Fizicianul Wilhelm Konrad von Rontgen (1845-1923) in anul 1985 cu ocazia
unor e!"erimente catodice "une in evidenta o alta categorie de radiatii "e care a denumit-o radiatia #$ %lterior acea&ta a 'o&t denumita &i radiatie rontgen in memoria celui care a "u&-o in evidenta &i 'olo&it-o "entru "rima data$ (tudiul "ro"rietatilor ace&tor raze ince"e du"a anul 199) cand a"ar &i a"licatiile lor in domeniul 'izicii analizei macro&tructurilor &i in &"ecial in domeniul medical (rontgendiagno&ticul &i rontgentera"ia)$ Razele rontgen &unt radiatii electromagnetice invizi*ile "entru ochiul li*er ce &e "ro"aga in &"atiu cu viteza luminii &i au lungimea de unda cu"rin&a intre 2))-))5 +$ ("ectogra'ic radiatia # e&te con&tituita din doua com"onente, raze de 'ranare (cu &"ectru continuu) &i raze caracteri&tice (cu &"ectru di&continuu) Proprietatile radiatiilor X -ea mai mare "arte a "ro"rietatilor radiatiilor # &unt comune cu ale radiatiilor electromagnetice la care &e adauga &i "ro"rietatile &"eci'ice radiatiilor #$ Propagarea si divergenta. Radiatiile # &e "ro"aga in linie drea"ta de la &ur&a de radiatie &u* 'orma unui 'a&cicol divergent in toate directiile$ +ce&t 'enomen e!"lica "roiectia conica in 'ormarea imaginii radiologice$ Intensitatea "re&u"une cantitatea de energie radiata "rezenta in unitatea de tim" &i "e unitatea de &u"ra'ata (m+. &)$ /nergia "urtata de radiatia # e&te cu"rin&a intre 5)- 3)) Ke0 &cazand inver& "ro"ortional cu "atratul di&tantei 'ata de &ur&a radiogena$ Penetrabilitatea "re&u"une ca"acitatea razelor # de a "atrunde &i traver&a cor"urile materiale "e care le intalne&c in cale$ +cea&ta de"inde de calitatile radiatiilor # (cu cat ten&iunea 1 20- in tu*ul radiogen e&te mai mare a"ar raze dure ce "ermit traver&area cor"urilor materiale) &i de mediul traver&at ( aerul "ulmonul 1 &unt &tra*atute u&or in tim" ce te&utul o&o& "lum*ul &unt &tra*atute 'oarte greu &au deloc)$ Atenuarea absorbtia!. 3a trecerea "rin medii &e "roduce o atenuare a radiatiei # ( mic&orare a cantitatii de energie) in urma interactiunii dintre 'otoni &i atomii mediului traver&at$ +tenuarea "oate &a 'ie &u* 'orma de a*&or*tie adevarata (cedarea de energie catre atomii din mediu) di'uziune (&im"la &au com"u&a) &au "rin materializarea 'otonilor ('ormare de "erechi de 'otoni) &i de"inde de natura radiatiilor (cantitatea &i calitatea ace&tora) mediul &tra*atut (gro&imea &i den&itatea) &i com"ozitia chimica a ace&tuia ( -a din oa&e 4 medii radio"ace aerul din "ulmon 4 medii radiotran&"arente)$ Di"u#iunea. -and radiatia # "atrunde in anumite te&uturi o "arte din ace&tea e&te deviata de la drumul initial (radiatie &ecundara) "ro"agandu-&e in toate directiile &"atiului$ 5n con&ecinta im"otriva unei a&emenea radiatii tre*uie luate ma&uri &"eci'ice de radio"rotectie de catre "er&onalul medical$ $u%inis&enta cu variantele ei 1 'luore¢a &i 'o&'ore¢a- e&te 'enomenul 'izic "rin care 'otonii radiatiilor # e!cita atomii unor &u*&tante &en&i*ile &i care indirect in urma deze!citarii ace&tora emit 'otoni din &"ectrul vizi*il (&e lumineaza)$ Fluores&enta 1 "ro"rietatea unor &u*&tante ("latinocianuri &ul'ocianuri de *ariu etc) de a emite lumina ('otoni de lumina) &u* actiunea unor radiatii$ 6data cu incetarea actiunii radiatiei inceteaza &i 'enomenul de 'luore¢a$ +cea&ta "ro"rietate e&te 'olo&ita in medicina "entru tehnica radio&co"ica &au 'luoro&co"ica (iluminarea unui ecran cu "ro"rietati 'luoro&co"ice)$ Fos"ores&enta 1 "ro"rietaea unor &u*&tante (7ol'ramatul tung&tatul de -a etc) de a emite lumina &i du"a ce &ur&a de iradiere a incetat$ +cea&ta "ro"rietate e&te 'olo&ita in tehnica radiogra'ica la nivelul ecranelor intaritoare din ca&eta "ort'ilm 1 "entru reducerea iradierii$ I%presionarea "il%elor "otogra"i&e. Razele # 1 ca &i lumina 1 au "ro"rietatea de a im"re&iona emul&ia 'oto&en&i*ila de *romura de argint de "e 'ilmul 'otogra'ic$ (u* actiunea razelor # &e "roduce o la*ilizare a legaturilor dintre *rom &i argint ace&tea devenind &en&i*ile la actiunea unor &u*&tante reducatoare "rezente in revelator$ +ce&ta e&te momentul in care revelatorul tran&'orma *romura de argint in argint metallic de culoare neagra "e 'ilm (du"a trecerea 'ilmului "rin 'i!ator)$ 8artea din emul&ia 'oto&en&i*ila care nu a 'o&t im"re&ionata de radiatia # e&te inlaturata de 'i!ator iar la ace&t nivel 'ilmul ramane al*$ 5n 'unctie de cantitatea de radiatii a9un&a "e 'ilm imaginea 'ormata va avea nuante de gri in &cala cu"rin&a de la negru la al*$ 5n medicina "rinci"iul e&te 'olo&it in tehnica radiogra'ica$ RADIOSCOPIA SI RADIOGRAFIA :etodele radiologice moderne di&"un de multi"le 'acilitati "rin care radiatia # invizi*ila "entru ochi &a 'ie tradu&a in imagine luminoa&a vizi*ila "e un ecran monitor &au im"rimata "e 'ilm hartie &"eciala ori inmagazinata in *aza de date$ Radios&opia -u toate ca "onderea radio&co"iei in diagno&ticul radiologic a &cazut &emni'icativ ace&t ti" de e!amen continua &a 'ie utilizat in inve&tigarea a'ectiunilor "ulmonare &i ga&trointe&tinale$ 8artile com"onente ale unui &i&tem radio&co"ic modern &unt, - generatorul de radiatii # - inten&i'icatorul de imagine - &i&temul de rece"tie a &emnalului care "oate 'i ecranul &au un &i&tem electronic 5n radio&co"ie imaginea "oate 'i vizualizata direct "e ecran &au utilizand un am"li'icator de imagine care are la *aza e'ectul 'otoelectric$ 5maginea "e ecran &e 'ormeaza utilizand "ro"rietatea radiatiilor # de a lumina unele &u*&tante ce &e ga&e&c "e ecranul &"ecial (ecran 'luoro&co"ic)$ 8e ecran imaginea e&te "ozitiva core&"unzand "o&i*ilitatilor te&uturilor de a 'i &au nu traver&ate de radiatia # (ecranul &e lumineaza cand radiatia # traver&eaza un cor" &i devine negru cand radiatia nu traver&eaza acel cor")$ Radio&co"ierea e&te un e!amen dinamic "ermitand urmarirea a"aratelor &i &i&temelor in mi&care in diver&e "ozitii &i incidente &au du"a utilizarea &u*&tantelor de contra&t$ ;e'ectul ma9or al radio&co"ierii cla&ice il con&tituie "ericolul iradierii in &"ecial "entru e!aminator de aceea cel mai 'recvent &e recurge la radiogra'iere ori la im*unatatirea mi9loacelor de radio"rotectie in radio&co"iere "rin utilizarea inten&i'icatorului de imagine &au "rin lant <0 la di&tanta de generatorul de radiatie #$ 5nten&i'icatorul de imagine are rolul de a tran&'orma energia "rodu&a la im"actul radiatiilor # 1 cu ecranul care contine lumini¢a 1 in energie a 'a&ciculului de electroni emi&i$ +cea&ta tran&'ormare &e 'ace "rin contactul ecranului cu un catod$ /lectronii emi&i "rin e'ect 'otoelectric &unt accelerati de o di'erenta de "otential &"re anod$ +"licarea unui "otential electric negativ incintei metalice in care &e de"la&eaza electronii determina 'ocalizarea 'a&ciculului$ /lectronii recon&tituie imaginea care e&te identica cu cea "rodu&a de radiatiile # dar are avanta9ul unei luminozitati &emni'icativ mai mari$ 5maginea 'inala e&te vizualizata "e monitor$ Radiogra"ia /&te cea mai utilizata tehnica radiologica intrucat doar animalul e&te e!"u& la iradiere cu 'a&cilulul "rimar de raze iar imaginea ramane imortalizata "e un &u"ort ('ilm hartie &"eciala &u"ort electronic) ce "oate 'i e!aminata &i inter"retata ulterior &au com"arata cu alte e!aminari radiogra'ice anterioare &au &imultane dar in incidente di'erite$ 3a *aza imaginii radiogra'ice &ta e'ectul 'otonic al radiatiei # a&u"ra emul&iei 'oto&en&i*ile de "e 'ilm$ 8entru intarirea e'ectului de lumini¢a &i "entru reducerea inten&itatii radiatiei # &e 'olo&e&c ecranele intaritoare care &e lumineaza la actiunea radiatiei #$ 5n com"aratie cu imaginea radio&co"ica imaginea radiogra'ica e&te o imagine negative deoarece te&uturile care nu &unt traver&ate de radiatia # (radioo"ace)a"ar al*e "e 'ilm in tim" ce te&uturile care &unt traver&ate de radiatia # (radiotran&"atente) a"ar negre "e 'ilm (inver&ul imaginii radio&co"ice)$ 5n radiogra'ia digitala rece"torii digitali a&igura tran&'ormarea datelor analoge in in'ormatii digitale$ 8artile com"onente ale rece"torilor digitali utilizati in radiodiagno&tic &unt, detectorul de &cintilatie= &i&temul de conver&ie a energiei luminoa&e in energie electrica &i calculatorul$ 5maginea digitala are urmatoarele avanta9e, - "ermite o mai *una vizualizare a zonelor cu den&itati mici= chiar daca rezolutia geometrica e&te mai redu&a 'ata de radiogra'ia cla&ica rezolutia de den&itate e&te mult mai mica= - o'era "o&i*ilitatea unei "relucrari ulterioare a imaginii$ 'I'$IOGRAFIE 1$ 0lagioiu -$ <udor >$ (2))5)$ (emiologie veterinara &i tehnici de e!aminare$ /ditura (itech (-raiova) 2$ 8?durean ;$ (199@) 1 ;iagno&tic "e imagine vol$ 5$ Radiologie veterinar? "ractic? +gro"rint <imiAoara 3$ <hrall /$;$ (2))2) 1 <e!*oo2 o' 0eternarB ;iagno&tic RadiologB Fouth edition WC (aunder& 8hilade"hia 4$ 8o"a 0$0$ Ai col$ (2))2) 1 Radiologie :edicala 0eterinara$ /ditura Fundatiei Romania de maine - Cucure&ti Mandoiu Sapla&an Ro(ana Ioana Master anul II Spe&iali#area Clini&a si Far%a&ie REFERA) I%agisti&a %edi&ala For%area i%aginii radiogra"i&e si radios&opi&e pornind de la proprietatile ra#elor X