AI doilea rtlzboi mondial a

zguduit marile imperii

europene pdntl la temelii.

Duptl 1945, in mod intentionat

sau nu, puterile coloniale s-au

retras, ltlsdnd in urmtl multe

state independente.

An 1914, imperiile europene din Asia ~i

I Africa erau putemice.. iar administratorii
imperiali erau siguri c~ fac o treab~ bun~
aducand civilizatia in randul popoarelor pe
care le s~paneau. in Imperiul Britanic, con-
trolul exercitat de "tara mam~" a fost inlocuit
cu autoguvemarea proprie -o implicare mai
mare sau mai mic~ in dirijarea propriilor afac-
eri -in comunit~tile in care coloni~tii albi se
aflau in majoritate. Dintre acestea, Canada,
Africa de Sud, Australia ~i Noua Zeeland~
deveniser~ deja cunoscute sub numele de
dominioane, ceea ce insernna c~ acestea sunt
parteneri independenti in cadrul imperiului.
Dup~ Primul R~zboi Mondial, coloniile
Germaniei ~i Turciei, care fuseser~ infrante, O Lordul Curzon.
au fost imp~rtite intre aliati, ins~ nu au viceregele britanic.
devenit posesiuni absolute. in schimb, acestea viziteaza Delhi in
au devenit tutele (mandate) ale Ligii 1903. El a divizat
Natiut1ilor. Dup~ ce le-a f~cut unele promisi- Bengalul in 1905.
uni arabilor in timpul r~zboiului, Marea provocand nemul,u-
Britanie a infiintat regatele Irak-ului ~i miri. ~i swadesh;.
Transiordanului (ast~zi Iordan), iar in 1932, o campanie de boi- ff
lrak-ul a ignorat suveranitatea britanic~ ~i a cot public impotriva ~
devenit independent. De asemenea, Marea produselor §
Britanie a promis c~ va crea o "Cas~ engleze~ti. ~

O Rebeli indieni Moplah captura,i de britanici

in 1925. Revolta musulmanilor Moplah din
1921 a deschis un deceniu de ciocniri violente
intre hindu~i ~i musulmani, in sud-vestul Indiei.

O A doua conferin,a la masa rotunda

despre independen,a Indiei fa,a de Marea
Britanie, la Londra in 1941. Discu'iile s-au
intrerupt cand s-a pus problema acordarii de
drepturi minorita,ilor.

Nationala" pentru evrei, dar in curand a

intampinat dificultati in indeplinirea obliga-
tiilor fata de arabi ~i evrei.
O ~i mai grava consecinta asupra imperiu-
lui s-a produs dupa al doilea razboi mondial,
in special in Orientul Mijlociu ~i Asia. Suve-
ranitatea coloniala fusese sfidata in multe zo-
ne, iar imperiilor coloniale, epuizate in urma
razboiului, li se parea imposibil sa a ia de la

275
 SFAR~ITUL COLONIALISMULUI EUROPEAN
O jawaharlal Nehru (centru), ce! dintai prim-
minstru a! !ndiei, !anga Lordul Mountbatten ~i
so1ia sa, in 1947. Mountbatten a fost guver-
natoru! general a! dominionului !ndiei, inaugu-
rat in august 1947.
O Liga Musu!mana ~i-a manifestat pentru
prima data dorin1a cu privire la un stat
musu!man independent in 1940, dupa care
mi~carea a devenit irezistibila. Concesii!e !ui
Gandhi fa1a de musulmani au dus la
asasinarea acestuia in 1948.
cap~t. Franta a abandonat Libia ~i Siria, colo-
nia libian~ a Italiei, care fusese Infrant~, a
devenit regat independent, la fel ca ~i
Iordanul, iar In Palestina, Marea Britanie a
renuntat pur ~i simplu la mandat, retr:lgandu-
se In 1948, l~sand Natiunile Unite s~ se con-
frunte cu problema arabilor ~i evreilor .
jn Asia, victoriile japonezilor au umbrit
imaginea superiorit~tii europene. Un episod
dramatic a fost predarea celor 60.000 de mili-
tari britanici ~i imperiali, care ap~rau inexpug-
nabilul Singapore. Cand In sfa~it japonezii au
plecat, nationali~tii au preluat Indiile de Est
olandeze, iar In Indochina francez~, un grup
de comuni~ti ~i nationali~ti au proclamat inde-
pendenta Vietnamului cu capitala la Hanoi.
Olandezii au luptat pentru a redobandi con-
trolul fostei lor colonii pan~ In 1949, cand
aceasta a devenit independen~ sub numele
de Indonezia. Francezii au avut mai mult suc-
ces In Indochina; ei au recapturat Hanoi, dar
s-au confruntat cu o rezistent~ formidabil~.
India
Evenimentele din India britanic~ au urmat un
curs stabilit cu mult Inainte de r:lzboi. jndem-
nat de principala mi~care politic~ national~,
Congresul National Indian (denumit adesea
simplu "Congres"), guvemul britanic a decla-
rat 1n 1917 c~ India ar trebui s~ se Indrepte
spre autoguvemare, dar nu s-a f~cut referire
la statutul de dominion. Asemenea "progrese"
lente Ins~ nu-i satisf~ceau pe nationali~ti.
jn urmatorii ani s-au Inregistrat progrese
importante -ii1dienii au preluat conducerea
guvemului local ~i o mare parte a serviciului
civil -Ins~ relatiile dintre conduc~tori ~i
supu~i erau tensionate. Cel mai grav incident
276
a fost masacrul de la Amritsar din 1919, cand
gloantele trupelor britanice au f1cut aproape
400 de victime. .5i indienii erau violenti, dar
cele mai eficiente campanii, sustinute de
Congres ~i conduse de Mahatma Gandhi
(1869-1848), avocatul devenit lider religios,
aveau la baza: principiul actiunii pasive (non-
violenta). Principala tactica: era nesupunerea
fata: de autorita:ti, lnsa: fa:ra:opunere fizica:; de
exemplu, demonstrantii refuzau sa: se depla-
seze, dar nu luptau atunci cand erau lmpra:~ti-
ati cu forta. Aceasta: tactica: era atat de efi-
cienta:, lncat este folosita: adesea de manifes-
tantii din lntreaga lume.
Tulburari interne
Situatia se complica datorita: deselor suspiciuni
dintre hindu~i ~i musulmani, care s-au dedat la
acte grave de violenta: In anii 1920. Aceste
doua: comunita:ti au convietuit In multe zone
ale Indiei britanice, lns:I hindu~ii erau peste tot
In majoritate, cu exceptia nord-vestului ~i
nord-estului; ~i In 1930 unii musulmani au ce-
rut ca, dupa: dobandirea independentei, aces-
te zone sa: formeze un stat musulman separat.
Acest antagonism a fost partial promovat de
politica britanica:~i a fost intensificat de aran-
jamentele politice In cadrul ca:rora hindu~ii ~i
musulmanii erau lntotdeauna reprezentati se-
parat. Acesta a fost continuat In Guvemul din
1935 al Actului Indian, care acorda multe
drepturi de autoguvemare indienilor. Congre-
sui National Indian a refuzat orice concesie In
fata Ligii Musulmane. principalul reprezentant
al comunita:tii islamice, pra:pastia dintre cele
doua: comunita:ti adancindu-se treptat.
In timpul celui de-al doilea ra:zboi mondial
Marea Britanie era prega:tita: sa: recunoasca:
independenta Indiei, cu conditia ca indienii sa:
coopereze cu englezii lmpotriva japonezilor,
dar indienii ~i doreau libertatea imediata:.
Congresul a lansat o mi~care de eliberare a
Indiei care a fost lna:bu~ita:, lnsa: un lider mai
radical, Subhas Chandra Bose, a organizat o
Armat~ National~ Indian~ (format~ in cea mai
mare parte din indieni, fo~ti prizonieri ai ja-
ponezilor) care a luptat impotriva britanicilor.
Dup~ rnzboi, Marii Britanii i-ar fi fost greu
s~ refuze independenta Indiei; ins~ alegerile
generale din 1945 au rezolvat aceas~ prob-
lem~, deoarece noul guvern laburist britanic a
promis retragerea. De fapt, britanicii, preocu-
pati de propria lor tarn devasta~ de r~zboi,
erau nernb~tori s~ pIece. in 1946, majoritatea
musulmanilor au votat in favoarea ligii, prin
urmare, violenta intercomunal~ a izbucnit, iar
Congresul, confruntat cu dou~ alternative:
r~zboi civil sau imp~rtire teritorial~, a adop-
tat-o in sil~ pe a doua. Aceasta a avut con-
secinte violente, cu multe victime, iar aproape
dou~ milioane de oameni din rindurile
minorit~tilor au emigrat pentru a fi al~turi de
cei de aceea~i religi.
in noaptea dintre 14-15 august 1947, India
~i Pakistan au devenit independente. Ambele
au ales s~ r~man~ in cadrul Commonwealth-
ului britanic, cum era numit acum vechiul
imperiu, iar in Marea Britanie se vorbea
despre viitorul rol al acestuia ca asociatie intre
natiuni libere ~i independente.
Asia de sud~est
Britanicii s-au retras ~i din Ceylon (acum Sri
Lanka) ~i Birmania. Evenimentele din Malaya
s-au complicat din cauza unei minorit~ti co-
muniste inarmate, care a condus o campanie
terorist~ din adincurile junglei intre 1948-
1960. Ei au fost infrinti la inceputul anilor
1950, iar independenta din 1957 a fost urma~
de l~rgirea Federatiei Malaeziei in 1963.
in Malaya, comunismul se identifica cu
minoritatea chinez~, dar in Vietnam gruparea
comunis~ a ajuns s~ reprezinte rezistenta
national~ impotriva imperialismului. incerca-
rea francezilor de a redobindi controlul in
Indochina s-a sfir~it printr-un dezastru, in
lupta de la Dien Bien Phu (1954). Dup~
retragerea francezilor, Vietnamul a fost
 ISTORIE UNIVERSALA 89

~
~
~
§
~
:f

!
L

O Algerienii
DATEIMPORTANTE francezi scandeaza
..Traiasca Algeria
1935
Guvernul rezultat din Legea 'ndiei franceza... Dorin,a
lui de Gaulle de a
1947.49
India. Pakistan, Ceylon (Sri Lanka), recunoa~te indepen-
Birmania ~i 'ndiile de Est olandeze den,a Algeriei a
(Indonezia) f~i dobandesc independenfa. provocat o reac,ie
1952 -56 violenta din partea
Mau Mau face ravagii fn Kenya. minorita,ii franceze.
1954 Cu toate acestea.
Franfa se retrage din Indochina; fncepe Algeria ~i-a dobandit
revolta algeriana independen,a fa,a
1956 de Fran,a in 1962.
E~ecul englezilor ~i francezilor la Canalul
de Suez. Marocul si Tunisia nu mai sunt
protectorate. O Britanici
1957 arestand africani
Mala;ezia ~i Coasta de Aur (Ghana) devin
suspecta~i de acti-
independente vita~i Mau-Mau in
1958 Hola, Kenya. in 1 2
De Gau"e devine pre~edinte al Franfei
decembrie 1964,
1960
Kenya ~i-a ca~tigat
Discursul'ui Macmi"an despre '.vantul
independen~a sub
schimbarii..; Congo (Zair) af/at sub
dom;nafie belgiana devine independent pre~edin~ia fostului

1960.65 prizonier, jomo

Majoritatea coloniilor africane ~i d;n Kenyatta.
Caraibe devin independente
1963 list sudul pro-ol atic
Formarea Federatiei Malaeziei ilele comun If i
era sprijinit de lti' int~
1965
Rhodesia '.alba" ~i proclama ~i implic~ri c Ire

independenfa; aceasta este considerata Im d~

ilegala de catre Marea Britanie
1975.76
Coloniile africane ale Portugaliei devin Africa
independente l~ p~rea ~
1980
Rhodesia devine Zimbabwe
1982 )ulatia lite colonii cel :rti
Razboiul pentru insulele Falkland ;eogra sau etnic~ [n ::ar
1990 erau ni~te
Africa de sud-vest (Namibia) devine ociatori in detern

independenta tim indep(

 SFAR~ITUL COLONIALISMULOI EUROPEAN
:f
O Rhodesia a scapat de domina1ia britanica
de 60 de ani ~i a devenit Zimbabwe in 1980.
Prin1ul Charles saluta in timp ce steagul bri-
tanic este cobor3t pentru ultima data. int3iul
prim-ministru al1arii a fost Robert Mugabe.
cunoscut~ sub numele de Ghana. Orice iluzie
a Marii Britanii de a fi o putere mondial~ a
fost spulberat~ de criza Canalului de Suez din
1956, .cand Marea Britanie ~i Franta s-au
folosit de un r~zboi israeliano-egiptean pen-
tru a reocupa Canalul de Suez, fiind apoi for-
tate s~ se retrag~ umilitor sub presiunea SUA.
Cuvintele "imperialism" ~i "colonialism" au
ajuns s~ desemneze abuzul unui sistem de
dominatie Invechit.
De asemenea, devenea clar c~ decoloni-
zarea nu afecta interesele economice ale Marii
Britanii In Africa. Prin urmare, discursul din
1960 al primului ministru britanic Harold
278
Istorie universal~
.Nord
Macmillan, In care acesta vorbea despre
"vantul schimbarii" care batea prin Africa, a
anuntat intentia Marii Britanii de a se retrage
de pe continentul african. Prin 1964 Nigeria,
Tanganyka ~i Zanzibar, Uganda, Kenya,
Rhodesia de Nord (Zambia) ~i Nyasaland
(Malawi) au fost declarate independente.
Acela~i vant al schimbarii, era prezent ~i In
jamaica,. precum ~i Inmulte alte insule colo-
nizate din Caraibe.
Fran1a face concesii
Pentru Franta, decolonizarea a fost un proces
mai dureros. Ea a renuntat la protectoratele
asupra Marocului ~i Tunisiei fara prea multe
dificultati, in 1956, dar Algeria ~i alte colonii,
conduse direct, faceau practic parte din
Franta. ~i mai important era ca in Algeriaexis-
tau peste un milion de oameni cu stramo~i
francezi -coloni~tii -care nu doreau sa se
AX
74- IMPERlI EUROPENE INDEPARTATE Istorie universal~
despart~, de Franta, respingand totodat:! ide~a
de a deveni o minoritate Intr-un stat dominat
de arabii musulmani, Revolta nationalist:!
arab:! cea izbucnit In 1954 s-a transformat In
curand Intr-o lupt:! s:!lbatic:! care a fost ata~
revolt:! colonial:! 'cat ~i rnzboi civil,
De Gaulle cedeazi
Multi lideri ai armatei franceze simpatizau cu
coloni~tii, iar In 1958, cand imaginea politicie-
nilor francezi a fost zguduit:! de rnzboi -pl:!tit
In sange, bani ~i prestigiu -ace~tia au Insce-
nat o revolt:! care l-a adus pe generalul
Charles de Gaulle la putere In Franta: Ins:!, ei
s-~u m~elat crezand c:! fostul lider, {>atri9tic
Infl:lc:!rat, din timpul rnzboiului, va continua
s:! lupte, Cu un realism nea~teptat, de Gaulie
a recunoscut In cele din urm:! independenta
Algeriei ~i, odat:! cu "vantul schimb:!rii" al
Marii Britanii, a pus cap:!t st:!panirii coloni.ale
a Frantei In Intinsele teritorii din sudul Saharei.
Adaptandu-se la evenimentele In curs,
Belgia s.:a retras ~i ea din Congo (Zair) In
1960, f:!rn o preg:!tire prealabil:!, fapt pentru
) care tara a intrat imediat Intr-un rnzboi civil
dur ~i de lung:! durat:l.
O singurn putere colonial:! a refuzat s:!
{;edeze: Portugalia, condus:! Indelung de un
r~gim de tip fascist, s-a unit cu coloniile ei
africane (Guineea, Angola, Mozambic) Im-
potriva fortei gherilelor. Abia dup:! succesul
revolutiei din 1974 din Portugalia, indepen-
denta coloniilor sale a fost rapid obtinut~.
Africa de Sud
Ca ~i In Algeria, existenta unor minorit:lti largi
In Africa de Sud a complicat decolonizarea
acesteia. In Rhodesia de Sud (denumit:l sim-
plu Rhodesia din 1964, cand Rhodesia de
a devenit Zambia), independenta a fost
declarata de albii aflati la conducere, in pofi-
da guvernului britanic.. In ciuda asprelor em-
bargouri comerciale internationale, Rhodesia
a supravietuit pam cand economia sa zdrun-
cinat:l a generat noi negocieri ~i transformare.a
Rhodesiei "albe" In multirasiala Zimbabwe
(1980).
Africa de Sud nu a fost o colonie, dar so-
cietatea dominat:l de albi era o mo~tenire
colonial:!. De asemenea, ea avea propria sa
colonie: aflat In trecut sub dominatie ger-
ma:m, sud-vestul Africii a fost Incredintat
Africii de Sud de c:!tre Liga Natiunilor. Acesta
a devenit independent abia In 1990, sub
nu me le de Namibia, cand au avut loc
schimb:!ri majore In Africa de Sud.
Ultimele avanposturi
Impactul colonialismuJui -din punct de
vedere politic, economic, lingvistic ~i cultural
-a fost ~i este imens. Fostele imperii
europene au disp:!rut, Ins:! cateva zone
restranse p:!streaz:! Inc:! leg:!tura cu o "tarn
mama:" indep:!rtat:l. Si acestea sunt Inc:! ade-
sea disputate.
Revendic:!rile asupra Insulelor Falkland,
zom a Americii de Sud din punct de vedere
geografic, dar locuit:l de oameni cu descen-
dent:! britanic:!, au dus la izbucnirea unui
rnzboi teribil Intre Marea Britanie ~i Argentina
In 1982. Iar soarta unei alte c;olonii britanice,
Hong Kong -revendicat:l de guvernul chinez
In 1997 -a generat de asemenea controverse
intense, demonstrand c:! istoria dureroas:! a
decoloniz:!rii nu s-a terminat definitiv.
n X
94- MAREA BRlTANIE DUPi\. !\i\.ZBOI