Cur anato 13.

12
Anat sist genital feminin
In timpul nasterii se petrece o distensie a canalului vaginal in princ ant post.
Examenul vaginal: se poate face intrumentar cu ajut unui spectrum vaginal care ne da
inf despre mucoasa vaginala, colul uterin si orifciul vaginalal colului precum si inform
reduse asupra poitiei. !aginul se exam si prin tuseu vaginal care da inform asupra
colului, asupra spinelor isc"iadice , asupra promototului. #rin partile laterale ale
peretelui vaginal puteam capata inf asupra fomexului vaginal, putand simtii la deget
pulsul art uterine ce trece prin apropiere, precum si o seride de neregulartitati atunci
cand exista, preenta anumitor c"isturi ovariene.
Cultoscopia consta in introducerea unui instrument endoscopic prin formexul vaginal
exterior si ne da informatiii asupra ovarelor, asupra trompelor uterine. Este o metoda
folosita mai rar find inlocuita prin lacaescopie care ofera o mai $una viualiare,
inlaturand astfel posi$ contaminarea $acteriene din cultoscopie.
Cancerul de col uterin
%e la uter metastaele pot afecta &I 'A(II'E )A*I pe cares se fxeaa ligamentul
rotund. Acestea patrund in nodulii limfatici ing"inalii ce primesc limfa de la
In timpul nasterii se pot folosii diferite metode de anesteie pt a micsora durerile pe
care le suporta mama. &e poate face anesteie generala care inlatura orice durere ,
mama este inconstienta, situatiia fnd controlata de catre medicul ginecolog care contr
atat resp cat si functia cardiaca a fatului.
Anesteia regionala permite participarea activa a mamei in mecanismul
nastterii. &e poate exectua prin mai multe metode:
*a"ieanesteia prin introducere in spatiul retrora"idian a su$st anesteice la niv
discului interverte$ral l3+l,, prin aceasta metoda se asigura o monitoriare $una a
contractiilor uterine. Anesteia nervuil pu$entar care producea nervilor s2+s, care
permite anesteia perineului si - a vaginului.
Analgeia epidurala numita si $loc anestei caudal, consta in introducerea
anesteicului prin "iatusul sacrat producand anesteia plexului sacrat si preinta
avantajul ca daca in larga anesteie se evita introducerea a unei noi cant de anesteic
in aceasta metoda se poate introduce o noua cantitate de anest daca durata nasterii
este mai mare. In anesteia epidurala se asigura anesteia colului uterin, a vaginei,
dar nuafecteaa mem$. Inf deasemenea este pastrata constienta contractiilor uterine.
'a nastere uterul preinta dimensiuni destul de mari, preentand aceleasi raporturi ca
la adult, 2.3 corpul si 1.3 colul. 'a cateva saptamani de la nastere utereul capata
dimensiuni si proportiile infantile. 'a copilul mic, uterul cu volum destul de mare este
un organ principal a$dominal. Aceasta datarandu+se cap mici a cav a$dom. 'a
pupertate se o$serva o crestere rapida a uterului in dimensiuni in principal cresterea
corpului uterin. 'a menopaua se constat o scader in dimensiuni a uterului deasemnea
interesand mai mult corpul uterin.
Examenul uterului se face prin palpare $imanuala, prin tuseu vaginal cu 2 degete si
cu cealalta mana se apasa peretele a$dominal ant+inf. /e dam seama de poitia
uterului si de consistenta prin tuseu vaginal,pt 0 ramolismentul uterului repreinta
semnul precopce de sarcina, ceea ce da impresia la palpare separarii colului de corpul
uterin1semnul lui 2egar.
2isterectomia1extirparea c"irug a uterului1totala.su$totala. &e face pe cale a$d sau
vaginala si tre$uie sa se tina seama de raporturile arterei uterine care tre$uie
ligaturata cu ureterul.
Infectiile tractului genital feminin:
&unt frecvente si infectii localiate la niv vaginului, uterului, trompei uterine se pot
complica cu peritonita deoarece ele comunica prin orifciul ovarian al trompei uterine
cu cavit pertioneala. Invers, o peritonita poate da nastere unei infectii a trompelor
uterine care poate sa produca o$structia trompei uterine. #ermea$ilitatea trompei
uterine se exploreaa prin introducerea unei sus$tante de contrast in acvitatea
uterina, su$stanta care patrunde pana in cavitatea a$dominala. &i care da informatii
asupra permea$ilitatii 3salpingografe4dar si asupra uterului1"isterosalpingografe.
#ermea$ilitatea orifciului tu$ar se exploreaa si prin endoscopie cu endoscop sau
"isteroscop.
'igatura tu$ara, se poate face pe cale a$dominalaprintr+o inciiie suprapu$iana, la
extremitatea partii5a regiunii. &e poate face si pe cale laparoscopica prn introducerea
laparoscopului su$om$ilical.
&arcina ectopica. Infectiile trompei uterine pot f urmate de cantonarea puroiului care
produce o o$strurare a lumenului prin crearea de aderente. &permatooidul poate
stra$ate aceste aderente dar avului nu iar $lastocistul il continua de la niv trompei
uterine unde se impplanteaa la niv crestei ampulare. 'a aprox 6 sapt se produce
rutura tu$ara cu eliminarea $lastocistului in cav peritoneala. Atunci cand intereseaa
trompa uterina dreapta, ruptura trompei poate f confundata cu o apendicita, durerea
transmisandu+se in in reg a$dom.
*eiduri ale conductelor em$rionare. 7rganul lui rosenmuller repr un re meonefrotic
care este situat intre trompa uterina si ovar. #ersistenta conductului efoeforului care la
la$ra$t form canalul eferent si ejaculator iar la femeei555. El repreentand un rest
din cond meo
Indicele veicular sau "idatida lui )organi este un rest em$rio anexat tromp uterine