Majoritatea ierburilor cresc ca anuale si perene in aer liber in timpul lunilor de

primavara si vara dar multe dintre ele pot fi crescute, de asemenea, in interior.
In mod traditional, ierburile erau puse pe pervazuri insorite din casa pentru a stimula
cresterea. Cu toate acestea, cresterea sustinuta a ierburilor in interior necesita perioade
lungi de lumina intensa. Pentru a se acomoda cerintelor de lumina ale ierburilor, multi
gradinari folosesc lampi speciale de crestere a plantelor pentru a produce recolte de
ierburi mai mari si mai sanatoase pe tot parcursul anului.
Foloseste aceste ponturi pentru a creste ierburi aromatice in interior cu lumina
artificiala.
Alegera plantelor pentru cultivare
- Evalueaza ce plante vor prospera in mediul din interior. Nu toate
ierburile cresc bine in interior. Anualele cu viata scurta precum
coriandru, marar si creson nu produc culturi continue si nu sunt potrivite pentru
cresterea in interior.
- Ia in considerare urmatoarele soiuri de ierburi aromatice care vor produce plante
sanatoase in interior arpagic, marar de
stepa sau pitic, menta, oregano, rozmarin, cimbru,busuioc si salvie de gradina.
- !etermina cantitatea de plante pe care vrei sa o cultivi. Numarul plantelor pe care le
cresti ar trebui determinat de cantitatea pe care o vei folosi. !aca folosesti crengute de
rozmarin la pui prajit in fiecare saptamana sau pesto facut in casa din frunze de busuioc
in mod regulat, vei avea nevoie de cantitati mai mari de aceste plante. !aca folosesti
doar un varf de cutit de oregano la o pizza ocazionala atunci o planta ar fi suficienta.
- Pastreaza in casa g"ivecele cu ierburi e#istente pentru a continua cresterea pe timp de
iarna. Multe ierburi perene in g"iveci vor asigura recolte continue pe tot parcursul iernii
daca sunt prevazute cu conditii de crestere potrivite. Ia in considerare sa aduci plante
perene precum rozmarin, salvie si tar"on pentru a le creste in interior.
- $vita mutarea ierburilor perene plantate direct in gradina. %ocul mutarii poate
distruge plantele care in mod normal ar reveni la urmatorul sezon de crestere. Alege
doar plante perene in g"ivece pentru a le creste in interior in timpul lunilor de iarna.
Evaluarea optiunilor de lumina artificiala
- $ste necesar sa intelegi nevoile de iluminat ale plantelor tale. Fiecare tip de
planta necesita conditii diferite de iluminare pentru a creste cu succes. !etermina
nevoile de iluminat pe baza ierburilor pe care le vei creste. In general, cele mai multe
plante necesita intre &' si &( ore de lumina suplimentara.
- $valueaza intensitatea luminii necesara ierburilor. Intensitatea luminii va fi
1
2
Object1
determinata de puterea becului din lampile de interior si cat de aproape trebuie sa fie
planta de sursa de lumina. )uminozitatea lampii se masoara in candele sau lumeni.
Candela se refera la cantitatea de lumina care tinteste o anumita zona in timp ce
lumenul masoara cantitatea de lumina de la sursa. Cele mai multe ierburi si plante
vegetale necesita o intensitate mare a luminii pentru a produce o recolta.
- $valueaza care este cea mai potrivita culoare a spectrului luminii pentru ierburi.
)umina naturala contine un spectru complet, de la rosu la galben la violet. In timp ce
plantele necesita un spectru de culori complet pentru fotosinteza, albastru si rosu sunt
cele mai importante. )umina albastra regleaza cresterea plantelor pe cand lumina rosie
stimuleaza inflorirea si cresterea vegetativa.
- Ia in considerare lampile cu lumina fluorescenta pentu plante. *uburile fluorescente
sunt o optiune ideala de iluminare cu intesitate scazuta pentru ierburi. Iluminatul
fluorescent furnizeaza intre (' si +' lumeni per ,att, ceea ce este de - pana la . ori mai
multa lumina decat furnizeaza becurile incandescente. )a o distanta de &/ cm de bec,
lampile fluorescente furnizeaza 0'' candele1 la o distanta de .' cm furnizeaza 2/'
candele.
- Alege iluminatul fluorescent cu spectru complet care imita cel mai bine lumina
naturala. Culoarea luminii este creata de invelisul de fosfor aflat pe partea interioara a
becului. !aca aceste tuburi de lumina nu sunt disponibile, utilizeaza o combinatie de
tuburi standard albe de incalzire si de racire.
- !e preferinta, plaseaza ierburile apoape de sursa de iluminat fluorescent dar nu la mai
mult de -' cm de tub pentru a se acomoda iluminatului cu intensitate mai mica.
- %electeaza iluminatul fluorescent ca cea mai putin costisitoare optiune pentru
gradinaritul in interior.
- Ia in considerare lampile cu descarcare in gaze de inalta intensitate 34I!5. Majoritatea
producatorilor de plante comerciale folosesc lampi 4I! pentru cresterea plantelor in
interior. $le produc de obicei de - ori mai multa lumina decat cele incandescente sau
fluorescente. Iluminatul cu 4I! ofera &-'-&.' de lumeni per ,att si este disponibil sub
forma becurilor de &/'-&''' ,atti. )a o distanta de '.6 metri de becuri, lampile 4I! de
2'' ,atti furnizeaza &''' candele si pot ilumina 0.( metri patrati.
- Alege "alogenuri metalice sau lampi cu sodiu la inalta presiune. )ampile 4I! cu
"alogenuri metalice emana o lumina alb-albastruie care sustine cresterea puternica a
plantelor. )ampile cu sodiu de inalta presiune sunt optiunea cea mai eficienta energetic
a lampilor 4I! si emana o lumina rosiatica.
- Plaseaza ierburile la mai multi metri distanta de sursa iluminatoare 4I! pentru a te
asigura ca lumina nu arde plantele.
- Alege lampile 4I! pentru iluminat eficient energetic.
Cresterea ierburilor in interior
- Alege un loc pentru cresterea plantelor in interior. Atunci cand folosesti
lumini de interior, poti creste ierburi in aproape orice loc din casa. Cel mai important
factor este temperatura. Plantele cresc cel mai bine la temperaturi mai mici de -&7 C. Nu
pozitiona ierburile langa o sursa de caldura cum ar fi un orificu de caldura sau un
radiator.
- Ia in considerare umiditatea. Ierburile necesita destula umiditate pentru sustinerea
cresterii. In cazul in care aerul din casa este uscat, pune g"ivecele intr-o tava captusita
cu pietre mici. 8mpla tava cu suficienta apa pentru a ajunge la partea de jos a fiecarui
g"iveci. Apa va oferi un mediu umed ideal pentru plantele in crestere.
- Furnizeaza iluminare adecvata. Intensitatea sursei de lumina va determina cantitatea
de lumina necesara plantelor in fiecare zi.
- Pastreaza distanta corespunzatoare intre ierburi si sursa de lumina. !istanta va varia
in functie de tipul sursei de lumina pe care o vei utiliza. Pentru a stabili daca sursa de
lumina este prea aproape, pune mana in locul unde lumina intra in contact cu planta.
!aca simti caldura de la sursa de lumina inseamna ca este prea aproape de planta.
- 9oteste plantele in fiecare saptamana daca folosesti lumina fluorescenta de interior.
:ecurile fluorescente sunt de o intensitatea mai mare in centru decat la capete, prin
urmare, roteste plantele saptamanal pentru a asigura acoperirea uniforma cu lumina.
- Creste plantele in pamantul potrivit. Majoritatea ierburilor prospera in soluri cu
nivelul p"-ului intre ( si 0. Pentru a imbunatatii drenarea, planteaza ierburile intr-un sol
pe baza de compost amestecat cu nisip, turba sau perlit.
- 8da ierburile in mod regulat. !upa plantare, uda ierburile cand pamantul este uscat.
8da in intregime pana observi apa iesind din partea de jos a g"iveciului. Nu uda peste
masura plantele de interior deoarece acestea pot deveni imbibate cu apa, galbui sau pot
dezvolta boli cauzate de mucegai.
- Fertilizeaza ierburile. Majoritatea ierburilor de interior beneficiaza de "ranire
ocazionala cu un ingrasamant solubil in apa care acopera toate necesitatile, emulsie de
peste sau alge marine. ;bisnuieste sa fertilizezi plantele la fiecare - saptamani si
urmeaza instructiunile in functie de tipul de ingrasamant. 4raneste plantele numai
atunci cand cresc in mod activ si nu le fertiliza peste masura. Prea multa fertilizare poate
omori plantele.
- Cultiva ierburi. Pentru a sustine o crestere continua si longevitate, culege ierburile in
mod regulat. *unde toate plantele pentru a preveni inflorirea. ;data ce plantele
infloresc, energia va merge catre productia de flori mai degraba, decat catre cresterea
plantelor, lucru care le va scurta viata.
Ponturi:
3
- In cazul in care plantele tale traverseaza o perioada de crestere lenta, opreste-te din
cules si redu cantitatea de apa. Coboara temperatura interioara intre &/ 7 si &+ 7 C timp
de cateva zile pana se reporneste cresterea plantelor.
- Inlocuieste tubul lampii fluorescente atunci cand capetele acestuia incep sa se
innegreasca.
- Curata becurile lampilor in fiecare luna. Mizeria si praful pot micsora cantitatea de
lumina pe care o emit.
1 Patrunjel
Una dintre cele mai populare plante aromatice din lume, patrunjelul, a fost descoperit acum mai bine de 2.000 de
ani. Cultivandu-l in ghivece, poti sa ai patrunjel proaspat tot anul. Ai nevoie de seminte pe care le poti cumpara din
magazinele de gradinarit , hipermarketuri sau chiar florarii, de un ghiveci mai mare si de un pamant usor, prin care
apa sa se scurga cu usurinta pamant de flori amestecat cu nisip!.
"ste foarte important ca imediat dupa ce ai plantat semintele, sa le acoperi cu o folie transparenta de plastic si sa ii
faci cateva gauri pentru a avea aer. #olia poate fi indepartata numai in momentul in care plantele incep sa se vada.
$hiveciul trebuie tinut intr-un loc luminos, cu o temperatura constanta, de peste 20o C. %ipsa luminii ingreuneaza
cresterea frunzelor.
&atrunjelul este o planta care se regenereaza foarte repede, astfel ca nu trebuie sa iti faci griji daca rupi mereu din
ea.
2 Leustean
'pre deosebire de patrunjel, leusteanul nu iubeste foarte mult soarele. (ezista destul de bine la temperaturi
incepand de la 10o C. "ste bine sa tii ghiveciul cu leustean la umbra, planta fiind dependenta si de un sol umed,
dar nu e)cesiv de umed.
%eusteanul se inmulteste prin seminte, pe care poti sa le cumperi din magazine de specialitate sau din
hipermarketuri, dar si prin rasad sau radacina. &lanta are o radacina pivotanta, ce se poate dezvolta foarte mult
astfel ca este indicat sa-l cultivi intr-un ghiveci de dimensiuni mari.
3 Marar
Mararul este cultivat pentru frunzele si fructele sale, atat pentru aroma sa deosebita cat si pentru proprietatile
terapeutice, ca adjuvant pentru a calma durerile abdominale.
%a fel ca patrunjelul, mararul este o planta iubitoare de lumina si caldura. *e aceea, ghiveciul in care ai plantat
mararul trebuie tinut in locurile calde si luminoase ale bucatariei sau balconului. "ste recomandat sa il
uzi moderat pentru ca radacinile sale pot putrezi. *e asemenea, este recomandat ca varfurile plantei sa
fie rupte constant, pentru ca astfel se va regenera mai usor.
'pre deosebire de patrunjel si leustean, care sunt plante perene , mararul este o planta anuala, astfel ca vei fi
nevoit sa il replantezi in ghiveci in fiecare primavara.
4 Rozmarin
Rozmarinul plantat in ghiveci seamana cu un radut, avand frunzele intotdeauna verzi, sub forma de ace cerate.
&lanta are nevoie de multa lumina pe toata perioada anului.
(ozmarinul nu are nevoie de multa apa ci doar de putina umezeala. "ste indicat sa pui apa in farfuria
ghiveciului si pentru ca planta sa-si poata trage cat are nevoie.
"ste important ca solul sa aiba un drenaj bun, pentru ca e)cesul de apa sa se poata scurge usor si sa nu ramana
la radacina acestuia. &oti sa folosesti pamant de flori cumparat de la magazine, amestecat cu putin nisip.
! "usuioc
"usuiocul are proprietati aromatice dar si medicinale, avand un efect antio)idant, anticancer, antiviral si
antibacterian. &lanta are nevoie de un sol bine drenat si trebuie tinut in permanenta la lumina. *e aceea, este
indicat sa pozitionezi ghiveciul pe un pervaz al unui geam orientat catre sud.
#runzele de busuioc sunt folosite adesea la prepararea salatelor, pastelor, fripturilor, a diferitelor sosuri dar si in
combinatie cu fructe. "ste bine sa stii ca de regula se foloseste busuiocul proaspat care se adauga cand
preparatul este aproape gata, pentru a nu-i distruge aroma. Uscate, frunzele isi pierd o mare parte din aroma.
$ Menta
Menta este o planta perena, foarte aromata, ce se ingrijeste destul de usor. &oti cumpara radacini de menta
rizomi! din magazinele de gradinarit, florarii sau hipermarketuri pe care sa ii plantezi intr-un ghiveci mare, pentru a
se putea dezvolta armonios.
+enta prefera semiumra si are nevoie de un pamant umed pentru a dezvolta cat mai multe frunze. ,otodata, ca
sa stimulezi productia de frunze, smulge-le pe cele e)istente cat mai des. "ste bine sa stii ca menta creste si
se regenereaza foarte repede.
&lanta este folosita pentru ceaiuri, in bauturile racoritoare limonade, diverse cocktailuri!, inghetate, jeleuri,
ciocolata dar si pentru aromatizarea sosurilor.
% Cimru
Cimrul poate fi crescut in ghiveci printr-un utas lasat sa prinda radacini. ,otodata, poti sa dezgropi o astfel de
planta din gradina si s-o replantarezi intr-un ghiveci. Cimbrul este o planta iubitoare de lumina dar se dezvolta bine
si in semiumra. "ste indicat sa culegi frunzele imediat ce acesta a inflorit.
Cimbrul este utilizata pentru a da savoare carnii, salatelor, supelor, sosurilor, painii, mancarurilor cu legume si
carne, deserturilor. *a un gust special carnii de miel, rosiilor si oualor.
& 'alvia
Ca sa cultivi salvia in ghivece poti sa pornesti cu un butas de la o planta din gradina. 'alvia tolereaza bine aerul
uscat din interiorul casei si are nevoie de lumina puternica, astfel ca este bine sa fie asezata la o fereastra dinspre
sud.
'alvia era folosita de secole de oameni pentru a-i apara de rele si de muscatura serpilor, dar si pentru a creste
fertilitatea femeilor. &lanta are o aroma usor dulceaga si in acelasi timp piperata. "ste utilizata pentru a da aroma
fripturilor, branzeturilor sau la prepararea diverselor garnituri de legume si sosuri.
Citeste mai mult pe- http-..gradina.acasa.ro.plante-de-apartament-//2.plante-aromatice-pe-care-le-poti-creste-in-
ghiveci-/00010.html2i)zz034+CA4la
Iluminarea artificiala a plantelor
Iluminarea artificiala a plantelor
Conditiile de mediu existente in casele noastre ne impun ce plante vom putea creste
fara ca acestea sa
sufere. Cel mai important factor de mediu in cresterea plantelor de interior este lumina.
Interesant este ca plantele cresc chiar si n zone fara lumina naturala si asupra acestui
aspect ne vom opri.
De ce au nevoie plantele de lumina?
Lumina produce energia necesara plantelor pentru a-si produce hrana necesara
cresterii si infloririi.
Plantele sunt singurele organisme care folosesc lumina pentru a produce substantele
necesare cresteri. Lumina este importanta pentru plante prin trei variabile: intensitate,
lungime de unda si perioada.
Banuiesc ca ati tot intalnit termeni care descriu lumina de genul: stralucitoare, fara
soare direct, scazuta,
oricum. Cantitatea de lumina (intensitatea) este masurata in lux, foot candles (ft-c),
metru candela. (1 lux = 1 metru candela, 1 ft-c = 10.76 lux).
Ca sa va faceti cat de cat o impresie a ceea ce inseamna cantitatea de lumina necesara
unei plante voi
face o prezentare a ceea ce reprezinta un anumit numar de ft-c (lux) si pentru asta voi da
cateva valori
aproximative ale unor situati curente:
- seara in casa cu televizorul pornit si o lampa de birou aprinsa vei avea cam 25 ft-c (269
lux);
- intr-un birou unde se poate citi usor o carte sunt aproximativ 75 ft-c (807 lux);
- lumina ce patrunde printr-o fereastra orientata spre sud va avea intre 500 si 800 ft-c
(5381 - 8611 lux);
- intr-o sera unde cresc plante de interior sunt 2000 ft-c (21527 lux);
- iar vara in plin soare se inregistreaz in jur de 10000 ft-c (107639 lux),
Deci niciodata nu vom avea suficienta lumina in casa sau la birou la fel ca in pepiniera
unde au fost
crescute plantele inainte sa ajunga la tine. Lumina dintr-o casa bine luminata este
frecvent mai mica de 100ft-c (1076 lux).
Intensitatea scade pe masura ce ne departam de sursa de lumina.
Cantitatea de lumina necesara difera foarte mult de la o specie la alta. Din acest punct
de vedere plantele
de interior sunt clasificate in:
nivel scazut 100 ft-c (1076 lux), de preferat 200 ft-c (2152 lux)
nivel mediu 100 150 ft-c (1076 1614 lux), de preferat 200 500 ft-c (2152 5382
lux)
nivel ridicat 150 1000 ft-c (1614 10760 lux), de preferat 500 1000 ft-c (5382
10760 lux)
nivel foarte ridicat da la 1000 ft-c (10760 lux), de preferat peste 1200 ft-c (12916 lux)
In jur de 100 ft-c (1076 lux) timp de 12 ore pe zi este necesarul minim pentru o planta ca
sa se mentina
timp de un an, cel putin 200 ft-c (2152 lux) timp de 12 ore pe zi sunt necesari pentru
plantele decorative prin
frunze ca sa aiba un folos de pe urma fertilizarii. Exceptand casele cu sere putine sunt
casele care au zone cu suficienta lumina pentru a creste plante care necesita un nivel
ridicat de luminozitate.
Lumina artificiala este folosita frecvent pentru a suplimenta sau inlocui lumina
naturala. Iluminatul artificial este folosit cu succes in laboratoarele in care sunt
aclimatizate plantele obtinute in vitro, prin metode de inmultire
neconventionale.
Este importanta culoarea luminii pentru plante?
Da, culoarea radiatiei luminoase este foarte importanta pentru cresterea plantei.
Frunzele reflecta obtinand putina energie de la radiatiile galbene si verzi din spectrul
vizibil, important pentru plante sunt radiatiile rosi si albastre iar dintre aceste cele rosii
ocupa un loc major.
Care sunt cele mai bune surse de lumina artificiala?
Toti cunoastem becurile cu incandescenta. Ca singura sursa de lumina nu sunt bune
deoarece emit multe
radiatii rosi dar foarte putine radiatii albastre, in plus produc multa caldura iar
consumul energetic este mai mare.
Tuburile flourescente sunt surse bune de lumina dar radiatia emisa cantine mai mult
radiatie portocalie,
galbena, verde, albastra si mai putina radiatie rosie insuficienta pentru nevoile plantelor.
Pentru a suplini aceasta lipsa se pot combina tuburile flourescente cu becurile in
proportie de 3 a 10, adica la 100 w de la tuburi 30 W de la becuri obtinanduse astfel un
echilibru intre radiatia rosie si cea albastra sau se pot folosi tuburi speciale
pentru horticultura, special adaptate efectelor fotosintezei, care emit si radiatie rosie dar
care sunt mai scumpe.
Multe plante de interior cresc bine in lumina artificiala produsa de tuburile
flourescente. Pentru a elimina
neajunsul pomenit mai sus putem creste perioada de expunere. 16 ore de lumina si 8 ore
de intuneric ar fi
satisfacator pentru plante este recomandat folosirea unui programator pentru a fi siguri
ca se respecta ciclul in
fiecare zi. O iluminare mai intensa folosita pentru o perioada mai scurta de timp nu este
asa benefica precum
cantitatea potrivita de lumina folosita la timpul potrivit.
5ntensitatea luminii, care este sinonim6 cantit67ii de radia7ie solar6 ,determin6 principalele modific6ri
din climatul general al oric6rei zone geografice, fiind dependent6 de 8n6l7imea soarelui. 5ntensitatea
luminii are o dinamic6 specific6 pentru fiecare lun6 a anului, importan76 deosebit6 prezent9nd 8ns6
perioada octombrie - martie, 8n care radia7ia luminoas6 constituie un factor limitativ pentru culturile
protejate din 7ara noastr6.
%a nivelul plantelor, intensitatea luminii este mult mai redus6 dec9t 8n e)teriorul serei deoarece o
parte din radia7ie este reflectat6, penetrat6 sau absorbit6, 8ntr-o m6sur6 dependent6 de unghiul de
inciden76 al razelor, de calitatea :i starea de cur67enie a geamurilor.
*in radia7ia ajuns6 la nivelul plantelor numai o anumit6 cantitate ;<! este folosit6 8n procesul de
fotosintez6.
=n condi7iile specifice 76rii noastre, intensitatea luminii poate ajunge, 8n lunile de var6, de la 00 - >0
klu)i, p9n6 la /00 klu)i. =n lunile de iarn6, intensitatea luminii este de > - /0 klu)i.
Cre:terea continu6 a fotosintezei are loc p9n6 ce intensitatea luminii ajunge la circa ;0 kluc:i. *e la
acest nivel intensitatea fotosintezei r6m9ne aproape constant6 p9n6 la circa /00 klu)i.
Cercet6rile 8ntreprinse de fiziologi au ar6tat c6 plantele asimileaz6 cel mai bine c9nd intensitatea
luminii este de 20 - 00 klu)i.
=n func7ie de intensitatea luminii, speciile legumicole se grupeaz6 8n mai multe categorii-
Plante nepreten(ioase la intensitatea luminii) ceap6 pentru frunze, sfecla pentru frunze etc.
(eu:esc o cre:tere corespunz6toare la o intensitate a luminii de /000 - 0000 luc:i. &ot fi cultivate
cu succes prim6vara devreme sau iarna.
Plante pu(in preten(ioase la intensitatea luminii) spanacul, ridichile de lun6, m6rarul, p6trunjelul,
morcovul, 7elina, reventul s.a. Cer radia7ie luminoas6 cu intensitatea de >000 - 3000 lu)i. 'e cultiv6
prim6vara devreme. Unele se pot cultiva for7at 8n sere pe timpul iernii.
Preten(ioase la intensitatea luminii) tomatele, ardeiul, vinetele, castravetele, pepenele galben,
bamele, fasolea. Cer 8n medie ?000 lu)i pentru o cre:tere :i o dezvoltare optim6. 'e cultiv6 8n
zonele cele mai favorabile. #or7at se cultiv6 8n sere pe baza unor tehnologii speciale, 8n func7ie de
intervalul calendaristic.
Plante care nu au nevoie de lumin* la formarea organelor comestiile) conopida, andivele,
sparanghelul, ciupercile etc. *atorit6 8nsemn6t67ii lor alimentare :i economice plantele, preten7ioase
la lumin6 au constituit obiectul a numeroase cercet6ri stiin7ifice dintre care o bun6 parte se refer6
tocmai la efectul luminii sub toate aspectele.
%a tomate, fructificarea este pe deplin asigurat6 c9nd intensitatea luminii atinge la amiaz6 cel pu7in
/0 klu)i.
&lantele tinere de tomate 8:i men7in capacitatea de fructificare chiar la o lumin6 cu intensitate de
0000 lu)i :i o fotoperioad6 de @ ore, dac6 temperatura 8n timpul zilei este de cel pu7in de /?0C, iar
8n timpul nop7ii p9n6 /> grade C Aoican A.,/@12!.
"volu7ia pozitiv6 a florilor din inflorescent6 are loc c9nd intensitatea medie a luminii dep6:e:te > - ;
klu)i, p9n6 la 2; klu)i, determin9nd o sporire a ratei de cre:tere cu /1< Aoican A.,/@12!.
(idicarea intensit67ii luminii duce la diminuarea semnificativ6 a num6rului de noduri p9n6 la prima
inflorescen76, independent de fotoperioad6BittCer, /@3?!.
%a tomate, numeroase cercet6ri au ar6tat c6 num6rul de frunze p9n6 la prima inflorescen76 este
influen7at de intensitatea luminoas6 :i de temperatur6 *ieleman D., Eeuvelink ".,/@@2!. Astfel, la
/; grade C :i intensitatea luminoas6 mai mare, prima inflorescen76 se formeaz6 mai repede
comparativ cu temperatura de 2; grade C. Fum6rul de zile p9n6 la ini7ierea floral6 descre:te prin
cre:terea luminii 4inet,/@11!.
%a ardeiul gras s-au 8ntreprins cercet6ri privind influen7a luminii asupra r6sadurilor &opescu
A.,/@1?!. '-au stabilit 2> date de sem6nat pe parcursul a 2 ani.
*etermin6rile efectuate au scos 8n eviden76 faptul c6 toate elementele ce caracterizeaz6 r6sadurile,
respectiv 8n6l7imea, grosimea, suprafa7a foliar6, greutatea poasp6t6 :i uscat6 se coreleaz6 pozitiv
cu cantitatea de lumin6 primit6 de plante.
'-a constatat e)isten7a unei corela7ii negative, foarte semnificativ6, 8ntre num6rul de zile de la
sem6nat p9n6 la formarea bobocilor :i cantitatea de lumin6 primit6 de plante.
Coeficientul de regresie ne arat6 c6 prin cre:terea cantit67ii de lumin6 cu /000 klu)i, timpul necesar
p9n6 la formarea bobocilor se reduce cu 2,3 zile.
(6saduri corespunz6toare se pot ob7ine 8ntr-un timp cuprins 8ntre ; zile c9nd s-a sem6nat la / mai
la o durat6 medie a zilei de lumin6 de />,> ore :i o intensitate luminoas6 de 20 klu)i :i /01 zile c9nd
s-a sem6nat la / noiembrie, la o durat6 medie a zilei de 1,? ore :i o intensitate luminoas6 de 0000
lu)i .
Aceste rezultate sunt utile pentru tehnologi 8n vederea planific6rii datelor de sem6nat pentru
producerea r6sadurilor.
")perien7e efectuate cu ardeiul gras la 2000 lu)i, 0000 lu)i si ;000 lu)i au ar6tat c6 plantele
evolueaz6 pozitiv spre fructificare numai la o intensitate luminoas6 ce dep6:e:te ;000 lu)i
&opescu A., l@1?!.
"fectul intensit67ii luminii asupra plantelor este condi7ionat :i de temperatur6 :i de concentra7ia 8n
CG2. %a o temperatur6 mai sc6zut6 plantele de ardei valorific6 mai bine o intensitate mai slab6 a
luminii.
%a varza de Hru)elles cre:terea cea mai bun6 a plantelor s-a 8nregistrat la temperatura de /1 grade
C :i intensitatea luminoas6 00000 jouli.cm2 4ranenberg E.$.,/@1>!.
,omatele, ardeiul gras :i castrave7ii s-au sem6nat 8n ser6 la intervale regulate tot timpul anului. '-a
calculat rela7ia dintre rata relativ6 de cre:tere :i lumina zilnic6. (ata relativ6 de cre:tere pentru
tomate :i castrave7i a fost apo)imativ la fel, iar pentru ardei a fost cu 2;< mai mic6. (educerea
nivelului luminii cu /< va conduce la o reducere cu /< a produc7iei 8n sere Hruggink ,.$. :i
Eeuvelink ".,/@?1!. (eac7ia plantelor mature fa76 de intensitatea luminii este diferit6 de cea a
plantelor tinere Challa :i 'chapendonk,/@?>!.
"fectul intensit67ii luminii asupra plantelor legumicole este condi7ionat :i de ceilal7i factori de mediu.
Astfel, la tomate pentru un anumit nivel al intensit6tii luminoase, diferentierea florilor are loc mai
devreme la temperatur6 mai cobor9t6 /1 grade C!, dec9t la una mai ridicat6 2> grade C sau 00
grade C! ,akahashi :i colab.,/@/0!.
Ac7iunea luminii este corelat6 pozitiv cu cea a temperaturii :i concentra7ia 8n CG2 .'e observ6 c6
rata fotosintezei nete a avut valorile cele mai ridicate la castrave7i la o intensitate luminoas6 de >0
klu)i, concentra7ia 8n CG2 de 0,/< :i temperatura de 2;-00 grade C.
&entru culturile legumicole ce se efectueaz6 8n sere 8n timpul iernii este important s6 se cunoasc6 :i
Izona greut67ii egaleI numit6 :i Ipunct de compensa7ieI, care reprezint6 momentul c9nd cantitatea
de carbon fi)at6 8n procesul de fotosintez6 este egal6 cu cea eliberat6 prin respira7ie Aoican
A.,/@?> !. %a plantele 8n plin soare, aceast6 situa7ie poate ap6rea la ;00 - /000 lu)i, iar la cele de
umbr6 la /00 - 000 lu)i. C9nd temperatura scade, zona de egalitate se deplaseaz6 spre intensit67i
mai slabe ale luminii. *e aceea, la culturile protejate, c9nd scade intensitatea luminoas6, trebuie s6
se ac7ioneze :i asupra temperaturii.
%a cultura legumelor 8n c9mp liber se cunosc cazuri c9nd intensitatea prea ridicat6 a luminii nu este
favorabil6. Cel mai adesea o astfel de situa7ie apare tocmai 8n perioada anului cu radia7ia natural6
mai sc6zut6, c9nd dup6 un anumit num6r de zile cu nebulozitate ridicat6 apar zile complet senine.
,recerea brusc6 de la o radia7ie luminoas6 slab6 la una puternic6 determin6 un :oc fiziologic 8n
plante, la nivelul cloroplastelor, numit Isolariza7ieI.
$radul de v6t6mare a aparatului fotosintetic este cel mai pronun7at la temperaturi ridicate
'6l6geanu,/@12!. &entru adaptarea plantelor la schimbarea intensit67ii luminii, 8n ambele sensuri,
este necesar6 o anumit6 perioad6 de timp. Astfel, la tomate adaptarea plantelor ob7inute la 0 sau 3
klu)i pentru lumina de peste /; klu)i dureaz6 ? - /0 zile Aoican A., /@11!.
Plante aromatice pe care le pute(i cre+te ,n
ghiveci
de *aniela Anton
A6 place s6 g6ti7i, s6 condimenta7i bine m9ncarea :i s6 8ncerca7i diverse aromeJ Atunci, pute7i s6 cultiva7i ierburile aromatice
preferate 8n ghivece :i s6 le ave7i tot anul la dispozi7ie, proaspete :i gustoase. 5at6 care sunt plantele care se adapteaz6 bine
la condi7iile din apartament.
%eu:teanul iube:te umbra
"ste bine s6 7ine7i ghiveciul cu leu:tean la loc umbros, planta fiind dependent6 :i de un sol umed, dar nu e)cesiv de umed.
%eu:teanul se 8nmul7e:te prin semin7e, pe care le pute7i cump6ra din magazinele de specialitate sau din hipermarketuri, dar
:i prin r6sad sau r6d6cin6. &lanta are o r6d6cin6 ce se poate dezvolta foarte mult, astfel c6 este indicat s6-l cultiva7i 8ntr-un
ghiveci de dimensiuni mari.
&6trunjelul cre:te 8n p6m9nt cu nisip
Ave7i nevoie de semin7e pe care le pute7i cump6ra din magazinele de gr6din6rit sau hipermarketuri, de un ghiveci mai mare
:i de un p6m9nt de flori amestecat cu nisip!, prin care apa s6 se scurg6 cu u:urin76. *up6 ce a7i plantat semin7ele, trebuie
s6 le acoperi7i cu o folie transparent6 de plastic :i s6 8i face7i c9teva g6uri pentru a avea aer. #olia poate fi 8ndep6rtat6 8n
momentul 8n care plantele 8ncep s6 se vad6. $hiveciul trebuie 7inut 8ntr-un loc luminos, cu o temperatur6 constant6, de peste
20KC.
(ozmarinul are nevoie de mult6 lumin6
&lanta are nevoie de mult6 lumin6 pe toat6 perioada anului. (ozmarinul nu are nevoie de mult6 ap6, ci doar de pu7in6
umezeal6. "ste indicat s6 pune7i ap6 8n farfuria ghiveciului, pentru ca planta s6-:i poat6 trage c9t are nevoie. A6 trebuie
p6m9nt de flori cump6rat de la magazine, amestecat cu pu7in nisip.
Husuiocul are :i efecte medicinale
Are propriet67i aromatice, dar :i medicinale, av9nd un efect antio)idant, anticancer, antiviral :i antibacterian. &lanta are
nevoie de un sol bine drenat :i trebuie 7inut 8n permanen76 la lumin6. *e aceea este indicat s6 pozi7iona7i ghiveciul pe un
pervaz al unui geam orientat c6tre sud. #runzele de busuioc sunt folosite adesea la prepararea salatelor, pastelor, fripturilor,
a diferitelor sosuri, dar :i 8n combina7ie cu fructe.
#runzele cimbrului se culeg imediat dup6 8nflorire
&oate fi crescut 8n ghiveci printr-un buta: l6sat s6 prind6 r6d6cini. Cimbrul este o plant6 iubitoare de lumin6. "ste indicat s6
culege7i frunzele imediat ce acesta a 8nflorit. Cimbrul este utilizat pentru a da savoare c6rnii, salatelor, supelor, sosurilor,
p9inii, m9nc6rurilor cu legume :i carne, deserturilor.
'alvia se adapteaz6 la aerul uscat al casei
Ca s6 cultiva7i salvia 8n ghivece pute7i s6 porni7i cu un buta: de la o plant6 din gr6din6. 'alvia tolereaz6 bine aerul uscat din
interiorul casei :i are nevoie de lumin6 puternic6. " folosit6 pentru a da arom6 fripturilor, br9nzeturilor sau la prepararea
diverselor garnituri de legume :i sosuri.
Gregano se 8nmul7e:te prin buta:i
Cel mai bine este s6 planta7i 8n cas6 un buta: procurat prin t6ierea unei ramuri din planta din curte sau din magazinele de
specialitate sau hipermarketuri. &lanta7i-l 8ntr-un ghiveci :i 7ine7i-l l9ng6 o fereastr6 orientat6 spre sud.
+6ghiranul se ud6 ponderat
+6ghiranul cre:te bine 8n orice ghiveci, sub forma unei tufe din care pute7i culege frunzuli7ele. Are nevoie de lumin6 mult6, se
ud6 ponderat.
+6rarul se dezvolt6 repede la c6ldur6
$hiveciul 8n care a7i plantat m6rarul trebuie 7inut 8n locurile calde :i luminoase ale buc6t6riei sau balconului. "ste recomandat
s6 8l uda7i moderat, pentru c6 r6d6cinile sale pot putrezi.