio-
narul. Se crede ca
Harold a jurat ca-1
va ajuta pe Wilhelm
sa ajunga pe tronul
englez in cazul in
care Edward moare.
Insa, la moartea lui
Edward, Harold in-
su~i a ocupat tronul.
Prin aceasta a star-
nit mania lui
Wilhelm ~i cavalerii
lui infometa,i de
pamant au nimicit

Hastings.

In secolul al X-lea urma$ii regelui Carol cel spre sfar~itulsecolului al XI-lea, institutia papa.: toat~ lumea aspira la o libertate mai mare $i
Mare -imparatii din dinastia Carolingiana - la a capatatputere ~i astfel a inceput una dintre dorea mai mult p~mant. ' Spre sfar~itul
au disparut atilt de pe pamilntul francez cilt $i cele mai mari drame ale evului mediu: istoria secolului Increderea In fortele proprii al
de pe pamilntul german. Insa ideea unui furtunoasa a relatiilor ostile dintre 1mparati ~i Europei Occidentale crescuse Intr-o asemenea
imparat vestic, incoronat de papa nu a papalitate. Episodul poate cel mai vestit a fost m~surn Incat domnitorii ei s-au considerat In
disparut complet niciodata. In iarna anului 1077la Canossa,cand Imparatul stare s~ porneasc~ expeditii militare de
In 962, dupa victoria obtinuta asupra german excomunicat, Henric al IV-lea s-a anvergurn mai mare, ceea ce a rezultat prima
ungurilor $i dupa campania italiana reu$ita, adresatpentru iertare papei Gregorian. crucia~ din 1096. Cavalerii au pornit spre
Otto I s-a incoronat imparat in Roma. Incepilnd bazinul estic al M~rii Mediterane cu scopul de
de acum imp;1ratii germani erau glorio$i dar ei Cruciadele a recuceri p~mantul Sfant (Palestina) de la
suportau $i povara titlului de imp.!.rat, deoarece in secolul al XI-lea t:lrile europene erau In musulmani. Datori~ succeselor de la Inceput,
in afara principatelor germane erau domnitorii plina dezvoltare. Populatia a crescut ~i s-au negustorii occidentali s-au stabilit In porturile
supremi ai ltaliei de Nord. Ei au fost destul de extins teritoriile cultivate. A crescut importanta Levantului, astfel intensificandu-se importul
putemici pentru a inlatura puterea papala de la ora~elor ~i a comertului la toate nivelele articolelor orientale In Europa ~i statutul fortei
tron $i au pus proprii candidati in locullor , dar societatii -de la t:lranime pana la cavaleri - Imparatiei bizantine a luat sfar~it definitiv,

O Wilhelm Cuceritorul a fost incoronat la 25


decembrie 1066, devenind regele Angliei.

58
IstoriaUniversal:1. 18- CAROL CEL MARE ,Istoria Universala 23- ANGUA ~I NORMANDIA