Sunteți pe pagina 1din 4

.

In secolul XVl, Spania a


devenit puterea dominanta
in Europa. Odata cu
expansiunea imperiului
spanio~ arta ~i literatura
spaniola au injlorit ~i ele.
Insa, inevitabi~ situafia s-a
schimbat ~i un declin lent
~i lung a pus capat supre-
mafiei Spaniei.

An Evul Mediu, Spania a fost 1:mp~rtit~ In mai


I multe regate cre~tine ~i maure (islamice).
Aparitia populatiei islamice data de la
invaziile din secolul VIII, care au fost punctul
de plecare al marii culturi a Spaniei Maure. in
secolul XI, Ins~ a Inceput o "recucerire"
cre~tin:l treptata ce a durat pan~ la sfar~itul
secolului xv. pan~ la acea dat~, doar Granada
a rnrnas sub stapanirea maurilor ~i cea mai
mare tJarte a Spaniei se afla sub controlul a
dou~ state: Castilia ~iAragon.
I "Regii catolici"
in anul 1469, Isabela ~i Ferdinand, mo~teni-
torii tronurilor Castiliei ~i respectiv ai
Aragonului, s-au c~s~torit ~i pan~ In 1479 au
devenit practic conduc~torii Spaniei. Ambii

O Reac,ia Inchizi,iei fa,a de lucrarile eretice in 1492, au avut loc trei evenimente
este ilustrata in aceasta imagine; ereticii in~i~i deosebit de importante: Recucerirea Cre~tin~
aveau aceea~i soarta. Acest tip de cenzura a a culminat cu ocuparea Granadei; Cristofor
incetinit dezvoltarea culturala ~i intelectuala a Columb a navigat spre vest cu trei nave span-
Spaniei. iole ~i a descoperit o Lume Nou~, In care
regiuni Intinse aveau s~ fie ocupate mai tarziu
O Ferdinand al II-Iea a condus Aragon-ul de conchistadorii spahioli; ~i toti evreii din
intre 1479-1 516. impreuna cu so,ia sa Spania -probabil cateva sute de mii de
Isabela de Castilia, a intemeiat Spania Unita. oameni -au fost expulzati din tara.
Prin casatorie, Ferdinand a creat o mare Acest ultim eveniment era important deoa-
mo~tenire pentru nepotul sau Carol al V-Iea. rece ar~ta c~ suveranii spanioli erau deci~i s~
creeze un stat In Intregime cre~tin. Situatia era
fiind cre~tini zelo~i, au fost numiti Los Reyes Ins~ In defavoarea maurilor care continuau s~
Catolicos (regii catolici). De afacerile interne traiasc~pe teritoriu cre~tin dup~ Recucerire~i,
ale Spaniei se ocupamai ales Isabela, care a de~i ap~r~torii Granadei se predaser~ In
reu~it sa consolideze pozitia regald pe seama schimbul promisiunilor conform c~rora vor
nobilimii feudale, creand astfel o adminis- beneficia de tolerant1 religioas~, toti maurii
tratie centrala eficienta, dominata de au fost curand siliti s~ treac~ la Jeligia
castilieni. cre~tin~,dac~ doreau s~ raman~ In tar~. Multi

123
SPANIA CA MARE PUTERE'

00 Procesiune a oficialilor Inchizi1iei ,i a


condamna1ilor (stinga). O pagina din Indexul
Cdrf;/or Interz;se (jos). Din car1ile valoroase,
ca ,i Don Quijote, fragmentele ofensatorii
erau extrase. Car1ile medicale erau cenzu-
rate; imaginile reprezentind trupuri goale
erau considerate indecente.

"
'5
::;:

O Pictura in relief
datand din secolul a!
XVI-Iea, infa1i~andu-!
pe Boabdil, ultimul
conducator musul-
man din Spania, care
a fugit din palatul
A!hambra, din
Granada, dupa torie uirnitoare la Pavia, in 1525, infanteria spa-~
caderea ora~ului in niol;l a fost recunoscut;l ca cea rnai burul din
mainile lui Ferdinand Europa. In ciuda victoriilor repetate, r;lzboaiele
~i Isabelei, in 1492. impotriva francezilor s-au prelungit pan;l in
Granada a fost ulti- 1559, cand s-a incheiat tratatul de la Cateau-
ma provincie ocupa- Cambresis- o pace de epuizare, incheiat;l pen-
ta in Recucerirea tru a evita pr;lbu~irea total;l a ambelor p;lrti.
ii
E Cre~tina. care ince- Carol Quintul a abdicat in 1556 ~i a murit in
~
puse in 1085. Spania cu un an inainte de pacea de la Cateau-
Cambresis, incheiat;l intre fiul s;lu Filip al II-lea
dintre ace~tia au fclcut acest lucru, dar ace~ti Nepotul habsburg al lui Ferdinand, in ~i Henric al II-lea al Frantei. Titlul imperial ~i
convertiti, numiti moriscos, trezeau suspiciuni virst~ de 16 ani a mo~tenit tronul sub numele teritoriile austriece ale lui Carol au revenit (ra-
~i trcliau sub amenintarea de a fi arestati ~i tor- de Carol I. Avind deja titlul de duce de telui s;lu, Filip mo~tenind un imperiu al c;lrei
turati de Inchizitia Spaniolcl pe motivul ccl Burgundia, acestaa reunit, in 1519, p~mintu- centru era intr-adev;lr Spania. Spre deosebire
sunt eretici (necredincio~i). rile habsburgice austriece cu lntinsele teritorli de tat;ll s;lu, el ~i-a petrecut aici aproape toat;l
Aceastcl politiccl intolerantcl se baza pe pe care le mo~tenise, urmind s~ fie numit perioada de domnie. Posesiunile sale cuprin-
considerente politice ~i religioase, deoarece Carol Quintul, lmp~rat al Sfintului imperiu deau Spania ~i coloniile ei americane, T;lrile de
credinta religioascl comuncl a spaniolilor a roman, titlu sub care este cunoscut in istorie. Jos (Olanda ~i Belgia de azi), Franche-Comte
contribuit la consolidarea unei societclti In La lnceput, sfetnicli flamanzi ai lui Carol ~i de-a lungul frontierei estice a Frantei, precum
care loialitltile regionale"erau puternice. Atat frecventele sale absente l-au f~cut nepopular ~i Napoli ~i Milano in ltalia.
Biserica Spaniolcl cat ~i Inchizitia Spaniolcl in Spania. in 1520-1521,au izbucnit rnscoale
erau institutiide stat aflate sub controlul regal in ora~ele mari ale Spaniei (R~scoala Un conducator "casnic"
~i cu putine interferente din partea papalitcltii. Communeros-ilor), ln~bu~ite prin fo~ aso- Spre deosebire de tat;ll s;lu care a c;ll;ltorit
Cu toate acestea, comportamentul fanatic al ciat~ cu anumite concesli in favoarea spanio- mult; a purtat r;lzboaie ~i a negociat, Filip a
monarhiei urma scl aibcl implicatii ~i mai lilor. Mai tirziu, Carol a lnceput s~ iubeasc~ incercat s;l conduc;l imperiul de la distant;l,
adanci cand In Europa au apclrut diferente Spania ~i, de~i din domnia sa de 38 de ani ~i- dinr-un singur loc. De asemenea, el a incercat
religioasemai aprige. a petrecut aici mai putin de 16 ani, acesta a s;l-l conduc;l singur. Lucrand tot timpul, Filip
Sub conducerea lui Ferdinand, politica fost loculln care a preferat s~ se retrag~. citea ~i scria comentarii ~i ordine -adesea
externcl a Spaniei a fost una In care propriul neinsemnate -pe marginea oric;lrui raport ce
interes era lntotdeauna m;li presus de orice. ajungea la Madrid; obi~nuia s;l ia singur toate
Pre1ul suprema1iei
Manipulandu-i constant pe regii Frantei In Sub conducerea lui Carol Quintul, Spania a deciz!il:.. Oricare ar fi fost avantaje~e -pOl~ti:;J8
perioada rclzboaielor italiene, Ferdinand a intrat lntr-o epoc~ lnfloritoare, dar costisitoare. ca lUl F1l1pera marcat;l de personahtatea lul -
reu~it scl ocupe un teritoriu dincolo de Pirinei Impozitele lncasate de la spanioli, aurul ~i ar- nu a~a trebuia condus un imperiu atat de vast
(Roussillon), a devenit stlpanul Italiei de Sud gintul din America Spaniol~, erau risipite pe ~i incetineala in luarea deciziilor a dat na~tere
$i Siciliei (1504) ~i a obtinut controlul regiunii r~zboaiele lui Carol cu Franta ~i pe eforturile unui proverb: "dac;l moartea ar veni din
ne-portugheze a peninsulei cucerind Navarra de a ap~ra catolicismul din Germania lmpotri- Madrid, toti am avea o viat;llung;l".
(1512). panclla moartea sa, In 1516, Spania a va noli erezli luterane (protestante). Trupele Filip i~i dorea s;l atirig;l dou;l teluri speci-
devenit o putere formidabilcl. spaniole erau baza armatei sale ~i, dup~ o vic- fice '..Noilor Monarhii" din secolul XVI. El
124
O Portret al lui Filip al 11-Ieade Tizian. 00 Revolu1ia din Tirile de Jos a atras
sanatatea suveranului era ~ubreda, insa a Spania intr-un rizboi lung ,i costisitor. in
trait pana la 70 de ani. Spre deosebire de imaginea de mai sus, Ducele de Alva sose,te
tatal sau, Carol Quintul, Filip ~i-a petrecut cea la Rotterdam. Cruzimea lui Alva a fost evi-
mai mare parte a vie,ii in Spania. incercand denta in asedierea ora,elor Maestricht (jos),
ss-~i conducs vastul imperiu din biroul ssu. Antwerp ,i Ghent.

~dorea s~ elimine privilegiile locale, astfel incat


~oate regiunile imperiului s~ ii fie la fel de
supuse. De asemenea, Filip urm~rea s~ inl~-
ture disensiunile religioase, Religia $i politica
erau inseparabile $i nici o monarhie din sec-
olul XVI nu tolera diferendele de natur~ reli-
gioas~. Ins~ credinta lui Filip era foarte puter-
nic~ $i rar a f~cut concesii din motive politice.
Acest lucru a devenit evident in anii 1560,
atat in Spania cat $i in str~in~tate. Perse-
cutarea moriscilor a dus la izbucnirea unei
r~scoale care a durat doi ani, dup~ care a fost
in~bu$it~ cu cruzime. In ciuda deport~rilor $i
investigatiilor f~cute de Inchizitie, moriscii au
r~mas in Spania pan~ cand au fost expulzati,
intre 1609-1614- un eveniment cu consecinte
graye asupra economiei spaniole. Prin expul-
zarea minorit~tilor de oameni hamici $i pri-
ceputi cum erau eyreii $i maurii, monarhii
spanioli au sacrificat bun~starea t~rii in schim-
bul idealului de unitate politico-religioas~.

Revolu~ie in Tarile de Jos


A$a s-a intamplat $i cu politica lui Filip in
T~rile de ]os, unde atacurile asupra ereticilor
au dat na$tere unei opozitii de mari proportii,
care i-a unit pe nobili, comercianti $i calyini$ti
(protestantO. Izbucnirea Reyolutiei Olandeze,
in 1568, a reprezentat o dubl~ loyitur~ pentru zona mediteraneana. in 1578, regele Sebastian r~zboaiele civile dintre catolici $i protestanti;
Spania, deoarece Filip nu mai putea beneficia al Portugaliei a fost ucis Intr-o expeditti In $i, de$i relatiile dintre Spania $i Anglia protes-
de prosperitatea T~rilor de ]os $i, in acela$i Maroc, nelasand nici un mo~tenitor direct. Au tant~ se inrnut~tiser~ dup~ ce navele engle-
~timp, il costa enorm s~ mentin~ o armat~ existat pretendenti la tron, Insa doar unul - ze$ti au atacat nave spaniole ce transportau
~ntr-o proyincie ostil~. Ayand o durat~ care a Filip -avea o armata la frontiera portugheza. comori, p~rea s~ existe o ocazie prielnic~ de
! cuprins ultimii 30 de ani din domnia lui Filip, pana In 1580, Filip a adaugat ~i Portugalia po- a o inl~tura pe regina Elizabeta prin asasinat
reyolutia a epuizat resursele Spaniei. sesiunilor sale, Impreuna cu flotele ~i colontile $i de a o inlocui cu vara sa catolic~ Mary, regi-
Acest lucru nu s-a y~zut de la inceput, iar acesteia din America, Asia ~i Afri,a. Spania na Scotiei, care se afla la inchisoare.
puterea Spaniei p~rea s~ creasc~. In 1571 devenise o mare putere atlantica. Comploturile spaniole de asasinare a
flotele reunite spaniole $i yenetiene au obtinut Succe$ul lui Filip a culminat In anti 1580. reginei Elizabeta au dat gre$ $i, in 1587, Mary
la Lepanto o yictorie importanta asupra tur- Ducele de Parma i-a Invins pe rebelti din a fost executat~. In consecint~, Filip avea cale
cilor, punand cap~t dominatiei otomane in rarile de ]os; Franta era zdruncinata de liber~ de a pretinde tronul Angliei.

125
SPANIA CA MARE PUTERE

in scopul obtinerii tronului Angliei, Filip a O Spania in secolul


depus mari eforturi financiare pentru organi- XVI. Regatul Spaniei
zarea "invincibilei Armada", o flota uria~a for- a fost creat in 1479,
mata din nave de razboi spaniole, care urma prin unificarea
sa preia armata Ducelui de Parma din Tarile Aragonului ~i
de Jos ~i sa o transporte de-a lungul Canalului Castiliei. Cucerirea
Englez, pentru a invada apoi Anglia. Granadei ~i Navarrei
Filip era condus mai degraba de credinta a completat Spania
lui religioasa, ~i nu de ratiune. El a ignorat moderna.
binecunoscuta superioritate a navelor de
lupta engleze~ti ~i a marinarilor englezi ~i nu
a luat in considerare dificultatea transportarii
unei armate intregi pe mare, de vreme ce
spaniolii nu aveau un port corespunzator in
Tarile de Jos. Cand Armada ~i-a inceput navi-
ghatia in 1588,atacurile englezilor i-au provo- O Pu~ca~. Pu~ca~ii,
cat daune de proportii, iar 1:nretragere, dis- impreuna cu suli,a~ii,
trugerea sa a fost completata de furtuni. alcatuiau infanteria
spaniala care, pana
Factorul de 5chimbare dupa 1640, a fast
Armada spaniola a fost un factor de schimba- cea mai eficienta din
re pentru viitorul t:Irii. in 1589 regele protes- Eurapa.
tant Henric allV-lea a ajuns pe tronul Frantei,
iar Spania,care pana atunci sprijinise in secret
grupurile catolice din Franta, s-a implicat
direct 1:n razboiul civil. Fortat sa-~i trimita
armata in Franta, Ducele de Parma nu a putut
defmitiva cucerirea Tarilor de Jos. Interventia
spaniolilor i-a determinat insa pe francezi sa-l
sprijine pe Henric, iar cand s-a incheiat in
sfa~it pacea la Vervins, in 1598, Spania nu
obtinuse nici un avantaj substantial in Franta.

Spania in declin
,Sfar~ituldomniei lui Filip a fost intunecat. Sub
conducerea lui Filip al lII-lea (1598-1621),
Spania a intrat intr-o perioada de ragaz,
facand pace cu Anglia ~i incheind un
armistitiu pe 12 ani cu olandezii. insa econo-
mia fusese grav afectata in timpul lui Filip al
lI-lea, datorita expulzarii moriscilor, marilor
cheltuieli de razboi, a risipei de vieti omene~ti
~i materiale, 1:nurma carora datoriile regelui
aucrescut considerabil iar tara a fost saracita.
Situatia nu s-a imbunatatit nici sub Filip all11-
lea, sf~tuit de coruptul Duce de Lerma.
De~i nu era inca foarteevident, Spania era
1:n declin. Epoca inf1oritoare a literaturii ~i
artei spaniole, inceputa in secolul al XVI-lea,
s-a mentinut pana in a doua jumatate a seco-
lului al XVII-lea, oferind lumii genii ca Miguel
de Cervantes (autorul romanului Don
Quijote) ~i marele pictor Velazquez.

Filip al IV-Iea
Filip allV-lea (1621-65)avea printre consilieri in 1643, armata spaniala a fast infcinta cu
un nobil favorit, Contele Olivares, mult mai cruzirrie de francezi la Racrai, pun:1ndu-se
dinamic ~i mai ambitios decat Lerma. Din astfel capat unei suprematii militare care
nefericire 1:nsa,Spania nu-~i mai putea per- durase de peste 100 de ani.
mite ni~te ambitii care au dus la reluarea con-
flictului cu Tarile de Jos ~i sprijinul substantial Recunoa~terea infrangerii
dat habsburgilor din Austria in Razboiul de 30 In 1648, Tratatul de la Westphalia a pus capat
de Ani (1618-48) dintre catolici ~i protestanti Razboiului de 30 de Ani ~i a data cu acesta
pentru putere in Germania. s-au spulberat sperantele habsburgilar de a
Armata spaniola reprezenta, 1:nca,o fort:I impune religia catalica In Germania sau de a
de lupta impresionanta, 1:nsanu a obtinut nici cansalida autaritatea imperiala.
o victorie decisiva 1:nanii 1620 ~i 1630. intre In acela~i an, Spania a recunascut in mad
timp, Franta, condusa de cardinalul Richelieu, aficial independenta Pravinciilar Unite
a a~teptat momentul potrivit, neintrand in (Olandeze), la Mi.inster.Rilzbaiul dintre Spania
razboi decat in 1635. Chiar ~i a~a,Spania ~i-a ~i Franta a cantinuat p:1na In 1659, c:1nd
mentinut pozitia pana 1640. In 1640, Spania a cedat teritarii, .Jucruprin care aceas-
Portugalia s-a rasculat ~i in cele din urma ~i-a ta accepta lnfcingerea. Aceste pierderi erau
ca~tigatindependenta. in acela~ian, locuitorii n~semnificative In camparatie cu decaderea
provinciei spaniole Catalonia s-au revoltat ~i pe intema a tarii, care a raffias un imperiu
ei, supunandu-sedin nou doar in 1659.Apoi, imens, dar a ie~it din r:1ndul marilar puteri.