Sunteți pe pagina 1din 6

Amenajarea turistic a staiunilor balneo-climatice

Oamenii din societatea modern supui unui ritm mai alert de via decat generaiile
anterioare simt din ce in ce mai mult nevoia unor remedii naturale care s le rezolve o parte
din neajunsurile create de activitile complexe pe care le desfoar.
Pe lang acest fapt exist o tendin sporit pe mapamond de-a renuna pe cat se poate
la consumul excesiv de medicamente , ca fenomen care a pus stpanire pe societile
industriale i urbane super dezvoltate . Iat de ce staiunile balneo climatice au revenit in
atenia societilor respective lrgindu-i gama terapiilor naturale i diversificand-o de la
tratamente i cure exterioare pan la cure interioare i bi cu plante medicinale .
Ins aceste locuri inzestrate de natur cu surse hidro-minerale valoroase, cu nmoluri
terapeutice, cu iviri mofetice i altele necesit o amenajare special i specific pentru c
numai aa valoarea zestrei naturale poate fi fructificat i amplificat .
Organismele mondiale in domeniu i factorii guvernamentali naionali i-au sporit
interesul fa de utilizarea i valorificarea factorilor naturali terapeutici , gandind i concepand
mereu criterii de clasificare a staiunilor balneo-climatice i climaterice .

Criterii de clasificare a staiunilor balneo-climatice i climaterice

Zestrea natural a localitilor supuse analizei i judecii factorilor abilitai nu este
suficient pentru ca o aezare uman in cuprinsul creia apar valoroase surse minerale s fie
proclamat staiune balneo-climateric i s intre intr-un catalog naional sau internaional de
clasificare specific . De aceea OMS (Organizaia Mondial a Sntii ) impreun cu o serie
de factori naionali guvernamentali au gandit un set de criterii de clasificare a staiunilor
balneo-climatice i climaterice .
S-a plecat de la ideea iniial a indeplinirii unor condiii minime obligatorii de
incadrare a unei localiti in categoria staiunilor balneo-turistice :
- existena unor substane minerale utile valoroase pentru balneo-terapie exploatabile i a altor
factori climatici i ambientali recunoscui tiinific cantitativ i cantitativ ;
- dotrile tehnice necesare pentru exploatarea i utilizare a substanelor minerale balneare ;
-capaciti de cazare , alimentaie i tratament corespunztoare realizrii turismului
balneoclimateric;
- dotri cu elemente de agrement corespunztoare ;
- posibiliti de servire a mesei in conformitate cu recomandrile medicului balneolog ;
- amenajri i dotri urban edilitare minimale ;
- perimetre de protecie ecologic , sanitar i hidrogeologic clar conturate in spaiu .

In final , un aviz trebuie obinut i de la ministerul turismului sau de la agenia de
profil pe baza unei solicitri documentate din partea autoritilor administrative publice
locale.
Pentru clasificarea staiunilor balneo-turistice intr in calcul un set de 8 criterii
punctate cu un sistem consacrat in funcie de valoarea lor:

1. Cantitatea i calitatea factorilor naturali ;
2. Confortul i funcionalitatea bazei materiale ;
3. Organizarea i dotarea bazei medicale care asigur asistena de specialitate
balneoterapeutic;
4. Calitatea dotrilor i amenajrilor urban edilitare ;
5. Organizarea i materializarea proteciei ambientale i de profil , perimetre de protecie ;
6. Organizarea i dotarea spaiilor de agrement i divertisment i a parcurilor balneare ;
7. Organizarea i dotarea cultural , comercial i administrativ ;
8. Accesibilitatea , mijloacele de transport i starea cilor de comunicaie .
Indicatori de corelaie ntre calitatea i cantitatea substanelor minerale
omologate i cererea de servicii de tratament balnear

1. Cura intern cu ap mineral la izvor. Considerand poria maxim de ap 300 ml
i un consum de 3 porii/zi pentru fiecare pacient se calculeaz la un timp de funcionare util
al izvorului de 8 ore cu pierderi de 30% .
2. Cura extern cu ap mineral/termal.
a) cad cu ap mineral/termal considerand c pentru o cad se consum cca. 300 l ap
pentru o baie la un timp de funcionare de 7 ore/zi i un timp de efectuare a procedurii de
maximum 40 minute se poate calcula aproximativ cantitatea de ap minim necesar/zi .
b) bazin pentru balneaie ; se consider pentru calcul o norm de 4m ptrai de persoan la o
adancime medie de 1,5 m cu alimentare prin curgere continu astfel la sfaritul zilei de lucru
considerat de 7 ore apa s fie schimbat odat . O procedur dureaz 40 de minute .
c) bazin pentru kineto-terapie .
3. Cura extern nu nmol
a) baia de nmol diluat . Se consider pentru calcul c fiecare post funcioneaz 7 ore i un
timp pentru procedur de 40 minute
b) impachetri cu nmol .
4. Baia mofetic. Considerand programul de lucru al mofetei de 7 ore/zi i durata unei
proceduri 30 de minute rezult pentru o mofet standard de 40 m cubi posibilitatea efecturii
curei pentru 700 pacieni la un grad de acoperire de 2 persoane/m ptrat i 350 pacieni la un
grad de acoperire de 1 persoan . Calculand pierderile de gaz prin dizolvare redumetric (in
medie 80 l /pers pan la adancimea de 1,5 m ) prin difuziune molecular i prin absorbie pe
haine rezult un consum de gaz in mofet zilnic egal cu dublul volumului mofetei .
5. Aerosoloterapia cu ap mineral - se consider poria pentru o procedur pentru
fiecare pacient de minimum 100 ml ap i o durat maxim a procedeului de 40 minute.

Experienta internationala in domeniul omologarii Statiunilor climaterice si
balneo-climaterice

In toate tarile detinatoare de statiuni balneo-climaterice au fost elaborate clasificari ale
acestora ca o conditie a omologarii lor,atat pe plan national cat si pe plan international.
Scopul stabilirii unor conditii minime de recunoastere a unei statiuni si pe baza
acestora de intocmire a clasificarii pe clase de calitate a statiunilor este de a proteja pe cei care
beneficiaza de cura balneo-climaterica,de erorile pe care le poate genera publicitatea,de a
evita concurenta neloiala intre statiuni.
Utilizarea medicala a resurselor balneare si climatice este in continua crestere,numarul
curelor balneo-climatice urcand la aproximativ 30 mil/an in tarile EU. Aspectele balneare
privesc chiar si tarile care nu dispun de resurse deoarece exista la ora actuala un mecanism
bine pus la punct de efectuare a curelor medicale in statiunile recunoscute pe plan
international.
La nivelul organismelor internationale (OMS,FITEC-Federatia internationala de
turism si balneo-climatologie) au fost stabilite conditii minimale de efectuare a curei balneo-
climatice,plecand de la anumite aspecte fundamentale precum:

- Evaluarea internationala a posibilitatilor de utilizare medicala a resurselor balneoclimatice,
evaluarea unor particularitati de efectuare a curei pentru anumite statiuni si definirea unui
minim de instalatii necesare statiunilor.
In anul 1978 FITEC a editat Conditiile minime de recunoastere a statiunilor
balneoclimatice.

Instalatiile minime de practicare a curei balneo-climatice sunt:
1. Pentru statiuni balneo-climatice:captari acoperite pentru izvoarele de cura interna
- Pavilioane de cura pentru bai cu apa si namoluri terapeutice
- Instalatii de kinetoterapie
- Parc sau portiuni de padure cu drumuri marcate pentru cura de teren
- Locuri pentru sport,odihna,desfasurari de activitati in aer liber.
2. Pentru statiuni climatice
- Terase si amenajari in aer liber pentru curele aero si helioterapie
- Amenajari pentru hidro si talasoterapie
- Parcuri sau paduri cu drumuri marcate pentru cura de teren
- Suprafete amenajate pentru sport,jocuri,odihna
- Instalatii pentru kinetoterapie

Indicatiile terapeutice ale statiunilor balneo-climatice depind de factorii terapeutici
naturali si de instalatiile de cura existente. Ele trebuie sa fie cat mai stricte constituind profilul
medical al statiuniii si sa contina obligatoriu si contraindicatiile. Atat indicatiile cat si
contraindicatiile se elaboreza pe baze stiintifice de catre un for medical recunoscut pe plan
international.
Recunoasterea unei statiuni depinde de caracteristicile acesteia printre care
obligatorii sunt:
- Existenta a cel putin 1 medic balneolog cu domiciliul in localitate care sa cunoasca
temeinic mijloacele terapeutice locale;
- Cazare si alimentatie decat pe profilul de boala corespunzatoare unui nivel de civ.
Recunoscut;
- Spatii si amenajari pentru distractie,agrement,activitati culturale amplasate astfel
incat sa nu perturbe odihna curantilor;
- Amenajarea pentru servicii sanitare suplimentare
- Amenajari publice pentru retele si mijloace de transport corespunzatoare.
- Masuri de protectie a mediului,evitarea zonelor poluate pentru amplasare cat si mai
multe spatii verzi.

Conditiile pentru recunoasterea statiunilor balneare particularizate pentru fiecare cura
in parte devin legi nationale(Germania,Austria,Cehia,Polonia,Italia,Elvetia). Recunoasterea
unei statiuni si incadrarea ei intr-o clasa de calitate se face in aceste tari de catre stat(prin
intermediul Ministerului Sanatatii si Ministerul Turismului) si de catre uniuni
neguvernamentale ce exista in fiecare tara.
In tarile dezvoltate ale EU, statiunile balneo-climatice sunt parteneri solidari ai
institutiilor de asigurari sociale impartind responsabilitatea sanatatii publice. In institutiile
menite sa urmeze din punct de vedere stiintific utilizarea terapeutica a factorilor naturali sunt
atasate clinicilor universitare iar formarea si specializarea medicilor balneologi este un apanaj
al clinicii medicale de specialitate.


Turismul balnear romanesc

Turismul balneo-climatic si medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente paralel
cu dezvoltarea si modernizarea structurilor de primire pentru cazare, alimentatie
publica,tratament si agrement din statiuni.
Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici :ape
minerale, apa si namolul anumitor lacuri, emanatii de gaze, mofete.
Prezenta acestor factori a permis ca acestia sa fie folositi pentru tratament inca de pe
vremea dacilor si romanilor,precum si in continuarea de- a lungul anilor indeosebi dupa 1880-
1900.

Echiparea turistica a statiunilor balneare romanesti

Amenajarea turistica a statiunilor balneo-climatice a constituit actiunea de valorificare
a bogatului si variatului potential de factori naturali terapeutici. Romania dispune astazi de
peste 160 de statiuni si localitati cu factori naturali de cura. In multe dintre ele s-au construit
unitati moderne de tipul hotelurilor de cura si complexelor sanatoriale,in care serviciile de
cazare, masa si tratament sunt oferite sub acelasi acoperis (Baile Felix, Herculane, Covasna,
Caciulata).
In ceea ce priveste capacitatea de cazare putem diferentia 2 statiuni foarte mari cu
peste 6000 de locuri de cazare:Baile Felix si Baile Herculane;5 statiuni mari cu o capacitate
cuprinsa intre 3000-6000 locuri: Calimanesti, Caciulata, Sovata, Baile Olanesti, Slanic
Moldova, Baile Govora, urmate de alte 6 statiuni cu o capacitate cuprinsa intre 2000-3000
locuri: Vatra Dornei, Baile Tusnad, Borsec, Covasna, Buzias, Sangeorz Bai.
Din totalul locurilor de cazare unitatile hoteliere reprezinta valori insemnate in
staiunile Baile Felix>6000 locuri, Baile Herculane>3500, Calimanesti-Caciulata, Covasna. In
bazele de tratament construite in statiunile romanesti s-au creat conditiile optime de utilizare
complexa a factorilor naturali de cura,pe baza rezultatelor obtinute in cadrul cercetarii
stiintifice medicale.
In paralel cu factorii naturali de cura ,statiunile balneo-climatice dispun si de o gama
larga de proceduri terapeutice care folosesc factorii fizici.Bazele de tratament complexe
cuprind compartimente de hidroterapie, electroterapie, metanoterapie, dotate cu aparatura si
instalatii moderne. Asocierea individualizata a medicatiei adecvate si alimentatiei dietetice
precum si asigurarea unui regim sanatorial corespunzator profilului terapeutic al fiecarei
afectiuni dau posibilitatea efectuarii unui tratament complex si ridica statiunile balneo-
climatice la nivelul unor centre curativ-profilactice de o deosebita importanta pentru
imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din tara noastra.
In prezent atat in Romania cat si pe plan mondial in politica de ocrotire a sanatatii
populatiei se pune accent pe medicina omului sanatos,pentru mentinerea starii fizice si
psihice,ca una din conditiile de baza ale nivelului de civilizatie ,acest lucru reliefeaza si mai
mult importanta medicinei preventive pentru peintampinarea aparitiei bolilor cronice de
uzura.
Cercetarile efectuate au dovedit ca frecventa anumitor boli,in special cele
cardiovasculare este mai mare la persoanele cu o activitate redusa de efort. In unele statiuni
balneo-climatice ,pe langa procedurile balneo-climatice s-au introdus tratamentele si cu
medicamente originale romanesti (Gerovital, Ana Aslan, Baicie). De asemenea se aplica cu
rezultate notabile si alte tratamente cu acupunctura ( Baile Herculane), cosmetica medicala, in
vederea diversificarii prestatiilor medicale.
Alaturi de statiunile balneare cu posibilitate pentru tratarea bolilor aparatului cardio-
vascular, cea mai mare extindere a capacitatii de cura si tratament s-a realizat in statiunile ce
dispun de factori naturali pentru tratarea bolilor aparatului locomotor.

Strategii de dezvoltare a bazei materiala necesara tratamentului balnear

In statiunile romanesti cu statut international s-au inregistrat si se inregistreaza
preocupari pentru modernizarea bazei materiale de cazare,alimentatie publica a bazei de
tratament dar si pentru diversificarea mijloacelor de agrement care sunt inca insuficiente.

Pentru buna organizare si amenajare a staiunilor au in vedere urmatoarele:
- Sistematizarea si definirea zonelor functionale (perimetrul balnear) care coroboreaza datele
privind exploatarea optima a factorilor naturali de cura, amplasamentele cele mai favorizate,
masuri de materializare a perimetrelor de protectie sanitara;
- Dimensionarea constructiilor balneare cu volumul, capacitatea si calitatile factorilor naturali
de cura;
- Amenajarea unor spatii in aer liber si utilizarea lor in scopuri terapeutice;
- Utilizarea rationala si economica a factorilor naturali de cura prin gospodarirea,
inmagazinarea si transportul rational cu evitarea alterarilor si a pierderilor nejustificabile;
- Utilizarea unor utilaje balneare complexe de inalta tehnicitate.

In ceea ce priveste strategia de dezvoltare a bazei materiale specifica turismului
balnear se pot trasa cateva directii prioritare:
a) crearea in toate statiunile programe de profilaxie balneara,a bazei materiale necesare
pentru aplicarea acestora:
- trasee in aer liber pentru practicarea alergarilor si a mersului pe jos;
- amenajarea de suprafete de apa cu plaje pentru praticarea in sezonul cald a procedurilor cu
factori termici contrastanti (hidroterapie+hidroterapie rece);
- spatii amenajate pentru practicarea unor programe de gimnastica in grup si a unor sporturi;
- amenajarea de bai uscate sau umede (tip sauna);
- extinderea sectoarelor de masajo-terapie;

b) Modernizarea instalatiilor balneo-climatice pentru captarea, distribuitia, transportul si
eventual recuperarea factorilor naturali terapeutici;

c) Diversificarea in unele statiuni climatice sau in cele cu o singura substanta terapeutica
a utilizarii factorilor naturali prin:
- descoperirea si captarea in zona aunor ape minerale;
-aducerea (prepararea) in statiune a unor namoluri;
-organizarea unor cure de terapie in saline,pesteri,grote naturale,daca distanta fata de statiune
nu este prea mare;
-practicarea hidroterapiei si a bailor reci cand sezonul o permite;

d) Modernizarea instalatiilor,a spatiilor acoperite pentru efectuarea curei in caz de vreme
nefavorabila

e) Modernizarea unor instalatii pentru aplicatiile terapeutice cu namol

f) Dezvoltarea bazelor de kinetoterapie atat cantitativ in statiunile insuficient dotate cat si
calitativ prin completarea si modernizarea dotarilor cu instalatii pentru practicarea
antrenamentelor de crestere a capacitatii de efort si a fortei unor grupe musculare, cat
si a unor accesorii necesare pentru practicarea kinetoterapiei de recuperare.

g) Pentru a accentua caracterele specifice ale factorilor naturali de cura si/sau a
experientei colectivelor medicale din unele statiuni, se vor studia posibilitati de
crearea unor unitati specializate pentru profilaxia, terapia si recuperarea bolnavilor,
apartinand unei anumite grupe de afectiuni (diabet, obezitate, alergii, afectiuni
neurologice).