Sunteți pe pagina 1din 2

. .

SI
,
In Evul Mediu, papa ~i
SfiintulImpdrat Roman erau
priviti drept capi ai
cre~tindtdtii, iar conflictele
dintre ei au afectat istoria
Europei piind in vremurile
noastre.

An secolele agitate ce au unnat dupa:ca:derea


I Imperiului Roman de Apus, papa s-a impus
ca autoritate catolica: suprem:1 In Europa.
Avand nevoie de un aliat putemic, a apelat
mai Intai la francezi, al ca:ror conduca:tor
Charlemagne a fost IncoronatImpa:rat de Papa
Leo al lII-lea. Mai apoi, Imperiul Carolingian O Aceasta pictura
(\ll lui Charlemagne) s-a destr~mat, Insa: din secolul 13 a fost
Impa:ratul Gennaniei Otto I i-a luat locul lui menita sa populari-
Charlemagne, fiind Incoronat Impa:rat In 962. zeze "Dona,ia lui
Mai mic decat fostul imperiu al lui Constantin", O justi-
Charlemagne, imperiul nou creat -denumit ficare majora pentru
mai tarziu sfantul Imperiu Roman -se lntin- preten,ia papei la
dea Intre Germania ~i nordul Italiei; cu toate suprema,ie in
acestea, 1mpa:ratul era considerat un con- Europa de Vest.
duca:tor cre~tin profan, precum ~i protectorul Documentul prezinta
~i aliatul papei. mu',umiri imparatu-
lui roman Constantin
Lupta pentru putere cel Mare pentru con-
Primii Impa:rati ai sfantului Imperiu Roman vertirea sa la cre~-
erau majoritatea aliati ai Papei. Ace~tia au inter- tinism, donandu-i
venit de nenum:1rate ori In agitatele alegeri Papei Silvestru I
papale ~i In luptele purtate de Imperiul Roman, ora~ele ~i provinciile
eliminandu-i In acela~i timp pe papii nedemni Italiei ~i ale "regiu-
de functiile lor, asigurandu-le acestora succe- nilor de vest".
sori; Ultimul 1mpa:rat care a procedat In acest
fel a fost Henry al lII-lea (1039-56), un susti- O Henry, ducele
na:tor al mi~clrii reformatoare Cluniace In cad- Bavariei, s-a rasculat
rul bisericii. Acesta a reu~it sa: se impuna: mai de doua ori impotri-
va lui Otto 11,insa a
O Clement alll-lea a fost primul papa refor- fost infrant in 976.
mator. El a incercat sa elibereze papalitatea Nobilimea a exerci-
de influen~ele aristocra~iei romane. tat o amenin'are
constanta asupra
autorita,ii regelui.

O O harta
reprezent3nd
imperiu! !ui Otto a!
I!-!ea, ce avea sa
devina mai t3rziu
Sf3ntu! !mperiu
Roman.

ales cand varul sau Papa Leo al IX-lea (1049- interventiile laice (ne-clericale). unnatoarea
54) s-a dovedit a fi un bun refonnator, ce etap:l i-a situat pe papa ~i pe imp:lrat In con-
calatorea 1n intreaga lume ~i lupta impotriva flict direct. imp:lratii continuau de mult timp s:l
abuzurilor de orice fel. Autoritatea papala s-a aleag:lepiscopii din regat~lelor, instalandu-iin
facut ~i ea simtita. Nicholas al II-lea a fondat la guvem; ceremonia implica prezentarea epis-
Roma Colegiul Cardinalilor, membrii acestuia copului impreun:l cu inelul ~i colectivul s:lu.
"§ avand dreptul de a alege papii, luandu-le ast- Acesta reprezenta un drept important, de
~ fel acest drept nobililor romani ~i imparatilor. vreme ce episcopii erau demnitari de frunte ai
~ Acest lucru a reprezentat doar o simpla guvemului imperial, fiind inzestrati cu feude
~ etapa 1nlupta pentru eliberareabisericii de sub imense, care (spre deosebire de magnatii feu-
i"
O Frederic I "Barbarossa", imparatul raz-
boinic. Sub conducerea lui a devenit comuna
denumirea de "Sfantul imparat Roman".

Incaltit din taate partile, ~parntul s-a deplasat


in Italia, la Canassa, unde a stat descult in
zapada timp de trei zile, parul cand papa l-a
iertat. Acest episod dramatic a ilustrat naua
autaritate a papei, insa lucrurile nu s-au sfa~it
aici. Se pare tatu~l ca Heruy s-a supus pentru
a-~i imputina du~manii, lupta ins~ a continuat
mult dupa moartea lui Heruy ~i a papei. In
final, prin Pactul de la Worms (1122), papali-
tatea ~i-a redobandit principalele obiective.
Lunga $i obasitoare lupta pentru incoro-
nare a accentuat problemele imparatilor
Sfantului Imperiu Roman. Una dintre acestea
ern slabiciunea lor fata de printii gerrnani,
inra:utatita de faptul ca damnia nu ern mo~te-
nita, imparntii fiind ale~i. Alta prablema se
referea la impasibilitatea de mentine cantrolul
in Germania, in sudul Alpilar ~i in Italia;
incercarea de ale face pe arnandaua a fost
gre~ealafatala a multor imparnti.

Ostilititi ~i revolte
Lupta pentru putere a devenit ~i mai evidenta
in momentul in care a nou~ familie,
Hohenstaufen, a imbra:cat mantia imperiala.
Frederick I ("Barbarossa", 1152-90) ern un
ra:zboinic putemic, insa ambitiile sale au fost
distruse de revoltele din Gerrnania, refuzul
orn~elor din Lombardia (nordul Italiei), de a
dali laici) nu puteau ti mo~tenite de u~ii lor. se supune, precum ~i de astilitatea papei.
jns~, m 1175 Papa Grigore al VII-lea a con- pana atunci aceastaostilitate fuseseaproape
damnat investitura laid ~i chiar l-a chernat pe in intregime de natura:politica, bazatape dorin-
imp~ratul Henry al IV-lea la Rorna pentru o ta de expansiunea teritoriilor din centrul Italiei,
investigare a faptelor sale. condus de papa, ~i de a proteja tarn de fortele
Henry a reactionat mcercind s~-l detroneze din afara:.Aceste obiective au fost realizate de
pe pap~, care m cele din urma l-a excomuni- Papa Inocentiu al III-lea (1198-1216),care ~i-a
cat (excluzandu-l din biseric~. Puterea lui marit pretentiile, insu~indu-~i dreptul de a-i
Henry a fast subminata de numeroase rnzvr:l- detrona pe conducatorii incompetenti; printre
tiri m Gerrnania, unde tulburarea feudal~ a persoanele care au fast siliti sa simta puterea
mcurcat multi impilrati m luptele lor cu papa. bisericii a fast ~i RegeleJohn al Angliei.
O noua amenintare s-a ra:sfrant asuprn
papalitatii, in urma aliantei ce prevedea
adernreasudului Italiei ~i Siciliei la mo~tenirea
imperial~. Dup~ mai multi ani de razboaie
civile ~i intrigi papale, Papa Inocentiu a spri-
jinit in cele din urma un membru tanar al
familiei Hohenstaufen, care a devenit imp~rnt
sub numele de Frederick al II-lea (1211-50).
Aceasta s-a dovedit a fi o gre~eala a papei,
deaarece Frederick avea a personalitate sini-
str~, contempararii sai numindu-l Stupor
Mundi, 'Minunea lumii". Frederick a reu~it s~-
O Henry IV (imagi- ~i transforme domeniile din Italia intr-un regat
nea de sus) centralizat, ~i pentru o vreme parea sa devin~
a fost excomunicat stapanul Germaniei ~i Italiei.
de Papa Grigore Insa mai tarziu el a fast infrant din cauza
al Vll-lea. dar rein- ambitiilar sale exagernte. Dup~ moartea sa,
stalat dupa ce a familia Hohenstaufen a fost alungata, stapa-
a~teptat descul1 nirea sudului Italiei trecand in alte maini, iar
in zapada pentru pasibilitatea imparatilor de a stapani Italia a
iertare. Motivul disp~rut in sfar~it.
conflictului l-a Dintr-un anumit punct de vedere papali-
constituit succesiu- tatea a ie~it victoriasa din luptele cu imp~rntii.
nea arhiepiscopiei $i, de~i interventiile ei repetate in politic~ i-au
din Milano. Acesteia afectat autoritatea spirituala, papalitatea a
ii apar1ineau regiuni suprnvietuit, reu~ind chiar sa-~ip~strezepose-
ce cuprindeau siunile teritariale parul in secolul 19. A.5adar,
importante Germania ~i Italia nu s-au mai unit, devenind
trecatori prin mun1i natiuni de sine-statatoare,invecinate cu Anglia,
.. intre Germania ~i Frnn~ ~i Spania,acest fapt avand repercursiu-
...
.x Italia. ni serioaseasuprn istariei Europei.

76