Sunteți pe pagina 1din 4

Baltagul

de Mihail Sadoveanu
1.Geneza
Romanul a fost publicat in anul 1930 (scris in 17 zile).
Sursa de inspiratie a fost reprezentata de Miorita si de mitul egiptean al lui
Isis si Osiris dupa spusele lui Alexandru Paleologu.
2.Gen si specie
Gen - epic
Specie roman politist;
- roman simbolic:mitic,dar si un roman al transhumantei,zugravind o
pastoral (civilizatie) arhaica ce conserva gandirea magica;
- roman realist:reconstituie monographic viata munteneasca,in Moldova
inceputului de secol xx;personajele sunt tip;predomina descrierile;
- roman al initierii (bildungsroman): Gheorghita fiind fiul care trebuie sa ia
locul tatalui;
- roman traditional;2 directii de gandire semanatorism,poporanism:
romanul surprinde o optiune semanatorista,traditionalista in care se accentueaza
antiteza dintre sat si oras,iar lumea arhaica refuza noile forme de viata sociala;
- roman obiectiv:naratiune la persoana a III-a;
- roman de dragoste:pentru ca prezinta credinta in iubire si devotamentul;
- roman de observatie sociala si morala;
- roman filozofic (antropologic):prezinta o modalitate de situare in
existenta,potrivit unor randuieli ancestrale unui cod statornicit prin randuieli.
3.Tema
Tema vietii,a mortii si cea a cautarii adevarului.
4.Motive literare
Motivul drumului,baltagului,transhumantie etc.
5.Ideea
Viata individului se desfasoara dupa legi angestrale,iar disparitia unui om trebuie
sa se incadreze in datini,care intra in sarcina urmasilor.
Razbunarea Vitoriei inseamna din punct de vedere itemologic o reinstaurare a
binelui.
6.Semnificatia titlului
Titlul pune intregul univers al cartii sub simbolul dualitatii.Baltagul este un topor
cu ascutisul curbat si care are 2 taisuri; el este in acelasi timp si unealta si arma
reprezentand viata si moartea.
7.Compozitia (Discurs narativ)
a)Formula narativa:naratorul este semiurg,omniscient si omnipresent si nareaza a
persoana a III-a,perspective fiind obiectiva deoarece marcile lexico-gramaticale sunt
de persoana a III-a a alcatuit,a randui,a chema...
b)Ca mijloace compozitionale se observa utilizarea gradatiei in prezentarea
faptelor,paralelei si in acelasi timp a antitezei in prezentarea mediului urban si a celui
rural (Vitoria Lipan nu era de acord cu utilizarea trenului sau a telefonului,considerandu-
le inventii dracesti).Deasemenea este utilizata retrospectiva pentru prezentarea vietii
Vitoriei.
Incipitul romanului este de tip narativ constand in prezentarea unei parabole
care explica trasaturile de character ale diferitelor popoare: S-a infatisat si turcu,tu
sa fi prost,dar sa ai putere asupra altora cu sabia.
Finalul romanului are deasemenea structura narativa dar de data aceasta unghiul
de vedere este al personajului Vitoria care sintetizeaza pentru cititor destinul familiei
sale s-apoi,dupa aceea ne-om intoarce iar la Magura,ca sa luam de coada toate cate am
lasat ... iar pe sorata sa stii ca nici cu-n chip nu ma pot invoi ca s-o dau dupa feciorul
acela-nalt si cu nasul mare,al dascalitei luTopor.
c)Ca moduri de expunere se remarca naratiunea impletita cu descrierea prin
intermediul careia sunt prezentate portretele protagonistilor dar si obiceiurile zonei
(nunta,botezul,parastasul).Deasemenea exista si dialog care incearca sa dinamizeze
actiunea.
d)Subiectul:actiunile sunt verosibile(=par adevarate) si se desfasoara la inceputul
secolului XX,dovada si inventiile prezentate (trenul,telefonul).Ca indici spatiali sunt
prezentate urmatoarele toponime:Sabasa,Suha,Magura,Tarhau,Dorna etc.
Conflictul este de natura mitica:lupta dintre fratii Cain si Abel care isi disputau
resursele economice.Acelasi conflict mitic este prelucrat si in balada Miorita.
Caracterizarea personajelor

Vitoria Lipan:
- este personajul principal deoarece participa la toate momentele actiunii si
traieste un conflict interior.
Portretul ei fizic a fost inspirat din portretele femeilor din acea perioada ochii
ei caprui in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului .Ca detaliu semnificativ al
portretului ei se remarca privirea,simbol al adevarului si al vietii.
Statutul social:este sotie de oier,din zona Moldovei ce nu se lasa intimidata de
autoritati,dintre sateni avand intotdeauna credinta ca Dumnezeu o va ajuta:Acum la
Dumnezeu am si eu nadejde,la Maica Domnului si la Sfantul Gheorghe,Te-oi ruga pentru
mine si ei m-or izbovi.
Din punct de vedere moral,Vitoria se dovedeste a fi o sotie iubitoare,tenace si
perseverenta deoarece este convinsa ca trebuie sa fie alaturi sotului in toate
circumstantele.
Intocmai ca personajele literaturii antice este dispusa sa se sacrifice pentru
sotul ei daca a intrat el pe lumea cealalta ,o-i intra si eu.
Incapatanata acceta comportamentul sotului tocmai pentru ca este constienta ca
si ea avea defecte ca avea o coasta de drac,indura fara sa cracneasca puterea omului
ei si ramanea neinduplecata cu dracii pe care ii avea.
Femeie simpla se lasa ghidata in viata de intelepciunea populara desprinsa in
comunitate.Inainte de a pleca in calatorie apeleaza la sprijin duhovnicesc si la vrajitoare
semn al superstitiilor dominante in societate cartile asa arata.
Fire conservatoare,repugna tot ceea ce inseamna tehnologie (telefonul si trenul).
Respecta cu sfintenie traditiile starvechi pe care incearca sa le inloculeze si
descendentilor sai sa nu te mai prind ca arunci gunoiul in fata soarelui,n-ai mai invatat
inranduiala?
Vitoria este vazuta si in ipostaza de anchetator dovedindu-se perspicace in
reconstituirea drumului:muierea asta a aratat intocmai lucrurile,punct cu punct si pas
cu pas.
Intocmai ca un detectiv,remarca toate detaliile:urma se gasea din semn in semn.
Devine neiertatoare atunci cand ii descopera pe ucigasii sotului: Pe acest dusman
il dorea mort si ingropat sub ochii ei.
Faptul ca era o femeie inteligenta este dovedit si prin simtul ascutit al umorului si
ironiei de care da dovada.De examplu,atuni cand Bogza ii spune ca Nichifor si-a gasit
alta femeie,ea afirma:numai sa nu fie cea cu dintii ranjiti.
Fire puternica,gaseste in ea resursele pentru a-si invinge durerea:socotea ca nu
mai are de ce plange.
Nevestele asasinilor oconsiderea vicleana si ascunsa,intuind parca puterea ei
de disimulare.Pedeapsa pe care ea o aplica criminalului este una psihologica:vreau sa-l
impung si sa-l tai altfel,ca sa mai scot din mine obida.
La sfarsitul experientei pe care o traverseaza ,ea se autocaracterizeaza si
devine constienta de puterea pe care o are:stau si ma mir intr-o privinta,cum de am
gasit in mine puterea sa rabd atatea si sa implinesc toate.
In concluzie,Vitoria Lipan poate intra in tipologia sotiei credinciaose care se lasa
antrenata intr-o ipostaza de anchetator in mod voluntar,iar in lumea ei arhaica
randuialaeste legea suprema motiv pentru care se dovedeste a fi si o buna
conservatoare a traditiilor.
Nechifor Lipan
Sursa de inspiratie pentru realizarea acestui personaj a fost reprezentata in
primul rand de mitul mioritic si ulterior,de balada Miorita.
In ceea ce priveste portretul fizic,se remarca aspectul sau impunator:infatisare
indesata si spatoasa,mustata neagra si ochii cu sprancene aplicate.
Portretul psiho-moral spre deosebire de cel fizic, este realizat direct de catre
celelalte personaje.
Vitoria il considera petrecaret era om cu hartag la chef,dar cinstit in afaceri.
Ceilalti ciobani il considerau foarte priceput in mestesugul oieritului.
Numele lui initial,Gheorghe,indica stapanul care s-a luptat cu balaurul,sugerand
astfel statutul lui de erou,iar Nechifor,in Limba greaca inseamna purtator de
victorie.Cele 2 nume subliniaza dimensiunea legendara de luptator.
Autorul il considera reprezentativ pentru munteni,intruchipand trasaturile
esentiale ale acestora Sunt niste fapturi de mirare.Iuti si nestatornici ca apele,ca
vremea,rabdatori in suferinta,[...],placandu-le dragostea si betia.
Nechifor poate fi comparat cu ciobanul din Miorita,cu Osiris,mai ales prin
intelepciune si determinare.
Gheorghita Lipan
Gheorghita este tanarul in formare.Din punct de vedere fizic,seamana cu mama
lui avea ochii caprui ai Vitoriei.
La inceput, se dovedeste a avea o fire introvertita nu prea vorbaret,dar pe
parcursul experientei pe care o traieste,devine mai comunicativ stia sa spuie bine
despre ce vazuse.
Episodul in care este pus sa pazeasca trupul tatalui in rapa,dovedeste curajul pe
care il are,iar episodul in care il pedepseste pe ucigas,dovedeste energia sa:simti in el
crescand o putere mai mare si mai dreapta.
Se initiaza in tainele naturii,datorita Vitoriei si se maturizeaza inainte de
vreme,datorita experientelor pe care le traieste.