Ministerul Educatiei,Cercetarii, Grup Scolar:Sfanta

Tineretului Ecaterina,Urziceni
si Sportului Judetul Ialomita

Elev: Radu Georiana !ndreea "rofrsor Indrumator:#ima $lorentina
Sesiunea
iunie %&''
CUPRINS:
Argument Argument (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((%
Capitolul Capitolul I . Notiuni teoretice despre fibre textile . Notiuni teoretice despre fibre textile
&
'('(Istoria fi)relor te*tile((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+
'(%(#espre fi)rele te*tile((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((,
'(+(Caracteristici definitorii
'(+('("roprietatile primare pe care le poseda fi)rlele te*tile((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-
'(,($i)ra de )um)ac(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-
'(-($i)ra de lana(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((.
'(.($i)ra de canepa(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((/
'(/($i)ra de in(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((0
Capitolul Capitolul II . Studiu de caz la SC.LOTUS.SRL . Studiu de caz la SC.LOTUS.SRL
%('(#espre noi(#escrierea firmei si a produselor noastre((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1
%(%(Confectii din tesaturi si tricoturi(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((('&
%(%('(Cerintele de calitate ale confectiilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((('&
%(%('('Caracteristicile estetice si de prezentare((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((('&
%(%('(%(Caracteristicile fizioloice si de confort((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((('&
%(%(%(2)tinerea confectiilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((''
%(%(+(Marimea confectiilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((('+
%(%(,(#efectele confectiilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((',
%(%(-(3erificarea calitatii confectiilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((('-
%(%(.(Clasificarea si caracterizarea sortimentelor de confectii te*tile(((((((((((((((((((((((((((((('.
%(+($isa de Identitate la SC(42TUS(SR4((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((('/
%(,(!naliza S52T la SC(42TUS(SR4(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((('1
%(-(2)iectivele economice ale firmei SC(42TUS(SR4
in conditiile economiei de piata((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((%'
%(.("ropuneri((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((%'
%(/(6i)liorafie((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((%%
Argument
!m ales ca tema 4ansarea pe piata a produselor te*tile la Sc(42TUS(Srl care are
ca o)iect de activitate productia si comercializarea produselor te*tile pe piata interna si
internationala("rincipalul motiv pentru care am ales aceasta tema este acela ca as vrea sa
transform in realitate visurile clientilor leate de calitatea 7ainelor la care viseaza sau care
si8o doresc("asiunea mea este leata de acest domeniu inca din copilarie si as vrea ca
'
acesta sa fie primul pas pentru o astfel de cariera("ersoana care ma inspira si imi ofera o
imainatie )oata este creatoarea de moda Coco C7annel, supranumita maiciana
eleantei, acare a revolutionat moda si a eli)erat trupul feminin de multe constraneri(
9ainele din colectia sa aveau un desin e*travaant, sic, cu forme aproape perfecte, o
croiala care arata ca Coco C7annel s8a intors in timpurile in care se inspira din orasele de
renume din lume( "aleta de culori folosita de ea,era una una )oata: mult rosu, visiniu,
neru, al), ri, maro, dar si multe materiale imprimate( Tinuta a fost completata de
incaltaminte pe masura, de la )otine pana la sandale si pantofi cu toc cui(
"rin urmare firma noastra ofera produse te*tile de calitate a caror croiri si desin
sunt ispirate din creatiile lui Coco C7annel ,produse care tre)uie sa confere oamenilor
multumire si )unastare(
Inca de la infiintare, o)iectivul nostru de )aza a fost si va ramane acela de a asiura
produse de inalta calitate in conformitate cu cerintele clientului, cu cerintele leale si
relementarile aplica)ile precum si de a creste satisfactia clientului( Suntem convinsi ca
putem prospera si evolua doar prin indeplinirea dorintelor clientilor nostri( Tocmai de
aceea utilizam toate resursele de care dispunem pentru ca, la final, sa prezentam un produs
de cea mai )una calitate(
Un client multumit reprezinta o foarte )una forma de promovare( !ceasta este
pro)a)il e*plicatia pentru faptul ca ma:oritatea clientilor noi ne contacteaza datorita
recomandarii firmei de catre clientii vec7i( Este un lucru de care suntem mandri, dar care
in acelasi timp ne face sa fim atenti( !cordam atentie fiecarui fir al materialului si nu ne
permitem sa tratam cu superficialitate nici cea mai mica parte a ei(
Tindem spre performanta prin munca in ec7ipa si interitatea individului( Suntem
atenti la fiecare detaliu si respectam procedurile in realizarea fiecarui material(
Calitatea reprezinta valoarea de )aza a firmei noastre( !ceasta ne motiveaza sa
furnizam servicii comple*e si rapide prin mi:loacele te7noloice pe care le dezvoltam
Initiativa: c7iar daca fiecare client este unic, noi asim intotdeauna solutii pentru
acestia( #e aceea, stimulam initiativa si cautarea respectivelor solutii care sa se potriveasca
cerintelor clientilor nostri($iind tineri, puterea de munca , visele noastre si dorinta de succes
au condus evenimentele catre aparitia unei noi firme(
!ceasta s8a nascut su) o zodie norocoasa, aveam cel mai de pret capital:ec7ipa
manaeriala unita, e*erienta varsta, si poate ca cel mai important aspect: dorinta noastra de a
demonstra ca ;made in romania; poate deveni motiv de manadrie("rin multa munca si daruire,
am reusit sa fim astazi o firma puternica ce produce, pentru parteneri straini cat si pentru
parteneri romani( Toate eforturile noastre, au fost facute cu un sinur scop: producerea
7ainelor de calitate($olosind materiale te*tile de calitate, cat si mana de lucru calificata, facem
ca afirmatia de mai sus sa nu fie un simplu sloan a*at pe vanzare(
4a ora actuala, suntem, in plin proces de creatie, cu un efort sustinut am lansat propriul
)rand <4otus;( #esi ne8au trecut prin maini sute de modele ale marilor case de moda, avem
incapatanarea sa afirmam ca vom lansa pe piata o linie de produse oriinale, inspirate numai
de imainatia desinerilor nostrii(
Creatiile noastre se reasesc in multe maazine din Transilvania( $eminitatea este
elementul de )aza al stiului nostrul(=e8am inspirat din inovatiile pe care Coco C7nnel le8a
lasat mstenire femeilor de pretutindeni si sunt de fapt o com)inatie intre
nonconformism,rafinament si le:eritate(
!cest stil poate fi adoptat oricand de o femeie de afaceri( #esi este unul clasic, nu se poate
pune pro)lema ca este repetitiv, asa ca fiecare element vestimentar va face fiecare femeie
unica(
#in dorinta de a satisface orice persoana care8si doreste produsele noastre, am creat
maazinul online care va sta la dispozitie %,7 din %,(
%
3a astept sa incercati si dumneavoastra calitatea>
CAITOLUL I.NOTIUNI T!OR!TIC! "!SR! #I$R! T!%TIL!
&.&.Istoria fibrelor textile
Data
primei
utilizri
Fibra Produc ie i caracteristici
5000+B
C
In:
Considerat a fi cea mai veche fibr textil
esturi fine din in erau folosite ce giulgiu pentru faraonii egipteni
Cel mai mare productor:fosta Uniune Sovietic; al i productori
importan i: Polania, Germania, elgia i !ran a" Cei mai mari
exportatori sunt #rlanda de $ord i elgia"
3,000
BC
Bumbac:
Cele mai timpurii culturi se estimea% c datea% &ntre '((( C i
)((( C"
Utili%at de egipteni &nainte de *)(( C"
#nven ia &n +,-' a ma inii de egrenat de ctre .li /hitne0 a
revolu ionat prelucrarea bumbacului"
1e%voltarea r%boiului de esut &ncep&nd cu +223 aduce
semnificative &mbunt iri esturilor din bumbac"
Principalii productori: Statele Unite, rile fostei Uniuni Sovietice,
China i #ndia" Productori de mai mic importan includ
Pa4istan, ra%ilia, 5urcia, .gipt, 6exic, #ran i Sudan"
3,000
BC
Ln:
!olosit de oameni &n perioada t&r%ie a epocii pietrei
.xist 3( rase diferite de oi, ce produc aproximativ *(( tipuri de
l&n de diferite fine i"
Principalii productori: Australia, $oua 7eeland, rile fostei
Uniuni Sovietice, China, Africa de Sud i Argentina"
2,600
BC
Mtae
natural
:
Se crede c a fost descoperit de o prin e% chine%oaic"
6tasea este compus din dou filamente continue cimentate
&mpreun ce formea% gogoa a viermelui de mtase"
Cultura mtsii naturale a &nceput &n +,*) C, la cererea so iei
&mpratuluiChinei"
Secretele cultivrii i producerii esturilor au fost inute de chine%i
timp deaproape '((( de ani"
#storia spune c doi clugri au furat semin e de dud i ou de
viermi de mtase din China ascun%&ndu8le &n bastoane"
#ndia a intrat &n posesia secretelor culturii mtsii naturale atunci
c&nd o prin es chine% s8a cstorit cu un prin indian"
Principalul productor i exportator de mtase este 9aponia"
&.' &.'! !"espre fibrele textile "espre fibrele textile
$i)rele te*tile sunt cele mai utilizate de om pentru im)racaminte( #aca p?na la
@nceputul acestui secol necesitatile de @m)racaminte erau satisfacute @n totalitate de produsele
naturale, la sf?rsitul secolului, /&A din aceste necesitati vor fi satisfacute de fi)rele c7imice(
2 ramura mai recenta a fi)relor c7imice care s8a dezvoltat @n ultimi ,& de ani @ntr8un ritm
+
e*traordinar o reprezinta fi)rele sintetice( !cest fi)re sunt rodul dezvoltari uneia dintre cele
mai moderne ramuri ale c7imiei: c7imia polimerilor( Sintetizarea lor a fost posi)ila doar
atunci c?nd cercetarea a relevat caracteristicile necesare unui polimer fia)il: sa fie filiform
Badica fara ramificari sau reticuli ai catenelorCD sa ai)a o masa moleculara potrivita, sa poata fi
orientat si cristalizatD sa fie solu)il @n solventi sau sa se topeasca fara descompunere(
Tesaturile te*tile se caracterizeaza prin elasticitate, mladire si porozitate fina( Ele retin
particulele suspensiei atat prin efectul de cermare cat si prin a)sor)tie( !u rezistenta mecanica
redusa si se colmateaza usor( Sunt folosite ca suprafete filtrante intinse pe rame sau pe un
support oriinal si e*ceptional, in forma de puni( $elul tesaturii, porozotatea, rosimea
tesaturii, natura materialului tratarea ulterioara dau panzelor filtrate o mare varietate si
adapta)ilitate la conditiile de filtrare(
"rocedeu de tratare cu polimeri prevede fi*area fi)relor @n tesatura, cu a:utorul unor
punti microscopice de masa plastica, unele de altele, pentru a le @mpiedica sa se deplaseze si
sa se @nc?lceasca( !stfel desi nu se modifica structura solzoasa a fi)relor, aceste sunt
@mpiedicate sa se miste una @n raport cu cealalta( !vanta:ele sunt multiple: procedeu nu
necesita tratarea preala)ila a fi)rei, structura si calitatile aceste fiind pastrate intacte, iar
tratarea se aplica tesaturii sau c7iar confectiilor finite, prin simpla @nmuiere @ntr8o solutie sau
emulsie de polimeri( "?na @n prezent au fost testate mai multe tipuri de polimeri pentru
aceasta operatie( Cei mai indicati sunt cei care contin rupari ce permit formarea de leaturi
c7imice @ntre lanturile moleculare, constituind, dupa aplicare, punti de rasina insolu)ila, dar
moale si elastica, fapt ce elimina pericolul ca stofa sa devina riida(
$i)rele te*tile se impart in mai multe rupe :
$i)re naturale D
$i)re artificiale D
$i)re sintetice (
&.(.Caracteristici definitorii &.(.Caracteristici definitorii
$i)rele sunt materiale cu aspect asemEnEtor cu al pErurilor, a cEror lunime este de reulE de
mii de ori mai mare dec?t lEFimea Bcel puFin de '&& de oriC( "entru a intra @n cateoria fi)relor
te*tile, o fi)rE tre)uie sE fie disponi)ilE @ntr8o cantitate suficient de mare Gi sE fie rezona)il de
ieftinE( Hn plus, tre)uie sE posede c?t mai multe din proprietEFile la care se face referinFE @n
continuare, proprietEFi care fac posi)ilE transformarea @n fire Gi FesEturi sau tricoturi prin
intermediul utila:elor Gi te7noloiilor disponi)ile @n momentul actual @n industria te*tilE(
!ceste proprietEFi pot fi rupate @n douE cateorii: proprietEFi primare, a)solut necesare pentru
ca o fi)rE sE poatE avea destinaFie te*tilE, Gi secundare, care sunt dezira)ile, dar nu o)liatorii.
&.(.&.RORI!TATIL! RI)AR! ! CAR! L! OS!"A #I$R!L! T!%TIL!
$orma 8 din punct de vedere al lunimii se distin fi)re scurte, a cEror lunime este de
ordinul centimetrilor B)um)ac, l?nE, etc(C Gi filamentare B ca de e*emplu mEtasea naturalE sau
poliesterulC, a cEror lunime este de ordinul metrilor(
RezistenFa 8 nu tre)uie sE fie mai micE de ' Idenier pentru a putea rezista la solicitErile
mecanice de la Fesere sau tricotare( RezistenFa la tensiune se e*primE, @n cazul fi)relor sau
,
firelor, prin tenacitate, e*prim?ndu8se @n unitEFi de forFE pe unitatea de densitate liniarE, de
e*emplu ram per denier(
E*tensi)ilitatea Gi elasticitatea 8 prima caracteristicE este necesarE pentru a permite
preluarea solicitErilor ce se aplicE asupra materialului te*til, @n timp ce elasticitatea este vitalE
pentru ca FesEturE sau tricotul sE poatE urmEri conturul specific al corpului uman Gi sE8Gi
pEstreze forma oriinalE @n timp(
Coeziunea J caracteristicE fErE de care posi)ilitEFile de filare sunt limitate(
Moliciunea 8 este o caracteristicE esenFialE @n cazul @m)rEcEmintei Gi @n special a celei de
corp( "rocedee de finisare specifice fiecErui tip de materie primE te*tilE realizeazE
@m)unEtEFirea caracteristicilor native @n aceastE privinFE(
4uciul 8 reprezintE o altE caracteristicE reclamatE cu precEdere de materialele te*tile
destinate pentru @m)rEcEminte, dar nu numai( Ki aici rolul proceselor de finisare este esenFial,
@n cateoria proceselor ce modificE luciul @ncadr?ndu8se procedee te7noloice pretenFioase,
cum este de e*emplu mercerizarea materialelor te*tile din )um)ac, dar Gi mai simpla
calandrare( "oate e*ista Gi situaFia inversE, c?nd se urmEreGte reducerea luciul, @n special @n
cazul fi)relor c7imice(
RezistenFa la a)raziune 8 este o condiFie o)liatorie pentru a permite suportarea
frecventelor solicitEri de aceastE naturE pe care un material te*til tre)uie sE le suporte @n
e*ploatare(
Capacitatea de colorare 8 reprezintE o condiFie o)liatorie, care are @n vedere at?t ama de
nuanFe ce este realiza)ilE, c?t Gi rezistenFele acestor vopsiri(
RezistenFE la factori e*terni 8 asiurE comportare corespunzEtoare at?t @n fazele de prelucrare,
c?t Gi @n e*ploatare( ImportanFE deose)itE o prezintE rezistenFa la luminE B@n special la lumina
solarEC, cEldurE, )acterii, ciuperci, umiditate, aenFi c7imici uzuali(
&.*. #ibra de bumbac &.*. #ibra de bumbac
Este o fi)rE veetalE ce provine din fructele BcapsuleleC plantei de )um)ac( Sunt fi)re
celulozice cu un conFinut de 1.,'+A celulozE pe l?nE care se mai aflE su)stanFe pectice ',1%
A, su)stanFe proteice &,0/A, ceruri Gi rEsimi &,.+A, Gi conFinut mineral &,,-A(
ConFinutul de celulozE conferE fi)relor de )um)ac supleFe Gi rezistenFE, elasticitate,
capacitate de finisare Gi proprietEFi c7imice specifice(
$i)rele de )um)ac au culoarea al)E sau al)8El)uie, un luciu redus(4unimea fi)relor de
)um)ac influenFeazE parametrii te7noloici @n procesele de prelucrare( Cu c?t fi)ra este mai
lunE cu at?t se pot fila fire mai fine Gi mai rezistente( !stfel, pentru fiecare milimetru @n plus
se pot o)Fine fire mai fine cu trei p?nE la zece numere metrice, iar prin creGterea lunimii
filatorului de la %-I%. mm la +'I+% mm, rezistenFa firelor la @ntindere creGte cu %& A(Utiliz?nd
fi)re de )um)ac cu lunime mai mare, se poate o)Fine rezistenFa necesarE a firelor cu un rad
de torsionare mai mic(Cu c?t uniformitatea )um)acului este mai )unE cu at?t firele sunt mai
rezistente Gi caracteristicile lor sunt mai uniforme( "rin pieptEnare se eliminE fi)rele scurte Gi
-
defecte Gi se o)Fin fire mai fine, netede Gi uniforme("rin creGterea )azei cu 'A, rezistenFa
specificE a firelor creGte cu ','A(
$i)ra de )um)ac este 7iroscopicE, cu afinitatea mare pentru apE, a:un?nd p?nE la %&A
din masa ei( #in acest motiv tranzacFiile comerciale se fac la conFinutul leal de umiditate de
0,-A BreprizaC(CreGterea conFinutului de umiditate are influenFE pozitivE asupra rezistenFei
fi)rei(
Culoarea naturalE a )um)acului este, @n eneral, al)8El)ui Gi @n funcFie de soi Gi condiFii
climatice de cultivare, culoarea poate fi al)E, al)8El)uie, El)uie, cErEmizie, puFin roGcat, ri,
pestriF, al) cu pete al)ene sau @nc7ise( SoluFiile de acizi minerali -A, soluFii sla)e, distru
fi)rele( "e aceasta proprietate se )azeazE curEFirea fi)relor de l?na de scaieFi, ciulini, etc(
Bresturi veetaleC( !cizii minerali mai concentraFi distru fi)rele )um)acului( SpElarea se
realizeazE cu deterenFi cu "9 pana la 1,-( SoluFiile alcaline concentrate distru fi)rele( 4a o
concentraFie de %.A 7idro*id de sodiu B=a29C are loc mercerizarea )um)acului, care consta
@n tratarea la rece '-8%&A, timp scurt '8% minute, urmatE de o @ntindereD prin mercerizare se
@m)unEtEFeGte luciul, proprietEFile de a)sor)Fie Gi afinitatea faFE de coloranFi Bse vopsesc mai
uGor Gi mai frumosC(
Ca efect secundar al mercerizErii, creste si rezistenta cu p?nE la %&A( SoluFiile o*idante de
concentraFie medie distru pimenFii naturali din fi)ra Gi pe aceasta proprietate se )azeazE
al)irea FesEturilor( #acE concentraFia creste, rezistenFa fi)rei este afectatE(
&.+.#ibra de lana &.+.#ibra de lana
4?na este fi)ra de oriine animalE cea mai utilizatE, care din punct de vedere c7imic este cea mai
comple*E, av?nd @n structurE mai mult de %' aminoacizi, ei @nsEGi complecGi, dispuGi @ntr8o ordine
form?nd lanFuri luniD @ntre lanFuri vecine sunt leEturi transversale de 7idroen, sare, cistin8
disulfidice( 4?na conFine cinci elemente c7imice de )azE dintre care car)onul @ntre ,1,, 8 -,,- A,
o*ienul %% 8 %-A, azotul '-,, 8'/A 7idroenul .,0 8 /,- A Gi sulful + 8 ,A , @n funcFie de diferiFi
autori ','( !ceastE oranizare c7imicE e*plicE o parte din proprietEFile l?nii, cum ar fi recuperarea
elasticitEFii instantanee Gi @nt?rziate(
$ineFea este o caracteristicE importantE a l?nii care @i determinE fila)ilitatea, adicE posi)ilitatea de
a se o)Fine fire foarte fine(=u e*istE omoenitate, @n cadrul aceluiaGi co:oc, din punct de vedere al
fineFii, apreciatE cel mai frecvent prin diametru e*primat @n micrometrii(Culoarea l?nii este
determinatE de pimenFii cuprinGi @n celulele din coa:a fi)rei( 4?na poate fi:al)EDal)8El)uieD earE
Bdiferite nuanFe de neru, inclusiv cafeniu8@nc7isCDcenuGie Bal)E Gi nearECDmulticolorE BseinE, care nu
este nici nearE, nici roGcatEC(l?na merinos Gi spancE este aproape e*clusiv al)E(
4uciul depinde de uniformitatea Gi de radul de netezime al fi)rei, de forma Gi poziFia solzilor, de
proprietEFile stratului cortical, de structura Gi radul de dezvoltare al stratului medular Gi de
pimentare(4uciul l?nii spElate depinde @n mare mEsurE Gi de conFinutul de apE al l?nii Gi constituie
criteriu de clasificare( #upE felul luciului, l?na poate fi: cu luciu mEtEsos, arintiu Bl?na finE Gi
semifinEC sau matEB l?na roasEC(
4?na datoritE )unei izolEri termice se foloseGte pentru @m)rEcEminte cElduroasE, pardesiuri, articole de
tricota:e Gi cuverturilor(
!spectul, neGifona)ilitatea naturalE, rezistenFa la uzurE, o recomandE pentru costume )Er)aFi Gi femei(
.
Capacitatea de @mp?slire o indicE pentru o)Finerea de pElErii, pEturi etc(
&.,.#ibra de canepa &.,.#ibra de canepa
HncL din cele mai vec7i timpuri c?nepa a fost o plantL traditionalL a rom?nilor o)tin?ndu8
se productii record pe teritoriul tLrii noastre(HncercLm acum relansarea acestei vec7i traditii
com)in?nd te7noloia modernL cu vasta e*perienta do)?nditL @n trecut @ncep?d de la
cercetare, culturL, industrializare si p?nL la comercializare(Canepa pentru fi)ra ;Canna)is
Sativa; este o planta folosita din vec7i timpuri pentru im)racaminte si alte articole
ospodaresti( #ovezile ar7eoloice o atesta din anii /&&& 8 0&&& I( 9r(
"e teritoriul Romaniei, cultura canepii a fost inlesnita de sciti incepand cu secolul 3II I(
9r( 9erodot mentioneaza indeletnicirea femeilor dace in realizara de imrcaminte si
decoratiuni in ospodarie( #acii au folosit canepa si la vindecarea ranilor si arsurilor cu
cataplasma din inflorescenta(
Traditia cultivarii si prelucrarii canepii in sistem ospodaresc s8a mentinut in unele zone
pana in zilele noastre ("ana in anul '101 Romania ocupa primil loc in Europa cultivand -.8
/&A din productia totala si locul , in lume B,-(&&& 7aC pentru ca sa a:una in '11, la numai
0&& 7a( =ecesitatea relansarii acestui domeniu decure din avanta:ele culturii si insusirile
deose)ite ale fi)rei(
Tulpina de canepa din care se e*tra fi)rele este dreapta si prezinta ramificatii la partea
inferioara(4unimea ei este cuprinsa intre ' si + m ,iar rosimea variaza de la , la 0
mm(Tesuturile anatomice din coa:a sunt mai comple*e in comparatie cu inul( Tulpinile de
c?nepE, pentru fi)re te*tile, se apreciazE dupE: culoarea predominantE, care de o)icei este
al)en 8 verzuie sau al)enED lunimea la un anumit procent de planteD rosimea Gi
umiditatea(
4unimea celulelor de c?nepE este cuprinsE @ntre + Gi -- mm B@n medie %% mmC, iar
rosimea @ntre - Gi -& micrometri B@n medie %% micrometriC( Celulele sunt mai puFin
transparente Gi mai nereulate @n diametru dec?t cele de in, iar v?rful lor este rotun:it ori
ramificat( $ineFea fi)relor elementare este cuprinsE @ntre =m +(&&& Gi =m - &&&(
4unimea fi)relor te7nice variazE @n limite foarte mari( !stfel, lunimea fi)relor te7nice
din fuior este mai mare de -&8 .- cm( Culoarea fi)relor variazE( @n eneral, este cenuGiu 8
verzuie Gi tinde spre al)(Masa specificE a c?nepii este de ',,+ 8 ',,0 Icm+ Spre deose)ire de
in, c?nepa nu rezistE la cEldurE, deoarece fi)rele plesnesc din cauza presiunii Gi a temperaturii(
!cesta este unul din motivele pentru care c?nepa nu se recomandE pentru len:erie de pat, care
tre)uie spElatE Gi cElcatE des(Repriza fi)relor de c?nepE Gi in este de '% A(C?nepa de varE
BmasculinEC este mai puFin rezistentE dec?t cea de toamnE( RezistenFa fi)relor este cu at?t mai
mare, cu c?t acestea provin dintr8o zonE a tulpinii mai apropiatE de rEdEcinE(
&.-.#ibra de in &.-.#ibra de in
$i)rele din in se e*tra din tulpina plantei cu celasi nume(Cantitatea precum si calitatea
continutului de fi)re de in se coreleaza pozitiv cu lunimea portiunii utile a tulpinii care
tre)uie sa fie de minimum .- 8/& cm(Grosimea optima a tulpinii de in este de ',+8',/ mm in
portiunea sa mi:locie( Tulpina inului pentru fi)re, cu un conFinut total de fi)re de %% 8 %+ A
este mai @naltE Gi se ramificE puFin la v?rf(
/
Tulpina inului pentru ulei @n aceleaGi condiFii de culturE este mai scundE Gi se ramificE
puternic, conFin?nd circa '% A fi)re fila)ile(Hn secFiunea transversalE a tulpinii alcEtuitE din
epidermE, scoarFE, cilindrul central, fi)rele sunt localizate @n scoarFE Bsu) epidermEC su) formE
de fascicule alcEtuite din fi)re elementare, unite @ntre ele prin su)stanFe de cimentare ca:
linina, su)stanFele pectice, 7emiceluloze etc( $i)rele li)eriene sunt pluricelulare Gi toate
celulele au aceeaGi structurE( #eose)irile dintre ele se referE la forma e*terioarE, la
dimensiuni, la proporFia dintre componenFii c7imici Gi la unele detalii structurale( $asciculul
de fi)re de in ce conFine '& 8 ,& fi)re elementare are o lunime de '%8'0 cm(
Masa specificE a fi)relor de in este de ',,+ 8 ',-& Icm
+
( 4unimea medie a fi)rei
elementare este cuprinsE @ntre %& Gi +& mm(4unimea ma*imE a fi)relor te7nice este de circa
de /&& mm, fiind ealE cu lunimea porFiunii utile a tulpinii de in(Grosimea fi)relor te7nice
de in este determinatE de rosimea fasciculelor de celule din Fesutul anatomic al tulpinii(
$i)rele de in au culoare El)uie, cenuGie sau cafenie( Culoarea Gi mai ales uniformitatea
culorii este un criteriu important de clasificare a fi)relor li)eriene( Culorile desc7ise: arintie,
al)en8desc7is, ri8desc7is sunt specifice fi)relor de calitate superioarE, iar cele @nc7ise :
cenuGie, plum)urie 8 fi)relor de calitate inferioarE($i)rele de in Gi c?nepE fac parte din
cateoria fi)relor cu luciu sla)( 4uciul se datoreazE prezenFei pe fi)re a acidului pectic Gi a
su)stanFelor ceroase( Cerurile au o contri)uFie @nsemnatE @n producerea luciului la fi)rele de
in( Hn cazul fi)relor de c?nepE, acidul pectic are un rol mai mare @n acest sens dec?t cel pe care
@l au cerurile( $i)rele lucioase sunt mai fle*i)ile(
$i)rele de in se aprind uGor, nu se stin de la sine, ard uniform Gi nu lasE
cenuGE(Coeficientul de conducti)ilitate termicE la temperatura medie de %&MC este pentru in
de &,&, NcalImI7(
$i)ra elementarE de in este mai rezistentE faFE de aenFii c7imici dec?t )um)acul,
deoarece inul conFine lininE, ceruri, rEsimi Gi su)stanFe pectice @n cantitate mai mare(
CAITOLUL CAITOLUL II.STU"IU "! CA. LA SC.LOTUS.SRL .STU"IU "! CA. LA SC.LOTUS.SRL
'.&"espre noi."escrierea firmei si a produselor noastre '.&"espre noi."escrierea firmei si a produselor noastre
$irma SC 4otus S! , cu sediul in 6rasov, Str =icolaeTitulescu, =r( %, este una din cele mai
vec7i si renumite societati romanesti din domeniul tesaturilor de lana, )inecunoscuta in lumea
te*tila( Compania a fost fondata in anul '0%+ de Sc7er, o familie de oriine ermana, ca
0
prima fa)rica de te*tile din zona 6rasov( Gradual, compania s8a dezvoltat constant si ama de
tesaturi s8a diversificat continuu, astfel incat in anul '00& a fost una din cele mai renumite si
moderne fa)rici te*tile din Europa(
Tesaturile din lana erau e*portate pe pietele europene si asiatice, fiind recunoscute si
apreciate ca ;6rassova clot7;( Inalta calitate produsa de 4otus a fost recompensata cu peste
'&& de medalii primite de8a lunul timpului la e*pozitiile internationale(
SC 4otus S! este actualmente o societate interal privata, cu capital romanesc, cu
te7noloie moderna si personal calificat( Compania are o linie de productie completa: filature
cardata 8 tesatorie finisa: 8 confectii 8 care a fost modernizata din '11& prin investitii anuale,
ceea ce permite o)tinerea de produse la standardele internationale, arantate si de atestarea
IS2 1&&%I'11-(Cu o ec7ipa de +&& ana:ati cu vasta e*perienta in domeniul productiei de
tesaturi, stofe, confectii de dama si )ar)ati, firma pune accent in special pe promptitudine si
seriozitate( Structura companiei , fle*i)ilitatea si diversificarea produselor si serviciilor
acesteia, permite adaptarea continua la sc7im)arile si cererile pietei din Romania(
Una din principalele misiuni ale companiei este de a indeplini o)iectivele clientilor
prin calitate superioara oferita la preturi minime( Compania a inreistrat cresteri de peste
'&A numai in ultimul an( "iata de desfacere a produselor s8a dezvoltat foarte mult, in prezent
firma distri)uindu8si produsele in diverse maazine din toata tara(
"rodusele principale ale firmei sunt tesaturile, stofele, confectiile pentru dame si
)ar)ati("rodusele se adreseaza familiilor in eneral, persoanelor dinamice, sportive, dar si
oamenilor de afaceri si sunt disponi)ile intro ama diversa de sortimente si culori special
concepute si realizate pentru a satisface cerintele tuturor clientilor, indiferent de varsta($irma
produce o ama de articole de ultima moda( Marca si8a capatat pe parcursul timpului un
)inecunoscut renume )azat pe calitate si pe preturi accepta)ile( "ortofoliul de produse, in
continua sc7im)are si reactualizare este creat in departamentele de cercetare8dezvoltare si
sunt testate pe piete de dimensiuni mai mici pentru o )una o)servare a reactiei consumatorilor
finali inainte de a deveni comenzi viitoare pentru micile firme din Romania( In crearea acestor
articole ec7ipa de creatie urmareste o linie clasica pentru a acoperi toate cerintele pietei si
introducerea de elemente moderne pentru eneratiile tinere(
'.'.Confectii din tesaturi si tricoturi '.'.Confectii din tesaturi si tricoturi
*"*"+"C.:#$5.;. 1. CA;#5A5. A;. C<$!.C5##;<:
1
"rincipalele cerinFe de calitate ale oricEror confecFii te*tile se pot @mpErFi @n trei mari
rupe:
estetice Gi de prezentareD
dura)ilitateD
fizioloice Gi de confort(
%(%('('(Caracteristicile estetice Gi de prezentare ale confecFiilor sunt 7otEr?toare @n
decizia de cumpErareD ele se modificE rapid @n timp Gi ter)uie sE fie adaptate sezonului Gi
rupelor de v?rstE, se* Gi destinaFiei de utilizare(
!daptarea confecFiilor la linia modei reprezintE o condiFie 7otEr?toare pentru
satisfacerea preferinFelor foarte diverse ale cumpErEtorilor( #e aceea, la realizarea confecFiilor
@n serie mare tre)uie sE se aleaE din madE ceea ce corespunde nevoilor, o)iceiurilor Gi
e*ienFelor actuale din punct de vedere estetic, al confortului Gi purta)ilitEFii(
E*istE tendinFa de realizare a confecFiilor de la serii relativ mari, specifice produselor de
calitate medie, spre confecFii @n serii mici, la produsele de lu*( !ceasta corespunde e*ienFelor
care sunt diferenFiate dupE preferinFe, dar Gi dupE venituri(
%(%('(%(Caracteristicile fizioloice Gi de confort( Rolul @m)rEcEmintei din punct de
vedere fizioloic Gi al confortului este de a pEstra cEldura corpului, de a permite trecerea
transpiraFiei Gi a aerului @n scopul creErii condiFiilor optime de desfEGurare a activitEFilor fizice
Gi intelectuale, @n funcFie de condiFiile mediului am)iant(
E*istE o str?nsE corelaFie @ntre factorii care determinE fizioloia @m)rEcEmintei: corpul
uman, climatul @ncon:urEtor, activitatea desfEGuratE Gi @m)rEcEminte(
"entru menFinerea constantE a temperaturii corpului, @n orice condiFii climaterice Gi de
activitate desfEGuratE, @m)rEcEmintea tre)uie sE @ndeplineascE trei caracteristici esenFiale:
8 capacitatea de izolare BItC
8 capacitatea de transport a umiditEFii corpului BTuC
8 capacitatea de aerisire permanentE a corpului B!cC(
Realizarea unor confecFii optime din punct de vedere fizioloic presupune un ec7ili)ru
perfect @ntre cele trei caracteristici(
*"*"*"<5#$.:.A C<$!.C5##;<:
Materialele folosite pentru o)Finerea confecFiilor sunt:
'&
8 materii prime de )azE: FesEturi, tricoturi B care tind sE fie utilizate din ce @n ce mai mult,
datoritE avanta:elor calitative Gi economice pe care le prezintEC, precum Gi imitaFiile de
)lEnuriD
8 materiale au*iliare: cEptuGeli, @ntErituri, arnituri, furnituri, accesorii(
CEptuGelile au un rol funcFional deose)it @n asiurarea radului de confort al confecFiilor(
Sunt realizate din FesEturi o)Finute din fi)re c7imice, celulozice Bcare au o )unE
7iroscopicitateC sau uneori sintetice, care le conferE o rezistenFE superioarE la frecare(
HntEriturile se o)Fin din FesEturi apretate din )um)ac, c?nepE sau fi)re sintetice sau din
materiale neFesute( Cele mai utilizate sunt vatirul, canafasul, rosarul pentru @ntErirea diferitelor
pErFi ale confecFiilor care tre)uie sE ai)E o anumitE formE sta)ilE @n timp(
Crearea modelelor se face @n funcFie de cerinFele pieFei, pe linia modei, de posi)ilitEFile
de reproducere @n serie, de proprietEFile materialelor(
Ka)loanele sunt copii ale tiparelor, ela)orate pe )aza mEsurEtorilor antropometrice(
$ormarea Gpanului constE @n aGezarea foilor de FesEturi sau tricoturi pe o masE specialE,
@n straturi succesive, @n vederea croirii simultane a detaliilor pentru mai multe produse(
Ka)lonarea constE @n @ncadrarea contururilor Ga)loanelor pe Gpan Gi@nsemnarea acestora
@n vederea realizErii operaFiei urmEtoare(
Croirea sau GtanFarea constE @n decuparea simultanE a pieselor BdetaliilorC din materiale
te*tile, operaFie care tre)uie sE asiure e*actitatea dimensiunilor Gi formelor acestor
su)ansam)le(
ConfecFionarea se realieazE cu a:utorul maGinilor clasice de cusut universal sau speciale
sau cu maGinile noi care permit asam)larea prin lipire BtermocolareC sau sudurE BelectricEC a
pieselor realizate din fi)re sintetice(
$inisarea constE @n aplicarea arniturilor, furniturilor, cElcarea etc( Cuprinde un
ansam)lu de operaFii finale, @n scopul @m)unEtEFirii proprietEFilor estetice sau modificErii unor
proprietEFi ale FesEturilor( 2peraFiile de finisare se aplicE diferenFiat, @n funcFie de natura Gi
felul firelor din care sunt o)Finute, destinaFia Gi structura FesEturilor( 2peraFiile de finisare
cuprind: operaFii de finisare fundamentale Bal)irea, mercerizarea, vopsirea Gi imprimareaC,
finisarea finalE BapreturaC Gi operaFii mecanice moderne(
!l)irea are drept scop distruerea pimenFilor naturali din fi)re Gi a resurselor de
impuritEFi prin folosirea unor su)stanFe o*idante sau reducEtoare( Hnaintea efectuErii al)irii au
loc operaFii preliminare al)irii Gi anume: p?rlirea, descleierea, fier)erea Gi spElarea( !l)irea
propriu8zisE se face prin folosirea, @n eneral, de compuGi ai clorului B7ipocloritul de sodiu, de
calciu, cloritul de sodiuC sau pero*izi Bapa, o*ienatE, pero*idul de sodiu etc(C( !entul activ
''
de al)ire este o*ienul @n stare atomicE, ce acFioneazE asupra pimenFilor din fi)re( !l)irea
FesEturilor este influenFatE de concentraFia soluFiei, temperaturE,"9, raportul de flotE, durata
de al)ire, prezenFa dio*idului de car)on, calitatea operaFiilor preliminare, a catalizatorilor Gi a
luminii etc( "rin al)irea o)iGnuitE se realizeazE distruerea Gi eliminarea pimenFilor naturali
numai @n proporFie de 0-80.A, un tratament mai intensificat ar derada fi)rele( #e aceea,
al)ul o)Finut prin al)ire se corecteazE prin azurare Gi prin al)ire opticE(
!zurarea constE @n tratarea materialului te*til cu un colorant al)astru care, cu al)enul
produsului te*til, devine cenuGiu desc7is, nedecela)il de oc7i, conferind un al) plEcut(
!l)irea opticE constE @n tratarea cu su)stanFe fluorescente care reFin radiaFiile
ultraviolete Gi le transformE @n radiaFii vizi)ile, al)astre(!ceste radiaFii al)astre se adiFioneazE
cu cele al)ene Gi produc impresia de luminE al)E( #efecte de al)ire: pete de clor, pete de
ruinE, pete al)ene datoritE al)irii incomplete,
al)ire e*cesivE Bscade rezistenFaC G(a(#intre cele mai moderne procedee de al)ire aplicate @n
practicE este procedeul de al)ire8vopsire cu folosirea coloranFilor direcFi Gi de cadE( "rezintE
urmEtoarele efecte economice: reducerea timpului de tratare la :umEtate, economie de a)ur,
enerie, su)stanFe c7imice Gi au*iliare, creGterea producFiei Gi productivitEFii muncii, iar apele
reziduale sunt @n cantitate mai micE Gi mai puFin impurificate(
3opsirea se )azeazE pe procesul de sor)Fie a coloranFilor de cEtre fi)rE( !ceste proces al
vopsirii aratE cE @ntre colorant Gi fi)re e*istE forFe de atracFie Gi se sta)ilesc leEturi
intermoleculare de 7idroen, forFe 3an des 5aals dupE procedee corespunzEtoare, pe )aza
parametrilor: temperature iniFialE Gi finalE, concentraFia de colorant, timpul de al)ire, adaus de
su)stanFe au*iliare etc( Un aport deose)it la @m)unEtEFirea calitEFii FesEturilor vopsite @l au
aenFii au*iliari noi care conferE proprietEFi superioare de rezistenFE Gi @nlEturE efectele
ecoloice Gi to*icoloice nefavora)ile( !ceGti aenFi au*iliari sunt: de ealizare, acceleratori
de vopsire, aenFi de antimirare, aenFi de udare, aenFi de
@m)unEtEFire a rezistenFelor etc(
Imprimarea este o vopsire localE, prin care sunt transpuse pe suprafaFa FesEturii desene
@n diferite culori, realizatE cu a:utorul pastei de imprimat( "asta de imprimat este constituitE
dintr8o soluFie de coloranFi cu adaos de pastE de alutinant Bsu)stanFe de @nroGare ca:
amidon, de*trinE, clei, al)uminE G(a(C( Imprimarea te*tilE poate fi realizatE prin trei procedee:
8 imprimarea directE se realizeazE cu cilindrii ravaFi sau cu Ga)loane Gi este cea mai
utilizatED
'%
8 imprimarea prin rezervare constE @n acoperirea localE a FesEturii cu o pastE de
protecFie ce conFine su)stanFe care @mpiedicE pEtrunderea Gi fi*area coloranFilor cu care
FesEtura este vopsitE ulterior( Ca pastE de protecFie se foloseGte ceara topitE(
$inisarea finalE cuprinde totalitatea operaFiilor de finisare finalE prin care se redau
materialului calitEFile pierdute @n operaFiile anterioare Bal)ire, vopsire, imprimareC sau se
conferE noi @nsuGiri( #e aceea, unele operaFii de finisare finalE sunt tratamente noi, moderne(
!pretarea 8 Hn condiFiile actuale, constituie un tratament modern @n scopul
@m)unEtEFirii proprietEFilor estetice, confortului, mEririi dura)ilitEFii, a @ntreFinerii uGoare etc(
!plicarea apreturilor c7imice se realizeazE, @n eneral, prin simpla adiFie a produselor @n
dispersie, emulsie sau suspensie(
*"*"'"6A:#6.A C<$!.C5##;<:
ConfecFiile se realizeazE dupE mErimi, iar acestea se sta)ilesc periodic pe )aza mEsurEtorilor
antropometrice @n funcFie de rosimea Gi @nElFimea rupurilor de oameni @mpErFiFi pe se* Gi
v?rstE( 4unimea confecFiilor se sta)ileGte @n funcFie de talie, produs Gi modE( Hntruc?t
corpurile cu acceaGi rosime a )ustului prezintE circumferinFe variate la nivelul centurii,
Goldurilor, umerilor, se iau Gi acestea @n calcul(
Hn Fara noastrE se produc confecFii pentru toate cateoriile de conformaFii, rupate Gi
notate cu !, 6, C Gi #(
GRU"! C2=$IGUR!OI!
!
6
C
#
P3E4TQ
"R2"2ROI2=!4Q B=2RM!4QC
C2R"24E=T8"R2"2ROI2=!4Q
C2R"24E=T8=E"R2"2ROI2=!4Q
ConfecFiile pentru adulFi se produc @n trei talii pentru )Er)aFi Gi @n douE talii pentru
femei, @n rosimile ,%8.& Bdin doi @n doiC, iar pentru adolescenFi @n rosimile ,'8,/ Bdin doi @n
doiC( ConfecFiile pentru copii se @mpart @n patru rupe de v?rstE(
ConfecFiile din tricoturi, numite Gi tricota:e, se produc numai dupE rosimi( "entru
adulFi, @ntre ,%8-., iar pentru adolescenti @ntre %.8,&(
*"*"3"1.!.C5.;. C<$!.C5##;<:
E*emple de defecte critice:
'+
8 produse ce prezintE defecte de e*ecuFie rave Basam)larea accidentalE a unor repere ce nu
aparFin aceluiaGi produsCD
8 asimetrii evidenteD
8 insta)ilitate dimensionalED
8 defecte de FesEturE critice BEuri, )lende, cui)uri, )iezEriCD
8 elemente de produs cu nuanFe diferiteD
"rincipalele defecte ale confecFiilor provin de la materiile prime, au*iliare Gi de la
procesul te7noloic de o)Finere(
#efectele datorate procesului de o)Finere provin de la croire, prin deformarea pieselor, a
dimensiunilor, de le confecFionare, devierea cusEturilor, montarea reGitE a unor piese,
nesimetria aGezErii pieselor, diferenFe ale dimensiunilor faFE de model etc(
#efectele de aspect ale FesEturilor au o importanFE deose)itE, deoarece ele afecteazE
cerinFele estetice( Hn funcFie de natura Gi dimensiunile defectelor Gi av?nd @n vedere condiFiile
te7noloice de o)Finere a FesEturilor Gi de prelucrarea lor @n confecFii, defectele de aspect se
rupeazE @n trei clase:
8 clasa !, defecte tolera)ile care nu pre:udiciazE confecFia finitED
8 clasa 6, defecte care, @n anumite limite de dimensiuni Gi numEr, implicE scEzEminteD
8 clasa C, defecte inadmisi)ile(
Hn clasa ! se cuprind defecte: nopeuri, flameuri, c?rcei, fi)re strEine, striaFii uGoare,
aspect neliniGtit al culorii, fire @nroGate, )iezare, urme de ace etc(
Hn clasa 6 se cuprind defecte ca: fir ros vizi)il, fir lipsE, patE, duni sau )lende de la
vopsire, a)ateri de la dimensiunea laturii caroului, @nustare a lEFimii, fire uleiate G(a(
Hn funcFie de mErimea lor, aceste defecte se clasificE:
8 de tipul ', care au dimensiuni reduse Gi nu afecteazE aspectul comercial al FesEturii, sunt
tolera)ile Gi nu se marc7eazED
8 de tipul %, defecte care, fie prin dimensiune, sau fie prin frecvenFa mai mare de un defect la +
cm, nu sunt tolera)ile, ele necesit?nd un scEzEm?nt(
Hn clasa C intrE defecte care, prezente pe FesEturE, afecteazE calitatea confecFiei Gi
conduc la cuponare( Hn clasa C se cuprind: fir tensionat, striaFii @n urzealE, zone lucioase, zone
@mp?slite, ze)rare, desime neuniformE, flor lipsE, diferenFE de nuanFE a lizierei etc(
*"*")"=.:#!#CA:.A CA;#5A5## C<$!.C5##;<:
',
Hn aprecierea calitEFii FesEturilor se utilizeazE un sistem de indicatori, iar nivelul valorilor
lor, pentru fiecare tip de FesEturE, este prevEzut @n norme interne sau standarde de stat(
Controlul calitEFii se realizeazE prin determinarea efectivE a acestor indicatori de calitate, pe
)aza unor pro)e prelevate din loturi, @n condiFii date(
rincipalii indicatori estetici /i de prezentare sunt0
!spectul este dat de culoare, desen, conte*turE, fineFea firelor, defecte, luciu(
#efectele pot influenFa neativ calitatea Gi, din aceastE cauzE, este limitat radul de
admisi)ilitate, @n funcFie de tipul FesEturii(
#raparea BmulareaC este proprietatea de a forma cute dorite Gi duni(
Caracterul acestor cute Gi sta)ilitatea lor @n timp depind de proprietEFile fi)relor, de
leEturE, proprietEFile mecanice, radul de torsionare al firelor etc(
Gradul de al) este specific FesEturilor al)ite Gi nevopsite( El tre)uie sE ai)E valori @ntre 0-8
0.A( Se determinE Bcu leucometruC prin metoda )azatE pe mEsurarea factorului de refle*ie
sau prin metoda )azatE pe mEsura componentelor tricomatice R, S, P ale culorii materialului
te*til(
Caracteristicile fizico8mecanice:
8rosimea tesaturilor caracterizeaza capacitatea de drapare si de formare a cutelor unei
tesaturi, influenteaza proprietatile de termoizolare si prezinta interes in procesul de
confectionare a o)iectelor de im)racaminte Grosimea variaza de la &,'mm la , mm, tesaturile
su)tiri avand capacitatea de a forma cute li)ere, )ine conturate, pe cand cele roase formeaza
doar contururi enerale( Grosimea tesaturilor se determina cu micrometrul(
8 desimea tesaturilor este data de numarul de fire pe directia urzelii si a )ataturii e*istente
intr8o portiune de '& cm( Ea depinde de tipul firelor, al leaturii tesaturii si de tratamentele de
finisare si influenteaza in mod direct masa tesaturii, rezistenta si alunirea la rupere,
moliciunea, rezistenta la frecare, permea)ilitatea la apa si aze etc(Bcu cat o tesatura este mai
deasa, cu at?t ea este mai rezistenta si mai dura)ila, spre deose)ire de o tesatura mai putin
deasa, care va fi moale, usoara si mai putin rezistentaC(#esimea tesaturilor se determina prin
metoda e*traerii firelor dintr8o portiune de material de ' cm si numararea lor atat pe directia
urzelii cat si a )ataturii, urmand ca rezultatul sa fie apoi inmultit cu '& Bse foloseste la
tesaturile foarte dese sau din straturi suprapuseC sau prin numararea firelor din raport, cu
oc7iul li)er sau cu a:utorul unei lupe, urm?nd ca acesta sa fie inmultit cu numarul de raporturi
ce se incadreaza in suprafata de '&& cm (
'-
8latimea tesaturilor se determina cu centimetrul si influenteaza posi)ilitatile de croire a
materialului si de asezare a tiparelor( Hn industria te*tila se produc tesaturi cu urmatoarele
latimi: intre .&80& cm Blatime micaCD 1&8''& cm Blatime medieC si '%&8%%& cm Blatime mareC(
8masa tesaturilor se determina prin cantarirea unui metru patrat de tesatura sau a unui
metru liniar, la )alanta analitica(
*"*">"C;AS#!#CA:.A S# CA:AC5.:#7A:.A S<:5#6.$5U;U# 1. C<$!.C5## 5.?5#;.
ConfecFiile te*tile fac parte din rupa marfurilor de primE necesitate datoritE rolului Gi
funcFiilor pe care le au de relare a temperaturii corpului omenesc, de e*ercitare a unei
influenFe asupre activitEFii fizice Gi intelectuale, precum Gi asupra psi7oloiei individuale Gi
colective(
ConfecFiile te*tile au un rad de prelucrare ridicat, de aceea Gi ritmul de creGtere al
producFiei Gi desfacerilor este mai mare dec?t la alte cateorii de produse te*tile(
ConfecFiile te*tile fac parte din cateoria mErfurilor semidura)ile, la care uzura moralE,
cauzatE de acFiunea factorului TmodE, este mult mai puternicE decat a factorilor de naturE
fizico8mecanicE sau c7imicE(
U#upE natura materiilor prime, confecFiile pot fi:
8din FesEturi, care la r?ndul lor se @mpart @n cele patru rupe: de )um)ac Gi tip )um)ac,
de l?nE Gi tip l?nE, de mEtase Gi tip mEtase, de in Gi tip inD
8din tricoturi de )um)ac Gi tip )um)ac, de l?nE Gi tip l?nE, de mEtase Gi tip mEtaseD
8din )lEnuri Gi imitaFii de )lEnuriD
8din materiale neFesute, caGerate(
U#upE frecvenFa cererii Gi utilizErii sunt confecFii:
8de strictE sezonalitate: primEvarE8toamnE, toamnE8iarnED
8pentru toate anotimpurile, cu desfacere @n tot timpul anului(
U#upE destinaFia Gi @mpre:urErile @n care au fost purtate, confecFiile te*tile sunt pentru:
Sport,vacanta si timp li)er,de ocazii(
'.
'.(.#isa de Identitate la SC.LOTUS.SRL
I
Elemente
de
identitate
'(Elemente de identitate LOTUS.SRL
6rasov,strada
=icolae
Titulescu,nr% Cod
postal &'&-./
Cod fiscal R '-1
&&0%
=r( Inre(
Reistrul
Comertului
J,&I0+&%I'11/
e-mail:
crem.services
@petrom.com
Maazinele 2UT4ET
4otus sunt amplasate pe
intre teritoriul Rom?niei,
@n municipii, orase si alte
localitati dar in special in
Transilvania(
%($orma oranizatorica Societate cu
raspundere
limitataBSR4C

+($orma de proprietate "roprietate
privata
"rivatizarea a adus un plus
de dinamism Gi
remodelarea principalelor
sale activitEFi, @ntr8un
autentic spirit de competiFie
economica
,(Istoricul firmei Compania este
fondata in anul
'1%+,de
Sc7er,prima
fa)rica de te*tile
din Romania(
-(#imensiunea firmei Intreprindere
mare
+&&& ana:ati
.(!ctivitatea firmei companie de
confectii si
produse te*tile
cu activitEFi de distri)utie a
produselor te*tile(
/(3alorile firmei #e succes
Responsa)il,
European,Calitate
"romoveaza valori
universale Gi toleranFE at?t
@n ?ndire c?t Gi @n acFiune(
'(Cota de piata detinuta
si evolutia ei
+&A in scadere
'/
II
"ozitia
detinuta pe
piata
%(Cifra de afaceri +(/&1 milioane
euro B%&''C
+("rofit ','. mil R2= In crestere fata de anul
precedent
III
Strateia
adoptata
'(2)iective de scurta si
luna durata
cresterea
productivitatii si
eficientei si
sta)ilirea de noi
standarde @n
domeniul
te*tilelor(2)iectiv
ul pe termen lun
este de a deveni
un :ucator
important in
sectorul de
vanzare a
confectiilor(
de a deveni cea mai de
succes companie de te*tile
din Rom?nia
%("iete tinta vrea sa a:una la
o cota de piata de
%&A in Romania(
+("ozitionarea pe piata ocupa o pozitie
puternica pe piata
interna si
internationala(
E*ista apro*imativ '/& de
maazine 4otus in
Romania,!ustria,Germania
,Ser)ia,6ularia,Unaria(
I3
Elemente
specifice
'(#iversitate sortimentala Tesaturi,stofe,tric
ota:e,
Confectii pentru
dama si )ar)ati(
%("returi practicate Stofa8,+& RonIm
4ana8,.& RonIm
6um)ac8
,-&RonIm
4otus intentioneaza sa
scada preturile la stofe si
tricota:e(
+(Calitatea produselor si
serviciilor
Calitatea
produselor te*tile
re lementata prin
standarde
nationale si
standarde de
firma
liderul calitatii produselor
te*tile in Romania(
3
"otentialul
detinut
'(Resurse financiare un venit de
peste '&&
milioane dolari in
%&'&(
%(Resurse te7noloice dezvoltE constant
Gi adoptE noi
proiecte pentru
modernizarea
'0
te7noloii Gi
ec7ipamente
performante.
ec7ipamentelor te7noloice
pentru confectiile din lana
si stofa,tricota:elor(
+(Resurse umane personalul instruit
si motivate
corespunzator
contri)uie la realizarea
o)iectivelor specifice
,(Resurse materiale #etine rezerve de
masini clasice
,cusut(
'.*.Analiza S1OT la SC.LOTUS.SRL
uncte tari 8societatea se )ucura de un colectiv tanar,fara multi sefi(
8livrarea se face la timp(
8firma detine utila:e performanteBac7izitionate prin intermediul
asociatului din GermaniaC(
8societatea inc7eie contracte cu parteneri din Romania si din alte tari(
8se fac doua verificariBcontrol de )anda si finalC(
8se lucreaza in serie(
uncte slabe 8insta)ilitatea personaluluiVana:atii stau o perioada scurtaBin
medieCde timp(Ei primesc o parte de instruire profesionala iar apoi
pleaca la alta firma(
8salarizarea:salariul se calculeaza in functie de cat lucreaza
fiecare,iar la un million de lei realizat,se primesc doua tic7ete de
masaB)onusC
8proram lucru: /(&&8'.(&& cu doua pauze a cate 'I%7
8societatea lucreaza in sWstem lo7nBacum este favora)il dar in viitor
s8ar putea sa dispara acest sistem si firma sa se redirectioneza in
privinta partenerilorC
'1
Oportunitati
GrizzleW si 4otus au acum reputatia de fa)ricanti de produse te*tile de inalta
calitate(GrizzleW ca produs principal cardianul din tricot, iar 4otus are camasa CETTI,
)luza avand un desin foarte eleant si feminin cu usoare influente retro confectionata din
stofa( !mandoua sunt )azate pe cerintele clientelor in special care doresc multa
oriinalitate in creatiile noastre( Cresterea alarmanta a pretului stofei,a crescut vanzarile
confectiilor din lana si tricoturilor(4otus a vandut de asemenea aceste camasi si altor
producatori de te*tile: de e*emplu SXiner a cumparat te7noloia pentru crearea camasii
CETTI( !stfel de lucruri nu pot decat sa mareasca interesul companiei 4otus pentru a
investi in inovatie si cercetarea preferintelor in voa(
4otus tinteste catre noua tendinta ur)ana( Compania a lansat noua linie de tricoturi, care
tinteste noua piata si capteaza intr8un sement foarte competitiv( Camasa CETII este o
adevarata inovatie a noastra si este rezultatul imainatie si daruirii noastre in munca in a
cerceta si indeplini cerintele clientilor (
Amenintari
#efectele in confectionare este mereu o pro)lema e*istenta pentru fa)ricantii de produse
te*tile( In %&&- compania a tre)uit sa ia in returnare 00&&& de fuste si sacouri din stofa
datorita unor defecte privind croiala si nasturii folositi(4otus nu a furnizat detalii privind
costul acestor operatiuni( Ma:oritatea 7ainelor afectate au fost vandute in !ustria, in timp ce
restul au fost vandute in Ser)ia, Unaria si 6ularia(
Ca orice producator de te*tile, 4otus se confrunta cu rivalitate competitiva pe piata
produselor te*tile( Competitia creste aproape zilnic, cu noi competitori venind pe piata din
Ce7ia, Italia si noi fa)rici din Europa de 3est( Compania este de asemenea e*pusa oricarei
modificari a pretului materialelor, precum panza, stofa, )um)acul( Economiile c7eie din
"acific, SU! si Europa e*perimenteaza de asemenea decaderi( !cesti factori economici
reprezinta posi)ile amenintari pentru compania 4otus(
Tot amenintare este si presiunea e*ercitata de companiile cu concurenta directa de pe
piata te*tilelor ca de e*emplu : companiile "atrizia "epe, Marella, Crimson,Steilman,etc(
Concluzii
In urma identificarii punctelor tari, a punctelor sla)e, a oportunitatilor si a
amenintarilor se poate concluziona ca 4otus :
8 este o companie profita)ilaD
8 are un manaement modernD
8 are o structura oranizatorica optimaD
8 poseda o )aza te7nico8materiala moderna in proportie de apro*imativ 0&AD
8 are o cultura oranizationala )unaD
8 are produse diversificate si de )una calitateD
8 are un pret de cost al produselor competitivD
8 are o piata de desfacere sta)ila si este posi)ila larirea eiD
8 a o)tinut profit constantD
8 are posi)ilitatea si conditiile de diversificare a produselor
%&
'.+.Obiecti2ele economice ale firmei SC.LOTUS.SRL in conditiile
economiei de piata
$irma va avea comportamente diferite si @n dependenta de specificul mediului am)iant
@n care activeaza( 4a nivelul Micromediului o influienta su)stantiala asupra o)iectivelor
firmei va avea numarul firmelor si puterea lor economica de a influienta piata(
"entru a determina multiplele forme de comportament al firmei tre)uie ca sa se ia @n
consideratie urmatoarele momente:
8"e primul plan se cere sa se evidentieze si interesul clientei( !ceasta din urma, @n
conditiile contemporane este eteroena si @m)ina consumatori productivi si neproductivi, cu
niveluri diferite de disponi)ilitati financiare( #aca consumatorii doresc acelasi produs,
atunci unii @l vor procura indiferent de nivelul pretului unitar, altii @nsa vor tinde sa8l procure
la un pret c?t mai scazut, deoarece nu dispun de venituri mari( !lti consumatori se
orienteaza doar la calitatea @nalta a produsului( "rin urmare, consumatorii aceluiasi produs
formeaza semente de piata diferentiale(
84i)ertatea de a actiona, interesele si aspiratiile producatorilor @n calitatea lor de
ofertanti( $irmele @n activitatea lor se vor orienta nu numai la ziua de astazi, ci si la viitor(
!ceasta @nseamna ca ele vor tinde sa @m)ine scrupulos interesele curente de asiurare a
veniturilor cu interesul de dezvoltare si consolidare a pozitiei firmei pe piata, utiliz?nd @n
acest scop diverse cai si metode(
8 E*istenta @n mediul economic a unor relementari :uridice, a unor reuli si stari
psi7osociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea
aentilor economici(!ctivitatea de piata a firmei 4otus este marcata de prezenta
@ntreprinderilor concurente, care @si realizeaza oportunitatile oferite de aceiasi piata(
'.,.ropuneri
#in punct de vedere te7noloic compania 4otus foloseste masini si utila:e de ultima
eneratie importata din vestul europei, masini care cresc cu mult productivitatea muncii( #e
asemeni si materiile prime sunt alese dupa calitatea lor, si raportul calitateIpret(

Ceea ce poate afecta cu mult calitatea produselor furnizate de 4otus este preatirea
personalului de aceea noi credem ca daca firma ar investi in preatirea foarte atenta a
personalului si in asiurarea )unastarii acestuia, productivitatea muncii va creste considera)il(
%'
'.-.$ibliografie
'( G7id de preatire:MarNetinul afacerilor si mediul concurential al afacerilorBEditura
SimaC
%( Mediul concurential al afacerilorBEditura 2scar "rintC
+( Competitivitate si mediu concurential("romovarea si prote:area concurentei in
Uniunea EuropeanaBEditura EconomicaC
,( MarNetin strateicBEditura E*pertC
-( Cum sa ne pastram clientii(G7id al profitului intr8o era a puterii clientuluiBEditura
!44C
.( !naliza economico8financiara a intreprinderii( "ro)leme, a)ordari, metode, aplicatii(
Editia a %8aBEditura EconomicaC
%%