Sunteți pe pagina 1din 8

Olivier Clement

Rugciunea Sfntului Efrem Sirul



Doamne si Stpnul vietii mele,
Duhul trndviei, al grijii de multe [dezndejde, abattement in fr., n.tr.]
al iubirii de stpnie si al gririi n desert
nu mil da mie!
"ar duhul curtiei, al gndului smerit,
al rbdrii si al dragostei,
druiestemi mie, slugii #ale!
$sa, Doamne, %mprate,
druiestemi ca smi vd greselile mele
si s nu osndesc pe fratele meu,
c binecuvntat esti n vecii vecilor& $min&

Rugciunea Sfntului Efrem Sirul (~3! " 3#3$ marc%eaz &lujbele '(&tului )are.
E&te re*etat de trei (ri &i +n&(tit de trei metanii mari, +nc%inciuni cu fruntea *n
la *mnt. )etania (metan(ia$ de&emneaz t(cmai *(cinta ca eliberare a n(a&tr de
&ub t(at &t*nirea ace&tei lumi.

Doamne si Stpnul vietii mele
,-(amne, &ugereaz mi&terul inacce&ibil al lui -umnezeu cel de dinc(l( de
-umnezeu, hypertheos. .(tu&i, El nu"mi e&te &trin, ci m aduce la fiint *rin /(ia
Sa, +mi +n&uflete&te tru*ul de lut cu Suflarea Sa, m c%eam &i a&tea*t r&*un& &i
de/ine *rin +ntru*are ,St*nul /ietii mele,. El e&te cel care d &en& /ietii mele c%iar
&i atunci &i mai ale& atunci cnd cred c l"am *ierdut. ,St*n,, aici, de&i *une +n
e/ident tran&cendenta, nu +n&eamn tiran, ci .at care &e jertfe&te &i m elibereaz,
care /rea & m +nfieze +n Sine &i +mi re&*ect infinit libertatea. 0iul Su +ntru*at, +n
care e&te +n m(d de&/r&it *rezent, &e na&te +ntr"un &taul, &e la& (m(rt de
libertatea n(a&tr crud, +n/iaz dar nu &e re/eleaz dect cel(r care"1 iube&c. 2r,
ace&t ,&t*n, r&tignit rmne St*nul 3ietii. 4umai El ne *(ate elibera libertatea,
numai El *(ate tran&figura, +n Suflul Su dtt(r de /iat, *atima (b&cur a /ietii
n(a&tre. )retia ace&tui +m*rat c(n&t +n aceea c S"a fcut &lujit(rul n(&tru. ,5m
/enit +n lume ca & &luje&c, nu & )i &e &lujea&c,.
Relatia mea cu ace&t St*n nu e&te deci una de a&er/ire, de &cla/ie, ci de liber
+ncredere. El e&te ,St*nul /ietii mele,, *entru c El +i e&te iz/(rul, *entru c nu
c(ntene&c &"( *rime&c de la El, *entru c El e&te cel 6are d &i iar d, din bel&ug, un
/iit(r +nn(it7 "Du-te si nu mai pctui".
4u e8i&t dect *rin acea&t iubire e8trem de di&cret, care m ridic dea&u*ra
(ricrei determinri, a (ricrei nece&itti, care &e face &lujit(are *entru ca cei ce /(r
& &lujea&c, &"i de/in *rieteni. 5&ceza *e care in&i&t '(&tul )are nu *(ate fi (
ade/rat eliberare dect +n credint. 9ar credinta *re&u*une +nti de t(ate ri&cul
+ncrederii. :n .ine, St*nul /ietii care .e re/elezi +ntr"un 6%i*, +mi *un t(at
+ncrederea; +n cu/ntul &i +n *rezenta .a, cci .u nu e&ti numai un e8em*lu, tu e&ti
cel nede&*rtit, care .e faci limanul n(&tru, un liman unde nu mai e&te m(arte7
"Veniti la Mine, toti cei osteniti si mpovrati si Eu v voi odihni pe voi". 5 &e (di%ni
&au a &e rea&eza, +n di/in &i +n uman +n acela&i tim*, un l(c *entru n(i, t(ti (rfanii
*mntului natal, un l(c al (biceiuril(r +ntele*te, al ci/ilizatiil(r +n m(d cert a&*re &i
dure, dar un liman de lini&te &i *ace *entru n(i, n(mazii li*&iti de *(ezie ai maril(r
(ra&e; &i ace&ta e&ti .u, limanul &i St*nul /ietii. :n ace&t l(c /(m &*a catac(mbele
de unde /(r t&ni catedralele /iit(rului.

Duhul trndviei, al de'ndejdii, al iubirii de stpnire si al
gririi n desert, nu mil da mie
E8i&t ( cale. .u e&ti 6alea. -ar *e acea&t cale &unt (b&tac(le care define&c c(nditia
n(a&tr fundamental de fiinte *ct(a&e, cea de care 9i&u& le"a amintit cel(r care
/(iau &"( ucid *e femeia adulter.
,.rnd/ia, nu e&te ,clin(filia, lui 2bl(m(/, nici lene/irea din diminetile n(a&tre de
/acant. .rnd/ia +n&eamn uitarea de&*re care a&cetii &*un c e&te ,*catul de
c*etenie,. ,<itarea,, adic ne*utinta de a &e uimi, de a &e minuna, &au *ur &i &im*lu
de a /edea. 1i*&a trez/iei, un &(i de &(mnambuli&m, al agitatiei &au al inertiei. 4ici
un alt criteriu, +n afara utilittii, rentabilittii, a ra*(rtului calitate"*ret. 5gitatia
interi(ar &i e8teri(ar, *entru unii agenda *rea *lin, +n care (rice m(ment
amenint & /in *e&te cellalt, *entru altii agenda *rea g(al, /i(lenta &i dr(gurile,
&labe &au *uternice. 0a*tul de a nu mai &ti c cellalt e8i&t +ntr"( interi(ritate la fel
de *r(fund ca &i a mea, de a nu m mai (*ri, cu*rin& de em(tie, la auzul unei
mel(dii &au la /ederea unui trandafir, de a nu mai da &la/ &i multumire lui
-umnezeu *entru ele = *entru c t(tul mi &e cu/ine. 6nd nu"mi *a& c t(tul e&te
+nrdcinat +n tain &i c taina l(cuie&te +n mine. 6nd uit de -umnezeu &i de creatia
1ui. 6nd nu mai &tiu & m acce*t ca ( creatur cu de&tin /e&nic. 6nd uit de
m(arte &i de ceea ce i"ar *utea urma7 ( ne/r(z &*iritual care nu are nimic de"a face
cu &e8ualitatea = care de/ine un mijl(c de a uita = ci cu +nde*rtarea de ,lumina
/ietii,, cea care d &en& e8i&tentei celuilalt, celui mai ne+n&emnat fir de *raf, mie
+n&umi.
5cea&t uitare, de/enit c(lecti/, de&c%ide drumurile decderii. 4e &*unem atunci
c -umnezeu nu e8i&t, ne/r(za &e accentueaz, +ngerii *er/er&i ai neantului
in/adeaz &cena i&t(riei. -(amne &i &t*nul /ietii mele, treze&te"m.
5cea&t ,trnd/ie,, acea&t ane&teziere a +ntregii fiinte, in&en&ibilitate, *ecetluire a
z(nei *r(funde a inimii, e8a&*erare a &e8ului &i a intelectului, duce la de&curajare, la
ceea ce a&cetii nume&c ,acedie, " &il de /iat, dezndejde. 1a ce bun t(tul>
0a&cinatie a &inuciderii, ( btaie de j(c general. )"am &turat de t(ate, t(tul +mi e
indiferent, iat"m cinic &au +nc%i&tat. Si f(arte +mbtrnit, fr *ic de &uflet de c(*il.
)ai *(ti, /rnd & rmi acti/, & te refugiezi +n du%ul ,iubirii de &t*nie, &au +n cel
al ,gririi +n de&ert,. 5/em ne/(ie de &cla/i &i de du&mani, ni"i in/entm n(i +n&ine,
+i &acralizm c%iar, a&a cum a artat Ren? @irard. S &t*ne&ti, & de &imti
dumnezeu, & ai du&mani, +n&eamn &"i faci *e ei r&*unzt(ri de &*aimele tale.
.(rturndu"l *e cellalt " *entru c +nt(tdeauna el e cel /in(/at " /i(lndu"i tru*ul &i
*(ate &i &ufletul, &"l tii la bunul tu *lac, *e marginea *r*a&tiei, dar fr &"l la&i
&"&i afle &c*area +n m(arte " faci e8*erienta unui &(i de at(t*uternicie, c/a&i
di/in. 'rin el m ur&c *e mine ca fiint murit(are. 6lcndu"l +n *ici(are, +mi
batj(c(re&c *r(*ria m(arte. 6un(a&tem regi"zei &i tirani di/inizati, cci (rice
e8ercitiu al *uterii &e aure(leaz cu un fel de &acralitate.
-e aceea *rimii cre&tini refuzau c%iar cu *retul /ietii & &*un c 6ezar e&te
-(mnul. Singur -umnezeu e&te -(mnul. 5lti cre&tini, +n &ec(lul n(&tru, au refuzat
& &e +nc%ine ra&ei &au cla&ei &(ciale &i au *ltit *entru a&ta. 5mintindu"ne c trebuie
& dm lui -umnezeu ce"i al lui -umnezeu &i 6ezarului ce"i al 6ezarului, Ari&t(& a
g(lit &t*nirea de &acralitate. -e"a lungul /eacuril(r cre&tinii nu au fcut"(
+nt(tdeauna. Ei au can(nizat un +m*rat care &i"a uci& fiul &i &(tia, cci c(n&iderau c
&i"a *u& *uterea +n &lujba lui -umnezeu. S*erant, une(ri realizat, a unei *uteri care
de/ine &lujire. -ar cel mai ade&ea, ea de/ine ( iluzie c(&ti&it(are.
Bi&erica +n&&i7 +n ce m&ur e&te &i ea c(ntaminat de du%ul &t*nirii>
:n ce *ri/e&te ,/(rbirea +n de&ert, = e8*re&ia e&te e/ang%elic =, ea de&emneaz
(rice e8ercitiu al gndirii &i al imaginatiei, care &e di&(ciaz de uimire, de nelini&tea
e8i&tential, de mi&ter. Ea tine de (rice ab(rdare a (mului care *retinde &"l e8*lice,
&"l reduc, netinnd &eama de ceea ce are +n el ine8*licabil &i ireductibil; (rice
ab(rdare a creatiei care +i di&*retuie&te ritmurile &i frumu&etea. '(&edare iar nu
*(&e&ie. Aimer a unei arte care nu mai /rea & fie nu*tial.
.rim +ntr"( ci/ilizatie a ,/(rbel(r de&arte,, a imaginil(r de&arte, unde ne/(ile
%i*ertr(fiate *er/erte&c d(rinta, unde banii c(nditi(neaz /i&ele, unde *ublicitatea
de/ine (*u&ul a&cezei, acea&t reducere /(luntar a ne/(il(r +n &c(*ul eliberrii de
&ub tirania d(rintei.
-e aceea a&te*tm un cu/nt al /ietii, al m(rtii date +n /ileag, un cu/nt *lin de
lini&te, un cu/nt de /iat &i +n/iere.

"ar duhul curtiei, al gndului smerit, al rbdrii si al
dragostei, druiestemi mie, slugii #ale&
:n fiecare cerere ne recun(a&tem ,&lugi,, creaturi recreate *rintr"( &uflare care /ine
din *r(funzimile &ufletului n(&tru. Rugciunea nu e&te numai ( &im*l meditatie, ea
e&te +ntlnire, intrare +n relatie, c(n/(rbire, &*uneau /ec%ii m(na%i. 6ci -umnezeu
ne grie&te *rin Scri*tur, *rin fiinte &i lucruri, *rin diferite +m*rejurri din e8i&tenta
n(a&tr &i c%iar *rin *rezenta Sa; cu/inte tcute, *line de dulceat, flcri care a*rind
inima (&i nu /(rbrie mincin(a&, neru&inat, amgit(are$. 4umai ( a&emenea
rugciune *(ate ru*e cercul magic a ceea ce numim *%ilautia, narci&i&m metafizic,
du% de &t*nire, de aut(&uficient. ,3irtutile, *e care le enumer rugciunea &i care
c(e8i&t *entru a &e uni +&i au a&tfel *unctul de *lecare +n credint. -in acea&t
*er&*ecti/, /irtutea nu e&te numai m(ral, ea *artici* la umanitatea lui Ari&t(&
+ndumnezeit, +n care /irtualittile umanului &unt du&e la de&/r&ire *rin unirea cu
4umele di/ine *e care le reflect.
,6urtia, e&te de*arte de a &e referi numai la +nfrnare, c(nf(rm unei acce*tiuni
m(ralizat(are &i +ngu&te. Ea e/(c mai degrab integrarea &i integralitatea. 6el curat
nu mai e&te &cindat, antrenat ca ( frunz +n btaia /ntului, de /alurile unui eros
im*er&(nal. El integreaz eros"ul +n c(muniune, f(rta /ietii +ntr"( e8i&tent
*er&(nal, bazat *e relatie. 6lugrul, *entru care curtia e&te +ntr"ade/r +nfrnare
(dar nu (rice +nfrnare e&te curat, ca&t$ +&i c(n&um eros"ul +n agapi, +n +ntlnirea
cu -umnezeu cel /iu, +ntru t(tul *er&(nal, +n admiratia ne&fr&it " durere &i a*(i
uimire " *entru R&tignitul care a biruit m(artea. 4umai atunci el *(ate & /in +n
+ntm*inarea cel(rlalti cu ( atentie dezintere&at, ca un btrn"c(*il, un ,btrn
frum(&,, unit cu Ari&t(& +n /e&nicie.
'entru brbatul &i femeia care &e iube&c &incer &i care +&i &unt credinci(&i unul altuia,
curtia e&te, +n Ari&t(& cel unit cu Bi&erica Sa, ca un -umnezeu care &e une&te cu
umanitatea &i cu *mntul ei +n lumina uni"di/er&ittii trinitare, curtirea e&te deci
*entru d(i (ameni, tran&f(rmarea = aga*ic &i ea = a eros"ului +n limbaj al unei
+ntlniri, +n e8*rimare a *er&(anel(r +n cldura unei de&c(*eriri reci*r(ce &i
rbdt(are. 9ar c(*ilul, micut mu&afir necun(&cut &i nea&te*tat, &au dim*(tri/, *rea
mult a&te*tat, a*are mereu la tim* *entru a +m*iedica iubirea & &e +nc%id +n ea
+n&&i, +ntr"( *ar(die de ab&(lut.
6urate *(t fi7 un gnd, un cu/nt, ( e8*re&ie *e care le &trbate cu t(at &inceritatea
(frate, nu *leca *ri/irea *r(&te&te +n fata d(amnel(r$ acea&t *uritate fundamental,
ace&t re&*ect al tru*ului, acea&t &ub(rd(nare a /ietii unei taine care ( +m*ac &i"i
red unitatea. Biblia re&*inge e8tazul im*er&(nal al *r(&titutiei &acre, dar *une
accentul *e "cntarea cntrilor" unei +ntlniri cutate, *ierdute, reg&ite " cci
-umnezeu e&te 6el ,de"a *ururi cutat,, &*unea &fntul @rig(rie de 4C&&a " &i *e
credinci(&ia &merit, cci -umnezeu e&te &i 6el de"a *ururi credinci(&.
,Smerenia, +n&crie credinta +n e8i&tenta de zi cu zi. 4u am nimic al meu care & nu"
mi fie dat. 0ragil, gata & &e ru* att de ade&ea, firul /ietii mele nu e&te *&trat &i
re+nn(dat dect *rin /(inta de ne+ntele& a 5ltuia. ,Smerenia e&te un dar al lui
-umnezeu +n&u&i &i un dar care /ine de la El,, &*une Sfntul 9(an Scrarul, cci &"a
zi&7 ,:n/tati, nu de la +ngeri, nici de la (ameni, ci de la )ine " de la )ine, care
rmn +n /(i; de la lumina &i lucrarea )ea +n /(i " cci &unt blnd &i &merit cu inima,
cu gndul &i cu du%ul, &i /eti g&i *ace *entru &ufletele /(a&tre &i eliberarea de
rzb(iul gnduril(r, (Sf. 9(an Scrarul, Scara DE, 3$. Smerit e&te /ame&ul din
*arab(l, care, ne*utndu"&e *retinde /irtu(&, ca un di&*retuit c(lab(rat(r al *uterii
ce &e afl, nu c(nteaz dect *e mila lui -umnezeu, +n tim* ce fari&eul, *rea bun,
du* *rerea lui, nu mai are ne/(ie de )ntuit(r. 2mul *erfect, &igur *e el, mndru
de /irtutea lui, nu"i mai la& l(c &i lui -umnezeu +n lume, *entru c +l (cu* el *e
t(t. 6el &merit, dim*(tri/, &e de&c%ide gratuittii mntuirii, ( *rime&te cu
recun(&tint, +mbrcndu"&i inima +n %ain de &rbt(are.
Smerenie, umilint"humus7 nu &tri/ire, ci r(dire. Smerenia e&te acti/, ea ar
*mntul, +l *regte&te *entru ca & dea r(d +n&utit atunci cnd /a trece Semnt(rul.
Smerenia e&te ( /irtute *e care ( /edem la cellalt, dar *e care n"( *utem /edea la
n(i +n&ine. 6el care ar &*une7 &unt &merit ar fi un biet +nfumurat. Smerit de/ii fr &"
ti *r(*ui, *rin a&cultare, deta&are, *rin re&*ectul tainei, +n gratuitatea &a, *rin
de&c%idere deci, la *rimirea %arului. Si mai ale& *rin ,frica de -umnezeu,, care nu
e&te ter(area &cla/ului +n fata unui &t*n a&*ru care *ede*&e&te, ci &*aima &ubit de
a nu"&i *ierde /iata +n iluzie, +n *ntecele mereu ne&tul al eului, +n bal(nul umflat
cu aer al *atimil(r. ,0rica de -umnezeu, ne face &meriti &i ne elibereaz de teama de
lume " &unt liber *entru c nu mai am nimic, &*une un *er&(naj din rimul cerc al
lui S(ljenit&+n " ce &e tran&*une +ncetul cu +ncetul +n acea&t team uimit la care
ajunge (rice mare drag(&te. Smerenia &e materializeaz &i +n *uterea de a ac(rda
atentie celuilalt, unui c(*ac, in&ectei *e care ( zrim +n treact, c%iar unui n(r
efemer, dar att de frum(& tim* de ( cli*. Smerenia face *(&ibil trezirea, *utinta
de ,a /edea tainele &la/ei lui -umnezeu a&cun&e +n fiinte..., (Sf. 9&aac Sirul, !ratate
ascetice, #D$.
Smerenia e&te temelia &i c(n&ecinta ,/irtutil(r, &i una &i celelalte a&cun&e *ri/iril(r
n(a&tre. E&te ( &en&ibilitate la +n/iere a +ntregii fiinte.
-ac nu *utem &ti nimic de&*re &merenia cu ne*utint de &e&izat, *utem t(tu&i afla
multe de&*re rbdarea *e care ne"( cer umilintele /ietii ace&teia. 6eea ce n(i cutm
+n +nfrnare, /(i /eti g&i +n rbdarea +n fata greuttil(r ine/itabile, c%iar tragedii ale
e8i&tentei, le &*un clugrii cel(r care rmn & tria&c +n lume. Rbdarea e&te cu
ade/rat un m(na%i&m interi(rizat; &i (*u&ul dezndejdii care att de ade&ea /ine din
d(rinta ad(le&centin de a a/ea t(tul &i a&ta fr +ntrziere (rbdarea a fcut"( *e
.ereza de 1i&ieu8 &"&i tran&f(rme nerbdarea +n ne/(ie de &fintenie$. Rbdarea &e
+ncrede +n tim*; nu numai +n tim*ul c(mun, +n care m(artea are ultimul cu/nt,
tim*ul care c(n&um, de&*arte &i di&truge, ci +n tim*ul greu de eternitate *e care ni"l
druie&te :n/ierea. .im*ul care &e +ndrea*t &*re m(arte e&te cel al nelini&tii, cel care
merge &*re :n/iere, tim*ul &*erantei. 5&tfel, rbdarea e&te atent la maturatii, une(ri
*arad(8ale, ca cea a b(bului de gru care m(are ca & aduc mult r(d. Ea &tie, +ntr"
ade/r, c e8*erientele e8treme *(t de/eni eta*e, ru*turi de ni/el Fua&i"initiatice,
atunci cnd ele ne aduc la *ici(arele crucii celei de /iat fct(are &i re/ar& +n n(i
a*a /ie a b(tezului. 6nd -umnezeu *are c m"a *r&it, cnd *ri/irea celuilalt m
de&fiinteaz &au +ncremene&te +n m(arte, cnd &*erantele c(lecti/e &i *er&(nale &e
nruie, rbdarea nu cade. 'rin acea&ta ea &e a&eamn cu drag(&tea, de&*re care
Sfntul 'a/el ne &*une c "toate le iart, toate le crede, toate le nd"duieste, toate
le ra#d" (G 6(r. G3, #$.
'rintii au amintit ade&ea de ,rbdarea lui 9(/,, -(&t(ie/&Hi &i Berdiae/ &i de re/(lta
&a. 4u e&te ( re/(lt g(al, ci t(t dintr"un fel de credint. 9(/ refuz te(diceele
dulcege ale te(l(gil(r ,de camer,, el &tie c 6ine/a +l caut *rin e8*erienta +n&&i a
rului.
,Rbdare +n azur, &au rbdare +n mijl(cul tenebrel(r, *(etul ('aul 3al?rC$ are
dre*tate7
,0iecare at(m de lini&te
E&te &an&a
<nui fruct c(*t,.
Si +ntr"ade/r t(tul culmineaz +n drag(&te, care c(n&tituie &inteza tutur(r
,/irtutil(r,, a cr(r e&ent e&te Ari&t(&. Eliberarea, *rin rbdare &i &*erant, de
,*atimile, nerbdt(are &i dezndjduite, *ermite ag(ni&irea a ceea ce &e c%eam
apatheia, care nu e&te ne*&area &t(ic, ci libertatea, di&*(nibilitatea interi(ar de a
*artici*a la ,drag(&tea nebun, a lui -umnezeu *entru f*turile Sale. Sime(n 4(ul
.e(l(g &*unea de&*re (mul care &e &finte&te c de/ine ,un &rac *lin de iubire
frtea&c, (cf. Ba&ile Iri/(c%eine, $n lumina lui %ristos, S&. Simeon 'oul !eolog,
ca*.G7 ,<n &rac *lin de iubire frtea&c,, Editura 6%e/et(gne, GJK, *.G3"DE.$.
Srac, *entru c &e lea*d de functiile lui, de im*(rtanta lui &(cial (&au
eclezia&tic$, de ne/r(zele &i (b&e&iile &ale, *entru c &e de&c%ide +n acela&i tim* lui
-umnezeu &i a*r(a*elui, fr & de&*art rugciunea de &lujirea fratelui. El /a *utea
atunci & de(&ebea&c c%i*ul celuilalt +n &*atele att(r m&ti ale urteniei &i ale
*catel(r, a&a cum face &i 9i&u& +n e/ang%elii. Si"i *(ate +m*ca *e cei ce &e ur&c &i
ar /rea & di&trug lumea.
Scena judectii, +n ca*it(lul DE de la )atei, arat c e8ercitiul iubirii acti/e = &
%rne&ti, & *rime&ti, & +mbraci, & +ngrije&ti, & eliberezi = nu are ne/(ie &"1
&er/ea&c direct *e -umnezeu, cci (mul e&te *entru (m ( tain a lui Ari&t(&,
,(mul"ma8im, ( 4ic(la& de 6u&e, redici, LJ, -e *ace fidei, LLL; -e cribati(ne,
(lchorani, E#.$. 2 tain a&cun&, dar real.
5//a 5nt(nie mai &*une7 ,/iata &i m(artea &ufletului n(&tru de*ind de a*r(a*ele
n(&tru,. :ntr"ade/r, dac :l c&tigm *e fratele n(&tru, +l c&tigm *e -umnezeu.
-ar dac"l &mintim *e fratele n(&tru, *ctuim +m*(tri/a lui Ari&t(& (ateric,
5nt(nie GG$.
Si Sfntul 9&aac Sirul7 ,0rate, iat cum te +ndemn7 fie ca balanta milei tale & &e
+ncline *n cnd +ti /ei &imti inima cu*rin& de t(at mila lui -umnezeu *entru
lume, (!ratate ascetice, 3L$.

$sa, Doamne %mprate, druiestemi ca smi vd greselile
mele si s nu osndesc pe fratele meu, c binecuvntat esti
n vecii vecilor!
$min
<ltima cerere denunt, d *e fat una dintre f(rmele cele mai +ngr(zit(are ale
*catului, +n *lan *er&(nal ca &i +n *lan c(lecti/7 & te ju&tifici +ncriminnd, & te
aut(di/inizezi (&ndind, & ur&ti, & di&*retuie&ti, & de&fiintezi cu c(n&tiinta curat
a dre*tului.
,5"ti /edea gre&elile +n&eamn & te &u*ui *rimului +ndemn e/ang%elic) "ociti-
v, c s-a apropiat $mprtia *erurilor". 6nd lumina &e a*r(*ie, ea alung
+ntunericul din n(i. 2mul care &e de&c(*er a&tfel &i ale crui minte &i inim " care &e
identific +n Biblie " &e cerceteaz *e &ine, +&i +ntelege dimen&iunea *r(*riei rtciri,
a *ierzrii +n care +i duce &i *e altii, &au a neantului care +l *nde&te &i +l &t*ne&te
deja, a *r*a&tiei *e&te care a aruncat d(ar cte/a &cnduri fragile, &i acelea ru*te.
5cea&ta e&te ,aducerea aminte de m(arte,, de&*re care /(rbe&c a&cetii7 dema&carea
ace&tei nelini&ti fundamentale *e care ne"( +nbu&im, dar care &e e8*rim +n ura fat
de a*r(a*ele, +n ne/(ia nebun de a"l judeca, de a"l (&ndi. -ar dac cugetarea la
m(arte e&te +n&(tit nu de batj(cur, ci de credint, ea /a da la i/eal, neclintit +ntre
n(i &i neant, *e Ari&t(& biruit(rul iadului. :n El, (rice dezbinare e de*&it7 *catul,
m(artea. 4u mai &unt judecat, ci mntuit, de aceea nu &unt nici eu c%emat & judec,
ci & &al/ez.
,5"ti /edea *catele, nu +n&eamn & &tai & &(c(te&ti (rice clcare de *(runc, ci &
te &imti &uf(cat, +necat, *ierdut &i zbtndu"te zadarnic +n acea&t *ierzanie, &
+ntelegi c ai trdat iubirea &i & te di&*retuie&ti *e tine +n&uti. :n&eamn & te cufunzi
+n a*ele m(rtii, &*re a le tran&f(rma +n a*e ale b(tezului. S m(ri, dar de acum +n
Ari&t(&, *entru a rena&te +n &uflarea Sa &i *entru a te reg&i +n ca&a .atlui. ,)ai
mare lucru e&te &"&i /ad cine/a *catele dect & +n/ieze din m(rti,, &*une ( /(rb
/ec%e. 6ci a"ti /edea *catele +n&eamn & treci *rin cea mai crunt m(arte, +n tim*
ce, du* rena&terea *rin b(tez, /iata &*(re&te +n tine fr &"ti dai &eama, *entru c ai
de/enit un ,fct(r de *ace,; mcar c trebuie ,&"ti /er&i &ngele inimii,, &*unea
&taretul Siluan de la )untele 5t%(&, *entru a zdruncina negatii, *entru a t(*i
+m*ietrirea un(r inimi &i *entru a *utea cere de la -umnezeu mntuirea tutur(r.
6el care"&i /ede *catele &i nu"l judec *e fratele &u /a *utea +ntr"ade/r &"l
iubea&c. Sunt de&tul de &crbit de mine +n&umi *entru a mai *utea fi de altcine/a.
Stiu c (mul, du* c%i*ul lui -umnezeu, e&te .ain &i 9ubire, dar mai &tiu c acea&t
iubire &e *(ate &c%imba +n ur. Re&*ect .aina &i nu a&te*t nimic +n &c%imb. .rimite"
mi .u, -(amne, iubirea, cci ea e&te r(dul %arului .u.
S binecu/ntm, deci, & +ncercm & de/enim nu fiinte de *(&e&iune = care
&t*ne&c &i &unt &t*nite =, ci fiinte de binefacere. Reci*r(citate fr margini a
binecu/ntrii7 &"1 binecu/ntm *e -umnezeu care ne binecu/inteaz, &
binecu/ntm t(t ceea ce e8i&t, +n lumina Sa, fr & uitm c binecu/ntarea,
*entru a nu &e tran&f(rma +n ,grire +n de&ert, trebuie & de/in ,binefacere,. -a, &
*unem +n *ractic binecu/ntarea *rimit, & ne &u*unem la t(t ce e&te /iat, *entru
a ( +m*lini &i *entru ca ea & de/in binecu/ntare.
Rugciunea &fntului Efrem &ugereaz e8act ce e&te de fa*t a&ceza7 *(&t, dar nu
numai de %ran a tru*ului, ci &i de t(r(*eal a &ufletului, *entru ca & nu mai trim
numai cu *ine (imagini, &unete, *r(/(cri$, ci cu t(t cu/ntul care ie&e din gura lui
-umnezeu ()atei L, L$. S *(&tim de *atimi, de d(rinta de a &t*ni &i de a (&ndi,
*entru a atinge ade/rata libertate de care /(rbea &fntul 9(an Scrarul7 +ii ca si un
mprat ntru lumina ta, stai ridicat ntru smerenie, poruncind rsului din tine) Du-
te, si se duce ()atei K, J$, lacrimil(r dulci7 3in(, &i /in, iar tru*ului care nu mai e&te
tiran, ci &lug7 0 acea&ta, &i face, (Scara #, 3$.
#raducere( "leana )rigore&
Din volumul( Olivier Clement, Trei rugciuni:Tatl nostru, Rugciunea mprate ceresc, Rugciunea
Sfntului Efrem Sirul
$paritie( Editura Rentregirea din $lba"ulia