Sunteți pe pagina 1din 4

Una dintre ma rile religii ale

lumii, islamismul afost


riispiindit cu ajutorul forl;ei
armelor din Spania piinii in
India. intr-un timp mai scurt
de un secol a apiirut in urma
sa o culturii extraordinarii.

A rabia era In mare parte alci{tuita din


de~e.rt!n secolul ~l VII~lci .e.n. iar In
pustlunle sale Wlau tnbun nomade.
Pe tiirmul Marii Ro~ii ~i Oceanului Indian se
gi{seau zone fertile cu multe a~ezi{ri Inflori-
toare. Drumurile acestora duceau In Siria ~i
Mesopotamia (Irakul de azi). in calea acestor
drumuri comerciale se gi{seauoaze care dato-
rita comel1ului prosperau, de exemplu Mekka
~i Medina, acestea fiind de o importantii
fundamentali{ In istoria islamismului.

Profetul Mahomed
Profetul Mahomed s-a n:1scutIn Mekka, tatal
si{u se ocupa cu manatul ci{milelor. Si-a
pierdut pi{rintii Inci{ de foarte ramr ~i a fost
crescut de un unchi. pam la varsta de 25 de
ani ci{li{torea ca negustor cu caravanele,pam
cand a luat-o de sotie pe stapana sa, ajunsi{
deja de doui{ ori vi{duvi{, pe Hadidja. Umbla

O Islamismul a inva,at de la alte culturi ~i a


creat cultura sa individuala infloritoare. A dat
matematicieni. filozofi ~i poe,i. culorile
stralucitoare glazurate pastrate pe
capodoperele de ceramica au avut o influen,a
mare asupra artei ornamentale.

O Mohamed s-a nascut probabil in 571.


lIustra~ia din secolul a! XIV-Iea vazuta in
imaginea alaturata, prezinta acest eveniment.
Fiul manatorului de camile a devenit profet ~i
intemeietorul religiei islamice.

considera punctul de origine al perioadei


islamismului.
Mahomed $i-a g1{sit ad1{post in ora$ul apro-
piat MeQina, unde a devenit un om important,
fjind judec1{tor, $i unde $i-a g1{sit noi discipoli.
A fost recunoscut drept Profetul lui Allah $i
mult singur prin munti ~i cu pu1;intimp dupa noi. Adeptii sai erau numiti'musulmani, adica conduc1{tor al celor din ora$ in numeroasele
casatoriea avut parte de o intamplare ciudat:l. supu~i, Ingaduitori. campanii militare impotriva celor din Mekka.
A avut viziuni in care vorbea cu arhanghelul Mahomed a Infiintat o comunitate reli- cand s-a predat Mekka in anul 630, Mahomed
Gabriel, notind in versuri instruc1;iunile gioasa din putinii discipoli ~i membrii familiei a devenit domnitorul ora$ului unde s-a
acestuia.Aceste scrieri constituie prima parte sale, dar aceasta nu a devenit populara In n1{scut, a distrus cei 360 de idoli $i a oferit
a cal1ii sfinte a islamismului, Coranul. Aceast:l ora~. Bunastarea ora~ului se datora mai ales sanctuarullui Kaba lui Allah.
carte cuprinde in final cele 114 de precepte pelerinilor care veneau la piatra Kaba,
pe care le-a primit profetul timp de 22 de ani. sanctuar dedicat unui numar de circa 360 de Problema succesiunii
intre timp Mahomed a inceput sa predice, zei ~i spirite diferite, sa se Inchine acestora. parul la moartea profetului, survenit;l in 632,
propovaduind ca spre mintuire exist:l doar insa noul profet a declarat ca orice zeu sau aproape toata peninsula Arabic1{ se inchinase
un singul drum, supunerea totala spirit este fals, iar situatia a devenit a~a de islamismului. Deoarece Mahomed nu a desem-
Durnnezeului atotputemic. periculoasa Incat 1:n622 Mahomed ~i putinii nat un succesor, au ap1{rut conflicte intre rude,
Cuvintul "islam" in aC3:ba are chiar aceast:l sai discipoli au trebuit sa paraseascaora~ul. iar izbucnirea revoltelor, rascoalelor $i a raz-
sernnifica1;ie,devenind numele acestei religii Aceastaiuga se nume~te Hegina (Hidjra) ~i se boaielor civile au tulburat lini$tea peninsulei.

35
EXPANSIUNEA ISLAMISMULUI

~i ~iitii minoritari. Cu toate ca in anumite


perioade din istoria Islamului mai apar din
cand in cand anumite secte, contradictia
sunnism-~iism este ~i in prezent o ruptura
fundamentala.
Moartea lui Ali a pus capat perioadei
califatului "clasic" sau ortodox. Sub domnia
lui Muavia (661-680) califul a devenit un
conducator asemanator regelui, care domnea
in capitala Siriei, Damasc. Titlul era mo~tenit
defiul sau sau d~ o ruda foarte apropiata, iar
domnia era exercitata cu ajutorul unei
structuri sociale centralizate, aceastanefiind o
caracteristicaa statelor araDe.

Singurul Stat
Muavia a infiintat pana la urm~ prima dinastie
a califilor, dar puterea lor s-a cristalizat doar
dup~ ce califul Abdal-Malik (685 -705) a ie~it
victorios din razboiul intern de 30 de ani. Cu
instaurarea ordinii s-a continuat expansiunea
islarnismului.
Fortele musulmane au p~~ns pan~ in
Ta~kent, cucerind Sindul ~i o parte din
Pandjab, teritoriul Pakistanului din prezent. in
vest au cucerit coasta Africii de Nord ~i prin
stramtoarea Gibraltar au p~truns pan~ in
O jn sanctuarul de la Piatra Kaba au fost Spania. in 718 au trecut Pireneii ~i au p~truns
distru~i idolii. Mohamed a oferit lui Allah pan~ in partea central~ a Frantei. Au fost
Piatra Neagra simbolica. opriti de francezi lang~ Tours in 732, ace~tia
punand cap~t altor eventuale cuceriri in
O Mozaic din sec. al XVIl-Iea reprezentand pla- Europa.
nul de baza al moscheii Kaba. in mijlocul templu- Sub domnia dinastiei Omaiad, Imperiul
lui se afla o piatra. Fiecare musulman trebuie sa Islamic, care putea face comert nestingherit
se indrepte catre aceasta in timp ce se roaga. din Spania pan~ in India, ~i-a trait cea mai
m~reat~ perioad~. Contrar altor popoare
O Mohamed cu comandantul sau. Abu Bakr cuceritoare, arabii inv~tau cu pl~cere de la
trece din Mekka in Medina. Dupa moartea alte natii, adoptand modalitatea de conducere
profetului. Abu Bakr a devenit calif. a statului, organizarea armatei ~i navigatia

Acestea au luat sfar~it printr-o intelegere


intre adeptii profetului. Un ca!if (discipol,
adept) a preluat succesiunea ~i arabii au
Inceput cuceririle. Triburile care se luptau nu
demult intre ele, s-au unit acum sub drapelul
lslamului, dand astfel multa bataie de cap
celor doua super-puteri care stapaneau
Orientul Mijlociu, lmperiul Bizantin cre~tin cu
limba de stat greaca ~i Persia, care urma acela~i an, prin cucerirea Alexandriei, s-a rnaritima bizantina ~i persiana. Au preluat ~i
zoroastrianismul, care se afla pe teritoriul predat ~i Egiptul, acesta fiind rnai departe un din ~tiinta ~i arta adversarilor infclnti.
lranului de azi ~i in care domnea dinastia punct de plecare pentrn campaniile duse De obicei musulrnanii au fost toleranti fat:l ~
Sasanida. pan~ in Africa de Nard. jn acest timp, in de credincio~ii care nu erau musulmani, rnai ~
Imperiul Islamic, sl~bit de luptele intre triburi, ales cu "Popoarele Cartii" care erau cre~tinii ~i i
Rispindirea Islamului care a unit diferite natii ~i regiuni, au ap~rut evreii, cu traditii biblice asemanatoarelor. Din §
Primul pas in expansiunea in afara Arabiei a tensiuni. Al treilea calif, Osman (644-656) a punctul de vedere al Islamului, Avram ~i -e.
avut loc in timpul domniei Califului Abu Bahr fast ucis, succesarul lui a devenit v~rul ~i Moise au fost profeti adevarati, a caror oper:l .g
(632-634), dar adevarata perioada a cuceririlor succesarul lui Mahamed, Ali. .5i sub darnnia a fost dusala capat de Mahomed. Musulmanii ;Ei
a fost perioada califatului lui Omar (634-644). lui (656-661) s-au cantinuat mi~c~rile reli- erau scutiti de taxe, spre deosebire de cei ne-
in anul 635 a fost cucerit Damascul iar in anul giaase ~i tulbur:Irile dintre triburi care au musulmani. Aceast:l dispozitie a constituit o
unrultor marele conducator arab Halid ibn-al- candus pan~ la urm~ la r:Izboaie, lupte ~i la motivatie pe o perioada lunga pentru multi
Valid a nimicit oastea bizantina in lupta de la uciderea lui Ali. Discipalii lui nu au vrut s~ se oameni de a se converti la islamism. Deoa-
larmuc ~i a alungat-o din Siria. Au invadat ~i supun~ califului succesar Muavia ~i ~i-au rece traducerea Coranului in alte limbi a fost
Mesopotamia, care se afla sub dominatia praclamat autanamia. Astfel a avut lac interzisa, noii adepti au invatat repede araba,
Persiei, iar din 642 au cotropit ~i Persia. in desp~rtirea definitiv~ dintre sunnitii majaritari astfel ca popoarele cucerite au fost asimilate

36
conducator a fost descendentul profetului puternica inf1uenta personala. in aceasta
Abdul-Abbas. in trei ani a spulberat puterea perioada s-a pus accentul pe convertirea la
omaidienilor ~i a ~ters fara mila orice urma a islamisin ~i adoptarea limbii arabe, religia
lor de pe pamant. Doar o singura persona- islamica devenind mai putemica. pana la
litate a familiei a scapat, Abdar-Rahman, care urma doar Ira1)ul a pastrat limba originala,
s-a refugiat in Spania ~i a intemeiat o dinastie limba persana, ~i identitatea culturala, de~i
autonoma care a dainuit aproape 300 de ani. s-a convertit la islamism.
Dinastia Abbasida a privat Damascul de
rangul de capitala ~i a ihfiintat o alta capitala Cultura infloritoare
in Mesopotamia, Bagdad, care in scurt timp a Islamismul a pa~it 1ntr-o noua etapa, In care
devenit un ora~ cu un milion de locuitori. nu doar a preluat din alte culturi, ci ~i-a creat
Centrul califatului Abbasida a devenit mareata sa cultura individuala. Califul Al-
regiunea estica, mai bogata, unde exista o Mansur a Intemeiat "Palatul Cunoa~terii",
unde savantii traduceau operele filozof1lor
greci antici, studiau practica medicala antica,
Invatau matematica indiana, -o parte a
acesteia sunt numerele "arabe" folosite ~i 1n
prezent. Ganditorul arab Ibn-Sina a devenit
cunoscut 1n Europa sub numele de Avicenna,
filozof ~i medic de mare prestigiu.
MatematicianulAl-Hvarzimi a fost pionierul
algebrei (termen arab), pe cand persanul Omar
O lIustra1ie din secolul al XVI-Iea. Mohamed Hajjam a fost In acela~i timp matematician,
(fa1a nu i se vede) se afla in compania lui astrolog ~i poet.
Moise ~i a arhanghelului Gabriel. Conform
Literatura ~i artele i:nfloreau. Din pamant
tradi1iei, Gabriel i-a sugerat lui Mahomed ca s-au Inaltat moschee avand cupole straluci-
are o chemare "pentru a deveni profet". toare, palate minunate, cu peretii Impodobiti
~ cu materiale ceramice ~olorate. Ol~ritu~~i pr~-
O Moscheea de Stanca din lerusalim s-a
i lucrarea metalelor au aJunsla un mvellnalt. In
construit, conform legendei, pe locul de unde
w arabescurile folosite pentru 1:nfrumusetarese
~ Impleteau motivele care reproduceau anumite
s-a inal1at in rai Mohamed.

O ExpansiuneaIslamismului.
inaintarea in Europa a fost intrerupta
de lupta de la Tours din 732.

O Razboinicii musulmani la inceput


aveau numai armament u~or. Cheia
succesului lor era credin~a, taria ~i
perseveren~a.

mai u~or.un
cand
om aceasta s-a realizat,
insernna care vorbea aceast:lun
. arab
marea parte a lumii islamice a ajuns sa:
reli~ie, limba: ~i cultura:comuna:.
Insa: tocmai aceasta: toleranta: a cauzat
ca:dereadinastiei Omaiada. Deoarece dinastia
nu s-a ocupat destul de convertirea celor care
nu erau musulmani, nemulturnirea cre~teain
randurile supu~ilor.
Din cauza nemultumirilor religioase ~i a
supa:ra:rii arabilor care tra:iau in Iran ~i
Mesopotamia, deoarece erau condu~i din
Damasc, a izbucnit o revolta: in 747, a! ca:rei

O De~i islamismul inflorea. califatul s-a


sfaramat sub presiunea turcilor in sec. al
XI-Iea. in imagine. sultanul Saladin
infrange cavalerii.
37
13

O Marea moschee r-
din Damasc (in Siria DATEIMPORTANTE
din prezent)
construita in jurul 571
anilor 706. Pe locul ei Na~terea profetului Mahomed
ini~ial fusese templul 596
Jupiter, in secolul al
Mahomed o ;a de sotie pe Hadidja
IV-Iea bazilica
Sfantului loan 610
Botezatorul. Turnurile Prima viziune a 'ui Mahomed
patrate inal~ate la 613
cele patru col~uri ale
incep profetiile
cladirii, sunt primele
624- 630
minarete din istoria
islamismului.
Luptele desfa~urate ;ntre cei din Mekka ~i
Medina. Mahomed se ;ntoarce ;n Mekka
632
Dupa moartea 'ui Mahomed, Abu Bakr
devine Calif
634 -644
Califatul'ui Qmar
636 -641
fonne de plante ~i motive abstcicte cu linia decada, sfar:1m:1ndu-se in bucati. Deoarece in Musulmanii ocupa Siria, Palestina,
elegant:l a scrierii cursive arabe. Universul noua capitala, Cairo, dinastia Fatimida (909- Mesopotamia ~i Egiptul
poeziei islamice a fost imbogatit ~i de pove~ti 1171), nu putea controla eficient teritoriile 644 -656
populare originare din Asia, colectia clasicade nord africane, le-a pierdut. Califatul'ui Osman
renume universal fiind "0 mie ~i una de
656- 661
nopti". ~tiinta ~i cultura islamicl au intrecut in Cuceririle turcesti
cateva secole tot ce cunoscuse Europa Califatul era cel mai amenintat de la Est. Ali -ultimul calif ortodox
cre~tina. Vestul a preluat m~lte din sursele Puterea politica a Iranului a crescut, ca:lifii 661 -680
arabe in domeniile ~tiintelor, filozofiei, Abbasida au devenit marionetele domnitorilor Muavia se autoproclama calif ~i ;nte-
matematicii ~i medicinii. (Chiar ~i metoda de persani. Situatia s-a schimbat ~i mai mult, meiaza dinastia Omaiada
fabricafe a hartiei inventat:l de chinezi, a fost c:1nd turcii, proveniti din Asia Centrala, au 693
aflat:l de europeni tot cu ajutorul arabilor). preluat puterea peste o mare parte a lurnii
incepe cucerirea Africi de Nord
Cultura islamica inflorea, dar dupa nici un islamice, ~i o exercitau in numele califilor
secol de dominare a dinastiei Abbasida Abbasida -cel mai mare conducator al lor 711
califatul uria~ ~i greude guvemat a inceput sa fiind devenit sultan (cuv:1ntul sultan Musulmanii ataca Spania. ;n curand
cucerind ;ntreaga peninsula
O Alhambra din 718
Granada. Cea mai Musulmanii ataca Franta. ;n 732
marea1a capadapera sunt opriti la Tours
arhitecturala a
750
Islamului in vest, in
Granada in Spania. inceputul domniei dinastiei Abbasida, ;n
Dupa 711 apraape 755 Abdar-Rahman intemeiaza un stat
taata peninsula autonom, Omaiada, ;n Spania
iberica a ajuns sub 798 -809
damina1ia islamica, Califatul 'ui Harun-ar-Rasid
Granada a fast
90q- 1~.'1
ultimul stat islamic,
care s-a inchinat Dinastia Fatimida ;n Africa de Nord ~i
spanialilar cu 700 de Egipt
ani in urma. 1055-1157
Sultanatul turcilor
1258
Mongol;; ocupa Bagdadul, caderea
dinastiei Abbasida

insearima: barbatul detinator de putere).


Turcii au fost luptatori talentati, ~i astfel l-au
fortat pe imparatul bizantin sa ceara ajutorul
cavalerilor din Europa de Vest.
Unitatea sub domnia turceasc:l a fost la fel
de scurta ca ~i in timpul domnitorilor
Abbasida, in secolul al XII-lea. Orientul s-a
impartit in sultanate autonome. Istambulul
insa s-a dovedit a fi suficient de putemic
pentru a rezista ~i a riposta la cruciade. La fel
ca ~i mai devreme, noua ~i principala
amenintare venea tot de la Rasarit. Hoardele
de tatari au pus capat califatului Abbasida
prin jefuirea Bagdadului ~i au inceput un nou
capitol in istoria islamismului.

38