Sunteți pe pagina 1din 8

Capitolul II- De ce sistem endodontic?

Intregul spatiu din interiorul dintelui in care este adapostita pulpa se


numeste sistem endodontic.
Figura 1. Sistemul endodontic, dupa Cohen
Contururile acestui sistem corespund conturului dintelui, dar factori,
precum, imbatranirea fiziologica, bolile si ocluzia, toti modifica
dimensiunile prin producerea de dentina secundara si tertiara si a
cementului. Sistemul endodontic este impartit in doua portiuni: camera
pulpara situate in coroana anatomica a dintelui si pulpa radiculara situate in
radacina anatomica. Alte componente sunt reprezentate de coarnele pulpare,
canalele accesorii, canalele laterale si furcale, orificiile canalelor, delta
apicala si foramenul apicalfigura !" . #n canal radicular incepe sub forma
de palnie, in general la ni$elul liniei cer$icale sau apical de aceasta si se
termina la ni$elul foramenului apical, care se desc%ide la ni$elul radacinii in
dreptul ape&ului sau pana la 'mm fata de ape&. Aproape toate canalele
'
radiculare sunt curbe, in general in sens $estibulo-oral. Aceste curburi pot
prezenta probleme in etapele de curatire, deoarece ele nu apar pe
radiografiile facute din incidenta normala. Incidentele angulate sunt necesare
pentru a determina prezenta lor, directia si gradul curburii. ( curbura poate
fii graduala a intregului canal sau poate fi foarte ascutita aproape de ape&.
Canalele cu dubla curbura sub forma de S pot fi de asemenea intalnite. In
cele mai multe cazuri numarul canalelor corespunde cu numarul radacinilor,
desi o radacina o$ala poate a$ea mai mult de un canal.
Figura !. Componentele sistemului endodontic dupa Kutller 1955
Canalele accesorii sunt canale mici care se e&tind orizontal, $ertical
sau laterlal dinspre pulpa spre parodontiu. In )'.*+ din cazuri se gasesc in
treimea apicala a radacinii, in 11.,+ in treimea medie si in 1*.1+ in treimea
cer$icala. Aceste canale contin tesut si $ase, dar nu ofera pulpei circulatie
colaterala. -le se formeaza prin captura $aselor parodontale de catre teaca
epiteliala a lui .ert/ig in timpul formarii radacinii. 0atologic ele reprezinta
o problema deoarece sunt cai de patrundere a iritantilor, de obicei dinspre
pulpa spre parodontiu.
,
Canalele accesorii pot de asemenea sa apara in bifurcatii sau
trifurcatiile dintilor cu mai multe radacini. 1ertuci si 2illiam au denumit
aceste canale, canale furcalefigura , ". Canalele furcale se formeaza in urma
prinderii unor $ase parodontale in timpul fuziunii diafragmei ce de$ine
podeaua camerei pulpare.

Figura ,. Canal in furcatie, dinte transparentizat dupa FRANK J. VERTUCCI
*
Figura '. Delta apicala
Figura *. Canale accesorii, Cohen
In urma obser$atiilor facute la microscopul electronic, diametrul
canalelor furcale a molarilor mandibulari $ariaza de la , pana la )!34m.
Figura 5. Aspect la microscopul electronic a canalelor furcale
6umarul lor $ariaza de la nici unul pana la !3 per dinte. Foramine atat
pe podeaua camerei pulpare cat si-n furcatie au fost descoperite la '5+ din
molarii 1 superiori, 1!+ molarii ! superiori, '!+ la molarii 1 inferiori si
!,+ la molarii ! inferiori. Dintii inferiori prezinta o incidenta mai mare a
numarului de numarului de foramine ce implica atat camera pulpara cat si
furcatia *5+" fata de dintii superiori ,7+". 8adiografiile nu au reusit sa
5
demonstreze prezenta canalelor furcale si a celor laterale din treimea
coronara a acestor radacini.
Intr-un studiu, camera pulpara a !33 de molari permanenti dintr-o
populatie turca a fost colorata cu 3.*+ fucsina bazica. Canalele patente au
fost descoperite in !,+ din molarii 1 superiori si inferiori, !3+ molarii !
superiori si inferiori. Aceste canale ar putea fii cauza leziunilor endodontice
prezente in furcatia dintilor.
Inca de la inceputurile endodontiei .ess si 9urc%er: pana la cele mai
recente studii au demonstrate comple&itatile anatomiei sistemului
endodonticfigura )". A fost stabilit ca un canal cu un singur foramen este
mai de graba e&ceptia si nu regula. Studiile au aratat multiplele foramina,
canale aditionale, delte, istmuri, bucle, canale in forma de C si canale
laterale la cei mai multi dinti.: De asemenea in timpul tratamentului fiecarui
dinte, medicul trebuie sa-si asume comple&itatile anatomice ce pot aparea si
care pot fi considerate normale.

Figura ). ;olar in<ectat cu $ulcanit, dupa Hess 1916
)
;edicul trebuie sa fie familiar cu $ariatele cai pe care canalele le pot
lua pana la ape&. Sistemul este comple&, canalele putand sa se ramifice,
di$ide si apoi uni. 2eine a clasificat sistemul endodontic in patru clase de
baza ce se pot regasii in orice radacinafigura 7".
Figura 7. Clasificarea lui 2eine, Castellucci
1ertuci, folosind dintii transparentizati la care sistemul endodontic a
fost colorat cu %emato&ilina, a descoperit un sistem mult mai comple&figura
=". -i au identificat opt tipuri de sisteme ce pot fi descries dupa cum
urmeaza.
7
Figura =. Clasificarea lui
1ertucci
Singurul dinte ce a prezentat toate tipurile de sisteme a fost premolarul
! superior.
Clasificarea lui 1ertuci este sustinuta si de studiul lui Calis>an ;?,
desfasurat pe mai mult de 1333 de dinti.:
Alt studiu desfasurat pe pacienti turci, ce a implicat peste 1333 de
cazuri descrie morfologie similara, cu e&ceptia ca **+ din radacinile
mesio$estibulare ale molarului ! superiori care prezentau un singur canal si
'3+ din radacinile distale ale molarilor ! inferiori care de asemenea au
prezentat in singur canal. Diferentele sunt in cele mai multe cazuri rezultatul
$ariatiilor populatiilor din cele doua studii. #n alt studiu de grup, realizat de
?artal si @ani>oglu, facut pe 133 de frontali inferiori a stabilit doua noi
tipuri de sistemefigura 13". In primul a$em doua canale separate pana in
treimea medie unde canalul lingual se di$ide, cele trei canale astfel formate
se unesc in treimea apicala a radacinii. In cealalalta configuratie un canal
paraseste camera pulpara, se di$ide in treimea medie, apoi se reuneste pentru
a forma un nou canal ce se di$ide in teri canale ce parasesc radacina prin trei
foramene separate. Alt studiu, , a e$aluat configuratia canalelor in functie de
se&ul pacientilor. Studiul a fost facut pe !733 de dinti. Din acestia ==+ au
fost identici cu clasificarea lui 1ertucci. 8estul de 1+ '5 de dinti" au
reprezentat 1, tipuri de morfologii noi, ce se intalnesc de doua ori mai des la
dintii inferiori. Acesti autori au a<uns la concluzia ca se&ul si originea etnica
ar trebui sa fie luate in calcul in e$aluarea preoperatorie a terapiei
endodontice.
=
Figura 13. 8eprezentarea lui ?artal si @ani>oglu
Aipuri specifice de morfologie apar in functie de rasa. Astfel, in
comparatie cu populatia caucaziana, populatia afroamericana prezinta un
numar crescut de canale in plus atat la premolarul 1 inferior '!.7 fata de
1'.)" cat si premolarul doi inferior 1).7+ fata de !.7+".: De asemenea
pacientii asiatici prezinta procente diferite de configuratii fata de cele
raportate in studiile pe populatia caucaziana si afroamericana.
( $arietate etnica bine recunoscuta este incidenta crescuta a unei
singure radacini cu configuratia canalelor in forma literei C, la molarii !
inferiori, la populatia asiatica.
Deoarce nu putem $orbi despre un canal ci mai degraba despre un
intreg sistem endodontic, acesta trebuie luat in considerare in cazul
microreplicarilor structurale 'D.
13