Sunteți pe pagina 1din 11

5.

Grupurile educationale
5.1. Particularitatile clasei de elevi
Grupul este un ansamblu de oameni intre care exista o diversitate de interactiuni subordonate realizarii
unui scop comun.
- unul din grupurile cele mai semnificative din viata copilului este clasa de elev.
Clasa de elevi este un grup de munca specific, compus dintr-un nr. de memebri egali intre ei (elevii) si
dintr-un animator (profesorul), ale caror raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii si de normele de
functionare.
Clasa de elevi este un grup formal constituit pe baza unor reglementari scolare in functie de anumite
reguli si prin distribuirea unor roluri diferite educatorilor si educatilor.
Clasa de elevi este un grup social mic, reunind un numar restrans de membrii intre care exista relatii
vii, de tipul ,,fata in fata.
Clasa de elevi poate fi abordat din punct de vedere didactic si psihosocial.
in punct de vedere didactic clasa este un cadru !n care se produce !nvtare, se formeaz priceperi si
deprinderi, competente !n diferite domenii, care asigur t"nrului integrarea cu succes !n activitatea social.
in perspectiv psihosocial, clasa # constituie un c"mp dinamic !n care se desfsoar $ocul unor forte
multiple% atractie, respingere, afirmare de sine, ascensiune, retragere, suspiciune, pretenii, stim.
- clasa scolara este un grup de formare, de modelare a unor capacitati si trasaturi de personalitate, de invatare
a unor comportamente, de insusire a cunostintelor si abilitatilor necesare.
Caracteristici ale clasei ca grup social%
- ntinderea clasei (mrimea) are !n vedere numrul de elevi care compun grupul (de obicei &'-(), !n
cazurile cele mai frecvente, ()-*) !n cazurile cele mai inoportune, +i &)-&& !n cazurile cele mai fericite) +i
pune !n discu,ie extensia numerica optima a acesteia-
- interaciunea membrilor clasei, vizate fiind interac,iunile directe, nemi$locite +i multivariante.
interactiunea directa , nemi$locita, fata in fata a membrilor..nteractiunea ia forma comunicarii a relatiilor
ierarhice si preferentiale..nteractiunile se realizeaza la niveluri diferite ( prof.-elev, elev-elev, elev-grup, grup-
grup) Caracterul direct face ca fiecare membru s comunice cu ceilal,i, s !+i coordoneze inten,iile,
activit,ile, s-i cunoasc +i s fie cunoscut de colegii si
- scopurile at"t cele pe termen scurt c"t +i cele pe termen lung, sunt comune grupului clas +i, prin
intermediul con+tientizrii acestora de ctre elevi, pot deveni motorul dezvoltrii grupului pe perioada
+colarit,ii- /rezenta scopurilor este conditia existentei si progresului grupului.scopurile clasei viz. procesul
de instructie si educatie.
-structura grupului, care reprezint re,eaua de statusuri +i roluri ale indivizilor in grup. 0tatusul define+te
locul pe care il pcup un individ intr-un sistem la un moment dat,pozi,ia sa social intr-o ierarhie dat. 1olul
este aspectul dinamic al statusului, totalitatea conduiteloradoptate din perspectiva de,inerii unui status.
- compoziia i organizarea sunt rezultatul interac,iunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului,
definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau de eterogenitate a clasei- din
acela+i indicator de dinamica grupului clas, mai poate fi derivat +i o alt caracteristic a acesteia, coeziunea
acceptat ca fiind gradientul de unitate al grupului, sau denumit uneori 2sntatea grupului2.
- intalitatea !n,eleasa ca personalitate a grupului si care desem. totalit. trasaturilor ce caracteriz. un colectiv
concret privit ca un tot.
- !oeziunea -expr. Gradul de unitate si de integrare a grupului, si rezistenta sa la destructurare
3n grup stabil !n care se creeaz relatii trainice devine, cu timpul, un grup cu personalitate.
".Particularitatile relatiilor interpersonale in grupurile #ormale si in#ormale de elevi
Grupurile scolare sunt formale (clasa de elevi) si informale, adica microgrupurile din interiorul acestora.
Grupurile formale sunt organizate oficial, re4latiile dintre membrii fiind reglementate de norme.
Grupurile informale sau microgrupurile (de studiu, de $oaca, de preiteni ) sunt neinstitutionalizate si formate
pe baza unor interese comune (afective, culturale, biologice). 5icrogrupurile apar in grupuri formale.
Grupurile formale si informale sunt conduse de lideri. 6ideriii actioneaza pentru realiz. 0copurilor si
coeziunea grupului.
7n clas, elevii !ndeplinesc sarcini comune, care contribuie la formarea unor relatii de interdependent
!ntre ei, pentru realizarea obiectivelor comune.
8rind !n comun o parte important din etapa activ a unei zile, !ntre elevi se creeaz si relatii afective,
precum si tensiuni sau conflicte.
7ntre elevii unei clase se creeaz urmtoarele tipuri de relatii interpersonale%
$elatii de cunoastere reciproc%
-se manifesta in schimbul de idei, pareri, convingeri.
-deriv din nevoia psihologic de a dispune de unele informa,ii cu privire la cellalt, la felul lui de a fi, la
personalitatea acestuia.
-9lementul central al acestui tip de rela,ii interpersonale, !l constituie imaginea partenerilor unul despre
cellalt +i despre ei !n+i+i.
- 9levii simt nevoia s cunoasc alti copii- !ncep cu colegul de banc sau cu cel de pe strada lui si continu
cu ceilalti !n functie de anumite interese. Cei care nu simt o asemenea necesitate sunt retrasi, comunic greu
si cu profesorul. e asemenea, multi elevi simt nevoia de a transmite celorlalti informatii despre ei.
$elatii de intercomunicare -
-de cunoastere a trasaturilor de vointa, caracter, comportament.
-apare ca o rezultant a ceea ce resimt oamenii, copiii, atunci c"nd intr !n interac,iune, nevoia de a se
informa reciproc, de a face schimb de informa,ii, de a comunica.
-5ulti copii simt nevoia s comunice cu cei din $ur. /entru aceasta trebuie !nvtati ceea ce s comunice, !n
primul r"nd si apoi !ncura$ati s comunice altora ceea ce stiu si s cear informatii care sa- . intereseze
$elatii socio-a#ective%
-de respingere sau de indiferenta
- 9ste rezultatul schimbuluie emo,ii, sentimente +i structuri de tip afectiv-simpatetice, c
7ntre elevi se formeaz relatii de simpatie, de antipatie, de apropiere, de
respingere etc.
:ceste tipuri de relatii formeaz la elevi emotii si sentimente.
$elatii de in#luentare%
-relt.interp. se manif. in atitud. grup. fata de un membru sau in atitud, unui memb. fata de grup.
-.n cl. de elevi fiecare elev este un ob. al educatiei dar si subiect influentandu-i pe ceilalti.
-rela,iile interpersonale de influen,are se manifest si datorita unor afinit,i personale si sunt determinate +i
de pozi,ia pe care o ocup fiecare !n ierarhiile subiective +i obiective ale grupului clasa.
1elatiile si interactiunile care se dezvolt !n clas imprim elevilor o serie de valori si norme care-i
influenteaz !n procesul de formare.

&iderii in dinamica grupurilor scolare
inamica grupului este asigurata de propunerea si realiz. unor scopuri (ex. ;izite, excursii)
- inamica grupului surprinde totalitatea transformrilor ce au loc !n interiorul lui, transformri care-i
imprim acestuia o anumit traiectorie.
-5i+carea sau dinamica grupului este un proces ne!ntrerupt, rezultat al unor acumulri continue +i
imperceptibile a ac,iunilor +i influen,elor externe.
- se constat c, de la fenomenul de izolare, dominant !n primele sptm"ni de +coal, se trece, !n
etapele urmtoare, la dep+irea sferei !nguste a rela,iilor intergrupale, la conturarea +i impunerea fenomenului
de expansiune afectiv !ntreg subgrupului.
-inamica grupului subliniaz faptul c acesta se afl !ntr-o continu mi+care +i transformare, !ntr-un proces
ne!ntrerupt de acomodare +i adaptare.
Dinamica clasei de elevi care este dat< de fortele ce actioneaz< !n interiorul grupului.
inamica clasei de elevi se refer< la%
-fenomenele psiho-sociale ce se petrec !n colectivul de elevi cum ar fi%-relatiile cu mediul-inluenta grupului
asupra membrilor s<i-viata afectiv< a grupului-coeziunea si disocierea colectivului de elevi
metodele de ac=iune asupra personalit<tii prin intermediul grupului% studiul proceselor de schimbare
-utilizarea proceselor de grup pentru tratarea tulbur<rilor de personalitate -studiul schimb<rilor sociale prin
intermediul grupului mic.
:ceast dinamic se manifest pe plan intern +i exern. inamica intern, intragrupal cuprinde toate
transformrile ce au loc !n structurile grupului, !n caracteristicile personalit,ilor membrilor si. inamic
extern sau intergrupal face referiri la schimbul ce are loc !n cadrul rela,iilor dintre grup +i realitatea social
pe fundalul creia fiinteaz
Cei ce se diferen,iaz de ceilal,i prin responsabilit,i +i roluri care le confer prestigiu, putere +i prin
acestea,posibilitatea de a !i influen,a pe ceilal,i devin lideri.
5embrii ale cror contribu,ii capt o semnifica,ie deosebit pentru grup au +ansa s devin lideri,
iar msura !n care sunt percepu,i de ceilal,i ca surs demn de stim, considera,ie, !ncredere, face ca ei s fie
+i recunoscu,i ca lideri.
/ozi,ia de lider se alimenteaz din calittile intrinseci , din comportamentele specifice ale unui individ
si din rela,iile individului considerat cu al,i indivizi-
- /rez.capacitatea de a-i stimula pe ceilal,i s-+i valorifice plenar resursele, multiplic"nd efectele
contribu,iilor individuale.
0e face distinc,ia !ntre liderul formal (institu,ional, oficial) +i liderul informal (neoficial,
neinstitu,ional). 6iderul formal reprezint o pozi,ie de conducere care decurge dintr-o structur social
prestabilit. :utoritatea +i puterea acestui lider rezult, din valoarea intrinsec a persoanei - lider, si din
valoarea social a func,iei pe care o !ndepline+te acesta. 6iderul informal reprezint nu o pozi,ie dat, ci una
c"+tigat !n procesul structurrii raporturilor preferen,iale din grup.
- :pari,ia liderilor este legat de apari,ia diferen,ierii responsabilit,ilor !n cadrul grupului
6iderul unui grup se afirm +i !+i men,ine pozi,ia !n msura !n care este apreciat de ctre membri a fi capabil
s !ndeplineasc dou categorii de func,ii%
> func,ii executive (de rezolvare).- se refer numai la conducerea activit,ilor grupului, de atingere a
scopurilor.
> func,ii de men,inere - vizeaz activitatea acestuia de conservare a structurii existente a grupului.
Grupurile sunt conduse de lideri care pot fi de diferite tipuri%
> lideri autoritari- , caracterizat printr-o serie de parametri obiectivi% competen,a !n raport cu sarcina, inova,ia,
realismul, buna formulare a problemelor, planificarea, organizarea +i coordonarea ac,iunii, decizie.
> lideri de tip democratic- amical, conciliant, apropiat, interesat de a rezolva conflicte +i a reduce tensiunea, a
sftui, a !ncura$a, a a$uta, a manifesta !n,elegere +i toleran,, a fi loial, impar,ial.
> lideri de tip laissez ? faire- interesat doar de propriul su prestigiu.
6iderul este acel membru al grupului care posed o superioritate func,ional care-l face capabil s-+i
asume un anumit rol, acela de conductor, put"ndu-+i a$usta comportamentul !n raport cu nivelul cerin,elor
grupului.
'etode de investigare a grupruilor scolare
: cunoaste un elev inseamna a descifra notele dominante ale personalitatii, a intelege si a identifica
motivele care il deter. sa actioneze intr-un fel sau altul si a prevede la ce ne putem astepta de la el.
'etoda observaiei
Ca metod de cunoa+tere +i cercetare psihopedagogic, observaia const !n urmrirea inten,ionat +i
!nregistrarea exact, sistematic a diferitelor manifestri comportamentale ale elevului (grupului) a+a cum se
prezint ele !n mod natural.
/ot fi ob,inute informa,ii valoroase cu privire la reac,iile elevului la !ntrebrile adresate- gradul de
concentrare a aten,iei !n formularea rspunsului- rapiditatea, spontaneitatea, stabilitatea aten,iei- gradul de
rezisten, la efort- motiva,ia pentru !nv,are- perseveren,a- nivelul dezvoltrii deprinderilor motrice etc. e
asemenea, cu a$utorul observa,iei pot fi urmrite punctualitatea la ore, structurarea c"mpului perceptiv,
spiritul de observa,ie, trsturi temperamentale, atitudinea fa, de activitate, fa, de sine +i fa, de ceilal,i din
grup.
Calitatea observa,iei depinde de o serie de factori, dintre care enumerm%
particularit,ile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea aten,iei, sesizarea esen,ialului
etc.)-
ecua,ia personal a observatorului% tip descriptiv, tip evaluativ, tip erudit, tip imaginativ +i poetic-
caracteristici ale percep,iei% selectivitatea ei, factorii sociali ce o pot modela +i deforma (5. @late,
ABB*).
:vanta$ele utilizrii acestei metode constau !n faptul c ea permite surprinderea manifestrilor
comportamentale naturale (#pe viu) !n condi,iile fire+ti de activitate
'etoda e(perimentului
9ste apreciat ca cea mai important metod de cercetare, deoarece furnizeaz date precise +i obiective
-experimentul const !n analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente
!ntr-o situa,ie controlat, !n scopul verificrii ipotezelor cauzale.
Cactorul cu care opereaz +i pe care-l variaz experimentatorul constituie variabila independent, iar
modificrile ce s-au produs +i care urmeaz s fie msurate +i explicate constituie variabila dependent.
este necesar ca !n prealabil s se determine problema de cercetat +i s fie elaborat ipoteza de lucru.
Etape ale cercetrii experimentale pot fi sintetizate astfel%
Delimitarea i formularea problemei ce urmeaz a fi elucidat;
Formularea ipotezei / ipotezelor;
Alegerea / stabilirea variabilelor (independent, dependent, !n func,ie de ipoteza avansat)-
Pretestarea pentru a ne asigura c to,i subiec,ii au !n,eles sarcina experimentului
Stabilirea situaiei experimentale ? op,iunea pentru experimentul de laborator sau pentru cel
natural psihopedagogic, aparatura necesar , condi,iile concrete !n care se desf+oar experimentul.
!onstituirea eantionului experimental i de control -
Administrarea factorului experimental pe e+antionul experimental.
Faza "nregistrrii# prelucrrii# analizei i interpretrii rezultatelor +i a stabilirii diferenelor$
%edactarea raportului de cercetare
'etoda convorbirii
-consta in organiz. unei discutii cu sub. pe o tema stabilita.
-este spontana, diri$ata , se desf. dupa un plan de intrebari
-este folosita pt. a constata convingeri , sent., cultura gen.
- stab. clara a scopului, select. climatul destins, incred. 0ub. .n cercetator sunt necesare pt. Calitatea infor.
'etoda anc)etei
Considerat o metod complex de cunoa+tere +tiin,ific a opiniilor, atitudinilor, aspira,iilor,
comportamentelor, trebuin,elor, motiva,iei, anc&eta poate fi realizat pe baza c&estionarului +i a interviului'
9a faciliteaz culegerea metodic de informa,ii asupra opiniilor, atitudinilor subiec,ilor, a$ung"ndu-se la
rezultate cuantificabile !n vederea descrierii +i explicrii lor.
Chestionarul este definit ca un sistem de !ntrebri elaborat !n a+a fel !nc"t s ob,inem date c"t mai exacte cu
privire la o persoan sau un grup social
8ipuri%
-chestionare de opinie, cu rasp. eschise, inchise, mixte, autoadministrate
-Chestionarul prezint avanta$ul c permite investigarea unui numr mare de subiec,i !ntr-un timp relativ
scurt, oferind posibilit,i multiple de cunoa+tere a preferin,elor, opiniilor, aspira,iilor elevilor, a op,iunilor
profesionale, a mentalit,ilor acestora +i a modului de raportare la unele evenimente, situa,ii, comportamente.
interviul este utilizat ca av"nd acela+i !n,eles cu convorbirea,
- !n convorbire, exist schimb de informa,ii !n ambele sensuri, persoanele schimb"ndu-+i permanent locurile,
fapt care nu este posibil !n interviu.
:vanta$ele interviului constau !n flexibilitatea sa, concretizat !n posibilitatea ob,inerii unor rspunsuri
specifice la fiecare !ntrebare- rata mai ridicat a rspunsurilor- posibilitatea observrii comportamentului
nonverbal- controlul succesiunii !ntrebrilor +.a.
ezavanta$ele constau !n resursele materiale +i temporale #ridicate utilizate, neasigurarea
anonimatului- posibilitatea deformrii informa,iei (eroareDbias), prin manifestarea unor fenomene precum
#minciuna deliberat, #auto!n+elarea cu bun credin, (#memorie scurt,
'etoda biogra#ica
-vizeaza strangerea unor informatii despre principalele evenim. parcurse de indiv. in existenta sa, despre
relatiile prezente intre ele, in vederea cunoasterii ,,istoriei personaleEE, necesara in stab. profilului
personalitatii si pt. explicarea comportam. actual al pers.
-ofera o imagine unitata a supra omului.
-denumita si anamneza , implica o analiza a datelor privind trecutul unei persoane si modul ei actual de
existenta.0tudiul trecutului este import., pt. ca in primii ani ai vietii, se pune bazele caracterului
personalitatii.:ici gasim cauzele primare ale comportam. din perioada matura.
-.n adunarea datelor biografice se pot utiliza si alte metode% convorbirea , observarea conditiilor in care
lucreaza si locuieste.
-/rocedee specifice met. biografice- analiza documentelor (acte de stare civila, de stare materiala, fise
medicale, fisa matricola scolara), produse ale activitatii (picturi, mula$e, caiete de teme).
aspectul esential si cel mai dificil al metodei biografice este efortul de interpretare..n anamneza ,
interpretarea reprez. momentul caracteristic
'etoda aprecierii obiective a personalitatii
-utiliz. .n aprecierea prestatiilor scolare ale elevilor, aprecierea relat. .nterpers. , a comportam. 5oral,
trasaturilor morale.
-stimuleaza interesul elevilor pt. cunoasterea colegilor, pt. autocunoastere, pt. stab. .erarhiei in clasa, dezv.
0piritul de pareciere si autoapreciere.
-metoda este un de cunoastere dar si de formare, pt. ca este un ex. e dezv. : capacit. Cognitive, de dezv. :
moralitatii elevilor, se poate aprecia atmosfera morala a grupului.
*estele sociometrice
-reprez. un ansamblu de procedee experimentale si matematice prin care se evidentiaza si se masoara
intensitatea si intinderea relatiilor preferentiale intre membrii grup.
-ofera infor. despre relatiile intrepers., despre lideri
.nstrumente sociometrice%
-testul sociometric F se masoara atractiile si respingerile , se ref. la niv. 6a care indivizii sunt acceptati de
grup.
-chestionarul sociometric
'etoda autobiogra#iei grupului
-consta intr-o caracterzare a grupului facuta de membrii insisi
'etoda studiului de caz
-investig. in legat. cu un sub. sau un grup de sub.
-este focalizat pe un moment problematic din viata scolara, viata de zi cu zi (stari conflictuale, esec la
invatatura, incidente).
-infor. sunt culese prin dif. metode.
'etoda analizei produselor activitatii
-furnizeaza infor. despre dinamica si niv. de dez. a capacitatilor psihice ale indivizilor
-caiete de teme, obiecte confectionate, desne, picturi, compozitii literare, eseuri, poezii, rezultatele elevilor,
cataloage, fise matricole
'etoda analizei documentelor scolare
-ofera infor. despre ruta scoala, niv. invatarii, atitud., interes fata de invatare, fata de munca
-cataloage, foi matricole, teze, lucrari, referate.
'etoda testelor
-se testeaza si se evalueaza, cunostinte, functiisenzorio-motorii, aptitudini, trasaturi de personalit. ,
deprinderi, mentalitati, optiuni profesionale, comportamente.
-sunt probe de examinare pe baza de intrebari si raspunsuri, in conditii standardizate
-permit investigarea unui nr. mare de sub. intrun timp relativ scurt
AG. /ersonalitatea cadrului didactic
/ersonalitatea profesorului presupune si o serie !ntreag de calitti, determinate de specificul si complexitatea
muncii pe care o desfsoar.
A.Calittile atitudinale%H
a. umanismul, !n general, si dragostea de copii, !n special
b. calitati atitudinale de natur caracterial-moral% corectitudinea, modestia, fermitatea, rbdarea, optimismul,
stpnirea de sine
c.constiin a responsabilit ii si a misiunii sale % in m"inile sale se afl, !ntr-un fel, nu numai viitorul
copilului, ci si al na iunii al crei membru este
&. :ptitudini pedagogice
a. :ptitudini didactice- referitoare la activitatea de instruire
b. :ptitudini educative- privitoare la activitatea de modelare a personalitatii umane
Ciecare din aceste categorii include apoi aptitudini legate de realizarea unei sarcini concrete %
- aptitudini metodice -
- aptitudini de evaluare -
- aptitudini educative in domeniul educatiei morale, estetice, de mediu, de sanatate.
Categorii de aptitudini pedagogice %
- :ptitudini ce asigura calitatea gandirii ? capacitatea de analiza si sinteza, flexibilitatea, originalitatea -
- :ptitudini ce asigura calitatea limba$ului- capacitatea de a folosi in mod adecvat acest instrument de
comunicare este prezenta in toate aptitudinile pedagogice %inteligibilitatea, claritatea, plasticitatea,
expresivitatea, fluenta -
- :ptitudini ce garanteaza calitatea atentiei-concentrarea, intensitatea, distributivitatea, comutativitatea -
- :ptitudini ce determina calitatea memoriei- rapiditatea memoriei, trainicia pastrarii si promtitudinea
recunoasterii si reproducerii.
- :ptitudinea de a cunoaste si intelege psihicul celui supus actiunii educative-capacitatea intuitiva,
patrunderea si sesizarea rapida a particularitatilor psihice individuale.Contactul permanent cu elevii,
compensat cu o pregatire continua, dezvolta si perfectioneaza aceasta aptitudine -
- :ptitudinea empatica- ii ofera profesorului posibilitatea de a privi toate influentele prin prisma celor carora
li se adreseaza si de a prevedea, nu numai eventualele dificultati, dar si posibilile rezultate -
- :ptitudini organizatorice- se manifesta in intrega activitate desfasurata de profesor % planificarea propriei
munci, pregatirea si desfasurarea lectiilor, indrumarea activitatii colectivului de elevi -
- 0piritul de observatie- capacitatea ce permite sesizarea celor mai fine nuante si manifestari ale actiunii
educative.Cu a$utorul ei profesorul poate surprinde si intui,, starea de spirit si intentiile elevilor, dupa
expresia fetei si anumite miscari
- 5iestria psihopedagogic reprezint capacitatea complex personal si specific a profesorului de a
concepe, organiza, proiecta si conduce cu competen si prestigiu, spirit creativ si eficien sporit procesul
de !nv m"nt, procesul de educare si de instruire a elevilor.
5iestria psihopedagogic este rezultat at"t al pregtirii c"t si al experien ei didactice !ndelungate, bazat pe
interac iunea tututor calit ilor personalit ii profesorului si, !ntr-o msur important, pregtirea
psihopedagogic.
-8actul pedagogic- capacitatea de a gasi, la momentul oportun, forma cea mai adecvata de atitudine si tratare
a elevilor - se poate aprecia ca tactul este capacitatea profesorului de a-si mentine si consolida starile psihice
pozitive si de a le domina si inhiba pe cele
negative, oferind astfel raspunsuri si solutii promte tuturor solicitarilor procesului instructiv-educativ.
Componente ale aptitudinilor pedagogice %
- competenta stiintifica - implica o buna pregatire de specialitate
- competenta psihopedagogica - ansamblul de capacitati necesare pentru construirea diferitelor componente
ale personalitati elevilor
- competenta psihosociala- ansamblul de capacitati necesare optimizarii relatiilor interumane