,

O Hitler, cancelar ~i canducatar al Partidului

Nazist, asista la un miting nazist, in 1934,
Promitiind
refacerea
puterii
desfa~uratintr-a atmasfera de na~ianalism
Germaniei,
Adoif
Hitler
~i
fanatic ~i in stil militar tipic.
Partidul
Nazist
au
impus
un
O Adolf Hitler ( 1889-1945), adresandu-se
regim
dictatoriaL
Politica
membrilor de partid, la o aniversare a
insurec,iei naziste din 1923. Ardoarea
indrazneata
~i
lipsita
de
infocata a discursurilor sale le provoca
scrupu1e
a
hti
Hitler
a
avut
auditorilor frenezie ~i entuziasm.
ciiteva
succese,
dar
a
impins
Din ce In ce mai multe grupuri de extrema
dreapta operau In Bavaria, cu speranta de a
Europa
in
razboi
~
o
dobandi putere sau de a-i obliga pe conservatori
Infrangerea Germaniei In Primul ~ s;l decla~eze a revolta Impotriva republicii. O
.Razboi Mondial, aliatii victorio~i au 8 astfel de grupare era cea national socialista, sau
sa accepte conditii umilitoare, Partidul Nazist In frunte cu Adolf Hider, viitorul
pe care le-au redactat In detaliu la Versailles, In dictator al Gern1aniei.
Franta. Germania a pierdut teritorii extinse, ii era
r inte17.is sa se relnam1eze ~i i s-a impus sa dezavantaje impartante. in primii ani dupa Partidul Nazist
~plateasca sume enorme de bani pentru razboi, canditiile din Gem1ania erau haatice iar Hider era de fapt austriac ~i nu gennan. Fiul unui
r presupusa vina a declafi.5arii razboiului. supravietuirea republicii nu era sigura. Dispute ~i perceptor ,,~e~ inteligent dar indisciplinat,
lupte repetate au avut lac Intre camuni~ti ~i nedescurcandu-se la ~oala, e~uand In toate
Germania in haos grupurile natianaliste de extrema dreapta. At:1t ambitiile sale artistice, traind de pe a zi pe alta
Aliatii au pretins Intotdeauna ca lupta lmpotriva extrema st:1nga cat ~i extrema dreaptadareau sa In cartierele sarace ale Vienei. Dup~ ce s-a mutat
Kaiserului ~i a sistemului imperial german ~i nu impuna regimuri nedemacratice. In anul 1913 In capitala bavareza Munchen, s-a
lmpotriva poporului german. Dar, de~i Kaiserul Una din zanele In care disputa s-a dus cu oferit voluntar In am1ata gem1aru1, cind a
abdicase ~i Germania devenise a republica mare Inve~unare a fast Bavaria, In sudul izbucnit Primul Razboi Mondial, pe care a servit-
democratica, gem1anilor le erau impuse acelea~i Gem1aniei. Cantralata pentru pur;in timp de a cu devotament. Capitularea Gem1aniei a
condir;ii dure ~i razbunatoare. in consecint:l, camuni~ti, a fast apai preluata de canservatari, Insemnat a loviturn teribil~ pentru el dar s-a
noua republica ~i-a lnceput existenta cu care functianau legal, 'insa erau astili republicii. autoconvins repede c:l armata gennaru1 nu a fost
')~"7
 HITLER~I NAZISMUL

O cama~ile brune (SA) pe strazile Berlinului.

Lu3nd na~tere in octombrie 1923, ace~tia
formau armata privata a Partidului Nazist.

O Somnambulii, de Otto Dix ilustreaza via1a la

ora~ din Germania, spre sfar~itul anului 1920.

Wcinta, ci Wdata -"1:njunghiata pe la spate" de optimista in care Imprumuturile acordate de

evrei, sociali5ti, comuni5ti, precum ~i de alte americani au incurajat prosperitatea Germaniei;
grupuri "sWine" , vechiul antagonism dintre Franta ~i Germania
Re1:ntorcindu-se la Munchen, dupa razboi, parea ~a inceteze. Republica a fost acceptata,
Hitler s-a alaturat Partidului Muncitorilor fiind improbabil ca oamenii sa voteze In
Gennani, de extrerna dreapta. Abilitatile sale favoarea unui program nationalist extrem,
politice ~i talentul remarcabil de orator l-au facut abandonand astfel ideile neob~nuite ale lui
1:n curand conducatorul partidului (Fuhrer), pe Hider.
care l-a transfonnat 1:ntr-o organizatie de tip Aceste idei au fost elaborate in cartea lui
fascist, preluiind multe idei de la liderul fascist Hider, Mein Kampf (Lupta mea), pe care a dictat-
italian, Benito Mussolini. Partidul sau a fost o secretarului sau Rudolf Hess, in timp ce se afla
redenumit Partidul Muncitoresc National la inchisoare. Cum era de a~teptat, Hider voia sa
Socialist German. Au fost adoptate unele distruga prevederile de la Versailles, sa-i
simboluri, cum ar fi zvastica. Mi$Carea nazista era zdrobeasca pe comuni~ti ~i pe social~ti ~i sa faca
intensificata cu ajutorul steagurilor, mar~urilor ~i din Germania a tarn puternica. Acesta, insa, era ~
paradelor cu torte aprinse. Partidul a fonnat o doar preludiul unei viziuni sinistre mai largi, ins- ~
aripa militara, carna~ile brune SA, care operau 1:n pirata din politica rasista bizarn a lui Hider. El
calitate de annata privata, interven1;iile sale considera ca istoria reprezenta mai intai de toate
publice ~i tacticile violente la 1:ntiilnirile politice o lupta pe viaJ;a ~i pe moarte intre rase, des-
contribuind la crearea unei atrnosfere explozive, fa~urata farn rnila sau sentimente ~i in care folo-
favorabile extremismului politic. sirea fortei ~i rninciuna sunt justificate. Germanii
erau considerati neamul cel mai mare ~i mai pur
Puterea Fuhrer-ului -o~ ariana de varf, superioarn tuturor
Sub conducerea lui Hider, nazismul a devenit o celorlalte. \rienii erau inconjurati de du~mani -
fol1:l importanta 1:n politica bavareza. Insa, ciind evreii, care doreau sa-i corupa ~i sa-i domine -
a venit vremea sa ac!;ioneze 1:nlpotriva republicii, ~i nu I,..i asigurasern inca propria suveranitate
partidul nu era 1:nca destul de putemic pentru a asupra raselor "inferioare", cum ar fi slavii, care "'
face singur acest lucru, fonniindu-se 1:n cele din populau cea mai mare parte a Europei de Est. -'ii
urma o coali!;ie de grupuri de extrerna dreapta.
Prin urmare, evreii trebuiau elirninati, insa nu era >
Aceasta s-a 1:ntiimplat 1:n dezastruosul an 1923, Inca evident cum dorea Hider sa faca acest lucru.
ciind francezii au ocupat centrul industrial
german, zona Ruhr, pentru neplata datoriilor, iar Filosofia lui Hitler
o infla!;ie rapida a mic~orat considerabil valoarea Bazata pe fantezii, nu fapte, ~i pe glorificarea
monedei germane, spulberiind majoritatea fortei, autoritate brutala ~i intoleran1;;l,fllosofla lui
economiilor popula!;iei. Hider ~i alia!;ii sai au v rut Hider era opusul a tot ce era civilizat ~i rational;
sa profite de acest moment pentru a declall$a o iar unul dintre avantajele lui era faptul ca, chiar
revolta, Insa poli!;ia din Munchen a stat pe pozi!;ii dupa ce a ajuns la putere, multi oameni refuzau O Propaganda era foarte des folosita in
$i a deschis focul, iar 1:ncercarea acestora a e~uat. s~ creada ca va lua in serios propriile idei. timpul lui Hitler. jar posterele reprezentau
Deoarece autorita!;ile bavareze aveau o Majoritatea gennanilor care votasera in favoa- instrumente eficiente de convingere. Aceste
anumita simpatie secreta fa1;a de parerile lui rea naz~tilor aveau motive simple -dorinta de a postere naziste din 1930 indeamna oamenii
Hider, acesta a primit doar o sentin1;a u~oara, gasi un tap isp~itor pentru suferintele lor ~i sa boicoteze magazinele evreilor .
faciind o impresie foarte buna In timpul atraqia faJ;ade un conduc~tor ~i un partid ce
discursurilor sale 1:n salile de judecata; 1:nsa la reprezentau a schimbare dinarnic~, in locul "afa- imprumuturile americane care aduseseri[ pros-
eliberarea sa, 1:n noiembrie 1924, perspectivele cerilor ob~nuite". Acest lucru a devenit impor- peritate au fost cerute 1napoi ~ peste ()asemili-
pentru Partidul Nazist erau descurajante. tant din anul 1930, cand "afacerile ob~nuite" s- oane de oarneni ~i-au pierdut locurile de munca.
Gennania ~i revenea de pe unna crizei, iar au prnbu~it, iar lumea a fast zguduita de Marea Pe masuri[ ce numarul ~omerilor cre~tea, la
sf~itul anului 1924 s-a dovedit a fi o perioada Criza, deosebit de grava in Germania, unde fel se lntampla ~i cu numarul de voturi In favoa-

258
O Incendierea Reichstag-ului, in februarie
1933, i-a oferit lui Hitler pretextul de a-i
ataca pe comuni~ti ~i de a suspend a libert31ile
garantate de constitu1ia republicii.

O Pre~edintele Hindenburg. generalul cel atotputemic al acestuia. Cand SA-ul parea sa

mai competent al Germaniei in Primul Razboi scape de sub control, acesta a fost zdrobit 1n
Mondial. il nume~te pe Hitler cancelar al "Noaptea Cutitelor Lungi", lasand puterea 1n
Reich-ului. in 30 ianuarie. 1933. mainile poli1;iei politice 1n unifonne negre (SS).
~ ~ Adversarii politici erau aduna1;i 1n lagare de
°~ ~ Incendlere de cartl' In Berlin, efectuata de or- concen
tra
re, evrell
..
erau persecu
ta t'
,1 ~1
,
pnva..
.t;
d e

~
~
.s
b I
gamza,lIle
-
e s, In ca
de
d I
tlneret
..
ale
fi -.
ru unel purl Icarl
Partldulul
I I Nazlst

cu tura e.
L .b
~I
rt t
I e a ea
Goeb- ..
'I
maJon tat ea dr ep tu nor.

~ cuvantului a fost complet suspendata in al Treilea Revigorarea economiei

"' Reich.
C u toate acestea, H1'd er se b ucura d e spnJm
..., m

O Poster de propaganda din 1930. reprezentand Germania, mai ales datorita faptului al un
triumful nazi~tilor asupra finan,elor interna'ionale. program de re1narmare ~i construirea de strazi
au oferit noi locuri de munca, revigorand eco-
care la lupta: flind hotarat s~ nu repete gre~elile nomia: muncitorii germani ~i-au pierdut o mare
pe care le facuse 1n anul 1923, inten1;iona sa do- parte din drepturi, dar macar aveau de lucru.
bandeasca putere In mod legal ~i sa se foloseas- Propaganda nazista afi~a imaginea unui popor
ca apoi de aceasta pentru a declan~a o revolu1;ie, care urma o anumita direqie, iar succesele lui
Ocazia i s-a ivit cand cei doi condualtori con- Hider 1n ceea ce privea politica extema au dus
seIVatori ce controlau guvemul german au intrat la cre~terea prestigiului ~i a popularita1;ii acestuia,
1n conflict. Unul dintre ace~tia, Franz von Papen, Prin re1narmare ~i introducerea recrutarii,
s-a oferit sa fonneze o coali1;ie cu nazi~tii, cre- Hider a 1ncalcat fati$ re!,tric1;iile impuse de
zand ca ace~tia-l!!!t fi "Imblanzi1;i". Astfel, 1n ianu- Tratatul de la Versailles. Apoi, 1n 1936, a trimis
arie ~933, Hi~e: a~venit caI?celar (p?m-minis- trupe. 1n Rhinela~? ~cesta ~ra terit<:riu g~rman,
tru), msa nazl~tilor h s-au ofent doar cateva pos- dar ~1 zona demilltanzata -m care, mcepand cu
turi 1n guvem. Cu toate acestea, conseIVatorii au anul 1914, Gennania nu a mai avut voie sa
ajuns la concluzia ca subestimasera metodele plaseze fol1e militare. Re1narmarea Germaniei se
bruta1e ~i dure prin care nazi~tii manevrau afla doar 1n priri1ele etape ~i, daca Franta ar fi
puterea statului ~i poli1;ia Impotriva rivalilor lor; atacat, Gennania ar fi ,fost nevoita sa accepte o
de exemplu, incendierea Reichstagului a fost fo- retragere umilitoare. Insa acest lucru nu s-a
losita drept pretext pentru a ataca numerosul 1ntamplat. Stratagema lui Hider funqionase, iar
Partid Communist Gennan. Apoi, o 1ntelegere cu succesele pe care le-a avut l-au convins al
Partidul de Centru Catolic a conferit nazi~tilor puterile occidentale erau "delasatoare", slabe,
suficiente voturi pentru aprobarea unui Act de fiindu-le teama sa poarte un nou razboi.
imputemicire, prin care Hider avea sa detina Marea Britanie ~i Franta nu doreau izbucnirea
puteri dictatoriale timp de patru ani. unui razboi pe plan european, fiind convinse ca
Gennania a fost tratata prea dur 1n Tratatul de la
( ~itltr-5eroegung ) Ridicarea celui de-al Versailles. Astfel, 1n 1938, devenind din ce 1n ce
Treilea Reich mai putemic, Hider a anexat Austria, ~i a cultivat
~rea Partidului Nazist. pana In 1932, a devenit cel Confonn planurilor sale, Hider putea acum sa se apoi cu abilitate nemul1;umirile din randul
i mare partid independent din Reichstag foloseasca de puterile pe care le dobandise 1n minorita1;ii gennane din zona Sudeta 1n Ceho-,
parlamentul german), Insa era Inal departe de mod legal pentru a crea o noua Germanie, Al slovacia. Amenin1;ari1e lui Hider au adus Europa
a ob1;ine majoritatea voturilor ~i de a forma un Treilea Reich. Toate partidele politic~,cu excep- 1n prag de razboi 1nsa, din nou, Franta ~i Anglia
,guvem. Exista tot timpul pericolul ca sprijinullui tia Partidului Nazist, au fost dizolvate, la fel s-a s-au dovedit mai 1ngaduitoare, iar la negocierile
~Hitler va disparea daca se 1mbunatateau 1ntamplat cu sindicatele, publica1;iile anti-naziste duse la Munchen, o zona substan1;iala a
conditiile economice, iar In noiembrie 1932 ~i cu alte elemente de opozi1;ie. Nazismul a Cehoslovaciei a fost cedata Germaniei.
voturile In favoarea nazi~tilor au Inceput sa devenit doc1rina oficiala a celui de-al Treilea pana acum, ca~tigurile lui Hider pareau justi-
carla. Hider a respins ideea de a Incerca o ridi- Reich, iar Hider era glorificat 1n calitate de Fuhrer ficate, de vreme ce teritoriile anexate erau popu-

~ 259
 HITLER $1 NAZISMUL

late de germani, care pur ~i simplu "se 1ntorceau

la Reich". insa 1n martie 1939 Hider a constcins
Cehoslovacia -o tara non-germana -sa accepte
un "protectorat" gennan. Acest lucru a 1ntarit
atitudinea puterilor vestice, iar 1n momentul 1n
care Hider a 1nceput o noua campanie diplo-
matica, bazata pe revendicarile minoritatii ger
mane din Polonia, Marea Britanie ~i Franta l-au
avertizat pe acesta ca 1n cazul1n care Polonia va
fi atacata, ele vor lupta de partea ei.
Pe masura ce tensiunea cre~tea, Hider a reu~it
sa-i manipuleze pe rivalii sai, prin 1ncheierea u-
nui pact de neagresiune cu Uniunea Sovietica, 1n
ciuda urii pe care o nutrea fata de acest stat co-
munist, 1n majoritate slav. Eliberat de riscul unei
posibile aliante 1ntre puterile vestice ~i Uniunea
Sovietica, Hider a ordonat atacarea Poloniei la 1
septembrie 1939, 1n cazul1n care polonezii re-
fuza sa faca compromisuri. in urma invadarii Po-
loniei de catre Hider, Marea Britanie ~i Franta s-
au tinut de cuvant ~i au declarat razboi
Germaniei.

O Neville Chamberlain la Munchen, in

1938, unde, printr-un acord semnat de
Germania, Marea Britanie, Italia ~i Fran,a,
Hitler a reu~it sa faca acceptata impart,irea
Cehoslovaciei.

O Berlin, noiembrie 1938. Magazine ale

evreilor distruse in cadrul ac1iunilor anti-
evreie~ti, numeroase in Germania.

J
x,'.""f

~
.,
.O Obscenita~i anti-evreie~ti pe fa~ada unui O
c
magazin din Viena. Proprietarul risca sa fie 0
'3
I
dus in lagar, daca le ~tergea.

260
Istoria universal~ 82 -MAREA CRIzA Istoria universal~ 83 -~UL FASCIST
~