Sunteți pe pagina 1din 49

TOXICOLOGIE

ANUL 4, SEMESTRUL 2
INTOXICATI CU PLANTE CE CONTIN PRINCIPII FOTOSENSIBILIZANTI
AMARANTHUS- STIR
PANICUM- MEI
HYPERICUM PERFORATUM- SUNATOARE, POJARNITA
FAGOPYRUM SAGITTATUM- HRISCA
TRIFOLIUM PRATHENSE- TRIFOI ROSU
TRIFOLIUM REPENS- TRIFOI ALB
TRIFOLIUM MEDIUM- TRIFOIAS
MEDICAGO SATIVA- LUCERNA
MEDICAGO FALCATA- GHIZDEI
LOLIUM PERENE- RAIGRAS, IARBA ENGLEZEASCA, ZANZANIE
Mod de act!"e:
-sunt fotosensibilizante prin continutul in porfirine eliberate de clorofila sub actiunea florei
digestive sau de origine hepatica- atunci cand leziunile hepatocelulare nu mai permit
metabolizarea normala a derivatilor din fitoeritrine si hemoblobina;
-fotosensibilizarea mai poate fi determinate si de prezenta unor micotoxine elaborate de
Phytomicea chartarum, Periconia minutissima, Phomopsis letostromiformis- produc leziuni
hepatices au accelereaza productia de principii fotosensibilizanti in cazul trifoiului si lucernei.
Le#!"$
-pielea este cea mai afectata, mai ales cea depigmentata, instalandu-se o fotodermatoza grava;
-leziunile cutanate edematoase cu prurit intens cuprind si narile, buzele, extremitatile,
complicatiile de la nivelul membrelor duc la exongulari
-la soare modificarile anatomoclinice se accentueaza, animalele se refugiaza la umbra unde
efectele fotosensibilitatii se reduce, darn u dispar prin uscarea sau insilozarea plantei
-boala are diverse denumiri; fagopirism, hipericism, trifolioza, tribuloza (Tribulus spp.;
-in urma consumului abundant de plante verzi de catre animale ce au intestinal subtire sau gros
cu leziuni si flora microbiana de putrefactie numeroasa sau cu o slaba activitate a functiei
cromatogene, porfirinele a!ung in circulatia sangvina si se raspandesc in toate tesuturile,
imprimand dintilor culoare bruna, urinei-culoare brun-negricioasa sau rosietica, sistemului osos-
culoare brun-rosiatica (semen caracteristice ale fotodermatozei.
-pentru a aparea fotodermatoza la ierbivore sunt necesare:
-fura! verde in cantitati apreciabile;
-existenta unor leziuni la nivelul intestinului, ficatului;
-prezenta razelor solare.
-sangele, prin circulatia sa, transporta substanta fotosensibila imprimand corpul mucos al lui
"alpighi de la nivelul pielii;
-se presupune ca sub actiunea razelor solare la nivelul pielii apar cantitati mari de histamine care
determina dermatoza transsudativa ce influenteaza starea generala a organismului;
-toate animalele sunt expuse, ierbivorele sunt cele mai predispose din cauza regimului alimentar
verde variat sia bundent, numarului mare de rase cu depigmentari ale pielii complete sau
partiale.
S%&to%ato'o(e$
la cabaline:
-inapetenta;
-salivatie;
-stomatita;
-cheratita;
-con!unctivita;
-limfangita;
-avorturi;
-portiunile de piele depigmentata devin sensibile si pruriginoase.
#a bovine- in plus:
-incretirea pielii depigmentate care devine scortoasa, aspect tabacit, acoperita cu o secretie de
culoare galbena care aglutineaza perii sub forma de pseudocruste;
-gangrena uscata cu ulceratii si necroze intinse;
-uger brun, afecteaza si urechile, pleoapele, narile, vulva, perineul;
-roseata, prurit, vezicule, tumefactii;
-respiratie dispneica, inhibitie corticala, excitatie cerebrala datorata histaminei;
-in contact cu apa rece animalele prezinat o hiperestezie crescuta insotita de convulsii violente.
T)ata%e"t$
-indepartarea fura!ului;
-adapostirea la umbra;
-local: pomezi, substante grase, pulberi sicative, antiseptice, calmante, $leom !ecoris
-vit. PP, antihistaminice.
PTERIDISM
PTERIDIUM A*UILINUM- FERIGA IMPERIALA
(%ryopterix filis mas nu este toxica
P)"c& to+c$
-contine mai multi principii toxici:
-un glicozid cianogenetic;
-o tiaminaza: provoaca imbolnavirea monogastricelor, enzima termolabila care pusa in libertate
in tractul digestive produce desfacerea tiaminei(vit.&' prin cliva!;
-un factor de anemie aplastica;
-un factor care provoaca hematurie.
-ultimele ( sunt responsabile de simptomatologia intoxicatiilor la ovine si bovine.
S%&to%ato'o(e$
#a monogastrice (mai ales la cal:
-expresia unei hipotiaminaze severe;
-cresterea concentratiei de acid gama-chetoglutaric si acid piruvic;
-aceasta perturbare a metabolismului glucidic se reflecta asupra )* provocand incoordonari
in deplasare, animalele tarandu-si picioarele, tremuraturi musculare, tetanie, tahiaritmie in
timpul agoniei;
-animalele mor cu atitudine de opistotonus.
Tratament:
-rapid vit.&' '++mg parenteral, la cal (g- , din doza intravenous.
#a bovine:
-intoxicatia apare in urma consumului plantei proaspete, dar mai ales a fanului ce contine
planta;
-evolueaza sub ( forme; acuta si cronica(hematurie enzootica esentiala cronica;
-forma acuta: - apare la animalele care au consumat '--luni un fura! cu peste -+. feriga;
-la taurine se numeste hemathidroza (transpiratie cu sange sau boala lui
/eridilis;
-evolueaza sub forma laringiana, intalnita la vitei, si sub forma enterica-mai
frecventa;
-forma laringiana: corna!, edem laringian si perilaringian;
-forma enterica: diaree hemoragica cu coaguli de sange, epistaxis, hematurie,
petesii cu mucoase anemice;
-in ambele forme se produc modificari hematologice care se instaleaza inaintea
aparitie semnelor clinice, si se traduc prin: plachetopenie, leucopenie 01+++leucocite2mm-,
aganulocitoza, limfocitoza, eritropenie, prelungirea timpului de coagulare, reducerea
timpului de protrombinemie.
Le#!"$
-diateza hemoragica in seroase;
-hemosideroza splenica;
-icter;
-necroza hepatica;
-maduva osoasa rosu-deschis sau galben-cenusiu in loc de rosu inchis.
Da("o,tc$
-diferential: carbine bacterian, leptospiroza, intoxicatia cu "elilotus (sulfina,
stahibotriotoxicoza;
-placetopenia si leucopenia sunt elemente importante in diagnostic.
P)o("o,tc$
-nefavorabil din momentul instituirii diatezei hemoragice- 3+.din cazurianimalele mor in --
3 zile;
-exista pericol de septicemia din cauza leucopeniei;
-s-au constatat cazuri de imbolnaviri chiar la 6 saptamani de la intreruperea adminisrarii
furajului cu feriga.
T)ata%e"t$
-indepartarea fura!ului;
-tranfuzii repetate;
-4e %extran;
-vit.5;
-antianemice;
-tiamina si vit./ sunt ineficiente.
$ manifestare particulara- la ovine: 6orbirea progresiva7 consecutive degenerescentei
celulelor in conuri si bastonase din retina. )e intalneste la oile de (-- ani. )ubstanta care
provoaca tulburarea nu a fost identificata, nu se stie daca este in sau pe feriga.
8dministrarea prelungita de feriga la sobolan determina aparitia adenocarcinoamelor
maligne intestinale.
INTOXICATIA CU PESTICIDE
INSECTICIDE ORGANOCLORURATE (IOC)
5ompusii organoclorurati se obtin prin declorurarea unor hidrocarburi intre ---9:.. 8u fost
utilizati in agricultura ca antiparazitari externi la animale, impotriva daunatorilor si pentru
tratarea adaposturilor.
)unt impartite in 9 grupe principale:
1. ()!&a DDT-!'! -dc'o)d.e"'t)c'o)eta"/
%%%- diclordifenildicloretan
Pertan- dietildifenildicloretan
"etoxiclor- triclorparametoxifeniletan
2. ()!&a HCH -0e+ac'o)cc'o0e+a"/
#indan- izomerul gamma al ;5;, gamexan
3. ()!&a de"e'o) c'o)!)ate
8ldrin
%ieldrin
<ndrin- izomerul %ieldrinului
=zodrin- izomerul 8ldrinului
4. ()!&a "de"e'o) c'o)!)ate
5lordan
;eptaclor
5. ()!&a te)&e"e'o) c'o)!)ate
Toxafen
6. ()!&a e"do,!'.a"'o)
Tiodan
%eoarece ma!oritatea insecticidelor organoclorurate au fost interzise, incidenta intoxicatiilor a
scazut.
To+ctatea co%&!,'o) o)(a"oc'o)!)at$
-absorbtia organocloruratelor este foarte buna la nivelul mucoaselor datorita solubilitatii foarte
mari in grasimi si insolubilitatii in apa;
-in cazul solubilizarii in uleiuri (mai ales in cele vegetale, acesti compusi se pot absorbi si prin
pielea intacta (%ieldrin se absoarbe prin pielea intacta si sub forma de pulbere;
-in cazul prezentei in aer, se absoarbe pe cale respiratorie, a!ungand mult mai repede in circulatia
generala;
-in cazul ingerarii, absorbtia poate fi infuentata doar de eventualele reactii de aparare din partea
organismului (vomitare, absenta sau prezenta grasimilor in hrana, starea functionala a ficatului;
-dupa absorbtie, =$5 (fara "etoxiclor se acumuleaza in tesutul adipos in cantitati diferite in
functie de compus;
-persistenta in aceste depozite este variabila;
-nu s-a constatat tendinta de acumulare in organele vitale, insa in suprarenale =$5 se stocheaza
asemanator ca si in tesutul adipos;
-cu unele exceptii (grupa endosulfanilor =$5 sunt foarte persistente in mediu (sunt rezistente la
descompunere chimica sau microbiana;
-timpul de in!umatatire in ani al =$5 care actioneaza in sol ar fi urmatorul : 8ldrin '-> ani,
%ieldrin '-: ani, #indan ( ani, 5lordan (-> ani, %%T --'+ ani, <ndrin >-3 ani, ;eptaclor :-'(
ani, Toxafen '+ ani;
-=$5 absorbite pe cale digestive sunt excretatea aproape in totalitate ca atare prin fecale;
-o cale ma!ora de excretie a unor compusi organoclorurati este prin lapte (daca in fan s-au gasit
:-3 ppm, in lapte a!ung - ppm, in unt 91 ppm;
-cai secundare de eliminare: urinara, biliara;
-unii compusi organoclorurati pot traversa placenta regasindu-se in tesuturile fetusului;
-cu putine exceptii, toxicitatea =$5 este mai redusa dacat toxicitatea =$P (insecticide2compusi
organofosforici;
-datele cu privire la toxicitatea =$5 la animale sunt putine, insa s-a considerat ca ar fi
comparabile in ceea ce priveste toxicitatea acuta orala cu rezultatele obtinute in studiile pe
sobolani;
-bovinele adulte sunt de (-'+ ori mai rezistente decat viteii, ovinele si caprinele tolereaza mai
bine aceste pesticide decat bovinele adulte;
-toxicitatea =$5 este influentata de mai multi factori, care de cele mai multe ori pot fi mai
importanti decat doza: varsta, sexul (5lordan este mai toxic pentru female, specia, stresul si
starile morbide, strea fiziologica, prezenta concomitenta a altor pesticide sau medicamente, calea
de administrare si durata expunerii, marimea particulelor, integritatea pielii;
-dupa patrunderea in circulatie, =$5 se cupleaza cu lipoproteinele serice (process care este
reversibil+, compusii rezultati traverseaza foarte usor membranele hematiilor, leucocitelor.
Meca",%!' de act!"e a' IOC$
-nu este bine cunoscut, sunt o serie de ipoteze:
5ompusii liposolubili pot usor traversa membrane neuronilor. %upa patrundere in
interior, =$5 modifica timpul depolarizarii deschizand portile *a in membrane, concomitant
iesind / din celula. ?ezultatul acestui dezechilibru ionic este scaderea rezistentei membranei,
cresterea excitabilitatii neuronale. 8ceste efecte sunt manifestate printr-o crestere a activitatii
nervoase intai in cerebel, ulterior si in alte regiuni ale creierului, asa explicandu-se tremuraturile
si convulsiile care apar initial in intoxicatie.
Toxicitatea =$5 este proportionala cu cantitatea de ;5l pusa in libertate prin
dehalogenare tisulara.
=$5 ar fi inhibitori ai unor enzime, mai ales citocromoxidaza.
=$5 ar actiona anticolinesterazic (asemanator =$P, situatie valabila numai pentru unele
=$5.
Ca!#e'e "to+cate c! IOC$
1. consumul fura!elor contaminate cu =$5 care induce o intoxicatie cu evolutie
cronica;
2. tratamente antiparazitare externe, fie urmare a concentratiei gresite, fie urmare a
administrarii pe cai gresite a unor preparate pe baza de =$5 (ex: <ntomoxan;
3. administrarea in hrana a fainii de oase-carne de la animale intoxicate;
4. confundarea =$5 cu premixuri vitamino-minerale.
S%&to%ato'o(e$
=ntoxicatia acuta
AAA )imptomele sunt expresia actiunii excitatoare difuze a =$5 cu toxicitate mai severa.
-apare in intoxicatia cu ;5;, 8ldrin, %ieldrin, =zodrin, 5lordan, ;eptaclor, Toxafen, )toban;
-simptomatologie nervoasa datorita actiunii asupra )*5;
-toxicitatea are o exprimare neuromusculara, severitatea simptomatologiei poate fi progresiva
sau poate fi grava inca de la inceput;
La 1o2"e$
-sunt atente, sperioase, stare de hiperexcitabilitate, animalele fiind agresive;
- adopta pozitii anormale (sarituri dupa obiecte imaginare, cap intre picioare;
-tremuraturi fasciculare ale muschilor faciali si cervicali, nistagmus, blefarospasm;
-din acest moment simptomele pot retroceda spontan sau se pot agrava, tremuraturile
transformandu-se in contractii tonicoclonice care cuprind trenul anterior, apoi si posterior;
-sialoree cu saliva spumoasa,
- masticatie in gol,
-dispnee asociata cu cianoza,
-mers ataxic care poate coexista cu mersul in mane!,
-pozitia cainelui sezand,
-atitudini anormale care duc la stre decubitala,
-in decubit se observa miscari de pedalare si opistotonus,
-semn discret: hipotermie (@ 4ebra in cazul intoxicatiei cu Toxafen,
-uneori se mai constata: polachisurie, isi ling o anumita suprafata corporala (regiunea ingvinala,
bradicardie,
-intr-un stadiu avansat: stare de epuizare, paraplegii care coexista cu tremuraturi musculare,
-moartea este consecinta insuficientei respiratorii, urmata de oprirea cordului.
AAA =n cazul intoxicatiei cu =$5 mai putin toxice (%%T, %%%, "etoxiclor sau = cazul
unor doze mai reduse din categoria celorlalte, animalele prezinta:
-hiperexcitabilitate mult mai intensa,
-tremuraturile musculare apar de la extremitatea cefalica si se raspandesc astfel incat tot
organismul pare zguduit cu violenta,
<volutia in forma acuta este foarte diferita de la caz la caz, rareori moartea survine imediat, de
obicei evolueaza cateva zile pana la (-- saptamani. %upa o insanatosire aparenta apare moartea.
Intoxicti c!onic- se aseamana cu manifestarile din forma acuta:
-mai intai tremuraturi fine ale gatului si capului care se extend treptat, transformandu-se in
convulsii,
-evolutia formei cronice este de cateva saptamani, animalul putand sa se vindece sau sa prezinte
dupa o perioada de remisiune din nou aceleasi simptome ca o consecinta a mobilizarii toxicului
din tesutul adipos.
La ca"e$
-in cazul administrarii de %%T apare o insuficienta suprarenala, fafa insa a tulbura metabolismul
electrolitic;
-in cazul administrarii de Toxafen se produce hepatomegalie care evolueaza in hepatonecroza.
Le#!"$
-necaracteristice
=n forma acuta:
-leziuni hemoragice in toate tesuturile, mai ales subepicardic;
-miocard degenerat oprit in sistola;
-hidropericard;
-congestie si2sau edem pulmonar;
-gastroenterita;
-cresterea #5?.
=n forma cronica- in plus:
-degenerescenta hepatica si renala;
-cadavru cahectic;
-histologic: necroza centrolobulara hepatica mai ales in aczul intoxicatiei cu %%T.
Da("o,tc$
-date anamnetice (daca s-au efectuat tratamente antiparazitare externe A semen clinice;
-diagnostic de laborator: dozarea =$5 din tesutul adipos, lapte;
-diagnostic diferential: intoxicatia cu sare, Pb, uree, meningoencefalite, tetanii, turbare, boala
8u!escBy, necroza cortexului cerebral.
P)o("o,tc$
-remisiunea in (>--9 de ore poate fi considerata de bun augur;
-nu trebuie sa fie infuentat de severitatea simptomelor, pentru ca dupa crize foarte dramatice
animalul isi revine.
T)ata%e"t$
-izolarea animalelor intoxicate, punerea in conditii care sa le fereasca de factori excitanti externi;
-spalarea corpului cu apa si sapun;
-administrarea de purgative saline;
-gluconat de calciu i.v.- poate opri leziunile hepatice;
-combaterea semnelor nervoase- tranchilizante: barbiturice (fenobarbital '+ mg2Bg2zi asociat cu
crbune activate, cloralhidrat;
-purgativele uleioase sunt interzise, la fel si administrarea de lapte.
P)o.'a+e$
-adapare abundenta a nimalelor inainte de imbaierea antiparazitara;
-depozitatea =$5 sub cheie;
-neadministrarea de fura!e tratate cu =$5 decat dupa trecerea perioadei de remanenta;
-controlul depozitarii, manipularii si utilizarii toxicului;
-analiza chimica a fura!elor nou introduce, fie ca provin de pe terenuri cunoscute a fi tratate cu
=$5, fie ca sunt cumparate din alte unitati.
INTOXICATIA CU INSECTICIDE ORGANOFOSFORICE (IOP)
Sunt esteri, amide sau derivati simpli ai acidului fosforic sau ai acidului tiofosforic. =$P
sunt folosite ca insecticide si vermicide de contact sau cu actiune topica, ca insecticide pentru
plante, nematodocide, uneori folosite ca si fungicide, ierbicide si raticide.
?eprezinta unele din cele mai periculoase chimicale folosite in agricultura. *umarul lor
creste necontenit, =$P fiind mai numeroase ca =$5.
C'a,.ca)e$
%upa modul de exercitare al actiunii anticolinesterazice:
a. =$P cu actiune anticolinesterazica directa;
b. =$P cu actiune anticolinesterazica indirecta- devin active numai dupa convertirea
lor in organism, de regula in compusi necunoscuti care actioneaza inhibitor asupra
colinesterazei;
%upa modul si spectrul de actiune:
a. =$P de contact: Paratiol, %imetilparatiol, "alatiol, Paraoxon, potasan, <P*,
;<TP, T<PP;
b. =$P sistemice (selective: sunt absorbite de plante si distrug daunatorii lor, dar sunt
inactive fata de plante si insecte folositoare
<x: %imefox, "ibafox, %emeton, )chradan;
-unele cu toxicitate mai redusa sunt folosite in tratamente antiparazitare la animale
(hipodermoza la bovine, gastrofiloza la cabaline, oestroza la oaie, demodecie la
caine: 5lortion, %iazinon, 4enclorfos, Triclorfon (%ipterex, 5lorfos, *eguvon.
*omenclatura =$P prezinta dificultati, un preparata avand cel putin 1-9 sinonime. %enumirea
=$P contine numele intre sau numai o parte din numele clasei chimice din care face parte.
%enumirea poate fi compusa din 6fosfat7, 6fos7.
Ca!#e'e "to+cate$
-fura!e contaminate in procesul de crestere si dezvoltare;
-fura!e combinate contaminate in timpul transportului, depozitarii sau operatiunilor desfasurate
in ferma;
-stropirea accidentala cu =$P a fura!elor, stropirea depozitelor cu =$P;
-tratamente cu =$P antiparazitari sistemici repetat sau supradozat;
-apa de baut contaminate prin varsarea sau clatirea containerelor si pompelor de stropit unde au
fost =$P;
-containerele goale niciodata nu sunt considerate cu adevarat goale, prin urmare se distrug;
-accesul animalelor la locul de depozitare a deseurilor si ambala!elor unde au fost =$P.
A,&ecte to+co'o(ce a'e "to+cate c! IOP $
-=$P lichide se absorb cu repeziciune pe toate caile, se regasesc in sange dupa aproximativ , h ;
-calea respiratorie este cea mai severa, toxicul a!ungand in circulatia sangvina ;
-calea transcutanata este usor de realizat pentru ma!oritatea =$P, exceptie )chradan, "alation ;
-calea digestiva reprezinta un teritoriu de importanta deosebita ;
-dupa absorbtie, unii compusi isi exercita actiunea anticolinesterazica direct, altii sunt
descompusi in substante care exercita actiune anticolinesterazica, rezultand un complex
insecticidAcolinesteraza foarte stabil ;
-in general, =$P a!ung in tesuturi unde sunt descompuse prin hidroliza, oxidare, reducere,
polimerizare ;
<x: =$P cu actiune anticolinesterazica directa sunt hidrolizati rezultand compusi foarte toxici;
Parationul este descompus prin procese de oxidare rezultand paraoxon (in ficat cu actiune
puternic inhibitoare asupra colinesterazei.
-instabilitatea metabolitilor =$P in tesuturi face ca detectarea lor toxicologica sa nu izbuteasca;
-excretia =$P si a metabolitilor lor se desfasoara prin urina, bila, fecale; in general, nu se elimina
prin lapte- exceptie : parationul poate fi detectat in lapte in cantitati care pot inhiba colinesteraza
eritrocitara la sugari; <trolen se elimina prin laptele de vaca;
-datorita faptului ca unele cercetari au aratat ca si alte =$P pot fi detectate in lapte in primele
(>h, s-a recurs la neutilizarea =$P la vacile de lapte, neconsumarea laptelui in primele '+ zile ;
-unele =$P (Parationul pot traversa placenta reducand activitatea colinesterazica a fatului cu
31. ;
-%# este in general mica indiferent de calea de patrundere a =$P ;
-toxicitatea nu este identica la toate speciile, tineretul este mult mai sensibil
<x : %# p.o. pentru vitel de ParationC '.1 mg2Bg
&ovina adulta C 9+mg2Bg ;
-sensibilitatea difera si in functie de sex : femelele sunt mai sensibile la %iazinon, Paration, sunt
rezistente la )chradan, %imephox ;
-viteii sunt mai rezistenti la =$P daca hrana lor abunda in proteine ;
-o serie de factori fizico-chimici influenteaza toxicitatea =$P : scade cand acestia sunt degradati
de soare, ioni metalici, creste in timpul depozitarii datorita activarii substantelor, poate sa aibe
loc o degradare transformandu-se intr-un produs si mai toxic (Triclorphon la p;C:-3 se
transforma in %iclorphos mai toxic .
Meca",%!' de act!"e a' IOP $
1. cti"n# ntico$in#%t#!&ic D blocarea colinesterazeicu carea formeaza un complex
stabil, enzima fiind inutilizabila, avand ca rezultat acumularea postsinaptica de
acetilcolina, care duce la tulburari ale transmiterii excitatiei nervoase exprimata prin
sindrom de hipercolinergie (sindrom vagotonic, parasimpaticomimetic ;
-reversibilitatea blocarii enzimatice (reactivarea colinesterazei este dependenta de structura
chimica a =$P, in sensul ca atunci cand restul chimic numit alchil din molecula de ester este
reprezentata de un metil reactivarea este rapida ;
-daca restul alchil este reprezentat de izopropil nu se produce sau este mult intarziata ;
(' cti"n# c!cino(#n D valabila pentru ;<TP (hexaetiltetrapirofosfat ;
-. cti"n# )# )#*i#$ini&!# a nervilor periferici sau a unor cordoane medulare
<x: "ipaphox, T$5P;
-efectul este similar tiaminozei;
-efectul cumulativ este valabil in cazul patrunderii succesive a unor doze mici, repetate de =$P
(tratamente cu *eguvon.
S%&to%ato'o(e $
Tabloul clinic este dominat de sindromul hipercolinergic(vagotonie.
4orma supraacuta : evolueaza foarte rapid, nu se poate interveni.
4orma acuta :
-'-> zile, rar mai mult ;
-animalele pot fi recuperate prin tratament ;
-semnele clinice sunt : %!,ca)"ce, "cot"ce, "e)2oa,e ;
+'S#*n# *"%c!inic#,
-apar ca urmare a actiunii acetilcolinei asupra fibrelor colinergice postganglionare si a celulelor
nervoase autonome;
-semne parasimpaticomimetice: epifora, !eta!, hipersalivatie, transpiratie, urinari frecvente,
diaree, voma, inasprirea zgomotelor respiratorii cu raluri umede datorita bronhospasmului si
hipersecretiei bronsiale, mioza (caracteristic, bradicardie, bradipnee;
2'S#*n# nicotinic#,
-apar consecutiv efectului acetilcolinei asupra fibrelor preganglionare si asupra nervilor motori
somatici;
-constau in tremuraturi musculare, initial in extremitatea cefalica, apoi generalizate, tulburari de
echilibru, mers intepenit, spasme, hipertonicitate, pozitia cainelui sezand.
-'S#*n# n#!.o%#,
-apar datorita acumularii de acetilcolina la nivelul )*5;
-constau in convulsii2contractii tonico-clonice, paralizii musculare- consecutiv bloca!ului
neuromuscular, depresie cu stare de prostatie, dispnee A cianoza mucoaselor (insuficienta
respiratorie ;
-daca animalele supravietuiesc : slabiciune musculara, ataxie ;
*u toate animalele manifesta toate semnele. *u toate =$P produc aceeasi secventa de semne
clinice in acelasi timp, nu toate animalele reactioneaza la fel la acelasi =$P.
#a pasari sunt mai frecvente paralizii ale aripilor, tulburari de locomoza- confuzie cu
hipovitaminoza &'.
4orma cronica : mai rar, foarte greu de diagnosticat ;
-semne de vagotonie, anemie, slabire progresiva.
=n cazul tratamentului in hipodermoza la bovine se inregistreaza (-'+. cazuri de imbolnaviri
care se pare nu sunt consecinta =$P folosit in tratament ci a faptului ca tratamentul surprinde
larvele migratoare de ;ipoderma lineatum in canalul vertebral sau in apropierea esofagului,
moartea larvelor determinand efecte inflamatorii locale care duc la parapareza2 paraplegia sau
timpanism si2sau anorexie. Eneori larvele moarte provoaca reactii alergice cu tulburar generale
si edeme angioneurotice.
Mod.ca) a"ato%o-&ato'o(ce $
-congestie si edem pulmonar ;
-hemoragii subepicardice, subendocardice, subseroase, submucoase (intestin, vezica biliara ;
-caracteristic pentru "ipaphox si T$5P sunt demielinizarile nervilor periferici sau a unor
fascicule medulare.
Da("o,tc $
-in intoxicatia supraacuta : greu, trebuie cercetat continutul gastrointestinal care poate prezenta
miros de petrol sau aliaceu ;
-in intoxicati acuta : pe baza tabloului clinic, datelor anamnetice ;
-diferential fata de alte conditii in care se poate produce vagotonie : intoxicatia cu stirigoaie,
ciuperci otravitoare- 8manita muscaria, intoxicatia cu nicotina ;
-in intoxicatia cronica : sunt necesare teste pentru determinarea colinesterazei eritrocitare,
trebuie tinut cont ca la animale exista mari diferente individuale (semnele clinice coexista cu o
activitate colinesterazica normala, alteori aceasta este depreciata ;
-proba cu albastru de bromtimol ;
-metode chimice de detectare din ficat, rinichi.
P)o("o,tc $
-in general grav ;
-din momentul instituirii crampelor musculare sansele sunt mici;
-daca supravietuiesc (>->3h este de bun augur (exceptie Paration, 5umaphos.
T)ata%e"t $
-o/i#cti.# : 1.antagonizarea acetilcolinei ;
2.reactivarea colinesterazei ;
3.combaterea simptomelor de tip muscarinic, nicotinic;
.prevenirea colapsului, combaterea edemului pulmonar;
+' antagonistul fiziologic al acetilcolinei este atropina- combate semnele muscarinice;
-se utilizeaza in doze mult superioare celor terapeutice, fiind deci necesara stabilirea unui
diagnostic cert (altfel se poate induce intoxicatia cu atropina;
Pasari +.++3-+.+'mg2Bg
)uine +.+>-+.'1mg2Bg
$vine, caprine +.+>-+.(1mg2Bg
&ovine +.'1-+.1 mg2Bg (1+-(++ g2animal: , din doza i.v.A , din doza i.m. cu rapel la '(h pana
la disparitia simptomelor
5aine- sensibil la intoxicatia cu atropina ;
- se urmareste aparitia tahicardiei, midriazei- se opreste administrarea.
2'oxime : (-P8" ( saruri *-metilaldoxin-(-piridina (+-1+mg2Bg
(-P8"-5lorid (cloridaldoxin-(-piridina
T"&>: '+--+ mg2Bg
Toxogonin (obidoxinclorat+ -mg2Bg
-formeaza complexe netoxice cu =$P;
-inlatura =$P de acetilcolinesteraza, reactivand-o;
-se administreaza i.v. in solutie apoasa '+., s.c. dizolvat in '++-(++ml ser fiziologic;
-se recomanda asocierea atropinei cu oximele cu rapel la 3-'(h pana la sistarea simptomelor;
8dministrarea unei singure doze este ineficienta, intreruperea tratamentului duce la moartea
animalului.
-04' terapie nespecifica :
-solutii electrolitice, vitamine, hemotrensfuzie, hemoterapie, indeparterea toxicului de pe
suprafata pielii cu apa, sapun sau solutie 1. bicarbonat de sodiu (alcalii distrug rapid =$P ;
-sunt contraindicate miorelaxantele, tranchilizantele, adrenalina, purgative uleioase.
P)o.'a+e $
-respectarea unui nterval de (-- saptamani de la aplicarea =$P pe plante si darea lor in consumul
animalelor ;
-respectarea indicatiilor ce insotesc =$P, mai ales a celor folosite i cazul unor parazitoze ;
-administrarea unor ratii sarace in proteine, bogate in fibre inaintea efectuarii tratamentelor
antiparazitare cu =$P ;
-depoziatrea =$P in locuri speciale, sub cheie, separat de alimente si fura!e, amnipulat de
personal intruit.
INTOXICATIA CU CARBAMATI
)unt derivati $c1i$ici i ci)"$"i c!/*ic, utilizati in agricultura ca insecticide, uneori ca
acaricide. 5ei mai cunoscuti sunt 5arbaril ()evin, )evinal, Pantrin si 'naftil-*-metilcarbamat
(4uradan.
Sunt inhibitori reversibili ai colinesterazei pe care nu o blocheaza. ?eactivarea colinesterazei
este rapida.
C'"c : asemanator =$P, mecanismul patogenetic este identic.
T)ata%e"t: - eficacitate maxima atropina;
- nu este indicata folosirea oximelor.
INTOXICATIA CU FUNGICIDE
)unt folosite in agricultura pentru distrugetrea fungilor care ataca plantele.
INTOXICATIA CU COMPUSI ORGANOMERCURICI (CO2()
4ungicidele organomercurice se folosesc in agricultura pentru tratarea semintelor de cereale
contra malurei, fusariilor, taciune.
Fo!*"$ (#n#!$ : ?-;g-F, unde ?Cradical alchil sau aril
FCradical acid
)unt toxice pentru toate mamiferele, inclusiv om, pasari, pesti si albine.
)e impune manipularea cu foarte multa atentie- patrunde transcutanat, inhalarea vaporilor de
;g.
Plantele tratate si recoltate imediat sunt periculoase- 5$;g au o buna remanenta.
Eneori se folosesc in amestec cu insecticide ( #indan, %ieldrin, ;eptaclor, ceea ce face ca
pericolul de intoxicatie sa fie mult marit.
=n ?omania se folosesc peste (++ de produse comerciale :
'.clorura de etilmercur- 5riptodin, "icodin, Granodin, Granosan, 4usarin
'-1Bg2t seminte
%TC1+mg2Bg
(.silicat de metoxietilmercur- 8retan, 8gallol
-.clorura de fenilmercur- "erfazin
>.bromura de fenilmercur- Panogen
1.acetat de metoxietilmercur- "ercuran
9.fosfat de etilmercur- 5eresan
:.clorura de metoxietilmercur- "erclorat
3.4&-: (amestec 5riptodinA #indan- extrem de toxic
Pentru rumegatoarele mari este suficienta cantitatea de '-( Bg seminte tratate pentru a se
declansa intoxicatia cuta dupa 3-'>h. =n aparitia intoxicatiei intervin foarte multi factori, ceea ce
face ca %# sau %T sa fie variabile :
-gradul de solubilitate al 5$;g ;
-calea de patrundere in organism ;
-integritatea functionala a tubului digestiv si a mucoaselor si pielii in general;
-cantitatea de ;g patrunsa in organism;
-durata contactului cu toxicul;
-asocierea cu alte substante toxice (potentialul toxic;
-specia (rumegatoarele sunt foarte sensibile la ;g.
Ca'ea de &at)!"de)e , a1,o)1ta %e)c!)!'!$
-calea digestiva, cutanata (chiar si prin pielea intacta, calea respiratorie (aerosoli,
transplacentar ;
-absorbtia este rapida Hsemnele clinice apar repede ;
-sangele si limfa vehiculeaza 5$;g in toate tesuturile, mai ales in ficat, splina, rinichi, creier,
tesutul muscular ;
-in ficat si rinichi se gaseste ;g de aproximativ (++ de ori mai mult decat in alte tesuturi ;
-eliminarea se face lent atat prin tubul digestiv, cat si pe cale urinara, glande salivare ;
-eliminarea totala a ;g se realizeaza dupa -+ de zile de la ultima ingestie ;
-sacrificarea animalelor este permisa numai dupa acest interval ;
Meca",% de act!"e $
-;g actioneaza ca toxic citoplasmatic, actioneaza asupra gruparilor tiol (-);, actiune tiolopriva,
precipiteaza proteinele din constitutia celulei cu care formeaza albuminat de mercur (toxic ;
-gruparile D); se gasesc in glutation si cisteina, ;g se combina usor cu acesta rezultand
mercaptide care impiedica functiiile celulare ;
-;g are afinitate pentru )*, fiind liposolubil ;
-in rinichi ;g blocheaza gruparile tiolice ale enzimelor, provocand tulburari in absorbtia apei,
proteinelor, electrolitilor; blocheaza dehidrogenaza succinica de la nivel renal;
-patrunde in organism in doze mici sau sub forma de componente greu solubile, ;g se
acumuleaza in organele interne, oase, )*;
-actioneaza local, prin contaminare cu doze mici, repetate duce la aparitia exantemului
pruriginos care devine purulent, leziunile sunt acoperite cu o pelicula de albuminat de ;g sub
care parul cade, pielea se ingroasa; dupa vindecare raman cicatrici vizibile;
Ta1'o! c'"c $
Fo!* c"t ,
-apare cand cantiatea de toxic ingerata este mare ;
-semnele apr la 1-'1h de la ingestie ;
+'%#*n# n#!.o%# ,
-crize de excitatie ;
-contracturi musculare ;
-spasme epileptiforme ;
-neliniste grava insotita de tipete ;
-strabism ;
-slabirea acuitatii vizuale ;
-tulburari locomotorii- animalele prefera decubitul ;
-sensibilitate cutanata dureroasa ;
2'%#*n# )i(#%ti.# ,
-diaree cu fecale fetide cu strii de sange ;
-'%#*n# !#%3i!to!ii ,
-tuse ;
-semnele rinofaringitei, traheitei, bronhopneumonie ;
-epistaxis ;
4'%#*n# c"tnt# ,
-exantem pruriginos, cruste......
4't"$/"!!i !#n$# ,
-poliurie ;
-hematurie ;
-pulsul este slab ;
-moartea survine prin colaps sau datorita sincopei cardiace ;
-boala evolueaza subacut 3-(1 de zile atunci cand nu intervine moartea ;
Fo!* %"/c"t ,
-evolueaza asemanator formei acute ;
-semnele t"$/"!!ii c!)io.%c"$!# :
-hemoragii evidente pe fondul palid al mucoaselor si pielii ;
-aritmii cardiace ;
-eritropenie ;
-$ ni.#$ c"tnt ,
-leziuni de sclerodermie ;
-dermatita pruriginoasa2 exematoasa2 veziculoasa2 crustoasa ;
-tulburari de acuitate vizuala mai accentuate, se instaleaza amauroza ;
-surditate ;
-modificari de comportament ;
-la porcine into!icatia subacuta apare cu "#-$, se caracterizeaza prin miscari in mane! pe o
singura parte, decubit lateral cu miscari de pedalare, sialoree, tremuraturi musculare.
Fo!* c!onic- se numeste 0d)a)(),%
-semnele sunt mai sterse, dar se agraveaza progresiv, animalele a!ungand in stare de cahexie ;
-uneori intoxicatia cronica nu se exteriorizeaza clinic (--9 saptamani, apoi apar semnele formei
acute : tulburari circulatorii, semne cutanate (alopecie mai ales in !urul pleoapelor, botului,
ochilor ;
-$ 3%!i forma cronica se exprima prin sindrom de tremor mercurialis cu mortalitate de '++.,
evoluand timp de '+ zile :
-reducerea campului vizual ;
-contracturi musculare ;
-opistotonus ;
-pedalari ;
-dupa 1-'+ minute pasarile isi revin parca trezite brusc din somn ;
-treptat pasarile slabesc, semnele se repeta de mai multe ori pe zi ;
-$ 3o!cin# : sindromul de tremor mercurialis impune sacrificarea in masa pentru ca semnele
clinice nu dispar dupa retragerea fura!ului din hrana ;
-pe langa se inregistreaza mers ataxic, paralizie glosofaringiana, tulburari vizuale, decubit
lateral, miscari de pedalare sub forma de accese ;
-moartea se produce prin uremie (consecutiv tulburarilor renale ;
-$ tot# %3#cii$# in cazul inhalarii de voapori de ;g se inregistreaza dispnee, tuse, emfizem
pulmonar, modificari cutanate.
Mod.ca) a"ato%o-&ato'o(ce $
-abomasoenterita2 gastroenterita,
-nefrita parenchimatoasa,
-ficat cu degenerescenta grasa2 albuminoida cu necroza centrolobulara,
-stomatita ulceroasa,
-ulcere cu pseudomembrane difteroide pe colon la porcine,
-infiltratii gelatinoase de culoare verzuie in tesutul con!unctiv s.c. la pasari,
-hemoragii in !e!un, colon, musculatura la pasari,
-distrugerea coarnelor ventrale din maduva, disparitia axonilor, coloanele medulare laterale sunt
demielinizate.
Da("o,tc $
-pe baza semnelor clinice A natura fura!elor ;
-dozarea ;g din ficat, rinichi, urina, continut digestiv.
P)o.'a+e$
-evitarea darii in consum a cerealelor tratate cu fungicide organomercurice;
-eviratea intrarii in contact cu produse cu ;g anorganic;
-este prohibita medicatia mercuriala la bovine, ovine, caine, pisica.
T)ata%e"t $
-in forma acuta : apa albuminata, emetizante, tanin ;
-exista un antidot : -%"P (&8#- (vezi #P sem ' solutie uleioasa '+., 'mg2>1+g GI i.m. cu
rapel la '-(h cu +.1mg2>1+g GI, apoiu la '(h
-5a-<%T8 (versenat de calciu, edetamin solutie (>. i.v. sau s.c., bovine adulte 1+-
3+ml2animal, tineret taurin (+->+ml2animal ; se formeaza chelatatul de ;g stabil care se elimina
prin urina ;
-glucoza i.v. pentru a stimula diureza ;
-aport de lichide ;
-hemotransfuzie.
INTOXICATIA CU DITIOCARBAMATI
)unt derivati ai acidului ditiocarbamic.
Prezinta interes ( clase :
%isulfurile de tiuran- T"T% (disulfura de tetremetiltiuran : Tiuran, Tiosan, 8ntabuz,
8ntalcool
%itiocarbamati metalici
INTOXICATIA CU TMTD
T"T% este folosit in agricultura ca fungicid in tratamentul anticriptogamic al semintelor. )e
prezinta si in amestec cu metoxiclor (. (8rasan, cu dieldrin '1. (%elsan, cu lindan (Terson.
5ele mai sensibile specii la intoxicatia cu T"T% sunt pasarile si porcul.
La &a,a) $
-apare in urma hranirii pasarilor cu seminte tratate cu T"T%, in procent de '+mg2Bg determina
deformarea cochiliei oului;
-administrarea cronica a hranei cu -+-9+ppm T"T% determina moarte embrionara, scaderea
sporului de crestere dupa ecloziune, astenie musculara, semnele hipoviotaminozei 8;
-puii de curca sunt mai rezistenti (la (++ppm nu se produce intoxicatia;
-intoxicatia cu doze mai mari determina forma acuta a intoxicatiei cu manifestari dramatice, dar
nespecifice : depresiune nervoasa, ataxie, polidipsie, diaree uneori hemoragica, congestii si
necroze in organele parenchimatoase ;
La &o)c $
-depresie nervoasa corticala care alterneaza cu crize de excitatie de scurta durata ;
-fotofobie ;
-dispnee ;
-pareze ;
-neutropenie cu limfopenie ;
-daca porcul consuma fura!e cu 'g T"T% >1 de zile : astenie fizica, stagnarea cresterii,
leucopenie ;
A"ato%o&ato'o(c $
-distrofie hepatica, renala, hiperplazie tiroidiana ;
-la caine : exclusiv tulburari tiroidiene datorita faptului ca ticarbamatii blocheaza sinteza
enzimatica a compusilor organici cu iod.
Da("o,tc $
-analiza de laborator a hranei, examen organoleptic : seminte prafuite ;
-examen biologic, chimic (metoda 4isher, colorimetrica .
T)ata%e"t$
-nu exista antidot;
-tratament simptomatic pentru tulburarile digestive si nervoase.
INTOXICATIA CU DITIOCARBAMATI METALICI
Jineb- contine zinc
"aneb- contine mangan
Erbazid- contine arsen
*abam- contine sodiu
"anebA JinebC #irocarbazid
-se foloseste pentru tratarea fructelor, legumelor, culturilor de camp, plante ornamentele ;
-intoxicatia apare mai afrecvent la ovine- intoxicatie cronica 1++mg2Bg timp de '1 zile :
anorexie, depresie nervoasa, diaree, hemoragii si degenerescenta hepatica, renala, edem
pulmonar ;
-la caine : tulburari tiroidiene datorita hiperplaziei glandulare ;
-la taurine : idem T"T%A alopecie generalizata .
INTOXICATIA CU PENTACLORFENOLI
4olositi in agricultura ca fungicide, uneori si ca bactericide, insecticide si moluscocide. =n
?omania se folosesc si pentru protectia materialului lemnos din constructii. Produse
comerciale : P5P(pentaclorfosfat, Pentaclorocid, )antofen, %oKicid-:.
Mod de act!"e $
-inhiba fosforilarea oxidativa glicolitica ;
-inactiveaza enzimele respiratorii;
-distrug structura mitocondriala;
-se leaga chimic cu actinomiozina si determina scurtarea fibrei musculare ;
-coaguleaza proteinele tisulare ;
-actiune depresiva asupra )*5 ;
-determina L anestezie M dureroasa, hipotensiune, sensibilitate tactila.
Ta1'o! c'"c $
Fo!* %"3!c"t %i c"t ,
-simptomele apar la acurt timp (maxim (h ;
-dispnee grava cu tendinta de asfixie, transpiratii reci, hipersalivatie, depresie nervoasa, diaree,
voma ;
Fo!* %"/c"t %i c!onic ,
-insuficienta respiratorie se manifesta si la eforturi mici, bradicardie, sialoree, depresie nervoasa,
oligurie, albuminurie, hematurie, dureri renale.
Mod.ca) a"ato%o-&ato'o(ce $
-instalarea rapida a rigiditatii cadaverice (in cateva minute ;
-piele hiperemiata cu leziunila locul de contact cu toxicul ;
-stomatita, esofagita, gastroenterita uneori hemoragica, hemoragii subepicardice, congestie
pulmonara, dagenerare grasa hepatica, degenerescente renale;
-sange de culoare bruna, continut gastric si intestinal cu miros de fenol, vezica urinara plina cu
urina verde-maslinie sau bruna.
Da("o,tc $
-pe baza semnelor clinice, mai ales a mirosului de fenol al continutului gastric.
T)ata%e"t $
-spalaturi gastrice cu ser fiziologic,
-suspensie de carbune cu ulei de masline care previne absorbtia toxicului din stomac,
-apa albuminata,
-mucilagii,
-spalarea corpului cu apa cu sapun sau detergenti.
INTOXICATIA CU DINITROFENOLI SI DINITROCREZOLI
)unt folositi in agricultura ca fungicide, protectori ai lemnului.
-preparate comerciale : %*P (dinitrofenoli, %*$5 (dinitroortocrezol- )elinon, )andolin,
)inox.
INTOXICATIA CU DNOC
-substante solide de culoare galbena, fara miros, insolubile in apa, solubile in solventi organici ;
-fiind un toxic puternic, constituie un pericol mare pentru animale ;
-patrunde pe orice cale in organism, se elimina lent ;
-prin piele se absorb mai repede preparatele uleioase de %*$5 ;
-la rumegatoare o parte din %*$5 este distrus de microorganismele din rumen, o alta parte este
degradata in tesuturi si umori rezultand metaboliti mai putin toxici.
Meca",% de act!"e $
-fiziologic %*$5 stimuleaza metabolismul oxidativ, creste productia de caldura printr-o actiune
asupra metabolismului celular ceea ce explica starea de voiciune din faza de debut a
intoxicatiei ;
-atat %*$5 cat si %*P inhiba fosforilarea oxidativa ceea ce duce la spolierea proceselor
oxidative, producerea de caldura in loc de 8TP ;
-are loc astfel o pierdere initiala de energie si o scadere a randamentului termic al organismului ;
-deci are loc o stimulare a respiratiei tesuturilor prin accelerarea metabolismului, dar energia
este transformata in caldura in loc de a fi trecuta cu a!utorul 8TP-ului proceselor chimice
celulare ;
-8TP nu se mai resintetizeaza si va creste concentratia de fosfat anorganic si acid adenilic ;
-%*$5 duce la scaderea depozitelor de glicogen din muschii striati, miocard si ficat ;
-deci, energia furnizata de oxidarea glucidelor nu mai poate fi utila celulelor si este pierduta sub
forma de caldura determinand cresterea temperaturii corpului ;
-starea de voiciune creste apatitul, consecutiv consumul de hrana este mai mare ;
-animalele fura!ate normal slabesc, constatandu-se disparitia maniamentelor.
Ta1'o! c'"c $
-intoxicatia re caracter enzootic si poate evolua :
Fo!* %"3!c"t ,
-manifestari de excitatie nervoasa grava, accelerarea respiratiei si pulsului, hipertermie,
coma, moarte ;
-cu cat temperatura mediului este mai amre cu atat intoxicatia evolueaza mai repede ;
Fo!* c"t ,
-initial stare generala buna, apoi brusc apar tulburari nervoase : stare de depresie, tremuraturi
ale muschilor trenului posterior, apoi convulsii generalizate, pareza prestomacelor, insotita de
colici, poliurie, apoi oligurie (urina bruna sau rosie ;
-pareza apoi paralizia membrelor ;
-dispnee grava cu convulsii care duc la moarte ;
-rigiditatea cadaverica se instaleaza imediat ;
Fo!* c!onic ,
-pielea, mucoasele, parul, unghiile, coarnele par icterice (galbene ca lamaia, slabire
progresiva pana la cahexie, semnele clinice de depresiune nervoasa uneori foarte accentuate,
dar care nu influenteaza temperatura, pulsul si respiratia, pareza prestomacelor, diaree mai
evidenta ;
-daca nu s-au luat masuri de indepartare a toxicului manifestarile clinice se inrautatesc
a!ungand la tulburari nervoase grave- sindrom de ataxie cerebrala ;
-la om si la bobocii de rata : opacifierea cristalinului ;
-la porc : voiciune exagerata, urmata de moarte subita, scroafele avorteaza, la vieri este
afectata spermatogeneza chiar la urme de toxic.
Mod.ca) a"ato%o-&ato'o(ce $
-instalarea in scurt timp a rigiditatii cadaverice datorita cresterii acidului lactic in musculatura
striata in defavoarea 8TP-ului ;
-mucoasele aparente sunt cianotice;
-pielea, parul, lana, penele, penisul, vulva, buzele, regiunea peribucala au aspect icteric din
cauza culorii galbene a %*$5-ului, la fel si pielea gusii, mucoasa digestiva;
-urina si mucoasa vezici urinare sunt galbene;
-nefrita interstitiala cu hemoragii subcapsulare.
Da("o,tc$
-pe baza semnelor clinice si a controlului fura!elor (de regula au culoare galbena.
T)ata%e"t $
-simptomatic ;
-animalele trebuiesc tinute la loc racoros, in aer liber, cu apa la discretie, ;
-se inregistreaza rezultate foarte bune cu *ovocaina solutie 1. i.v. 'ml2'+Bg cu rapel la '(-(>h
cu doza de '+ ori mai mica ;
-tratamentul cu *ovocaina conduce la o revenire spectaculoasa, animalul devenind vioi, cautand
hrana ;
-barbiturice pentru combaterea starilor convulsive ;
-metiltiouracil de sodiu si%sau propilbenziltiouracil pentru scaderea temperaturii corporale care
se realizeaza ca urmare a interferarii activitatii hormonilor tiroidieni ;
-ser glucozat i.v., lapte, spalaturi gastrice cu solutie bicarbonat de sodiu 1. si carbune activat,
purgative saline si ulei de parafina ;
-sunt contraindicate purgativele uleioase, alcoolul, atropina (suprima transpiratia.
INTOXICATIA CU COMPUSI SI PREPARATE PE BAZA DE CUPRU
Co%&!, c!&)c .!"(c# $
-zeama bordeleza (cuprocalcica ;
-zeama burgunda (oxid cupros : 5uprocid ;
-oxiclorura de cupru (piatra vanata ;
-acetat bazic de cupru (verde gris ;
-acetoarsenit de cupru (verde de Paris ;
Ca!#e'e "to+cate $
-consumul de plante stropite recent cu solutii pe baza de cupru ;
-ingerarea accidentala a solutiilor pe baza de cupru ;
-ciugulirea cristalelor de sulfat de cupru in locurile accesibile pasarilor ;
-toxicitatea cuprului creste in unele situatii : combinat cu arsen, plumb, cand cupru se dizolva in
apa si grasimi ;
-%# la bovineC (++mg2Bg, ovineC (+mg2Bg .
Mod de act!"e $
-intoxicatia se produce accidental ;
-cuprul difuzeaza in tot organismul sub forma de albuminat cupric ;
-in doze mici determina voma, are actiune astringenta, inhibitor al secretiilor;
-in doze mari: actiune caustica determinand ulcere, toxic cardiovascular, nefrotoxic, hepatotoxic,
hemolitic, depresor neuromuscular, produce methemoglobinemie.

Tablou clinic, modificari anatomo-patologice: vezi #P.
T)ata%e"t $
-evacuarea continutului gastrointestinal : vomitive (apomorfina, =peca ;
-antidoturi :
-preparate pe baza de sulf : sulfura de fier, apa cu sulf (se formeaza sulfit de cupru netoxic ;
-ferocianura de potasiu solutie +.'., formandu-se ferocianura de cupru netoxica ;
-ferobismutat de potasiu '. (sarea galbena de Glauber ;
-molibdat de amoniu 2&&mg%zi%oaie in forma cronica ;
-sapun (apa saponata ;
-diuretice ;
-cardiotonice ;
-simpaticomimetice.
INTOXICATIA CU IERBICIDE
Intoxictii 3!o)"%# )# c$o!ti


4olositi in agricultura pentru efectul ierbicid , se folosec ( preparate : clorat de / D)area
&ertholet , clorat de *a D Travex .
=ntoxicatia este accidentala prin consumul substantelor la locul de depozitare , sau cand
se amesteca cu hrana , cel mai adesea apare in urma administrarii pe pasune in mod neuniform
sub forma de bulgari.
%# cabaline (1+g2animal , vaca1++g , 1g pasare .
Patogeneza:
-cloratii au un efect iritant asupra mucoasei digestive si un efect methemoglobinizant .
)imptomatologie :
-diaree , colica , tremuraturi musculare , mers dificil ,
-uneori hematurie ,
-efectul methemoglobinizant , tradus prin dispnee , crize de asfixie si cianoza mucoaselor .
%iagnosticul:
-pe baza leziunilor D colorarea inchisa a tesuturilor datorita asfixiei celulare si semnelor clinice .
%iagnostic diferentiat:
-intoxicatia cu nitrati-nitriti ,
-in intoxicatia cu clorati , methemoglobinemia este mai grava si de mai lunga durata .
Tratamentul :
-albastru de metilen (. , 3.3mg2Bg la interval de ( ore , in primele '( ore de la expunere .
-se intrerupe tramentul cand pe proba de sange proaspat recoltat nu se mai inchide la culoare
dupa 1 minute .


Intoxicti 3!o)"% )# c$o!5#noxi)#!i.tii ci&i$o! (!%i


5ele mai frecvente intoxicatii cu ierbicide organice , se datoreaza consumarii plantelor
tratate cu aceste substante , acestia sunt considerati hormoni vegetali deoarece regleaza cresterea
planetelor prin modificarea metabolismului acestora , se mai numesc fitohormoni .
5ei mai importanti sunt :
-acidul (,> D diclorfenoxiacetic
-(,>,1 D triclorfenoxiacetic
8cestea actioneaza prin modificarea toxicitatii unor plante si un efect teratogenetic
valabil pentru (,>,1-T , determinand malformatii osoase si chisti renali , (,>,1 D T are si efect
toxic datorita unei impuritati pe care o contine (dioxina .
)imptomatologie:
-la rumegatoare: uscaiunea botului , anorexie , astenie musculara in principl pe trenul posterior ,
paralizia prestomacelor , cahexie .
-la caine: epifora , stranut , voma , ataxie , spasme periodice , melena si hematemeza .
-leziuni nespecifice : congestie renala si hepatica , congestii si hemoragii gastrointestinale .
Tratament:
-evacuarea continutului digestiv , tonice generale si substante alcaline .

Intoxictii 3!o)"%# )# )#!i.ti )i3i!i)inici


4olositi ca ierbicide : %iNuat D Preglon , 4&-( , ?eglon si ParaNuat
-intoxicatia apare frecvent la oaie , porc si taurine .
-la om , oaie si porc determina o pneumonie progresiva , latenta si ireversibila cu fibroza
pulmonara .
-la taurine: excitatie prin convulsii , colici , tremuraturi musculare , diaree hemoragica si
semnele edemului pulmonar .
Tratament simptomatic , adsorbante si pansamente digestive , medicatie de sustinere .


Intoxictii 3!o)"%# )# T!i&in#


4olosite ca ierbicide , cu remanenta indelungata in sol , denumiri comerciale :8trazin ,
)imazin , 8mitrol si 8tramex.
-%T '++mg2Bg la rumegatoare , la care se elimina si prin lapte , la doze mici se
acumuleaza , in momentul atingerii pragului maxim , animalul moare fara semne clinice .
-la doze toxice : anorexie , polidipsie , depresiunea sistemului nervos central , spasme musculare
, dispnee ,
-animalele mor la - saptamani de la ingestia toxicului , datorita paraliziei medulare ,
constatansu-se paralizia extremitatii posterioare , ce avanseaza cranian .
#eziuni: ficat friabil , congestie si necroza hepatica si renala , hemoragii epicardice ,
degenerescenta la nievlul suprarenalelor
Tratamentul este simptomatic
-trazinele nu sunt toxice pentru albine , pentru pesti devin toxice de la 9ppm .


Intoxictii 3!o)"%# )# S"tn


)e mai numeste si &utylate , ierbicid de sol , --1l2ha , se foloseste singur , este foarte
toxic , se mai foloseste si in amestec cu (,>-% si 8trazin .
=ntoxicatia apare in urma hranirii cu fura!e combinate cu continut de peste 1+. porumb
boabe ierbicidat in perioada de germinatie cu )utan .
)imptome :
-polidipsie , perozis D perturbare a homeostaziei a P-5a-"g ,
-desprinderea tendonului 8hile , oase moi si deformate usor de rupt , la pasari cioc moarte ,
fracturi frecvente , tumefierea articulatiei tarso-metatarsiene .
#eziuni:
-scaderea principalelor constante ale sangelul , acaderea acsobinemiei , influenta negativa a
sistemului imunoformator , trombosite in diverese stadii de dezintegrare ; apare frecevnt .
Tratamentul fara rezultat .


Intoxictii 3!o)"%# )# *o$"%coci)# *#t$)#1i)#


"oluscocidele sunt substante chimice pentru combaterea molustelor , melcii terestrii si
acvatici in principal.
-melcii produc pierderi economice , si sunt gazde intermediare pentru diferiti paraziti .
"etaldehida este un produs de polimerizare al aldehidei acetice , se gaseste sub
denumirea de : #imacid , 8ntilimax , "eta , se foloseste sub forma de momeli , cu concentratie
de pana la -.1. sau se foloseste sub forma de spray , in contact cu metaldehida , melcii secreta o
cantiate mare de mucus si mor prin deshidratare .
=ntoxicatia la animale apare accidental prin consumul plantelor tratate , a apelor
contaminate si a melcilor morti , precum si a momelilor . 5ele mai expuse sunt pasarile , porcii
si acinii vagabonzi .
%# caine +.>g2Bg , rate si oi +.-g2Bg , pasari +.1g2Bg .
=n mediu acid metaldehida se depolimerizeaza si elibereaza o mare cantitate de etanol ,
actioneaza ca un puternic iritant asupra cailor urinare si a mucoasei gastrointestianla , actiune
excitanta apoi depresiva asupra )*5 .
)imptome similare intoxicatiei cu stricnina:
D accesse epileptiforme , transpiratie , tahicardie , dispnee , cianoza , opistotonus , ataxie si
astaxie , voma , colici , diaree uneori hemoragica , in final tetanie , pe toata durata intoxicatiei se
cinstata hipertermie .
-la pisica nistagmus ,
-la caine simptome predominant nervoase .
#eziuni:
-gastroenterita hemoragica , uneori necrotica , hemoragie pulmonara interstitiala si hepatoza ,
encefaloza .
Tratamentul:
-spalaturi gastrice su ser fiziologic caldut , sau cu solutie izotonica de bicarbonat de sodiu ':' cu
carbune , (ori 2zi , (-- zile , barbiturice i.v. , analeptice , cardiotonice , glucoza i.v. .
Profilaxie:
-faneata sau pasunea tratata sa fie cosita si greblata , fanul rezultat se arde ;
-accesul animalelor pe terenurile tratate , se interzice -+ zile .
INTOXICATIA CU INGRASAMINTE C2IMICE SINTETICE
(FERTILIZANTI)
Intoxictii 3!o)"%# )# in(!%*int# &oto%#(nit!ti6nit!iti, &otti6&otiti)
8zotat de *a D )alpetru de 5ile ,
8zotat de 5a D )alpetru de *orvedia ,
8zotat de / ,
8zotat de amoniu D )alpetru de "ontana sau de #euna ,
8zotit de *a ,
8zotit de 5a ,
)ulfat de amoniu ,
5lorura de amoniu ,
5ianamida de 5a ,
Eree ,
8moniac.
5auzele intoxicatiei:
'.=ntoxicatia se produce datorita consumului unor plante cu mare capacitate de acumulare
a nitratilor si nitritilor.
-acestea sunt : ovaz , orz , secara si porumbul - sub forma de masa verde ; trifoi fan si masa
verde , frunze si colete de sfecla de zahar , frunze de cartof , rapita si mustar D aceste plante
acumuleaza cantitati mari in principal in sezoane secetoase urmare de precipitatii abundente ,
ridicandu-se pana la un nivel toxic .
8similarea azotului de plante este conditionat de conditiile meteriologice dar si diferite
oligoelemente precum "n si "o.
-"o face parte din nitratreductaza , fiind antagonizat de "n D aceste proces se realizeaza in
rumen dar si in sol ce influenteaza solubilitatea si asimilitatea oligonineralelor .
<tapele succesive de reducere a nitratilor in nitriti mai necesita 5u , 4e si "g .
(.=ntoxicatia se mai produce datorita tratarii plantelor cu (,>-% si (,>,1-T modifica
metabolismul protidic al unor plante din familia crucifere in directia producerii de nitrati .
-.5onditiile de depozitare a plantelor : umiditatea si caldura , favoizeaza transformarea
nitratilor in nitriti , nitritii sunt de '+-'(x mai toxici decat nitratii .
>."anifestarile de pica la animale bovinele prezinta o adevarata placere in a consuma
ingrasamintele pe baza de azot.
1.=ntoxicatia este indusa de apa poluata prin antrenarea ingrasamintelor in panza freatica
dupa tratarea terenurilor , sau prin poluarea surselor de apa cu balegar , purin , pae amoniacale ,
materii organice descompuse , saramura de siloz .
-este cunoscut ca se induce methemoglobinemie cronica la vitei in urma prepararii
substituentului de lapte cu apa poluata cu nitrati .
Tratamentul: pentru diareea declansata la vitei , trebuie sa includa albastru de metilen i.v.
9.=ntoxicatia consecutiva administrarii repetate a unor medicamente care contin nitrati si
nitriti D subnitratul de biusmut .
:.Gazul de oxid de azot din silozuri , se produce pe cale respiratorie .
INTOXICATIA CU NITRATI

*itratii au actiune iritanta locala , provocand congestii si hemoragii la nivelul tubului
digestiv , si congestie renala , acestia in prezenta nitrat-reductazei in fura!e sau in rumen si sange
se transforma in nitriti , acestia se descompun in amoniac si hidroxilamina .
$ molecula de nitrit interactioneaza de oxihemoglobina , aceasta este o oxidare a 4e
bivalent din hemoglobina , la 4e trivalent in methemoglobina , cu a!utorul a doua enzime
reducatoare din sange , deci pincipala actiune a nitritilor este convertirea hemoglobinei in
methemoglobina incapabila de transportul oxigenului , inducand anoxie tisulara si moarte .
Ialorile normale ale nitratilor in sange : bovine -.>A2- +.( mg2'++ml sange , -.1 ovine A2-+.- .
*itratii au o puternica actiune vasodilatatoare , efect pentru care sunt folositi si in
terapeutica , care in cazul intoxicatiei determina colaps vascular ; reduc factorii vitaminici 8 si <
in principal al precursorilor, impiedicand conversia carotinoidelor la nivel hepatic in vitamina 8
prin actiunea inhibitoare asupra tiroidei , cu consecinte negative asupra reproductiei , scaderea
sporului de crestere .
?educ activitatea acetilcolinesterazei , ceea ce face ca procesele fiziopatolocice si o parte
din manifestari sa fie similare cu cele din intoxicatia cu organofosforice .
$xizii de azot inhalati din silozuri determina pneumonia atipica a rumegatoarelor .

S%&to%ato'o(e $
-efectul nitratilor este maxim asupra aparatului digestiv determinand vomituritie , vomitari ,
colici si diaree ; asupra rinichilor , determinand poliurie consecutiv congestiei renale ;
-actiunea nitritilor indusa de methemoglobinurie '-(. in sange este normala la >+. se poate
vorbi de contaminare toxicologice , 1+-9+. se instaleaza asfixia tisulara , aceasta se exprima
prin : stare de neliniste , polipnee si dispnee insotite de respiratie bucala ,
-la extremitatile urechilor si subabdominal se observa modificari de culoare similare la purcei cu
cele din salmoneloza ,
-cord pocnitor , verti! , astazie si crampe musculare , diaree , colaps periferic , moarte consecutiv
vasodilatatiei , femelele gestante avorteaza , iar bovinele supravietuitoare fac emfizem pulmonar
interstitial .
=n cazul consumului prelungit al unor doze subtoxice se constata semnele avitaminozei 8
intarzierea n crestere la tineret , scaderea productiei de lapte , indigestii recidivante si tulburari
de reproductie D avort , mortalitate la nounascuti , infecunditate .

Le#!"$
-cianoza , sange ciocolatiu , uneori este culoarea sangelui viu datorita formarii
nitroxihemoglobiunei ,
-miros intepator al gazelor de azot la deschiderea cadavrelor ,
-congestii si hemoragii severe ale prestomacelor , stomacului si intestinului ,
-congestie renala , hemoragii submucoase si subseroase,
-avortonii sunt fie mumificati , fie prezinta modificariele consecutiv asfixiei : hidrotorax ,
ascita , hemoragii subepicardice , perirenale , mubmucoase , subseroase , focare necrotice
splenice si hepatice , cotiledoanele au necroze circumscrise calcificate .

Da("o,tc:
-diferential fata de :
-la rumegatoare D tetania de iarba , pneumonia atipica interstitiala , intoxicatia cu gaz de
siloz , intoxicatia cu acid cianhidric , intoxiactia cu sulfina , intoxicatia cu monoxid de carbon ,
intoxicatia cu medicamente D digitoxina , unele plante cu principii toxici cardiotonici D oleandru
;
-suine : salmoneloza , pesta porcina , ru!et , afectiuni cardiace sau erspiratorii .
-diagnosticul terapeutic : albastru de metilen , determinarea hemoglobinemiei , determinarea
nitratilor si nitritilor din apa , fura!e , ser , etc .

T)ata%e"t $
-convertirea rapida a methemoglobinei in oxihemoglobina cu substantele reducatoare , cu
albastru de metilen >. 3.3mg2Bg i.v. in intoxicatia acuta , in cele subacute cu albastru de
metilen (. i.v. ,
-ameliorarea se face in 1 minute , tratamentul se repeta la '( ore ,
-se mai poate folosi vitamina 5 in cantitati mari , purgative uleioase si apa la discretie ,
hemotransfuzie , oxigenoterapie , antibiotice cu spectru larg in '3-(+l apa rece peros D pentru a
impiedica conversia bacteriana a nitratilor in nitriti .
-in intoxicatiile cronice se suplimenteaza ratia cu vitamina 8 , % si < , se administreaza saruri
iodate si microelemente .
8lbastru de metilen poate determina intoxicatie la pisica si caine cu determinarea anemiei
hemolitice cu corpusculi ;eintz .

P)o.'a+e$
-supravegherea manipularii si depozitarii pesticidelor azotoase ,
-interzicerea depozitarii in acelas loc cu fura!ele ,
-controlul periodic al apei si fura!elor din unitati , -
obligativitatea respectarii intervalului de cateva saptamani de la tratarea unui teren pana la darea
in consum a plantelor ,
-administrarea de ratii bogate in glucide ce maresc toleranta fata de nitrati .
-aplicarea cu discernamant a unor ierbicide , tratamentul la timp al sindromului de pica ,
administrarea preventiva a vitaminei 8 .
Intoxicti 3!o)"% )# nit!o&*in#


Transformarea nitritilor in nitrozamine se face in conditiile hranirii rumegatoarelor cu
faina de peste conservata cu nitriti de sodiu , determinand hepatosteatoza ; prezenta nitrozaminei
s-a evidentiat si in faina de grau si branzeturi , au actiune mutagena, teratogena , carcinogena D
atribuita produsului de metabolizare dupa care se formeaza radicalul organic ce produce
leziunea biochimica maligna .
%#1+ C (++-(+++mg2Bg , incadrandu-se in categoria de toxicitate medie; prezinta
importanta datorita potentialului cancerigen .


Intoxictii 3!o)"%# )# in(!%*int#$# 5o%5tic#


Toxicitatea superfosfatului este mai mica fata de cele azotoase , se atribuie fosforului si
florului si a unor impuritati pe care le contin , florul are un rol important chiar daca se afla in
cantitate de '+-'(x mai mica , astfel apatita contine '9-->. fosfati si -.3. 4 .
=ngrasamintele fosfatice minerale se impart in > grupe :
'. fosfatii naturali D apatita ;
(.usor solubile D superfosfatii ;
-.solubile in citrati D fosfat de calciu , fosfat de magneziu , fosfat alcalin , zgura lui Thomas ;
>.solubile in acizi D faina de oase degresata , nedegresata si degelatinata .
=ntoxicatia apare datorita ingerarea involuntara a ingrasamintelor a!unse accidental in apa
de baut sau in amestec cu fura!ul in principal borhoturi , contaminarea pasunilor cu resturi de
ambala!e ce contin resturi de ingrasaminte , consumul de taietei si nutreturi combinate
transportate in vehicule folosite si la transportul ingrasamintelor , presararea pe pardoseala de
superfosfat in gra!diurile porcilor la ingrasat pentru a fixa amoniacul dega!at de gunoiul de gra!d
sau de asternut , consumul ingrasmintelor in principal de pasari .

8u actiune locala iritanta , si o actiune generala de care se fac responsabili P si 4 :
P D tesuturi bogate in lipoizi , interfereaza oxidarile tisulare provocand hipoxie si modificari in
contractibilitate musculara , inhiba procese hepatice frenand depunerile de glicogen in ficat si
muschi , determinand acidoza metabolica , actiune hemolitica , producand anemie hipocroma ,
trombocitopenie si leucocitoza ;
4 D toxic citoplasmatic si enzimatic , deregleaza metabolismul 5a cu precipitarea ionilor de 5a
din sange , actioneaza distructiv saupra osteoblastelor , se a!unge la necroza si atrofie osoasa ,
inhiba activitatea enolazei cu rol in osificare , actiune inhibitoare asupra fosfatazei care in mod
normal stimuleaza mobilizarea 5a din sange spre os , inhiba citocromoxidaza .

S%&to%ato'o(e$
-in cazul intoxicatiei morbiditate '+-'1. si mortalitate '+-'++. ,
-simptome nespecifice : acut semnele apar la '+-'>ore , semne digestive si nervoase D sialoree ,
polidipsie , enoftalmie , bruxism , gemete , semnul negatiei , lovirea abdomenului ,
autoascultatie , manifestari tetaniforme , timpanism , dureri mari la palpatie in regiune cheahului
, diaree profuza cu fecale fetide ,
-in faza finala hipotermie , respiratie accelerata , puls filiform , tendinta la hemoragie ,
opacifierea corneei .

Le#!" $
-cadavru balonat , rect si vulva prolabate si cianotice ,
-supraincarcarea stomacelor cu continut partial digerat si mucoasa usor detasabila , continutul
cheagului brun-rosietic , peretele cheagului are infiltratii hemoragice ,
-ficat flasc de culoarea argilei, friabil , sange coagulat negru .

T)ata%e"t$
-simptomatic , cu suspensie de carbune in cantitati mari , permanganat de / +.' la mie per os ,
bicarbonat de *a 9. p.o. , gluconat de 5a , barbiturice si preparate pe baza de calciu pentru
reducerea convulsiilor .


C3ito$ 3o$"!# 6 .#&i x#!ox

ERGOTISMUL
<ste produs de consumul produselor vegetale atacate de micetul 5laviceps purpurea
(secara cornuta. Partea toxica este reprezentata de sclerotii care constituie forma de latenta a
acestui mucegai. 8taca secara, graul, ovazul, orzul, raigrasul, golomatul, costreiul, paiusul,
orzoaica.
=n spicele acestor plante unele seminte sunt inlocuite cu niste cornulete violet-inchis care sunt
scleroti.
)clerotii contin:
6*in# /io(#n# (#%to$i)#): capabile sa provoace o variata gama de tulburari;
<x : histamina, tiramina, izoamilamina, acetilcolina
6$c$oi&i : sunt cei mai importanti dpdv toxicologic ; - grupe :
a. grupul ergotaminic : ergotamina, ergozina- provoaca contractii uterina prelungite care duc la
ocluzionarea vaselor sangvine si asfixia fatului ;
b. grupul ergotoxinic : ergocristina, ergocriptina, ergocornina- actiune similara celor de mai sus ;
c. grupul ergometrinic : ergometrina, ergobazina- i doze mici determina contractii ritmice, in
doze mari contractii tonice.
Toate grupele contin acid lisergic, deosebindu-se prin fragmentul bazic de care dispun.
6#!(o%t#!in : prin iradierea cu EI se transforma in vit. % (ergosterol ;
6$c$oi&i c$.inici : prezenti in sclerotii lui 5laviceps spp care paraziteaza ierburile din
<xtremul $rient, 8frica.
Enele micotoxine provoaca vasoconstrictie, contractii uterine, bloca! adrenergic avand efecte
centrale si periferice.
-efect central : vomitare, tahicardie, inhibitia centrului vasomotor, sindrom de excitatie,
midriaza, hipertermie, hiperglicemie.
-efect periferic : stimuleaza musculatura neteda provocand vasoconstrictie, hipertensiune cu
efect ocitocic manifestat mai ales pe uterul gestant.
S%&to%ato'o(e $
-intoxicatia cu secara cornuta determina manifestari clinice cu evolutie si intensitate diferita in
functie de spp, continutul in alcaloizi al sclerotilor si cantitatea consumata.
-cele mai sensibile : bovine, pasari, porcina, cabaline
-simptomatologia se caracterizeaza prin > categorii de semne :
'. tulburari gastro-intestinale : intalnite la bovine, uneori si la porc
-modificari ale mucoasei bucale asemanatoare cu cele din febra aftoasa (vezicule, eroziuni, in
restul mucoasei digestive, spatiul interdigital ;
-diaree, colica, vomitare la porcine ;
(. gangrena extremitatilorC ergotism gangrenos : bovine, porcine, pasari.
-mumifierea extremitatilor (falange, metacarp, metatars, ureche, coada, mameloane
-pasari : cianoza crestei, barbitelor, caderea in urma gangrenei a ciocului, limbii, falangelor.
-. tulburari uterine : peristaltism uterin exagerat care determina avort, sterilitate indelungata.
>. tulburari nervoaseC ergotismus convulsivus: bovine, ovine
-hiperexcitabilitate, midriaza, amauroza, amiotrofie, crampe musculare;
=n urma simptomatologiei impresionante mortalitatea este redusa. Eneori simptomele se
pot intalni combinate in moduri diferite in acelasi efectiv. 5antitati mici de toxina, insuficiente
pentru aparitia intoxicatiilor, pot determina o slabire progresiva pana la cahexie.
T)ata%e"t$
-evacuarea tubului digestiv
-administrarea de tanin
-cardioexcitante
-vasodilatatoare
-vit. PP.
CLA7ICEPSOTOXICOZA
<ste produsa de consumul de plante din genul Paspalum infectate cu 5laviceps paspali
care produce clavicepsotoxicoza. &oala este cunoscuta in zonele limitrofe "arii *egre (nu
?omania, precum si in =talia. )e pare ca toxicitatea este imprimata de alcaloizii derivati ai
acidului lisergic in cantitati mai mari de '++ de ori decat cei din 5. purpurea.
-sensibilitate : bovine, cabaline, ovine, porcine, pasari
-%T la calC +.'1mg2Bg, %#C +.1mg2Bg
S%&to%ato'o(e $
-semne digestive si nervoase care apar in '-- zile de la consumul sclerotilor
-convulsii, mers ebrios, ataxie, astazie, verti!, dromomanie, tahicardie, tahipnee
-coprostaza in conditiile unui apetit nealterat
-mortalitate '++. in (-- zile
Le#!" $
-necaracteristice : hiperemii digestive, lfn mezenterici mariti, degenerescenta organelor
parenchimatoase
T)ata%e"t $
-evecuarea tubului digestiv, solutii glucozate, cardioexcitante.
PUCCINOTOXICOZA6 3!o)"% )# 8!"(in9
<ste produsa de puccinotoxina produsa de Puccinia si Eromyces.
<x : P. recondida (rugine bruna a graului, P. gumarum (rugina galbena, P. graminis (rugina
neagra, P. bordei (rugina bruna a orezului, P. sorghii (rugina porumbului, E. trifolii, E. striatus
(rugina lucernei.
8cesti miceti elaboreaza uromiceotoxina sau puccinotoxina care actioneaza iritant asupra
leguminoaselor si sunt neurotoxice.
-sensibilitate : cabaline, rumegatoare, suine.
C'"c , a"ato%o&ato'o(c $
-tulburari motorii si senzitive
-faringita
-inflamatia cailor respiratorii
-pneumonie
-tulburari digestive : stomatite, glosite, colici, diaree (uneori hemoragica
-tulburari urinare : nefrita, cistita
-paralizia trenului posterior
-edeme sc
-prurit generalizat
-ficat galben-verzui.
USTILAGOTOXICOZA6 8tci"n#9
Estilagotoxina este elaborata de fungul Estilago ale carui numeroase spp contamineaza
diverse plante: E. maydis, E. tritici (grau, E. hordei (orz, E. oculta (secara, E. Bolleri (ovaz.
"ai sunt afectate si alte spp de ierburi perene : mana de apa, golomat, ovascior (8rrhenatherum
ciatius.
#a porumb taciunele se afla in niste pungi tumoriforme de marime variabila cu continut
negru pulbere, dispuse pe stiuleti, tulpina, spice, frunze.
Taciunele de grau, orz, ovaz inlocuieste spicul.
"icotoxinele sunt elaborate in anumite conditii de temperatura si umiditate.
8ctiunea principala a toxinei este iritant locala afectand deglutitia, actioneaza asupra maduvei
spinarii.
S%&to%ato'o(e $
-tulburari motorii si senzitive
-paralizii
-rinita, traheita, pneumonii
-E. zeae : produce avort
-E. tritici : intoxicatii grave la taurine, traduse prin sialoree, leziunii aftoae pe mucoasa bucala,
scaderea acuitatii vizuale, dezorientare, retivitate, paralizia trenului posterior, avort cu caracter
enzootic.
TILETIOTOXICOZA
Produsa de tiletiotoxina elaborata de tilletia (OmaluraP cu spp : T. tritici (spice de grau,
T. triticoides (lolium perene.
&oabele de grau afectate sunt mai scurte si sferice, mai usoare, cu santul ventral mai
pronuntat. )porii sunt plasati in interiorul bobului si nu ies in afara decat daca bobul este spart in
palma, ramanand doar membrana. )porii au iros de peste alterat datorita trimetilaminei. )e pot
gasii si in tarate sau uruieli de cereale avand culoare maronie2 cenusie.
S%&to%ato'o(e $
&ovine : &a)a'#a .a)"(e'!, paralizia trenului posterior, tremuraturi musculare, diare
apoasa cu tenesme, avort
Porcine ; in plus- voma
8fecteaza calitatea carnii, se recomanda indeparterea din ratie a fura!ului cu : zile inainte de
sacrificare la pasari, >+->1 de zile la suine.
T)ata%e"t $
-simptomatic : ser glucozat, solutii clorurate izotonice iv
-anestezice, astringente, adsorbante.
SINDROMUL ESTROGENIC MICOTOXIC
"aladie intalnita mai ales la purcei, rar la taurine si pasari.
)urse : boabe sau stiuleti de porumb parazitati cu 4usarium graminearum (Giberella zeae cand
umiditatea lor este mai mare de (1. si acestia sunt stocati in spatii deschise (porumbar+.
"icetul se mai dezvolta si pe boabele de orz, ovaz si grau depozitate si conservate incorect.
<strogenismul este produs de micotoxina elaborata de micet numita zearalenona (toxina 4(.
%ezvoltatrea ciupercii toxigene este favorizata de temperaturi cuprinse intre (>-(:Q5,
elaborarea zearalenonei este optima la mai mult de '>Q5. 8ceasta particularitate explica
incidenta mai mare primavara si toamna.
Meca",% de act!"e $
-desi zearalenona nu are structura steroida, efectele ei biologice principale sunt de naruta
estrogenica si anabolizanta.
S%&to%ato'o(e $
Porcine : sindromul se declanseaza la >-: zile de la ingerarea porumbului contaminat si
poate fi usor recunoscut pentru ca apare in masa la tineretul porcin de '-> luni.
-la femele : congestie si edematierea vulvei care progreseaza pana se produce prolaps vaginal
-la masculi : prolaps rectal cu edem al preputului, furoului
-scroafele gestante avorteaza sau fata purcei neviabili
-vindecare spontana daca este inlocuit fura!ul toxic, functia de reproductie nu este afectata
Pasari :
-curci : tumefactia cloacei, prolaps cloacal, cresterea bursei 4abricius
-curcaniA gascani: scaderea capacitatii fecundante a spermei
-cocos : rezistent
-degenerescenta chistica a oviductului si a epiteliului seminifer la mascul.
T)ata%e"t $
-terapia cu #; este ineficienta.
INTOXICATIA CU FACTORUL EMETIZANT SI DE REFUZ AL 2RANEI
<ste intoxicatia benigna a porcilor cu metaboliti toxici ai micetilor din genul 4usarium
caracterizata prin voma si inapetenta.
)urse toxice: porumb sau nutret combinat infestat cu spp de 4usarium.
Toxicitatea se datoreaza fusarenonei F (vomitoxina, tricotecena care produce emeza la
mamifere si pasari.
S%&to%ato'o(e $
-boala apare alaturi de sindromul estrogenic micotoxic si evolueaza in masa in ingrasatoriile de
purcei
-primul semn : refuzul consumului fura!ului
-subiectii care consuma vomita, uneori emeza generalizata in tot efectivul
T)ata%e"t$
-indepartatrea fura!ului contaminat care nu poate fi conditionat pentru a scadea toxicitatea.
RUBRATOXICOZA
<ste o micotoxicoza produsa de rubratoxina 8 si & elaborate de penicillium rubrum
frecvent intalnita pe fura!e si alimente, cereale (porumb, reziduri de morarit si panificatie,
prezentandu-se sub forma de colonii de culoare rosie.
<ste intalnita la toate mamiferele, mai frecvent la porcine.
=n prezenta aflatoxinei &' rubratoxina & devine cancerigena.
?ubratoxina actioneaza hepatotoxic, nefrotoxic, neurotoxic, hemoragipar.
S%&to%ato'o(e$
-salivatie abundenta, incoordonari in mers, crize de hiperexcitabilitate alternand cu depresie
nervoasa, eritem cutanat in regiunile declive, de la zona submandibulara pana in zona perianala.
Le#!"$
-macro si microleziuni hemoragice generalizate
-distrofii hepatice si renale.
EXEMA FACIALA A RUMEGATOARELOR
<ste o micotoxicoza produsa de sporidesmina care afecteaza ovinele si taurinele-
dermatoza faciala de fotosensibilizare, intalnita in 8ustralia, *oua Jeelanda.
)urse toxice : pasuni infestate cu Pythomyces chartharum care elaboreaza sporidesmina.
"icetul creste pe resturi vegetale de pe terenuri inierbate.
)poridesmina are actiune citotoxica si fotosensibilizanta asupra mamiferelor, initial
produce degenerarea epiteliului canalelor biliare, ulterior tesutul con!unctiv proliferat produce
compresia canalelor biliare, obliterate de detritusuri celulare si bila coagulata.
4otosensibilitatea este o manifestare secundara incapacitatii ficatului de a prelua
filoeritrina din sange, care se acumuleaza in circulatia periferica si absorbe energia solara prin
zonele cutanate depigmentate si expuse.
=n aceste zone (mai ales pe fata se produc edeme, exsudatii seroase, veziculatii care
formeaza cruste , ulceratii, necroze. 8nimalele pot fi afectate repetat, nu se declansaza o reactie
imunitara.
S%&to%ato'o(e $
-anorexie, diaree, dupa :-'+ zile semnele fotodermatozei cu edeme faciale, la nivelul
membrelor, edeme vulvare care duc la complicatii in urma traumatismelor care determina
procese septice, complicate cu septicemie.
Mod.ca) a"ato%o&ato'o(ce $
-dermatoza si supuratie cutanata
-hepatoza difuza sau maculata, ingrosarea canalelor biliare, ocluzie biliara cu bila coagulata,
perihepatita mai ales pe fata diafragmatica.
T)ata%e"t $
-igienic si simptomatic, cu asigurarea umbrei
-antihistaminice, glucocorticoizi.
LUPINOZA MICOTOXICA
Produsa de un metabolit toxic de natura acida sau fenolica al micetului Phomopsis
leptostromiphormis, boala fiind caracterizata de hipertermie, inapetenta, depresiune nervoasa,
icter.
S%&to%ato'o(e $
-se intalneste mai ales la ovine, taurine, cabaline, porcine
-inapetenta, anorexie
-icter (culoarea icterica poate diminua, mortalitatea continua cca ( luni de la indepartarea
fura!ului
-moarte in (-'> zile de la consum
-paraclinic : cresterea cupremiei si a excretiei urinare de cupru, cresterea transaminazelor serice,
cresterea corpilor cetonici.
Mod.ca) a"ato%o&ato'o(ce $
-ficat marit, friabil, culoare galben-deschis, cu degenerare grasa (steatoza hepatica- in forma
acuta
-in forma subacuta, cronica: atrofie hepatica, chiar ciroza cu ascita, icter generalizat,
splenomegalie, nefroza, hidrotorax, hidropericard.
Da("o,tc$
-pe baza icterului
-diferential: intoxicatia cu cupru, leptospiroza, aflatoxicoza, carenta de catori lipotropi
(metionina, colina.
INTOXICATIA CU TREMORGENI
"icotoxinele tremorgene sunt incadrate in ( grupe structurale:
-grupa ': Penitremul (tremorgen, Tremortinele 8 si &, Paxilina
-grupa (: acidul ciclopiazonic, acidul tenuazoic, eritrosBirine, viridicatumtoxine.
8ceste micotoxine sunt elaborate de metabolitii unor spp de miceti din genul Penicillium,
8spergillum: P. cyclopium, P. palitans, P. pulberulum, 8. verzicolor, 8. flavus.
5ei mai sensibili sunt viteii, apoi galinaceele, iepurii.
S%&to%ato'o(e $
-tremuraturi musculare generalizate
-extinderea fortata a membrelor in spri!in
-titubari
-opistotonus
-pedalari in decubit lateral
-convulsii tonice si clonice.
Mod.ca) a"ato%o&ato'o(ce$
-hepatoza cu vacuolizari ale hepatocitelor
-petesii subendocardice si subepicardice
-hemoragii la nivelul suprarenalelor.
T)ata%e"t$
-tranchilizante
-solutii glucozate
-factori lipotropi
-vit. &'.
LEUCOENCEFALOMALACIA EC7INA
)e mai numeste cerebrita, meningita cerebrospinala, poala de porumb mucegait-
inatalnita in ?epublica ) 8fricana, )E8, 5hina, <gipt, Grecia, provocata de consumul
boabelor2cocenilor de porumb mucegait cu 4usarium moniliforme, caracterizat clinic prin
encefaloza si mortalitate mare ; anatomopatologic : necroza substantei albe a encefalului.
"icotoxinele sunt 4(, 4- si acidul fusarinic.
S%&to%ato'o(e$
-semnele encefalozei, paralizia faringelui
Le#!"$
-edem cortical, necroza subcorticala cu aspect gelatinos, coagulat
-hemoragii cerebrale
-necroza de lichefiere in lobii temporali, occipitali, talamus, pedunculi cerebrali, cerebel.
INTOXICATIA CU BUTENOLID (BT)
)e mai numeste Oboala de festucaP.
<ste o micotoxicoza a taurinelor, produsa de o tricotecena care se numeste butenolid, care este
un metebolit toxic al unor spp de 4usarium- 4. triccintum, 4. nivale, care paraziteaza paiusul de
livada (4estuca arundinaceea.
"ecanismul de actiune este asemanator ergotismului pentru ca &T produce
vasoconstrictie periferica.
S%&to%ato'o(e $
-semnele clinica apar la '+-'> zile de la scoaterea taurinelor la pasune, continua ' sapatamana
de la retragerea animalelor din zona infestata
-simptonatologie Aleziuni : asemanatoare ergotismului
-in plus : schiopatura cu gangrena membrelor si cozii, hipogalaxie.
ALEUCIA ALIMENTARA MICOTOXICA
#a om se numeste angina septicemica.
<ste provocata de micotoxinele fusariogenina si sporofusarina (saponina elaborate de 4.
sporotrichoides. )e dezvolta atat pe boabele de cereale, leguminoase, sfecla, cat si pe branza si
carne.
)usceptibile sunt : omul, calul, porcul, pisica.
S%&to%ato'o(e $
-salivatie abundenta, sensibilitate gastrica, diaree
-paraclinic : leucopenie si trombopenie grava, degenerescenta granulocitelor si eritropenie
-scaderea rezistentei nespecifice a organismului, care duce la aparitia septicemiilor.
Le#!" $
-diateza hemoragica
-modificari exfoliative ale pielii botului asemanatoare celor din stahibotriotoxicoza.
NEFROPATIA CRONICA MICOTOXICA
<ste o micotoxicoza cronica produsa de efectul sinergic al ochratoxinei 8, a citrininei si a
acidului oxalic la porc si pasari, caracterizata prin reducerea sporului de crestere, nefroza,
hepatoza, diateza hemoragica.
)ursele toxice sunt reprezentate de boabe de cereale : orz, ovaz, porumb, nutret combinat
infestat cu 8spergillus ochreaceus si penicillium viridicatum.
$chratoxina 8 este o micotoxina nefro si hepatotoxica pentru mamifere si pasari.
Meca",% de act!"e $
-este incomplet elucidat, deregleaza metabolismul glucidic si lipidic, modificand timpul de
protrombina
-histologic : la mamifere ochratoxina provoaca necroza tubilor uriniferi distali si necroza
periportala a hepatocitelor
-la pasari : nefroza acuta, depozite gutoase viscerale, vacuolizari difuze ele hepatocitelor,
hemoragii si necroze hepatice in focare
-citrinina este o micotoxina neproteica
-acidul oxalic este un metabolit toxic micotic secundar, precipiteaza ionii de calciu mai ales la
nivelul capilarelor tubilor uriniferi.
S%&to%ato'o(e $
-la porcine : poliurie, polidipsie (chiar daca se retrage fura!ul, scaderea sporului de crestere
-la pasari : apatie, horiplumatie, stare de prostetie, diaree, tremuraturi musculare, maturitate
sexuala intarziata, scaderea productiei de oua, scaderea procentului de ecloziune, sporul de
crestere al puilor eclozati drastic diminuat in primele ( saptamani.
Le#!" $
la porcine : rinichi marit in volum, culoare cenusie, cu edem perirenal abundent (boala
rinichiului alb
-pe sectiune : fibroza2chistizarea cortexului renal
-microscopic : degenerarea tubilor uriniferi, proliferare interstitiala con!unctivala, in fazele
avansate : atrofie si scleroza glomerulara.
-edem mezenteric si sc.
la pasari : nefroza, enterita hemoragica, hepatoza grasa, necroza hepatica in focare, guta
viscerala, regresia bursei 4abricius
-exista unele asemanari intre nefrita micotoxica si boala edemelor la porc, intoxicatia cu oxalati
(mai ales cu stir, etilenglicol.
Da("o,tc d.e)e"ta' $
-nefrita endemica (nefropatia balcanica la om intalnita in )erbia, &ulgaria, &anat, negasindu-se
corelatii pozitive intre prezenta bolii si a ochratoxinei in probele de porumb analizate.
-experimental : efect nefrotoxic foarte puternic, enterita mucohemoragica grava, necroza
tesuturilor limfoide.
INTOXICATIA CU SLAFRAMINA
)laframina este o micotoxina elaborata de micetul ?hyzochtonya leguminicola, parazit al
trifoiului rosu care la rumegatoare produce mari intoxicatii caracterizate prin hipersalivatie,
diaree, epifora, deshidratare.
)urse toxice: trifoiul rosu afectat de Oboala petelor negreP.
Toxicitatea se datoreaza slaframinei care este o amina biciclica ce produce salivatie.
5ompozitia chimica per se nu are activitate fiziologica decat dupa bioactivarea intr-o amina
cuaternara cu structura si activitate asemanatoare acetilcolinei.
'dministrarea atropinei nu are efect curativ,datorita faptului ca ea concureaza slaframina
pentru ocuparea aceluiasi receptor colinergic.
S%&to%ato'o(e$
-inapetenta
-salivatie excesiva
-polaBiurie-la debut
-diaree profuzaA deshidratare
-ataxie
-epifora
-timpanism
-hipotermie (se deschid toate robinetele- simdrom O)#E%P.
Le#!"$
-lipsesc de obicei
-edem pulmonar
-necroza hepatica centrolobulara.
T)ata%e"t $
-dietetic : indepartarea fura!ului contaminat, evacuarea continutului digestiv prin administrare de
purgative, rehidratare, resalinizare cu solutii izotonice bicarbonatate, antihistaminice
-atropina da rezultate doar preventiv.
AFLATOXICOZELE
)unt cele mai importante si mai frecvente micotoxicoze, urmare a consumului de plante
infestate cu 8spirgillus flavus. &oala s-a numit Oboala curcanilorP intalnita in 8nglia, a fost
denumita si Oboala FP, producand pagube importante.
=n 'H9- s-a determinat ca boala este cauzata de aflatoxina produsa de 8 flavus. )-a
demonstrat ca aflatoxina este produsa si de mucegaiuri din genul Penicillium (P puberulum si
de alti 8spergillus (8 ochraceus si de ?hyzopus spp.
Prezenta naturala a aflatoxinei este mentionata in : faina de arahide, faina de seminte de
bumbac, porumb, fura!e combinate, turte de bumbac, porumb, substituenti de lapte, lapte, unt,
branzeturi, sunca, salam din tarile calduroase si din ?omania.
P)o&)etat'e a.'ato+"e'o) $
-dpdv chimic sunt compusi de furofuran cu un nucleu cumarinic substituit
-principalele fractiuni cunoscute sunt : &', &(, G', G(, P', P(, &(R, "'- denumite
corespunzator fluorescentei in EI.
-toxicitate : &', G', &(, G(
-aflatoxina " apare in laptele vacilor care consuma fura!e infestate (mai ales cu &'
-pentru ca fractiunea "' sa fie detectata in lapte este necesar ca aflatoxina &' sa depaseasca
concentratia de >9ppb(parti per bilion
-cantitatea de aflatoxina "' reprezinta +.-1. din cantitatea de aflatoxina &' ingerata
-proprietatile aflatoxinelor sunt importante, le confera un spor de toxicitate
-au greutati mleculare mici, ceea ce le priveaza de proprietati antigenice
-sunt extrem de termostabile
-sunt hepatocarcinogene, mutagene, au efecte imunosupresive, determina scaderea vit. 8 din
ficat pana la disparitie (mai ales la vitei si purcei
-la nivel celular : carcinogenitate, necroza hepatocelulara
-in vivo : aflatoxina &' se cupleaza cu 8%*-ul inhiband transcriptia genelor, ceea ce duca la
mutatii ireversibile
-sensibilitate : animalele tinere sunt mai susceptibile- bobocii de rata, purceii, viteii (pot ingera
aflatoxina fie din fura!e, lapte sau transplacentar.
S%&to%ato'o(e $
la viteii nou-nascuti : diaree neo-natala consecutiv efectului toxic al aflatoxinei
transferate transplacentar
viteii ce sug lapte la mama : scaderea sporului de crestere, moarte
viteii de cateva luni : dupa o perioada de latenta ('9 saptamani- pierdere ponderala, o
explozie acuta simptomatica : diaree cu tenesme si prolaps rectal, cu sfarsit letal
!unincile si vacile adulte hranite cateva luni cu ratii ce contin aflatoxina : scaderea
productiei de lapte, semnele consecutive leziunilor hepatice (insuficienta hepatica.
Le#!" $
la bovine : endoflebita venelor centrolobulare hepatice (caracteristic, ascita, edem al
mezenterului
la ovine : este spp cea mai rezistenta, fara simptomatologie nici dupa administrare
prelungita ; fecalele ovinelor administrate in hrana bobocilor de rata au reprodus
simptomatologia
la porcine : sunt sensibili mai ales purceii de (-'> saptamani si scroafele gestante ; -
forme :
1. forma acuta : depresiune nervoasa, hipertemie initiala, apoi hipotermie, cresterea
G$T ca urmare a alterarii hepatice
2. forma subacuta: anorexie, icter, respiratie accelerata si superficiala, leziuni de
congestie hepatica, pulmonara si cardiaca, edem (emfizem pulmonar
3. forma cronica (des subclinica : scaderea sporului de crestere, icter discret, semne
ce tradeaza o suferinta hepatica
leziuni : ciroza hipertrofica nodulara (ficatul a!unge la -+ Bg, ciroza icterigena,
granuloasa, ciroza atrofica ascitogena, nefrita parenchimatoasa (Omarele rinichi albP
la pasari : puii de gaina sunt relativ rezistenti- hiperplazie limfoida hepatica
reversibila, hidropericard, ascita moderata
-gainile ouatoare rezista la doze mari fara ca aflato!ina sa se transmita prin ou
-puii de curca sunt foarte sensibili : leziuni- hepatocite vacuolizate, proliferarea canalelor biliare
-bobocii de rata : cei mai sensibili, pe ei se face testul biologic pentru aflatoxina ; apar tumori
hepatice, endoflebita obliteranta a venelor cenrolobulare
8flatoxicoza este intalnita si la om, maimuta, peste, cobai, sobolan.
Da("o,tc $
-suspectat pe baza scaderii sporului de crestere fara nici o explicatie
-examen anatomo si histopatologic
-bioproba pe bobocii de rata
-determinarea aflatoxinelor prin metode chimice
-determinarea I);-ului (crescut, proba de Tananarive.
T)ata%e"t$
-nu se preteaza, costuri mari.
P)o.'a+e $
-respectarea regulilor de recoltare a fura!elor si de depozitare a acestora.
STA2IBOTRIOTOXICOZA
<ste o micotoxicoza caracterizata prin sindrom digestiv acut, dermatoza peribucala,
sindrom hemoragipar grav, leucopenie la rumegatoare, cabaline, porcine.
&oala este provocata de micotoxinele unor miceti din grupa fungilor imperfecti-
)tachybotryx alternans (sau atra.
)urse toxice : paiele de graminee parazitate cu ) alternans care se dezvolta in colonii de
culoare neagra sub forma unor pungi neuniforme in masa de fura!.
5onditii optime de dezvoltare a micetului : temperatura mai mare de 1Q5, E?C>1., mai
ales in cursul toamnelor ploioase.
) alternans este distrus la '++Q5 in 1 minute, in solutie de formol ( . intr-o ora.
Toxicitatea se datoreaza micotoxinelor stahibotriotoxinelor care sunt substante cu structura
chimica nu forte bine cunoscuta, cu efect iritant asupra pielii si efect leucopenic. Produc
agranulocitoza grava si leucopenie, ceea ce duce la aparitia infectiilor secundare de nestavilit.
L c$ ,
-boala apare in perioada de stabulatie, cand animalele sunt scoase la pasune imbolnavirile dispar
spontan
-caracter enzootic, cu izbucniri anuale care inceteaza brusc, apoi reapar
-aparitia imbolnavirilor este legata de modul de recoltare si conservare a fura!elor, de conditiile
climatice
-cand enzootic treneazacativa ani, sunt afectate animalele trecute prin boala anterior, cat si cele
nou introduse in efectiv
S%&to%ato'o(e$ ( forme:
A. 5o!* ti3ic: cu - faze
'.faza ' : apare la (-'+ zile de la consumul fura!elor contaminate, poate trece neobservata
datorita mentinerii unei stari generale relativ bune
-se surprind semne discrete : exfolierea epiteliului perinazal si peribucal, edematierea acestor
zone, aparitia crevaselor
-stomatita catarala, necroza superficiala a gingiilor- pot deveni supurative cu prinderea lfn
submandibular
-durata fazei ' este de 3-'( zile, cand apar complicatii supurative :'1--+ zile
(.faza ( : apar modificari hematologice, dureaza 1--+ de zile
-trombocitopenie marcata (-1.+++->+.+++ trombocite2mm-, leucopenie ((.+++-1.+++
leucocite2mm-, diaree
-.faza - : hipertemie marcata (>+->'Q5 datorita accentuarii leucopeniei (sute leucocite2mm- si
invazii microbiene prin leziunile ulcerative de la nivelul mucoasei bucale
-aparitia pe mucoasa bucala si pituitara a ulcerelor cu fundul neted si areactiv
-diareea se agraveaza- dizenterie
-aritmie cardiaca, hipotensiune, colici
-dureaza '-1 zile, moartea se produce prin soc toxic, sincopa cardiaca
-uneori vindecare spontana (scaderea tempereturii, ameliorarea starii generale
B. 5o!* ti3ic: evolueaza supraacut sau acut, cu sfarsit letal
-forma atipica fulgeratoare: debut brusc, hipertermie, mucoase cianotice2 hemoragice, dispnee
intensa, moarte in '+-'( ore de la debut
-forma atipica nervoasa: debuteaza cu stare de excitatie, hiperestezie generalizata, urmata de
depresie corticala (sindrom de imobilitate, moarte in '-- zile de la debut.
Le#!"- in ambele forme :
-dermatoza peribucala, stomatita, ulceratii bucale
-hemoragii generalizate (mai ales digestive
-congestie pulmonara si renala
-distrofie hepatica
-adenopatii submandibulare, retrofaringiene si mezenterice- aspect de Oprune coapteP ale lfn
-necroza maduvei osoase.
Da("o,tc $
-diferential : 8=<, meningoencefalita virotica, antrax.
L t"!in#,
-apare mai ales in urma administrarii la gra!d de paie infestate, evolueaza dramatic cu . mare de
mortalitate.
S%&to%ato'o(e $
-semne clinice initiale : hipertermie, hipogalaxie, congestia mucoaselor aparente
-apoi : !eta!, epifora, hipersalivatie, atonia prestomacelor, anemie
-in fazele avansate : ulceratii, hematologic : leucopenie ((++ leucocite2mm-, trombocitopenie,
insuficienta cardiaca, moarte in (-9 ziel.
Le#!" $
-diateza hemoragica, necroza mucoasei digestive, degenerescenta ihepatica in focare, dilatatie
cardiaca.

L 3o!cin#,
-la purcei: rinita cu respiratie zgomotoasa, zone congestive hemoragice, apoi ulcerative pe
tegument in !urul ratului, narilor
-necroza cu aspect de depozit brun negricios la nivelul comisurilor gurii
-leziuni congestive si ulcere tapisate de depozit aderent galben-cenusiu pe mucoasa
palatina, marginea si baza limbii, !gheabul sublingual, mucoasa labiala
-scroafe mame cu purcei bolnavi : congestie si necroza al epiteliului mamelonar si
perimamelonar, in 3-'+ zile se sfaceleaza si se elimina.
T)ata%e"t $
-scoaterea din hrana a fura!ului infestat
-alimentatie lichida2 semilichida adm parenteral datorita leziunilor bucale
-antibioterapie, tonice cardiace, hemotransfuzie.
SINDROMUL PORUMBULUI MUCEGAIT LA PORCINE
Ermare a consumului de cereale sub forma de fura!e combinate mucegaite cu mai multe
spp de miceti : 4usarium rosseum, 4usarium tricintum, 8spergillus flavus, Penicillium rubrum,
8lternaria tenuis, Trichoderma viridae, 5ladosporium herbarum, *igrospora spp, Trichotecium
rosseum.
"ortalitatea poate sa a!unga la 1+-9+., tineretul fiind mai sensibil.
S%&to%ato'o(e $
-forma acuta : anorexie, depresiune nervoasa, verti!, anemie, moarte in (-1 zile
-forma cronica : anorexie, depresiune nervoasa, cifoza, mers rigid, anemie, icter.
Le#!" $
-leziuni hemoragice in ambele forme
-cavitatea abdominala plina de sange necoagulat, rinichi palizi si edematiati, ficat cirotic.
SINDROMUL 2EMORAGIC AL PASARILOR
)unt implicati mai multi miceti ale caror micotoxine scad coagulabilitatea sangelui : 8
flavus, 8 ochraceus, 4usarium rosseum, 8 clavatus, 8 glaucus, 8 fumigatus, 8 sydoKy,
Penicillium citrinum, P rubrum.
"icetii se dezvolta nu numai pe fura!e, ci si pe asternut.
?eceptivitate : gaina (puii de >-: saptamani, morbidiatte 3+., mortaliatte '--+..
S%&to%ato'o(e $
-inapetenta, anorexie
-diaree, dizenterie
-timp de coagulare prelungit
-eritrocitele scad pana la -++.+++2mm-
-leucopenie, trombocitopenie.
Le#!" $
-hemoragii masive s.c. la nivelul membrelor pelvine, pieptului
-hemoragii interne : stomac muscular, intestin subtire, ficat, splina, cord
-hemoragii in camera anterioara a ochiului
-maduva osoasa roz-galbuie.
Da("o,tc$
-examen micologic al fura!elor
-diferential: intoxicatia cu chimioterapice, coccidiostatice, Karfarina.
T)ata%e"t$
-vit. /'.

S-ar putea să vă placă și