Sunteți pe pagina 1din 6

Cap 8

1
VIII. ABORDRI N CONSILIERE I ABILITILE CONSILIERULUI

Consilierea psihologica - fenomenelor psihologice (anxietate, fobie, obsesie legata de situatii
educationale, tentative de suicid).
Consilierea colar - probleme scolare: absenteism, esec scolar, tulburari comportamentale si
de conduita si se desfasoara in scoala prin colaborarea dirigintelui cu cadrele didactice sau cu
profesorul consilier.
Consilierea carierei - centrata pe alegerea si realizarea traseului optim de cariera al
subiectului educational.
Consilierea educationala - scopul abilitarea subiectilor educationali (elevi, studenti, adulti
care invata) cu cele mai eficiente metode, tehnici si procedee de gestionare si rezolvarea a
problemelor lor educationale.

Paradigme in consilierea psihologica

A.paradigma umanista - Carl Rogers, George Kelly si Abraham Maslow.
Din perspectiva paradigmei umaniste, omul:
reprezinta o valoare in sine si de aceea merita respect
are capacitate de autodirectionare si autoactualizare; de a-si selecta propriile
valori; de a invata sa devina responsabil; de a-si controla propriile ganduri, emotii si
comportamente; de a realiza modificari constructive si de a se autodezvolta
orientari din cadrul acestei paradigme sunt:
1) Consilierea nondirectiva (centrata pe persoana )
Consilierea centrata pe persoana implica trei faze:
incurajarea autoexplorarii -
incurajarea relationarii intre "locul " prezent in viata personala si "locul" dorit
incurajarea actiunii pentru a ajunge in "locul"dorit
2) Terapia Gestaltista - Consilierea gestaltista are ca principiu functional experienta directa
Consilierea gestaltista isi propune:
Cresterea nivelului de constientizare a individului asupra lui "aici si acum"
Responsabilizarea clientului pentru propriile actiuni
Dezvoltarea autonomiei clientului
tehnicile de consiliere
Folosirea persoanei I in locul persoanei a II-a
Folosirea diatezei active, persoana I, in locul diatezei reflexive sau pasive: "Nu se poate
face!" "Nu pot face!"
Folosirea persoanei a II-a in locul persoanei a III-a:
Folosirea pronumelui "ce" in locul pronumelor "cum", "de ce ": "Cum te simti?" " Ce
simti?"
Transformarea intrebarilor in afirmatii: "Crezi ca ar trebui sa cer lamuriri?" "Cred ca
doresc sa cer lamuriri."

Cap 8
2
3) Analiza tranzactionala pleaca de la premisa ca in copilarie persoana invata scenariile
elementare de viata si isi dezvolta o anumita imagine despre sine si ceilalti de tipul "sunt OK" sau
"nu sunt OK".
In analiza tranzactionala, natura relatiilor umane poate fi surprinsa prin patru tipuri de
analiza:
a. Analiza structurala - se realizeaza analiza echilibrului structurii personalitatii
clientului. Fiecare personalitate individuala este impartita in trei ego-stari distincte
Parintele (critic sau protector)
Adultul
Copilul (spontan sau adaptat)
b. Analiza tranzactionala - se analizeaza modul in care oamenii se comporta si vorbesc
unii cu altii.
c. Analiza scenariilor - se analizeaza "programul de viata" al clientului pe care acesta il
urmeaza in mod compulsiv.
d. Analiza jocurilor - se analizeaza modul in care oamenii implementeaza tranzactiile si
scenariile de viata.
4) Terapia realista oamenii au abilitatea de a-si satisface singuri nevoile si de a deveni
persoane reponsabile.
Conceptele
Realitatea - abilitatea de a accepta consecintele logice, naturale ale propriului
comportament;
Responsabilitatea - abilitatea de a-si satisface propriile nevoi, fara a incalca dreptul
celorlalti de a-si indeplini nevoile personale;
Corectitudinea -opusul corectitudinii este grseala; acestea
5) Logoterapia "terapie prin intelegere" - omul are o nevoie fundamentala de semnificatii
tehnici
Intentia paradoxala - i se cere clientului sa se confrunte cu lucrurile care il sperie;
Reorientarea - terapeutul reorienteaza atentia clientului de la problema sa spre
lucruri mult mai importante (pline de sens) din viata sa;
Orientarea spre valorile si semnificatia experientelor traite -
6) Psihodrama
Conceptele de baza ale psihodramei sunt:
protagonistul - persoana aleasa sa reprezinte tema activitatii de grup
ego-ul auxiliar - participantii care au rolul unor persoane semnificative din anturajul
clientului
audienta - membrii grupului care "vizioneaza" drama si reprezinta restul lumii
scena - spatiul unde se joaca tema aleasa
directorul - terapeutul care ghideaza participantii pe parcursul sedintei

7) Programarea neurolingvisitica (NLP)
Repere teoretice fundamentale
fiecare om are o reprezentare, o harta a lumii in care traim si nu exista o harta "adevarata" sau
"corecta" ci doar perceptii personale filtrate prin cele 3 canale senzoriale
Cap 8
3
B. paradigma psihodinamica
I.1. Psihanaliza
Conceptele de baza ale teoriei freudiene sunt:
constient - inconstient - subconstient
id - ego - superego
stadiile dezvoltarii (oral, anal, falic, latent, genital)
comportament dirijat de principii contradictorii: principiul placerii si al realitatii /
principiile morale
analiza viselor care sunt 'calea regala spre inconstient'
analiza actelor ratate si asociatiile libere / dirijate
mecanisme de aparare
transferul si contratransferul etc.
Ce se poate aplica in consiliere?
Cateva dintre tehnicile psihanalitice folosite la adulti sunt:
Catharsisul (ex. facilitam manifestarea unor emotii de frustrare, manie si reactualizarea
unor emotii legate de evenimente din trecut)
Rolul mecanismelor de aparare
Visele ca modalitate de abordare a unor situatii care il preocupa pe client
Transferul si contratransferul
Analiza rezistentei clientului - abordarea unor blocaje inconstiente care impiedica
persoana consiliata sa se debaraseze de anumite probleme.
Importanta trecutului, a relatiilor persoanei cu ceilalti (eventual cu sexul opus).
Ideea de inconstient, in sensul ca nu intotdeauna comportamentul care pare problematic
este de fapt problema.
Tehnicile
Jocul si desenul (pentru exprimarea emotiilor, relatiilor conflictuale etc.)
Completarea unor secvente lingvistice incomplete
Interpretarea unor povesti ambigue

C.paradigma cognitiv comportamentala
1) Terapia comportamentala /
Modelul care sta la baza tehnicilor de terapie comportamentala este modelul ABC (A B
C, Skinner):
A B C
Antecedente Comportament Consecinte
Consilierea comportamentala este un proces de reeducare si reinvatare a unor
comportamente. Scopul principal al acestui tip de consiliere este eliminarea
comportamentelor nedezirabile si cresterea frecventei comportamentelor dezirabile.

ETAPE:
1. analiza functionala a comportamentului
identificarea antecedentelor si a consecintelor comportamentului;
descrierea exacta a comportamentului in termeni de durata, latenta, intensitate, frecventa;
Cap 8
4
identificarea functiei comportamentului in viata personala a clientului - ce probleme ii
rezolva, ce probleme ii creeaza;
2. managementul contingentelor
Tehnici de accelerare a comportamentelor dezirabile: intarirea pozitiva, intarirea negativa,
intarirea diferentiata, invatarea prin aproximari succesive (shapping), invatarea prin indrumare si
retragerea treptata a asistentei (prompting & fading), invatarea secventiala (chaning), modelarea,
contractul de contingente, stabilirea de reguli;
Tehnici de decelerare a comportamentelor indezirabile: inductie situationala, intarire
diferentiata, extinctie, pedeapsa; desensibilizare progresiva, expunere in vivo/vitro,
contraconditionare pentru reducerea comportamentelor de evitare in cazul tulburarilor de anxietate;
2) Terapia cognitiv- comportamentala
Asumptia de baza a terapiei cognitiv-comportamentala este ca actiunile, comportamentele si
emotiile oamenilor sunt determinate de modul lor de a gandi si de a interpreta evenimentele
din jur. Ceea ce provoaca tulburari in viata oamenilor nu sunt evenimentele in sine, ci modul
de a judeca, evalua si interpreta aceste evenimete.
Nivelul cognitiv cuprinde toate prelucrarile informationale, constiente si inconstiente.
Nivelul comportamental se refera la ceea ce facem noi la nivel motor.
Nivelul biologic include toate modificarile care au loc la nivel fiziologic.
Nivelul subiectiv se refera la emotiile si sentimentele pe care le resimte o persoana intr-o
anumita situatie.
Atitudinile consilierului
Filozofia relaiei dintre consilier i elevi se bazeaz pe dou asumpii fundamentale:
1. "Toate persoanele sunt speciale i valoroase pentru c sunt unice."
2. "Fiecare persoan este responsabil pentru propriile decizii. "
Atitudinile consilierului
Acceptarea necondiionat
Empatia
Congruena
Colaborarea
Gndirea pozitiv
Responsabilitatea
Respectul
Obstacole n dezvoltarea acceptrii necondiionate:
lipsa informaiilor despre personalitatea copilului i adolescentului;
probleme emoionale personale ale profesorului consilier;
proiectarea propriilor valori, convingeri sau triri asupra elevilor;
prejudeci sau informaii eronate, incomplete despre un subiect;
confuzia dintre acceptare i aprobare, simpatie sau neutralitate;
pierderea respectului fa de elevi;
pierderea respectului fa de sine;
identificarea elevului cu propriul copil, cu propria persoan sau cu alte persoane din viaa
profesorului.
Non-acceptarea nseamn:
Cap 8
5
A da sfaturi, soluii: "De ce nu faci aa..."
A evalua, a nvinovi: "Aici greeti cu siguran..."
A interpreta, a analiza: "Ceea ce ai tu nevoie este..."
A eticheta "Eti prost pentru c ai fcut..."
A comanda, a fi directiv: "Trebuie s..."
A fi de acord, a luda: "Ai dreptate 100%."
A moraliza: "Trebuia s faci asta i asta..."
A pune ntrebri de genul "De ce ai fcut ... ?"
A simpatiza, a acorda suportul la modul general: "Totul va fi bine..."
A amenina, a avertiza: "Dac se mai ntmpl s...."
A evita: "Hai s uitm asta..."
A condiiona: "Te voi aprecia numai dac vei lua note mari...."
3.2.2. Empatia
SUGESTII:
utilizarea rar a ntrebrilor nchise care mpiedic comunicarea: ex. "De ce ai fcut... ?";
utilizarea ntrebrilor deschise care faciliteaz comunicarea:
ascultarea interlocutorul sau interlocutorilor;
evitarea moralizrii interlocutorul: "Nu este bine ce ai fcut";
evitarea ntreruperilor n timpul conversaiei: "Prerea mea este c...";
etichetarea
evitarea feed-back-urilor negative:
utilizarea sugestiilor constructive: "Data viitoare va fi mai bine dac vei face...";
evitarea criticii sarcastice: "Eti ridicol....".
Modaliti de mbuntire a comunicrii empatice:
oferirea de rspunsuri scurte, clare i acurate;
acordarea unui timp de gndire nainte de a da un rspuns;
focalizarea pe mesajele transmise de elevi;
utilizarea unei tonaliti potrivite a vocii; un ton plictisit sau dimpotriv, prea intens,
comunic mesajul c este neimportant pentru tine sau iritant;
empatia nu este simpatie; ntr-o relaie de simpatie ne place persoana i avem tendina de a
o favoriza, de a-i acorda o atenie sporit.
3.2.5. Gndirea pozitiv
Filosofia consilierii este definirea omului ca fiin pozitiv care poate fi ajutat s-i
mbunteasc aspectele sale mai puin dezvoltate. Activitile de consiliere educaional trebuie
s fie focalizate pe dezvoltarea imaginii i respectului de sine ale elevului, a responsabilitii
personale. Dac viziunea noastr general asupra lumii nu are nota pozitiv dat de ncrederea n
noi nine i n oameni, nu este indicat s ne implicm n activitile de consiliere.

Abilitile consilierului
ASCULTAREA ACTIV
OBSERVAREA
ADRESAREA NTREBRILOR
OFERIREA DE FEED-BACK
Cap 8
6
FURNIZAREA DE INFORMAII
PARAFRAZAREA
SUMARIZAREA
REFLECTAREA

METODE DE LUCRU
Observatia
Conversatia euristica
Problematizarea
Brainstorming
Metoda cooperarii
Psihodrama
Dezbaterea in grupuri sau perechi
Studii de caz
Exerciii de nvare
Elaborarea de proiecte
Conceperea de portofolii

PROIECTAREA ACTIVITILOR DE CONSILIERE

Etapele proiectrii
1. Definirea problemei
2. Descrierea problemelor - se realizeaz prin descrierea comportamental, cognitiv i
emoional. Descrierea problemei se va baza pe caracteristici comportamentale, cognitive i
emoionale mai prevalente i cu o frecven mai mare n grupul analizat.
3. I dentificarea posibililor factori de formare i dezvoltare a problemei
4. Identificarea factorilor de meninere i de activare a problemei.
5. Planul de intervenie - cuprinde totalitatea modalitilor de realizare a obiectivelor de
intervenie.
Etapele formulrii planului de intervenie sunt:
a) formularea obiectivului de lung durat- exemple: formarea unei stime de sine pozitive,
dezvoltarea abilitilor de management al stresului, dezvoltarea abilitilor de pregtire pentru
examene;
b) formularea obiectivelor specifice se realizeaz n funcie de natura problemei i obiectivul
de lung durat; obiectivele specifice trebuie formulate n funcie de componentele
comportamentale, cognitive sau emoionale ale descrierii problemei;
c) strategiile de intervenie sunt formulate pentru fiecare obiectiv specific n parte i sunt
realizate prin mai multe activiti specifice.
6. Evaluarea interveniei vizeaz modificarea cunotinelor, atitudinilor i abilitilor. Se
realizeaz prin: chestionare de cunotine, atitudini i abiliti, grile de observare comportamental
(completat i realizat de profesor), grile de autoevaluare comportamental sau alte modaliti de
evaluare (ex. realizarea de ctre elevi a unor activiti de voluntariat).

S-ar putea să vă placă și