Buletin 64

Pasiune, ura si sexualitate

Jacques Andre
Pasiune, iubire si sexualitate in psihanaliza de azi
Pasiune, iubire si sexualitate in psihanaliza de azi Titlul congresului nostru
compune un paradox temporal. Pe de o parte, cele mai vechi cuvinte din lume, fara varsta,
daca nu atemporale, pe de alta parte, un astzi care presupune ca prezentul nostru ar
aduce acestui subiect un plus de originalitate. Si intre cuvintele dintotdeauna si cuvintul de
azi psihanaliza.
!ntr"un anumit fel, aceasta pozitie de mi#loc a psihanalizei nu este lipsita de pertinenta.
Psihanaliza are mai mult de un secol de existenta, pu$in, dac ne raportm la aceste cuvinte
eterne care sunt pasiune, iubire si sexualitate, dar mult, %n compara$ie cu alte modalitati
de tratament psihic. !n momentul in care forme noi de psihoterapie apar si dispar precum
ciupercile dupa ploaie, permanen$a psihanalizei %i confer acesteia o v&rst respectabil. 'u
este zi in care contestatarii psihanalizei sa nu afirme cu speranta ca ea este depasita.
(ucr&nd cu copilul, cu adolescentul, cu psihoticul, cu bolnavul somatic, cu pacientul
cu functionare operatorie, cu patologiile adictive psihanaliza a suportat orientri
terapeutice multiple, insa este cu atat mai remarcabil faptul ca nucleul experientei sale initiale
a ramas intact. )ispozitivul inventat de *reud, care reuneste, intre divan si fotoliu, de mai
multe ori pe saptamana, un analist si un analizant, rm&ne acela+i dispozitiv pe care ni l"am
asumat. )uetul format din regula asocierii libere utilizata de pacient si ascultarea men$in&nd
atentia liber flotanta a analistului, poate fi pus %n dificultate %ntr"o anumit situa$ie
transferentiala, si, cu toate acestea nimic altceva nu i"a luat locul. ,hiar +i atunci c&nd
asociativitatea, plasticitatea sa, #ocul pe care %l permite aceasta -asociativitatea. lipsesc, ele
reprezint %n continuare orizontul ctre care tinde demersul celor doi, scopul acestui duet.
/cesta este pre$ul pe care %l cere schimbarea psihic.
!ntre primii pa+i ai practicii sale -sfarsitul anilor 0112. si momentul in care *reud
definitiveaz forma dispozitivului psihanalitic -inceputul anilor 0322., trec 42 de ani. 42 de
ani de incercari si erori, de tatonari, chiar la propriu *reud atinge, maseaza, aplica presiune pe
frunte.inainte ca cura sa devina o talking cure. Paradoxul este frapant, intre acest empirism
care marcheaza momentul inventiei si permanen$a fiin$rii cadrului analitic, de c&nd
frontierele sale si"au gasit propria traiectorie..
!ndiferent daca este vorba despre pozitia spatiala a protagonistilor, de modul lor de
relatie si de comunicarea pe care o intretin de"a lungul anilor, cu o fidelitate de care pu$ine
cupluri se arata capabilenimic din psihanaliza nu evoca o situatie din viata reala. Totul in ea
respira artificialul. 'imeni nu %nt&lne+te, %n via$a de zi cu zi, pe cineva care s fie dispus s"l
asculte 5"6 ore pe sptm&n. /#ungem, de bun voie, %n cuno+tin$ de cauz %n prezent
-astzi. 7 un 8astzi care dateaz din 0359, cand *reud a scris /naliza cu sfarsit, analiza
fr sf&r+it, sa punem accentul pe obstacolele si dificultatile tratamentul. )ar constatam si
inversul o dinamica analitica capabila uneori sa rescrie istoria, sa modifice p&n +i manierele
de a ur% si de a iubi +i, in anumite cazuri, rechem&nd traumele precoce si problematica
borderline si permi$&nd ca, %n sf&r+it, persoana s se nasc +i s aib o via$. ,um ar putea s
aib o asemenea for$ o situa$ie care nu ar fi dec&t un artefact:
!mpotriva acestei idei a unui simplu artefact, ;ean (aplanche a sugerat o ipoteza
inversa, cea a unei anumite esentialitati a psihanalizei dispozitivul psihanalitic ar fi intr"o
relatie omologa cu ceea ce el numeste situatie antropologica fundamentala, cea care
0
reuneste la inceputul vietii un bebelus in cautarea rela$iei de ata+ament si a calmarii nevoilor
sale elementare si un adult care amesteca inevitabil %n gesturile sale de ingri#ire marturiile
inconstiente ale vietii sale sexuale, excesele sentimentelor sale de ura sau de iubire. <pozitia
intre empirismul care caracterizeaza dezvoltarea situatiei analitice si permanenta sa %ncep&nd
cu acel moment, este in sine o enigma care necesita solutionare *reud, fara s +tie, a inventat
un dispozitiv practic care este cel mai apropiat de relatia umana cea mai primitiv.
/tunci cand renun$ la neurotica sa in 0139, *reud permite psihanalizei sa obtina un
castig decisiv nu descoperirea fantasmei, cum se spune adesea pe nedrept 7 fantasma este
aici, clar reperata, inainte de 0139, ci faptul uimitor ca realitatea psihica nu contine indicii ale
realitatii materiale.
=n castig deci dar, de asemenea si o pierdere -%n parte provizorie.> aceasta pierdere
priveste mai putin teoria seductiei ca atare cat rolul traumei in constructia psihicului si mai
ales sursa intersubiectiva a acesteia. Sub masca adultului seductiv sau a fiin$ei apropiate,
*reud %l descoper, pe cellalt, adultul, %nainte de celebra abandonare a tuturor
psihogenezelor, at&t psihogeneza nevrozei, c&t +i a moralit$ii. /ceasta idee a unei
intersubiectivitati originare va fi regasita mult mai tarziu, aproximativ in aceeasi perioada, dar
in modele teoretice cu mult diferite, de catre ?innicott -un bebelus singur, asa ceva nu
exista. si (acan -dorinta este dorinta ,eluilalt.. =nii au mai schitat inainte aceasta idee, si
mai %nt&i *erenczi -0354. cu a sa confuzie a limba#ului intre adulti si copii. Situatia
antropologica fundamentala este una dintre ultimele formulari teoretice care se inscriu in
aceasta descenden$ care deplaseaz originea vietii psihice catre celalalt, pana la a afirma
primatul acestuia. /ceasta perspectiva nu este absenta din opera freudiana, mai ales atunci
cand este evocata mama, prima seducatoare, cea care face din copilul sau o #ucarie erotica
care, imbratisandu"l si mangaindu"l, il trateaza ca pe un substitut al unui obiect sexual cu
drept complet -*reud, 032@.> aceasta intrare intersubiectiva in geneza vietii psihice ramane la
*reud marginala.
!deea este subiacenta ipotezei lui (aplanche ceea ce *reud abandoneaza in teorie, va
conserva in practica. !ntalnirea intre intim si strain instaureaza at&t debutul nostru in viata, c&t
si intalnirea psihanalitica. ,e poate fi mai seductiv decat sa invit un necunoscut sa spuna, fara
obstacole, tot ce ii trece prin minte Proximitatea intre intrarea in viata si inceperea unei
analize nu este, evident, o identitate> (aplanche deschide o pista pe care nu o exploreaza
c&tu+i de pu$in el insusi. !ntre *reud si noi, #aloanele nu lipsesc pe aceasta cale si mai ales
toate lucrarile anilor @2 care, dupa !da Aacalpine, vor sublinia c, confrunt&ndu"se cu
transferul psihanaliza nu face niciodata nimic altceva decat sa culeaga ce a semanat. )esigur,
fenomenul transferului nu este privilegiul doar al situatiei analitice, acesta doar face tot ceea
ce este necesar p&n la supraincalzire, pana la pasiune, pentru a multiplica ocaziile si a creste
intensitatea.
,um sa calificam raportul intre cele doua situatii, cea care reuneste bebelusul si
adultul si cea care asociaza analistul si analizantul: Bste vorba despre o analogie, o metafora,
un transfer'ici un bebelu nu se intinde pe divan 7 de+i mai degrab dec&t s doreasc
sa vorbeasca liber, anumiti pacienti dau sentimentul ca vin in analiza pentru a invata sa
vorbeasca 7 inconstientul este cu putere constituit la cei doi parteneri ai cuplului analitic,
destul de departe de ceea ce este el in situatia de origine, constructia narcisismului la pacient
este suficient pentru a se distinge de primul copil, etc /tatea deosebiri care ar trebui
inventariate, specificate, dar care nu diminueaza foarte mult fecunditatea ipotezei. < alta
modalitate de a sustine validitatea sa este sublinierea intensitatii, a profunzimii regresiilor
antrenate de psihanaliza, actualizarea infantilului pe care ea il provoaca.
Toate acestea ne intorc la tema conferintei noastre. Pasiune, iubire si sexualitate in
psihanaliza de astzi. Pasiune, iubire -sau ura.. /ceste cuvinte sunt aceleasi si pentru
ShaCespeare si pentru noi. =tilizarea lor psihanalitica le"a imbogatit sensul, fara sa le
4
modifice cu adevarat. ,u sexualitatea, evident lucrurile stau diferit. <are stim noi realmente
ce vrea sa insemne sexual: Psihanaliza nu s"a multumit s extind asupra copilului ceea ce %n
mod comun este rezervat adultului, alunecarea progresiva la *reud de la copil la infantil 7
primul este datat, iar al doilea este a"temporal " , decala#ul intre infantil si inconstient tot
at&tea deplasari care adauga mai mult enigmei sexualului decat ii clarific definitia. ,um
intelegem sexualitatea in titlul conferintei noastre : Seria in care ea este inclusa ne trimite
cu gandul c este vorba despre ce %nseamn viata sexuala, viata adultului. )ar este suficient sa
adaugam %n psihanaliza pentru ca granitele sa se incetoseze. 'u as vrea s omit aceasta
dubla intrare sexualitatea de azi, in psihanaliza de azi.
,onsider ca nu s"a acordat suficienta atentie unui punct esential. *reud a inventat un
dispozitiv practic in psihanaliza pe fondul primei topici si a ceea ce reprezinta descoperirea
principala sexualitatea infantila. Bste cu adevarat remarcabil faptul ca introducerea
narcismului si apoi a pulsiunii mortii nu vor schimba nimic, nu vor schimba nimic in
dispozitivul practic - nu mai mult decat inovatiile teoretice ulterioare, post"freudiene. 'oile
date au bulversat teoria, ele nu au modificat nici cadrul, nici fundamentele metodei. !n acest
punct, am formulat urmatoarea ipoteza sexualitatea infantila nu este pur +i simplu obiectul,
miza psihanalizei " cum este cazul in care pacientul este psiho"nevrotic si viata sa psihica ca
urmare a refularii " ea da forma practicii, ea determina metoda si asta cand chiar ingredientele
vitale, narcisice, distructive vor domina materialul clinic si c&nd sexualitatea va fi absenta in
mod manifest " exista cure care se incheie permi$&nd modificri notabile fara ca viata sexuala
a pacientului sa fi re$inut %n vreun fel atentia celor doi protagonisti. Sub forma sa cea mai
condensata, ipoteza aceasta sustine faptul ca exista o sexualitate infantila a psihanalizei.
Sursa acestei ipoteze se gaseste la *reud in mod exemplar, apropo de teoria visului.
*reud este obligat sa admita exista vise in care repetitia traumatica interzice mentinerea in
toate impre#urarile a ecuatiei dintre vis si implinirea dorintei. /cest moment #oaca un rol
decisiv in virajul din 0342. Suita rationamentelor lui *reud este la fel de importanta daca
visul esueaza sa implineasca o dorinta, cel putin el incearca, el incearca sa exprime libidinal
ceea ce nu este, sa recupereze ceea ce se sustrage plasticitatii sale. )aca sexualitatea infantila
nu mai constituie nici materialul, nici sursa visului, ea este cu at&t mai prezenta in travaliul
visului, acel care cauta sa condenseze, figureze, deplaseze, deformeze, sa inscrie in economia
libidinala ceea ce cauta sa ii scape.
Sexualitatea infantila nu dispare odata cu cea de"a doua topica, ea doar se deplaseaza.
Ba era ceea ce determina conflictul si ea devine ceea ce permite transformarea nucleului
traumatic. Ba era boala -boala sexuala., ea devine principalul vector al tratamentului psihic
fara ca aceasta sa insemne depasirea primei topici prin cea de a doua, una nu o anuleaza pe
cealalta> doar punctul de vedere -inclusiv psihopatologic. se schimba. /sa cum exista vise de
recuperare exista si transfer de recuperare. Bste cu at&t mai evident la pacientul borderline,
chiar acela pentru care nu a fost inventata psihanaliza. Partea vitala pe care cura o ia se
anga#eaza traseaza speranta sa catre o recuperare care priveste uneori viata in ansamblul ei,
nasterea %n fine , pentru a schimba via$a spune DarE in loc de cerere de analiza, trebuie sa
ai una s legi prin psihanaliza o relatie care s"i permit Brosului sa -re.gaseasca culori. !n
expunerea analizei sale cu ?innicott, Aargaret (ittle -4224., scria sexualitatea nu poate fi
decat in contratimp si fara semnificatie atata timp cat nu suntem siguri de propria existenta, de
supravietuirea si de identitatea proprie. )ar intregul su text arata inversul, daca sexualitatea,
daca sexualitatea infantila este in contratimp ea este din contra in centrul procesului. Destul
insusi al acestei marturii, transgresiunea sa este o veritabila declaratie de iubire de transfer
nelichidat> avem sentimentul ca ?innicott a fost barbatul vietii sale. Supravietuirea,
identitatea pot foarte bine sa domine materialul, iubireaF ura de transfer este cea care permite
travaliul.
5
/ceasta deplasare a sexualitatii infantile care, din obiect al psihanalizei, devine
mijlocul su, necesit o completare la nivelul teoriei. 'otiunile freudiene cele mai puternic
puse la contributie de catre aceasta deplasare sunt polimorfia, plasticitatea, sublimarea
primelor origini si mai pe larg, toate notiunile care iau in considerarea miscarea psihica
-transpozitie, intoarcere.. Gn schimb, anumite pozitii ale lui *reud asupra subiectului
limiteaza conceptia. Bste mai ales cazul a tot ceea ce ramane dpdv. al dezvoltarii, chiar daca
viziunea stadiilor 7 puternic agravata de /braham 7 a rezistat prost in#uriilor timpului. *reud
are cateva dificultati in a distinge sexualitatea copilului si sexualitatea infantila, chiar
daca notiunea de infantil -inconstientul este infantilul. progreseaza de"a lungul anilor. Bl va
ramane atasat pana la sfarsitul operei sale la o reprezentare in doi timpi, bifazata, a
sexualitatii umane, ceea ce poate fi %ntru totul contestat. Sunt intru totul de acord cu )aniel
?idlocher atunci cand subliniaza ca sexualitatea infantila nu este pre-genitala, nici pre orice
ar fi. Sexualitatea infantila nu este faza imatura pe care o %ncununeaz sexualitatea pubertatii.
'u este un prim timp care +i"ar gasi implinireaFfinalitatea in genitalitate, ideea de bi"faza
sterge originalitatea. Ba este altceva.
;. H. Pontalis -0339. propune urmatoarea definitie !nfantilul este sexualul nedifentiat
unde pot coexista tandretea si senzualitatea, masculinul si femininul, activ si pasiv dar la
cuvintele lui Pontalis ar trebui cel putin adaugat, coexistenta iubirii si a urii, a corpului si
psihiculuiPontalis continua *ara a fi subordonat unei functii, fara a fi legat de organe
specifice, infantilul ignora in totalitate principiul realitatii si poate chiar nesupus principiului
placerii care implica o anume finalitate. =n sexual fara principii. /cest infantil este fara
varsta. Bl nu corespunde nici unui loc, nici unui timp alocat 'u este in spatele nostru, el este o
sursa a prezentului> sursa vie, niciodata secat. -p. 54.. Iom adauga ca fantasma este
elementul sau, o fantasma care face corp imprimata in carne, capabila prin simpla sa
evocare sa produca excitatie pana la orgasm, cand este sustinuta de puterea visului.
Sexualitatea genitala isi cunoaste scopul, coitul si orgasmul, atunci cand sexualitatea infantila
este polimorfa, ea multiplica sexele, doreste, altfel spus, in definitiv, ea nu stie ce vrea, fara
finalitate. ,eva din ea este impotriva descarcarii, impotriva unei satisfactii depline ci,
dimpotriva, este pentru unirea tensiunii si a placerii. )e notat de altfel, ca atunci cand copilul
devine evident, din punct de vedere sexual, -in sensul de genital., se pierde ceva din
polimorfism, din plasticitatea infantilului, ceea ce semnaleaz o saracire a desenelor
-planurilor:. sale si a capacitatii sale creatoare.
!nvitatia la asociere liber pentru analizant, ca cea a atentiei flotante, pentru analist
sunt tot atatea modalit$i de a a %ndemna gandirea la plasticitate, la #oc, sunt tot atatea invitatii
facute sexualului infantil de a cuceri gandirea. / se desface de constructii, de rationalizari, de
secundarizari cu scopul de a reda limba#ul activitatii auto"erotice. !nfantilul este solidar
ingredientelor metodei analitice inclusive pe versantul finalitate fara sfarsit a analizei. <rice
reprezentare 7 scop atribuita curei %i altereaza dinamica. Solidaritatea metodei analitice cu
infantilul, sexualul infantil nu este circumstantiala fiind legata de o anume topica sau de un
anume aspect psihopatologic, ea este fundamentala.
/socia$ia liber +i aten$ia liber flotant sunt al$i termeni folosi$i pentru a numi
polimorfia +i plasticitatea. ,hiar +i atunci c&nd lipsesc, doar iubireaFura de transfer, seduc$ia
scenei analitice, economia libidinal a curei sunt cele care au o oarecare +ans de a
-re.introduce, de a 8regsiFa#unge din urm ceva ... %n psihanaliza de ieri, ca +i %n cea de azi.
,ontinuarea discursului meu este un mod de a testa ipotezele anterioare. < prob cu at&t mai
convingtoare cu c&t este negativ, atunci c&nd ura, mai degrab dec&t iubirea, d tonul
rela$iei analitice, c&nd plasticitatea cedeaz %n fa$a rigidit$ii, c&nd transferul nu reu+e+te s
recupereze ceea ce a ratat via$a +i atunci c&nd, %n locul speran$ei de schimbare trebuie s ne
mul$umim cu %ncercarea de a repara, chiar de a petici.
6
=nul dintre semnele distinctive ale lui 8azi este faptul c analistul prime+te pacien$i
pentru care psihanaliza nu a fost inventatFnu s"a inventat o psihanaliz, a cror func$ionare
psihic este o adevrat provocare pentru aceast metod. Sexualitatea, %n sensul vie$ii
sexuale, este un indicator al acestui decala#. !ndiferent c sexualitatea este evocat sau nu de
ctre pacient, ceea ce este remarcabil, mai ales, este faptul c aceasta este doar pu$in, chiar
deloc miza analizei. =n astfel de brbat, de exemplu, are un beneficiu important dintr"o lung
analiz, dovad st&nd schimbarea psihic, fr ca sexualitatea s"+i modifice %n vreun fel
con$inutul pervers -ceremonii SA., la care se deda la intervale regulate, marginal vie$ii sale
private.
DarE %ndepline+te dubla condi$ie pe care m"am fixat pentru aceast prezentare
sexualitatea sa este una din zilele noastre, produsul epocii sale +i a contextului su cultural, +i
func$ionarea sa psihic confrunt psihanaliza cu limitele analizabilit$ii. )intre termenii care
dau titlul congresului nostru, ceea ce lui %i lipse+te este iubirea. Pasiunea, dimpotriv, este
prezent din plin, %mbrc&nd %n special forma urii.
8Iia$a sexual a lui DarE poart pecetea infantilului, +i cum ar putea fi altfel, dar un
infantil cruia %i lipse+te esen$ialul polimorfia +i plasticitatea, altfel spus, 8trsturileFvirtu$ile
cardinale care definesc 8analizandul loial, chiar acele virtu$i pe care le regsim %n
asociativitate. Jomosexualitatea i s"a impus %n adolescen$. < dat, o singur dat, a avut un
raport sexual cu o femeie. Se lsase atras %n capcan de ctre unul dintre aman$ii si +i prins %n
cursa unei petreceri %n trei.
!mediat dup sv&r+irea actului, dup penetrarea vaginului, el se repezise %n baie,
8pentru a"+i dezinfecta penisul cu ap de ;avel 0... 'u -se corecteaz el., cu alcool de 32K.
/pa de ;avel, pentru a scpa de cea mai persistent dintre mizerii, alcoolul de 32K, pentru a
dezinfecta rana deschis.
Luptura de mediul su familial, mama 8%l arunc pe u+ afar, %nainte de sf&r+itul
adolescen$ei, aceast ruptur %l %mpinge pe strad. =rmeaz o perioad de prostitu$ie, de
dependen$ de droguri, un moment de via$ trit extrem. /ctualmente, se afl %ntr"o rela$ie
dubl -stabil. de cuplu. Pe de o parte, cu un brbat foarte btr&n, un intelectual, pe care l"a
%nt&lnit %ntr"o noapte c&nd fcea trotuarul, pe de alt parte, cu un brbat de v&rsta sa -peste
patruzeci de ani., cu care petrece sf&r+iturile de sptm&n +i vacan$ele. ,u primul, activitatea
sexual este inexistent, %n timp cu cu al doilea, ea se reduce la aproape nimic. Iia$a sa
sexual nici mcar nu e o via$, ci se consum %n masturbri zilnice, descrcare, mai degrab
dec&t plcere, asta e ceea ce vizeaz, iar partener %i este internetul> colec$ioneaz compulsiv,
pe calculator, fotografii pornografice. Destul onanist ia o form particular, %+i str&nge m&na
liber %n golul cald dintre coapse, similar pozi$iei pe are o adopt, uneori, o persoan care
%ncearc s adoarm. ,&nd vine vremea s adoarm la propriu, caut somnul %ntr"o legnare a
crei descriere evoc o imagine autist.
*r s %mi dau seama, inevitabil fr s %mi dau seama de lucrul acesta, primele
%ntrevederi cu DarE au repetat, actualizat trauma fundamental> poate nu trauma na+terii, s nu
exagerm, ci trauma %nt&lnirii unui copil aflat %n detres cu o mam %n mod confuz ostil +i
indiferent. !ar+i de neevitat, atunci c&nd este vorba despre traumele primitive, evenimentul
transferen$ial se produce la grani$ele dispozitivului, %n cazul nostru, cu ocazia pl$ii. ,&nd l"
am informat pe DarE %n legtur cu tariful meu, DarE a %nceput s %+i fac gri#i %n legtur cu o
posibil rambursare. !"am indicat faptul c acest lucru este imposibil, propun&ndu"i, %n acela+i
timp, s %l recomand, dac dorea acest lucru, unui coleg psihiatru psihanalist, care ar putea,
eventual, s rspund cererii sale. )up un moment de tcere, m"a fixat scurt +i intens cu
privirea, ochi %n ochi... +i a acceptat condi$iile mele. Ia reveni, la mult timp dup, asupra
acestei scene. ,eea ce l"a fcut atunci s se decid 7 ar trebui s spunem s fie sedus: 7 a fost
faptul c a perceput 8c nu"mi psa, c eram absolut dispus s m debarasez de el. ,eea ce
percepuse el nu era pe de"a"ntregul eronat. /mbivalen$a mea %n legtur cu ideea de a anga#a
@
o cur cu acest pacient la care elementele deopotriv schizoide +i persecutorii ocupau un loc
important fusese tradus, fr %ndoial, %n graba cu care am fcut aceast propunere. ,ura a
%nceput pe aceast baz transferen$ial periculoas reunirea cu o mam a urii.
8Te iubesc pu$in, mult, cu pasiune..., iubirea se declin, ea accept nuan$e. 'imic
similar %n ceea ce prive+te ura, 8a ur% pu$in este corect din punct de vedere gramatical, vid din
punct de vedere semantic. )in contr, 8a ur% cu pasiune nu este departe de a exprima un
pleonasm. )esigur, ura poate rm&ne incon+tient, poate lua masca reac$ional a opusului su,
dar ea nu se divideF%mparte. !ubirea cunoa+te %ndulciri, atenuri, slbiciuni, ura este
%ntotdeauna pasional, ea face abstrac$ie de #umt$ile de msur. Pentru c ura este integral,
nu se %nt&mpl prea des ca ea s se exprime fr masc %n situa$ia analitic. Gn mai multe
r&nduri, ea a a#uns s %l domine pe DarE, dincolo de ceea ce era el capabil s re$in> de fiecare
dat, %n condi$iile %n care frontierele cadrului fuseser %nclcate, mai ales atunci c&nd %l
primisem cu un sfert de or mai t&rziu. < ur frontal, adresat %n mod direct, care visa mai
pu$in la ucidere, c&t la exterminare. =ciderea vizeaz un obiect iubitFur&t, exterminarea
%ncearc s prote#eze Bul de o dispari$ie %n neant. /t&ta timp c&t plasticitatea anim via$a
psihic, iubirea +i ura sunt reversibile. !nversrile iubirii %n ur, +i reciproc, constituie sarea +i
piperul tragediei> ele creeaz iluzia unei simetrii a celor dou afecte. (a DarE, atunci c&nd ura
se transform %ntr"un sentiment contrar, ceea ce se exprim nu este iubirea, ci idealizarea,
admira$ia. ,ombina$ia este important momentul %n care este introdus %n teorie narcisismul
coincide cu momentul %n care ura %nceteaz s mai fie, pentru *reud, doar elementul simetric
al iubirii. *r %ndoial, ar fi prea radical s opunem iubirea +i ura ca primat al obiectului, %ntr"
un caz, +i primat al Bului, %n cellalt. Prea radical, deoarece iubirea de obiect nu func$ioneaz
fr gratifica$ie narcisic, +i pentru c afirmarea Bului %n ur nu func$ioneaz fr a conferi
existen$ +i for$ obiectului. Mi totu+i.... tensiunea dintre ace+ti doi poli nu scade. =ra %ncepe
acolo unde Bul se termin. ,el ru, cel ur&t, strinul, ceea ce se afl %n exterior reprezint
pentru Bul"Plcere original, %nainte de toate, identic. /ceste ipoteze, formulate pentru prima
dat %n 030@, %n 8Pulsiuni +i destine ale pulsiunilor fac ca cele dou topici s se suprapun.
Gntr"un enun$ care apar$ine %nc %n mod semnificativ viziunii din 8prima topic, *reud sus$ine
ideea urmtoare 8prototipurile veritabile ale rela iei de ur nu in de via a sexual, ci de lupta
Bului pentru conservarea i afirmarea sa. Pe aceast cale, se revine la a face din ur
mo tenitoarea agresivit ii auto"conservatoare, comun omului i animalului. /ceast filia ie
este discutabil i, o dat cu ea, i ipoteza lui *reud. Specificul agresivit ii auto"
conservatoare, indiferent c ea vizeaz aprarea sau hrnirea, este de a fi adaptat la scopul pe
care %l urmre te. 'imic de genul acesta %n cazul urii, %n imaginea primelor fantasme ale
copilului, care vizeaz distrugerea obiectului matern hrnitor. Gntre agresivitate i ur, exist
mai pu in o continuitate, c&t o ruptur, cea introdus de narcisism, de investirea libidinal a
Bului. !ubirea de sine i ura fa de altul sunt cele dou fa ete ale aceleea i medalii. (a fel cum
sexualitatea uman ia na tere dintr"o descalificare a instinctului sexual, ura este fcut
posibil printr"o descalificare a agresivit ii instinctuale. Bxist o abunden de exemple
individuale i colective, care arat c scopurile urmrite de ur se %nt&lnesc cu cele mai bune
interese.
Aelanie Nlein a avut meritul de a decela precocitatea mi crilor paranoide i
schizoide, dar a ratat articularea lor esen ial cu psihogeneza confuz a Bului i narcisismului.
Persecu ia este precedat de %nclcare, de nerespectarea frontierelor Bului de ctre cellalt,
adult. /ngoasele paranoide i schizoide sunt, mai %nt&i, angoase teritoriale, ele semnaleaz
teroarea unui Bu preocupat pe de"a"ntregul cu supravegerea grani elor. /menin area este, %n
cazul lui DarE, cotidian, ea merge de la vecinul de scaun din autobuz, care % i dep e te
scaunul, la analistul care 8e ueaz, trec&nd prin privirea 8indirect a unui coleg de munc.
Aasca impasibil a fe ei sale este destinat, cu disperare, s prote#eze de intruziune intimitatea
activit ii sale de g&ndire. < dat dep it momentul persecu iei, se repliaz pe un mod
O
schizoid, se retrage %n ceea ce nume te 8bula sa, put&nd s rm&n o edin %ntreag %ntr"o
retragere tcut.
Aomentele cele mai dinamice ale acestei analize au coincis %ntotdeauna cu furtuni
transferen iale, atunci c&nd pasiunea fcea ca umbra Bului s cad asupra obiectului, c&nd ura
cre tea la prima 8mic diferen . Tot at&tea moduri de a a#unge la trauma primitiv, cea a
%nfruntrii cu o mam a urii, creia 8nu"i pas. 'ici o dinamic %n afara interpretrii, cu
precizarea cFexcept&nd faptul c, aici, aceasta se realizeaz %n tcere, const&nd %n primul r&nd
%n capacitatea cadrului psihanalitic 7 respectivFa se %n elege psihicul analistului 7 de a se lsa
distrus, de a nu reac iona cu represalii, de a" i dovedi continuitatea existen ei. Gn msura %n
care acest lucru a fost suficient asigurat, devenea posibil -re.construim, s analizm secven a
trecut.
,um s %n elegem faptul c sexualitatea, via a sexual a lui DarE, ale crei diferite
fa ete acesta le evoca destul de frecvent, nu a contribuit la proces dec&t %n mod mai degrab
incidental: Primul motiv este simplu, sexualitatea nu a motivat %n nici un fel cererea de
analiz a lui DarE, i acesta nu a sperat la nici o schimbare %n legtur cu aceast problem.
)ar, %n ceea ce prive te fondulFpe fond, aceast 8tcere a sexualit ii nu este, fr %ndoial,
separabil de locul care devine al ei, atunci c&nd este abordat din punctul de vedere al celei
de"a doua topici, %n momentul %n care fragilitatea narcisic i amenin area distructivit ii
domin tabloul clinic.
*oarte rarele amintiri din copilrie, la DarE, nici mcar nu permit urmarea %nscrierea pe
aceast pist, cea a istoriei, atunci c&nd se %ncearc construirea unei posibile psihogeneze a
homosexualit ii sale. *antasmele care alimenteaz onanismul su sunt o cale mai sigur.
DarE subliniaz, el %nsu i, o trstur comun fotografiilor porno pe care le alegea
degradarea, cel mai adesea sub forma unui viol, cu persona#ul cruia el se identifica.
8Jomosexualitate, cuv&ntul nu vrea s spun mare lucru, homos, 8acela i nu este un
ingredient al tabloului, semnifica iile con#ug %n primul r&nd feminitateaFpasivitatea -8a nu"i
psa. i pedeapsaFdegradarea. =nul dintre scenariile alese este, mai cu seam,
uimitorFimpresionant, acela de a"i fi frig, de a i se face frig la spate nu mai este vorba despre
o fotografie, ci de o secven pe care o readuce din memorie. =n pumn love te o fa , %n mod
constant, regulat, p&n c&nd trsturile, adic tocmai acelea care structureaz identitatea, se
distrug, se terg. )erularea 8filmului se %ncheie cu e#acularea. Paradox extrem al unei erotici
care se edific, se structureaz mai aproape de pierderea identit ii, de distrugerea frontierelor,
de dispari ia subiectului total, care este reprezentat prin fa .
Totul se petrece ca i cum DarE a transformat %n sexualitate, %n satisfacere a dorin elor,
formele primitive de intruziune"persecu ie. ,a i cum a transformat %n co"excita ie libidinal
un atac care viza reducerea la neant, ca i cum nimic nu mai distingeaFdiferen ia #uisan a i
aneantizarea. Sintetiz&nd, o sexualitate de rea#ustareFrecuperare, care se strduia s integreze
acel ceva care amenin integritatea. /pare astfel ipoteza unei homosexualit i care este, %n
primul r&nd, un autotratament psihic al traumelor precoce i al rnilor narcisice pe care
acestea le"au provocat. )ac nu un echivalent absolut al unei analize, mcar un dublu al
acesteia, o autoterapie. i, pentru c paralele nu au nici o ans s se %nt&lneasc, nu mai
exist nici un motiv pentru ca sexualitatea despre care vorbim s devin obiect al analizei
,omplet absorbitFpreocupat de tratament, via a sexual nu este nici mcar material
pentru cur.
*antasma lui DarE reuneste doua persona#e care sunt asemanatoare celor ale traumei
fundamentale un adult impartit intre indiferenta si ura si un bebelus calcat in picioare.
Probabil ca perioada prostitutiei a realizat cel mai mult aceasta forma sexuala , degradarea.
'e putem uimi, mai bine spus mira, de capacitatea extraordinara a sexualitatii de a lua in
gri#a, de a metaboliza, atat de multa violenta traumatica, atat exces psihic. 'e putem intreba in
ce masura aceste forme de auto"tratament ale traumei, puternic marcate de repetitia
9
identicului, dupa o modalitate Puasi" autistica nu condamna analiza la a ramane psihoterapie,
la a trebui sa se intoarca spre inconstientul eului -?innicott., in lipsa puterii de a se spri#ini
pe o sexualitate infantila inca disponibila, platica, curioasa de necunoscut.
1