Sunteți pe pagina 1din 121

CUPRINS

I Aspecte introductive
1.Didactica generala si didacticile speciale1
2.Obiectul didacticii limbii si literaturii romane ..1
3.Relatia cu disciplinele psiopedagogice!cu stiintele limbii si literaturii.2
".Pro#esorul de limba si literatura romana$un posibil model.2
II Obiectivele studierii limbii si literaturii romane in scoala
1.%ocul disciplinei in Planurile$cadru de in&atamant3
2.Obicti&ele generale ale studierii limbii si literaturii romane in
gimna'iu ...............................3
3.()alori si atitudini( culti&ate prin studiul limbii si literaturii roma$
ne"
".Re#orma curriculara si modelul comunicati&$#unctional*
*.Despre competenta de comunicare si competenta culturala...+
+.Prelucrarea continutului stiinti#ic...............................,
III Organizarea procesului didactic.Componentele Curriculum-ului national
1.Planurile$cadru de in&atamant... .1-
2.Programa scolara de limba si literatura romana11
3..anualele alternati&e ..................................13
"./iduri!materiale$suport!reglementari 1"
*.Proiectarea acti&itatii didactice. Ni&eluri ale proiectarii... . 1"
+.Proiectarea lectiei$ un demers strategic1+
IV Modele de proiectare a lectiei / a secventelor lectiei de limba si literatura
romana
1.%ectia$#orma cadru de organi'are a predarii$ in&atarii.2-
2..odelul 0in&atarii directe sau e1plcite(..22
3..odelul 0Stiu.)reau sa stiu. 2m in&atat(................................22
"..odelul 03&ocare. Reali'area sensului. Re#lectie(..23
*.3#icienti'area demersului didactic prin alternarea organi'arii
#rontale!indi&iduale si pe grupe.. 2"
V Elemente de didactica limbii. Constructia comunicarii
1..odelul comunicati& 4 #unctional si elemente de constructie
a comunicarii5 pre&ederile programei.....................................26
2.7ormarea notiunilor 8 conceptelor gramaticale.29
3..etode si procedee didactice &alori#icate in acti&itatile de con$
structie a comunicarii...3-
"..i:loacele de in&atamant$componenta a strategiei didactice ..."3
*.%ectia de limba romana.""
VI Elemente de didactica literaturii
1.Consideratii generale..... .............................."9
2.Receptarea te1tului literar in gimna'iu 3tape si acti&itati de
intelegere a te1tul epic!liric si dramatic.................................."9
3.Studierea literaturii in liceu$premisa a de'&oltarii competentei
culturale. . ...................................*,
;e1tul literar in ciclul in#erior al liceului+-
Particularitati ale studierii literaturii in ciclul superior al
liceului. ..+3
".Di&arsi#icare metodelor si procedeelor de receptare a te1tului
literar.)alori#icarea metodelor(cadrului(3.R.R.. .. ++
*..i:loacele de in&atamant 4 suporturi ale studierii te1tului li$
terar. . 91
+.%ectia de literatura;ipuri8categori de lectii..............................92
VII Comunicare orala. Comunicare scrisa
1.3lemente de didactica oralului.3le&ul ca receptor8 emitator de mesa:e orale..9*
2.3lemente de didactica redactarii. 3le&ul ca receptor8 emitator de mesa:e
scrise.9,
VIII Verificarea si evaluarea competentelor la limba si literatura romana
1.2specte generale...,3
2.Di&ersi#icarea modalitatilor de e&aluare orala si scrisa,3
3.;estele$probe obiecti&e de apreciere a randamentului scolar..,"
"..odalitati complementare 8 alternati&e de e&aluare8autoe&alu$
are la limba si literatura romana<obser&area sistematica!in&esti$
gatia! proiectul porto#oliul etc.3&aluarea de progres! de proces
si de produs,9
Bibliografie selectiva..1--
I. I. ASPECTE INTRODUCTIVE ASPECTE INTRODUCTIVE
. !idactica general" #i didacticile speciale
$. Obiectul !idacticii limbii #i literaturii rom%ne
&. 'ela(ia cu disciplinile psi)opedagogice* cu #tiin(ele limbii #i literaturii
+. ,rofesorul de limba #i literatura rom%n" - un posibil model
.!idactica general" #i didacticile speciale
Didactica general! disciplin= din s#era >tiin?elor educa?iei! s$a constituit! @n decursul
timpului! ca o ramur= distinct= @n interiorul pedagogiei! problematica sa conduc@nd la conturarea
unor teorii >i modele di#erite @n literatura de specialitate.
Dac= la @nceput accep?iunea termenului Asau a deri&atelor acestuiaB era oarecum
restricti&=< gr. didaskein Ca @n&=?a(5 didaktikos Cinstruire(5 didasko C@n&=?are(! C@n&=?=m@nt(5
didastike Carta @n&=?=rii( 4 neput@ndu$se opera o distinc?ie clar= #a?= de pedagogie 4 treptat!
didactica a c=p=tat @n?elesul de Dteorie general= a procesului de @n&=?=m@ntE care Cstudia'= >i
#undamentea'= >tiin?i#ic anali'a! proiectarea! des#=>urarea >i e&aluarea pred=rii >i @n&=?=rii ca
proces de instruire >i educare! at@t @n >coal= >i alte institu?ii! c@t >i prin autoinstruire(.
A..Ionescu!Discursuri creative in predare si invatare!2--- p.23B
Didacticile speciale! deri&ate din teoria general= a procesului de @n&=?=m@nt! aplic=
discursul didactic general @n predarea$@n&=?area di#eritelor discipline de @n&=?=m@nt. Fntre
didacticile speciale >i didactica general= se stabilesc Craporturi de interdependen?= >i
complementaritate(A ..Stanciu!2--3!p.+B
$. Obiectul !idacticii limbii #i literaturii rom%ne
Didactica limbii i literatrii r!m"ne 4 o didactic= special= 4 @>i limitea'= s#era de
in&estiga?ie la domeniile limb=! literatur= >i comunicare oral=8scris= ale disciplinei noastre!
adaptea'= modalit=?ile speci#ice de lucru la di#eritele cicluri curriculare! are deopotri&= Cun
caracter teoretic >i aplicati&( >i un pronun?at con?inut #ormati&. A)./oia !2---!p.1"B
Obiectul disciplinei este Cproblematica ampl= implicat= @n procesul instrurii teoretice >i
practice! con>tiente >i acti&e! a limbii romGne literare ca instrument de cunoa>tere >i comunicare5
pe de alt= parte! acest proces @nseamn= >i #amiliari'area ele&ilor cu literatura romGn=! pe ba'a
unor modele repre'entati&e! din di#erite etape ale de'&olt=rii acesteia( AC.Par#ene!1,,,!p.1"B
Problematica Didacticiilimbii si literaturii romane poate #i sinteti'ata in urmatoarele
intrebari A2.Pam#il!2--3!p.6B<
De ce ese preda disciplina H Acare este scopul !ce obiecti&e sint &i'ateB
Ce se preda H Ace continuturi sint selectateB
Cum se preda H Acum structuram continuturile!ce strategii didactice #olosimB
Cui se preda H Acare sint caracteristicile colecti&ului de ele&iB
Unde si cand se preda H Ain ce circumstante #i'ice!istorice !socio$culturale sau
institutionaleB
Fn literatura de specialitate! al=turi de didactica specialit#ii se &eiculea'= termeni
precum: met!dic, met!d!l!gie, pedag!gia specialit#ii i te$n!l!gie didactic.
Pornind de la etimologia cu&@ntului Agr. methodos Ccale! drum(B! termenii met!dic i
met!d!l!gie au caracter restricti& si nu acopera toate aspectele procesului de predare$@n&=?are$
e&aluare.;ermenul de te$n!l!gie didactic a #ost utili'at @ncep@nd cu anii I6-! c@nd! @n procesul
pred=rii$@n&=?=rii! s$au #olosit mi:loace audio$&i'uale di&erse! care au @mbog=?it tenicile de
@n&=?=m@nt prin utili'area Cma>inilor( >i Caparatelor( @n Claboratoarele #onetice(.
Sintagma didactica specialit#ii se re#er= la toate aspectele generale >i speciale ale
procesului de @nsu>ire a con?inuturilor unor discipline< obiecti&e! con?inuturi! strategii ! categorii
de lec?ii! modele de structurare a demersului didactic! de proiectarea acti&it=?ii didactice! de
e&aluarea per#orman?elor atinse de ele&! asupra c=ruia s@nt centrate! de alt#el! toate e#orturile
#actorilor educa?ionali.Se reali'ea'a!ast#el! o descidere a disciplinei si inspre problematica
#inalitatilor in&atarii.
&. 'ela(ia cu disciplinele psi)o-pedagogice* cu #tiin(ele limbii #i literaturii
7iind o disciplin= psiopedagogic=! didactica limbii >i literaturii romGne inter#erea'= cu
stiintele educatiei si cu psiologia educatiei de la care preia date! no?iuni >i concepte pe care le
utili'ea'= @n procesul instruirii. S@nt in#orma?ii din domeniul psiogene'ei! al cercet=rilor pri&ind
moti&a?ia >i moti&area! din domeniul teoriilor @n&=?=rii sau al principiilor procesului de
@n&=?=m@nt.Didactica special= &eiculea'= apoi no?iuni >i concepte precum< ideal educa?ional!
#inalit=?i obiecti&e cadru! de re#erin?=! competen?e generale >i speci#ice! obiecti&e opera?ionale!
resurse materiale >i procedurale! mod de organi'are! #orme de e&aluare etc. pe care >tiin?ele
educa?iei i le #urni'ea'=.
Jtiin?ele limbii >i literaturii 4 ling&istica generala! pragmatica ling&istica!gramatica
limbii romane! teoria literaturii! istoria literaturii teoriile receptarii etc. 4 o#er= materialul pe care
didactica specialit=?ii @l selectea'=! prelucrea'= >i adaptea'= ne&oilor >colii! g=sind cele mai
potri&ite modalit=?i >i #orme de predare$@n&=?are$e&aluare ale con?inuturilor disciplinei.
2ceast= interdependen?= @i con#er= statutul de disciplin= Cde #rontier=(! Cde grani?=( care
@ns= se @mbog=?e>te mereu Cpe ba'a generali'=rii practicii >colare( !#iind orientata !in egala
masura!teoretic si practcA c#. )./oia!2---!p.12B
+. .,rofesorul de limba #i literatura rom%n" - un posibil model
3ste bine cunoscut #aptul c= pro#esorul de limba >i literatura romGn=! prin calit=?i
@nn=scute sau dob@ndite @n cariera didactic=! prin importan?a cuno>tin?elor pe care le transmite!
dar >i prin leg=tura a#ecti&=! de cele mai multe ori #oarte puternic=! ce se na>te @ntre el >i ele&ii
s=i! poate de&eni 4 >i adesea de&ine 4 un model pentru genera?iile pe care le @ndrum= pe calea
desci#r=rii tainelor literaturii! a #rumuse?ii >i bog=?iei limbii noastre.
2 #i model pentru ele&ii t=i @nseamn= s= pose'i acele @nsu>iri care alc=tuiesc C&oca?ia
pedagogic=(< dragoste pentru copii >i pentru disciplina pe care o predai! sensibilitate! capacitatea
de a te #ace @n?eles! o seam= de calit=?i intelectuale 4 g@ndire clar=! memorie bun=! spirit de
obser&a?ie! aten?ie distributi&=! @nsu>iri c=rora li se adaug= cele care ?in de timbrul &ocii! o dic?ie
bun= etc.A c#.)./oia!2---!p.1"B
Reu>ita demersului didactic presupune o bun= preg=tire de specialitate! o competent=
cunoa>tere >i aplicare a nout=?ilor din >tiin?ele psiopedagogice! dorin?a de a$?i @mbog=?i continuu
repertoriul strategiilor didactice! ?in@nd pasul cu ino&a?iile din domeniu! dar aplic@ndu$le selecti&
>i creator5 &oi putea s= a:ung=! ast#el! la Cm=iestria pedagogic=( sau Carta de a preda(! adic= s=
dob@ndeasc= anumite Ccalit=?i didactice( precum<
capacitatea de a e1pune clar >i con&ing=tor5
conci'ia >i preci'ia #ormul=rilor5
plasticitatea &ocabularului5
Ctact pedagogic(! adic= Csim?ul m=surii @n toate(.A c#.)./oia!2---p.1*B
2 #i un pro#esor bun @nseamn= s= asiguri o preg=tire de specialitate corespun'=toare! dar
>i s= #orme'i tineri capabili de adaptare rapid= unor standarde mereu @n scimbare.
Ca o conclu'ie la cele a#irmate! reproducem aprecierile pedagogului #rance' 2. Prost<
Dasc=lul cel mai bun Cnu este nici cel mai sa&ant! nici cel care munce>te cel mai mult5 este cel
care @i determin= pe ele&i s= munceasc= mai bine! @n modul cel mai inteligent! cel mai stimulant >i
cel mai e#icace! nu neaparat cel mai resping=tor(A c#. ..Stanciu!2--3!2rgumentB
II. O%IECTIVE&E STUDIERII II. O%IECTIVE&E STUDIERII
&I'%II (I &ITERATURII RO')NE *N (COA&+ &I'%II (I &ITERATURII RO')NE *N (COA&+
. .ocul disciplinei /n ,lanurile-cadru de /nv"("m/nt
$. Obiectivele generale ale studierii limbii #i literaturii rom%ne in
gimnaziu
&. 0Valori #i atitudini1 cultivate prin studiul limbii si lireraturii romane
+. 'eforma curriculara si modelul comunicativ-functional
2. !espre competenta de comunicare si competenta culturala
3. ,relucrarea con(inutului #tiin(ific la limba si literatura romana
. .ocul disciplinii /n ,lanurile-cadru de /nv"("m/nt
Studierea limbii >i literaturii romGne @n >coal= este un proces comple1 >i de durat=!
reglementat @n documentele elaborate .3C;$CNC AConsiliul Na?ional pentru CurriculumB >i se
subordonea'= finalitilor pentru #iecare ni&el de @n&=?=m@nt 4 primar! gimna'ial! liceal 4 dar >i
obiectivelor ciclurilor curriculare! acestea toate deri&@nd din idealul educaional! a>a cum este
#ormulat @n %egea @n&=?=m@ntului< Cde'&oltarea liber=! integral= >i armonioas= a indi&idualit=?ii
umane! #ormarea personalit=?ii autonome >i creati&e(A.3N$CNC!1,,9!p.3B
Fn planurile$cadru pentru gimna'iu >i liceu! limba >i literatura romGn= ocup= o po'i?ie
pri&ilegiat= @n ceea ce pri&e>te num=rul de ore din curriculum nucleu< cinci la clasa a )
a
! patru
pentru clasele a )I
a
4 a )III
a
>i c@te trei8patru ore la clasele a IK
a
4 a KII
a.
Curriculum$ul estins
AC3B presupune >i parcurgerea con?inuturilor marcate cu asterisc @n programa >colar=! l=rgindu$se
ast#el o#ereta de @n&=?are la limba >i literatura romGn=.
$. Obiectivele generale ale studierii limbii #i literaturii rom%ne in gimnaziu
Programa actual= de limba >i literatura romGn= propune trecerea de la centrarea pe
con?inuturi! la centrarea pe obiective >i competene! adic= pe ele&! pe ceea ce poate s= #ac= ele&ul!
aspectele #ormati&e ale procesului didactic de&enind! @n #elul acesta! preponderente. Fn ceea ce
pri&e>te paradigma @n :urul c=reia se structurea'= disciplina limba >i literatura romGn=! at@t @n
gimna'iu! c@t >i @n liceu! ea se ba'ea'= pe Cmodelul comunicativ-funcional( care! ?in@nd cont de
ne&oile personale >i sociale ale ele&ilor! urm=re>te #ormarea competenei de comunicare prin
de'&oltarea celor patru deprinderi integratoare< nelegerea dup auz! vorbirea! lectura >i
scrierea.
Scoala are ca prioritates tudierea limbiir omane ca mi:loc de comunicare interumana si
ca demers de cunoastere a identitatii noastre spirituale si culturale.
Obiecti&ele generale ale studierii limbii >i literaturii romGne @n @n&=?=m@ntul obligatoriu
se structurea'= pe trei dimensiuni<
aB Practica ra?ional= >i #unc?ional= a limbii. 3le&ul trebuie<
s= cunoasc= normele >i modelele de structurare a #ormelor de comunicare oral=
>i scris=! implicit! s= @n?eleag= structura i funcionarea limbii literare ca
sistem unitar @n permanent= de&enire >i ca ansamblu al elementelor de
construcie a comunicrii5
s-i activeze cuno>tin?ele de limb= pentru a percepe >i a realiza #apte de
comunicare! oral= >i scris=! adapt@ndu$se dinamic >i e#icient la strategiile >i
regulile interac?iunii sociale5
s= e1prime @n mod original! @ntr$o #orm= accesibil=! clar= >i armonioas=
propriile idei! :udec=?i >i opinii5
bB 7ormarea unor repre'ent=ri culturale! precum >i a unui uni&ers a#ecti& >i atitudinal
coerent. 3le&ul trebuie<
s neleag semni#ica?ia limbii literare romGne @n conturarea identit=?ii
na?ionale >i integrarea acesteia @n conte1tul culturii uni&ersale5
s interiorizeze! prin contactul cu te1te elaborate @n di&erse stiluri #unc?ionale!
valorile culturale na?ionale >i uni&ersale! &eiculate prin limba literar=! ca
premis= a propriei de'&olt=ri intelectuale! a#ecti&e >i morale5
s-i structureze un sistem axiologic coerent! #undament al #orm=rii unei
personalit=?i autonome >i independente! integrate dinamic @n societate5
s stpneasc principalele modaliti de nelegere i interpretare a unor texte!
redactate @n di&erse situa?ii de comunicare >i @n di&ersele stiluri #unc?ionale ale
limbii romGne5
cB 7ormarea unor deprinderi de munc= intelectual=. 2r trebui ca ele&ul s= #ie capabil<
s=$>i @nsu>easc= strategiile Ametodele >i tenicileB de studiu >i de acti&itate
independent=5
s=$>i strucute'e o conduit= autonom= @n selectarea! organi'area >i utili'area
in#orma?iei5
s=$>i acti&e'e >i s=$>i de'&olte! @n mod apropriat! opera?iile g@ndirii creati&e.
A C#..3N$CNC ! rograme scolare pentru clasele !-!"""#$imba si literatura
romana,%&&& p#'(
Reali'area acestor obiecti&e! @n perioada >colarit=?ii obligatorii! &a conduce la
structurarea competen?ei de comunicare oral= >i scris=! @n situa?ii >i conte1te &ariate! necesare!
printre altele! continu=rii studiilor @n etapa liceului. Programele >colare preci'ea'=! de alt#el! c=
scopul studierii limbii >i literaturii romGne @n perioada >colarit=?ii obligatorii este acela Cde a
forma un tnr cu o cultur= comunica?ional= >i literar= de ba'=! capabil s= @n?eleag= lumea! s=
comunice >i s= interac?ione'e cu semenii! s=$>i utili'e'e @n mod creati& capacit=?ile proprii pentru
re'ol&area unor probleme concrete de &ia?= cotidian=! s= poat= continua! @n orice #a'= a e1isten?ei
sale! procesul de @n&=?are! s= #ie sensibil la #rumosul din natur= >i la cel creat de om(
2
.
&. 0Valori #i atitudini1 cultivate prin studiul limbii si literaturii romane
.odi#ic=rile operate @n noul curriculum pentru liceu pot #i sinteti'ate drept un trans#er
dinspre Cdescripti& c=tre #unc?ional(! dinspre studiul cronologic al literaturii romGne @nspre cum
se cite>te literatur=! dinspre studiul descripti& al limbii spre #olosirea ei @n comunicare.
7=r= ca obiecti&ul cunoa>terii literaturii romGne s= #i disp=rut din program=! se poate
spune c= liceul continu=! @ntr$un #el! linia de abordare a disciplinei @n gimna'iu! dar cu o mai mare
descidere spre culti&area unor C&alori >i atitudini(<
cultivarea interesului pentru lectura si a plcerii de a citi, a gustului estetic n
domeniul literaturii)
stimularea gndirii autonome, reflexive i critice in raport cu diversele mesa*e
receptate)
formarea unor reprezentri culturale privind evoluia i valorile literaturii
rom+ne)
cultivarea unei atitudini pozitive fata decomunicare si a increderii in propriile
abilitati de comunicare)
abordarea flexibila si toleranta a opiniilor si a argumentelor celorlalti)
cultivarea unei atitudini pozitive fata de limba materna si recunoasterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personala si imbogatirea orizontului cultural)
dezvoltarea interesului fata de comunicarea interculturala.A)e'i rograme
scolare pentru clasa a ,-a ,-iclul inferior al liceului , $imba si literatura
romana!Luc.!2--"!p."B
Competen?ele generale! pe care programa de liceu le con?ine! accentuea'= caracterul
formativ al @n&=?=rii! o @mbinare a #olosirii instrumentelor de lucru cu textul cu studiul descripti&
al literaturii romGne.
+. 'eforma curriculara si modelul comunicativ-functional +. 'eforma curriculara si modelul comunicativ-functional
Re#orma in&atamintului romanesc$consecinta #ireasca a necesitatilor actuale si de
perspecti&e ale societatii noastre!dar si alinierii la structurile europene si euroatlantice a a&ut
drept componenta centrala re#orma curriculara
. ..3.N.$ C. N.C. a elaborat Crriclm Nati!nal pentr in,atamantl !bligat!ri. Cadr
de re-erinta.!document care de#ineste reperele de politica si de strategie educationala pentru
in&atamintul obligatoriu romanesc.In capitolul )- D!minantele ariil!r crriclare si ale
!biectel!r de stdi- sunt preci'ate aceste 0dominante 0 pentru aria curriculara %imba si
comunicare din care #ace parte si disciplina %imba si literatura romana<
#undamentarea pe modelul comunicati&$#unctional!destinat structurarii
capacitatilor de comunicare sociala5
&eicularea unei culturi adaptare la realitatile societatii contemporane5
constienti'area identitatii nationale ca premisa a dialogului intercultural si
a integrarii europene.
De'&oltand. aspectele particulare ale #iecarei discipline !documentul #ormulea'a scopul
studierii limbii si literaturii romane in perioada in&atamintului obligatoriu < 0 acela de a -!rma
n tanar c ! cltra c!mnicati!nala si literara de ba.a / capabil sa inteleaga
lmea din 0rl sa / sa c!mnice si sa interacti!ne.e c semenii /sa se integre.e e-ecti, in
c!nte1tal ,iit!rli parcrs sc!lar/respecti, pr!-essi!nal /sa2si tili.e.e in m!d e-icient si
creati, capacitatile pr!prii pentr re.!l,area n!r pr!bleme c!ncrete de ,iata c!tidiana/ sa
p!ata c!ntina/ in !rce -a.a a e1istentei sale/ pr!cesl de in,atare/sensibil la -rm!sl din
natra si la cel creat de !m.3 ACurriculum National.!Lucuresti !3d. Corint!1,,9 !p 21B
Se propune !apoi! un nou model de studiere a limbii si literaturii romane $ /c!mnicati,2
-ncti!nal3 - care sa 4l inlocuiasca pe cel 0traditional(! compartimentat arti#icial in 0limba( si
0literatura(.
Comparandu$se cele doua tipuri de curriculum! se e&identia'a noutatea si &alentele
#ormati&e ale noului model <
comunicarea este un domeniu comple1 care inglobea'a procesele de receptare a
mesa:ului oral si a celui scris5
de#inirea domeniilor disciplinei e1clusi& in termini de capacitati5
pre'entarea comunicarii in calitatea sa de componenta umana
#undamentala!acoperind deprinderi de receptare si de e1primare orala !respecti&
scrisa
reecilibrarea ponderii acordate e1primarii orale #ata de cea scrisa ! precum si
proceselor de producere a unor mesa:e proprii #ata de cele de receptare a mesa:elor5
centrarea obiecti&elor pe #ormarea de capacitati proprii #olosirii limbii in conte1te
concrete de comunicare5
structurarea programei pe ba'a unor obiecti&e cadru si de re#erinta sintetice care sa
surprinda! in progresie! ceea ce este esential in acti&itatea de in&atare5
sugerarea unor continuturi orientati&e pentru a incura:a creati&itatea si libertatea de
alegere a ele&ului5
#le1ibilitate in adaptarea continuturilor la ni&elul de de'&oltare al ele&ului5
conectarea studiului limbii la realitatile cotidiene5
punerea accentului pe in&atarea procedurala ! pe structurarea unor strategii si
proceduri proprii de re'ol&are de probleme! de e1plorare si in&estigare! acti&itatii
communicati&e.A C#. ..3.C.$ C.N.C. *1,,9 !pp.22$23.B
Ciar daca preci'arile se re#era doar la in&atamintul obligatoriu !programele scolare
pentru gimna'iu si liceu !preluandu$le si de'&oltandu$le! #ormulea'a obicti&e cadru si de re#erinta
8 competente generale si speci#ice ! precum si un set de 0&alori si atitudini(care sa conduca la
conturarea #inalitatii studiului limbii si literaturii romane in scoala <-!rmarea c!mpetentei de
c!mnicare si a celei cltrale * ceea ce presupune asimilarea de cunostinte! #ormarea de
capacitati si de'&oltarea unui ansamblu de 0&ariabile interne(< atitudini! &alori! sentimente !emotii
moti&atii etc.
Impunerea modelului comunicati&$#unctional a insemnat si o sincroni'are AC#.2.Pam#il !
2--3!pp.29$2,B cu tendintele care s$au mani#estat! in ultimele deccenii ale secolului trecut $mai
prMcis in deceniile opt si noua$ in didactica limbilor.2ceasta reorientare a studiului(maternei(spre
un tipar nou a #ost determinata de un current ino&ator care dorea eliminarea 0tiparului clasic
rigid(!plasarea ele&ului in centrul acti&itatii didactice! abordarea limbii ca instrument de
comunicare si in spatiul e1trascolar !di&ersi#icarea srtategiilor acti&e$participati&e etc.
Se impun urmatoarele conclu'ii A c#.2.Pam#il./,p.219B<
.odelul comunicati&$#unctional este centrat pe #ormarea competentei de comunicare si a
competentei culturale si &i'ea'a<
in plan pedagogic 4 constituirea unui cadru de in&atare capabil sa acorde un spatiu larg
initiati&ei ele&ului5
in plan psi)ologic 4 generali'area unei practici(moti&ate si #unctionale(a limbii si
literaturii5
in plan lingvistic 4Cdesciderea studiului limbii spre aspecte interacti&e si sociale( 5
in plan cultural 4 Ce1tinderea domeniului literaturii spre literatura de #rontiera si
contemporaneitate si e1tnderea problematicii te1tului in 'ona nonliteralului(.


2 . !espre competenta de comunicare si competenta culturala
Preocup=rile pentru de#inirea conceptului @>i au @nceputurile @n anii I+- @n studiile lui
Naom ComsNO! @ntemeietorul gramaticii generati&e! care #olosind sintagma Ccompeten?=
ling&istic=(! denumea o #acultate @nn=scut= a indi&idului! ce&a Cde:a 4 e1istent(. Dell POmes!
socioling&ist! preluGnd te'ele lui CamsNO! impune conceptul de Ccompeten?= de comunicare(!pe
care @l de#ine>te drept capacitate de a produce >i interpreta mesa:ele. Fn anii care au urmat! s$au
&eiculat pereci conceptuale care opuneau! @n general! cuno>tin?ele din domeniul limbii sau
despre limb= capacit=?ilor de comunicare @n conte1te speci#ice.AC#. 2.Pam#il!2--3!p.+2B
C!mnicarea$dimensiune uman= #undamental=$ a #ost de#init= ca 0schimb
interacional ntre cel puin doi indivizi situai social, schimb care se realizeaz prin utilizare de
semne verbale i nonverbale, fiecare individ putand fi, pe rand sau exclusiv, producator sau
consumator al mesa*ului# .A S..oirand ! 1,,- ! in 2. Pam#il!2--3!p.21,B
Competenta de comunicare Ceste ansamblul cunotinelor 1savoirs( i capacitilor
1savoir 2 faire( pe care subiectul le mobilizeaz n situaia de comprehensiune sau de prCresursele
oducere a limba*ului3# 1C. Simard! 1,,6! in 2.Pam#il!2--3!p.21,B
2lte de#ini?ii insist= asupra importan?ei mobili'=rii cuno>tin?elor >i capacita?ilor Aresurse
ale competen?ei de comunicareB pentru a @n?elege >i produce limba:ul.
Fn repre'entare gra#ic= a competen?ei de comunicare se reg=sesc situa?iile @n care se
mani#est= competen?a de comunicare< compreensiunea limba:ului 8 te1tului oral 8 scris >i
producerea limba:ului 8 te1tului oral 8 scris.Ac#. 2.Pam#il! .//4!p.1-B
Compre)ensiune de te4t ,roducere de te4t
Oral
a asculta
Arol de auditorB
a &orbi
Arol de locutorB
Scris
a citi
Arol de lectorB
a scrie
Arol de scriptorB
Re#eritor la1resursele1 competentei de comunicare !e1ist= C#luctua?ii( @n #olosire
termenilor >i a numarului de competen?e! &orbindu$se de o singur= competen?= sau de mai multe
datorit= &ariet=?ii situa?iilor de comunicare A a se &edea @n acest sens programele pentru gimna'iu
>i lliceuB
Dou= clasi#ic=ri re?in aten?ia<
Prima deosebe>te trei categorii de cuno>tin?e<
$ Ccuno>tin?e declarati&e( Aa >ti aceste date 8 in#orma?ii despre ...........B
$ Ccuno>tin?e procedurale( A a >ti cum s= #olose>ti datele 8 in#orma?iileB
$ Ccuno>tin?e conte1tuale( Aa >ti unde! cGnd! de ce s= #olose>ti ceea ce >tiiB
AQeller! 1,,+! in 2. Pam#il,.//4,p.12 B.
2 doua clasi#icare distinge dou= categorii<
$ 0a #ti1 Asa&oirB 4 eci&alentul cuno>tin?elor declarati&e
$ 0a #ti s" faci1 Asa&oir 4 #aireB 4 eci&alentul cuno>tin?elor procedurale >i
conte1tuale.
Cele dou= categorii Asa&oir! sa&oir$ #aireB dep=>esc s#era cogniti&ului >i con?in pe1 a sti sa
fii ( Asa&oir RtreB 4 categorie de#init= drept Cansamblu al &ariabilelor interne ale
indi&idului(< atitudini! &alori! sentimente! emo?ii! moti&a?ii! tr=s=turi de personalitate!
stiluri de conduit= etc. 4 >i 0a #ti s" devii( Asa&oir 4 de&enirB 4 capacitate de a te pune @n
proiect! de a$l plani#ica! reali'a! e&alua >i a:usta pe parcursul derul=rii lui >i a$l e&alua la
#inal. A7. RoOnal! 2. Rieunier! 1,,6! @n 2. Pam#il, .//4, p. 22B
De'&oltarea acestor C&ariabile interne( Asa&oir 4 RtreB >i a capacit=?ii de a te pune @n
proiect Asa&oir 4 de&enir B este greu de @n#=ptuit. Programele propun obiecti&e generale
pentru gimna'iu >i un set de C&alori >i atitudini! acelea>i pentru cursurile in#erior >i
superior ale liceului! care &i'ea'= s#era a#ecti&ului >i sunt #a&ori'ate de studiul literaturii!
mai ales prin modelele 8 antimodelele pe care le aduc aproape de ele&i.Orele de
comunicare! atunci cGnd propun discu?ii >i de'bateri ce prile:uiesc e1primarea opiniilor!
gGndurilor! sentimentelor etc. pot constitui cadrul potri&it de conturare a lui Ca >ti s= #ii( 4
Ca >ti s= de&ii(Ac#. 2.Pam#il!idemB.
In opinia lui C. Simard A!in 2.Pam#i!2--3!p.+*$++S ccompeten?a de comunicare
este re#lectata @n >ase componente ce au rolul de a nuan?a di#eritele aspecte pe care actul
comunic=rii interumane le implic=<
componenta verbal" 4 integrea'= toate domeniile limbii 4 >i con?ine! la rGndul ei<
dimensiune lingvistic Acare const= @n cunoa>terea si &alori#icarea @n &orbire a
elementelor de limb=< la ni&el #onetic! le1ical! semantic! mor#ologic! sintacticB5
dimensiune textual Acare consta @n cunoa>terea >i aplicarea regulilor si
procedeelor ce asigur= organi'area general= a unui te1t< leg=tura @ntre
#ra'e ! coeren?a @ntre p=r?i! structura te1tual= narati&=! descripti&=! e1plicati&=!
argumentati&=! dialogal= etc.B5
dimensiune discursiv 8 situa?ional= Acare const= @n cunoa>terea >i aplicarea
regulilor >i procedeelor ce determin= #olosirea limbii @n conte1t< cunoa>terea
parametrilor situa?iei de comunicare! a #unc?iilor limba:ului! utili'area
registrelor limbii! a normelor de interac?iune &erbal=B.
componenta cognitiv" Acare trimite c=tre st=pGnirea opera?iilor intelectuale
implicate @n producerea >i receptarea de mesa:e< memorarea! di#eren?ierea!
compararea! clasarea! in#eren?a! anticiparea etc.B5
componenta enciclopedic" Acare se re#er= la cunoa>terea aspectelor ling&istice!
te1tuale >i discursi&e ale unor domenii di#erite< >tiin?=! art=! tenic= etc.B5
componenta ideologic" A care se re#er= la capacitatea indi&idului de a se raporta 8 a
se situa #a?= de >i de a reac?iona la idei! &alori! opinii sus?inute prin discursB5
componenta literar" Acare trimite la literatur= >i implic= anumite cuno>tin?e >i
capacit=?i de &alori#icare a creati&it=?ii &erbaleB5
componenta socio-afectiv" Acare cuprinde un sistem de concep?ii! de &alori >i de
sentimente ce in#luen?ea'= comportamentul &erbal al indi&iduluiB.
Dintr$o alt= perspecti&=! se poate opera! @n cadrul componentei &erbale! distinc?ia intre<
componenta verbal 4 cu cele trei dimensiuni< ling&istic=! te1tual=
>i discursi&=5
componenta nonverbal 4 care trimite c=tre elemente speci#ice ale
situa?iei de comunicare Apo'i?ia emi?=torului >i a receptorului!
distan?a dintre ei etc.B >i c=tre elemente cineste'ice Amimica!
pri&ire! atitudini corporale! e1presia #e?ei etc.B5
componenta paraverbal 4 care se re#er= la @nsu>iri ale &ocii
emi?=torului Aintona?ie! timbru! debit! intensitate! pau'e etc.B.
7ormarea >i ci'elarea competen?ei de comunicare presupune abordarea tuturor
componentelor ei.
Studiul limbii >i literaturii romGne de'&olt=! prioritar! componenta &erbal=! cu cele trei
dimensiuni 4 ling&istic=! te1tual= discursi&= 4 prin abordarea! con?inuturilor @n&=?=rii @ntr$o
manier= integrat=.;otodat=! studierea te1tului literar @ngimna'iu conturea'a competenta
literar= ce &a #i de'&oltat= >i ra#inat= @n perioada liceului! prin studiul sistematic al literaturii
Un alt aspect important care #ace obiectul discu?iilor >i al clasi#ic=rilor se re#er= la
re?eaua conceptual= a competen(ei culturale Ac#. 2. Pam#il! @n erspective! nr.182--*! pp. 2$
9B.2utoarea consider= culturalul Cun domniu &ast ce integrea'= literalul >i intersectea'= cu
domeniul comunic=rii.(!ca in modelul de mai :os<
Sintagma competen?= culturala C indica pre'en?a unei culturi acti&e!
mani#estat= @n curio'itatea #a?= de #aptele culturale! @n @ncercarea de a le cunoa>te >i
de a le #ace parte a e1isten?ei indi&iduale(.
2semenea competen?ei de comunicare! competen?a cultural= este pre'entat= ca o
re?ea conceptual= ce cuprinde cuno>tin?e! capacit=?i >i atitudini<
cunotinele re#eritoare la domenii artistice >i >tiin?i#ice! di&erse! la istoria acestor
#enomene! a istoriei ideilor >i a mentalit=?ilor5
capaciti de a recepta autentic >i adec&at #apte de cultur= din 'one >i epoci di#erite5
atitudini precum<
interesul pentru #enomenul cultural5
respectul #a?= de &alorile de patrimoniu5
distan?area critic= #a?= de mesa:ele transmise prin intermediul crea?iilor
culturale etc.
Se #ace preci'area c= termenii de cultur >i cultural se re#er= la Ccrea?iile culturii
ma:ore! adic= la memoria &alorilor consacrate de institu?iile artei >i >tiin?ei(.
3.,relucrarea continutului stiintific la limba si literatura romana
Con?inuturile @n&=?=rii la limba >i literatura romGn= s@nt repre'entate de no?iuni >i concepte
Ano?iuni gramaticale! de teoria literaturii! concepte literare! din domeniul istoriei literaturii! al
esteticii etc.B! in#orma?ii de specialitate pe care pro#esorul le prelucrea'= pentru a #i transmise
Competen?e
de
comunicare
Competen?= cultural=
Competen?= lit.
literara literara
lliterara
literarTlliterara
literar=
ele&ilor s=i. Selectate pe ba'a unor criterii bine cunoscute! 4 logico$>tiin?i#ic! psiologic!
pedagogic etc. 4 con?inuturile @n&=?=rii s@nt cuprinse @n programele >i manualele >colare! dup= ce
au su#erit procesul de trans#ormare din cuno>tin?e Csa&ante( @n cuno>tin?e Cde predat(.
Preg=tirea pro#esorului de limba >i literatura romGn= pentru acti&itatea didactic=
presupune cunoa>terea pre&ederilor programei! a modului @n care acestea s@nt re#lectate @n
manual! dar >i deci'ia personal= legat= de ct anume poate transmite 4 raportat la capacit=?ile
intelectuale ale ele&ilor s=i 4 >i! mai ales! ce strategie didactic= &a #olosi pentru #acilitarea
asimil=rii noilor con?inuturi.
Organi'area con?inuturilor la limba >i literatura romGn= poate #i linear 4 Co @nl=n?uire
succesi&= >i continu= a cuno>tin?elor( 4 @nsu>irea treptat= a unor con?inuturi comple1e! #=r= a se
re&eni asupra lor cu o nou= acti&itate de Cpredare$@n&=?are Ae1.< no?iunile de epitet! compara?ie!
personi#icare! alegorie etc.B 4 sau concentric! prin reluarea elementelor de con?inut sub #orm=
@mbog=?it= 8e1.< @nsu>irea no?iunilor gramaticaleB
III. OR4ANI5AREA PROCESU&UI DIDACTIC. III. OR4ANI5AREA PROCESU&UI DIDACTIC.
CO'PONENTE&E CURRICU&U'2U&UI NA6IONA& CO'PONENTE&E CURRICU&U'2U&UI NA6IONA&
. ,lanurile-cadru de /nv"("m/nt
$. ,rograma #colar" de limba si lireratura romana
&. Manualele alternative
+. 5)iduri* materiale-suport* diverse tipuri de reglement"ri
2. ,roiectarea activitatii didactice. 6iveluri ale proiect"rii
3. ,roiectarea lec(iei - un demers strategic
7.
8. ,lanurile-cadru de /vv"("m/nt
Organi'area procesului de studiere a limbii >i literaturii romGne 4 ca >i a celorlalte
discipline 4 este consemnat= @n documente reglatoare elaborate de .3C;$CNC care alc=tuiesc
Curriculum Na?ional.
Planrile2cadr s@nt documente o#iciale @n care se consemnea'= parametrii generali de
organi'are! ierari'ea'= >i dispunere a con?inutului @n&=?=m@ntului! pe cicluri >i arii curriculare!
tipuri de >coli! clase8ani de studiu! obiecte de @n&=?=m@nt! preci'@nd num=rul de ore
anual8s=pt=m@nal pentru #iecare dintre ele.
%imba >i literatura romGn= #ace parte din 2ria Curricular= C%imb= >i Comunicare(!
al=turi de limbile materne! limba latin= >i limbile moderne.
$. ,rograma #colar" de limba si literatura romana
Programa >colar=A curriculum o#icial9 este un documentde re#erin?= pentru proiectarea
procesului educa?ional ce e>alonea'= con?inuturile disciplinei pe cicluri >colare >i clase! e1ist@nd
c@te o program= pentru #iecare an de studiu. 7iind documente unice! pre&ederile lor s@nt
obligatorii pentru toate >colile de acela>i tip! ceea ce asigur= caracterul unitar al @n&=?=m@ntului.
3laborarea programelor este atribu?ia .3C;$CNC >i repre'int= suma e1perine?elor acumulate @n
domeniu! pe plan na?ional! >i dorin?a de aliniere la practicile ino&atoare de pretutindeni.
Structura programei de limba >i literatura romGn= pentru gimna'iu este urm=toarea<
nota de pre'entare in care este preci'at modelul didactic al disciplinei5
obiecti&ele cadru5
obiecti&ele de re#erin?= >i e1emple de acti&it=?i de @n&=?are5
con?inuturile @n&=?=rii5
standardele curriculare de per#orman?=.
Modelul didactic 4 structura intern= a disciplinie 4 este unul comunicativ-
funcional. Comunicarea! domeniu comple1! @nglobea'= procese di&erse de receptare a di#eritelor
mesa:e orale8scrise >i de de'&oltare a capacit=?ilor de a produce te1te scrise @n situa?ii de
comunicare di&erse.
Obiectivele cadru! cu un grad mai mare de generalitate! se re#er= la #ormarea unor
capaciti >i atitudini speci#ice disciplinei !pe parcursul gimna'iului! >i s@nt numerotate cu ci#re
arabe de la unu la patru<
Dezvoltarea capacitii de receptare a mesa*ului oral
Dezvolatrea capacitii de exprimare oral
Dezvolatrea capacitii de receptare a mesa*ului scris
Dezvolatrea capacitii de exprimare scris#
Obiectivele de referin(" decurg din obiecti&ele cadru 4 #iec=rui obiecti& cadru @i
corespund mai multe obiecti&e de re#erin?= 4 >i urm=resc progresia @n achiziia de cunotine >i
competene 5capacitati de la un an de studiu la altul. Se #ormulea'= pentru un an8clas= >i s@nt
numerotate cu ci#re arabe. Programa sugerea'= activiti de nvare pentru reali'area
obiecti&elor de re#erin?=5 pro#esorul poate propune >i altele! @n #unc?ie de ni&elul colecti&elor de
ele&i >i e1perien?a didactic= @n domeniu.
31.< Pentru obiecti&ul cadru nr."< Dezvolarea capacitii de exprimare scris! programa de
clasa a )II
a
stabile>te >ase obiecti&e de re#erin?=. Primul dintre acestea este #ormulat ast#el<
%a s#@r>itul clasei a )IIa! ele&ul &a #i capabil<
".1. s utilizeze corect i nuanat neologismele, unitile frazeologice, categoriile
semantice nvate.
Pentru a reali'a acest obiecti&! se recomand=< Cexerciii de difereniere n contexte
diferite a semnificaiei omonimelor i paronimelor, exerciii de utilizare a sinonimelor n scopul
evitrii repetiiilor, exerciii de utilizare a neologismelor n contexte adecvate(A.3.$
CNC!1,,,!p2*B
C@nd reali'ea'= proiectarea anual=8semestrial=8sec&en?ial=! pro#esorul identi#ic= @n
program= acele obiecti&e de re#erin?= ce &or #i reali'ate prin intermediul con?inuturilor ce
urmea'= a #i @nsu>ite. 31ist= o rela?ie de interdependen?= @ntre obiecti&ele$cadru! obiecti&ele de
re#erin?=! con?inuturi >i acti&it=?ile de @n&=?are! de aceea programa se cite>te pe ori'ontal=!
obiecti&ele #iind C?inte( de atins.
ob. cadru U ob de re#erin?= U con?inuturi U acti&it=?i de @n&=?are U ob. Cadru
Con(inuturile @n&=?=rii s@nt organi'ate! @n programa de gimna'iu! pe trei domenii >i
#ormea'= curriculum nucleu<
$ectur.
ractica noional i funcional a limbii# -omunicare oral i comunicare
scris.
6lemente de construcie a comunicrii.
Organi'area con?inuturilor este modular< elemente de limba romGn=! probleme de
comunicare! te1tul$suport >i te1te suplimentare. Fntr$o not= de la #inele programei s@nt preci'ate
con?inuturile #acultati&e! pentru #iecare clas=! care pot #i notate >i cu asterics5 acestea nu #ac
obiectul e&alu=rilor na?ionale >i &or #i abordate @n m=sura @n care o permite ni&elul de preg=tire al
colecti&elor de ele&i Acurriculum e1tinsB.
Programa stabile>te! de asemenea! standarde curriculare de performan! criterii unice de
e&aluare a procesului de @n&=?=m@nt! Cspeci#ic=ri de per#orman>= &i'@nd cuno>tin?ele!
competen?ele >i comportamentele stabilite prin curriculum(
i
. Standardele de per#orman?=
permit e&iden?ierea progresului reali'at de ele&i de la o treapt= de >colaritate la alta.
3laborarea lor are @n &edere C#inalit=?ile pe trepte >i cicluri curriculare! obiecti&ele$cadru >i
pe cele de re#erin?= ale disciplinei >i caracteristicile psiopedagogice ale &@rstei &i'ate(A.3N$
CNC!1,,9!p."1B
31emplu < A.3N$CNC!1,,9!p.*B
Obiectivul cadru
STANDARDE STANDARDE
C.A:A A IVA C.A:A A VIIIA
". De'&oltarea
capacit=?ii
de e1primare
scris=
".1. Re'umarea unui te1t narati&
cunoscut! dup= un plan simplu
Aideile principaleB
".2. Respectarea @n redactarea
unui te1t a regulilor de
desp=r?ire a cu&intelor @n silabe!
a celor ortogra#ice >i de
punctua?ie.
".1 Re'umarea unui te1t
cititla prima &edere
".2. Utili'area adec&at= a
semnelor ortogra#ice >i de
punctua?ie con#orme cu
7ndreptarul 8rtografic,
8rtoepic i de unctuaie
Programa de liceu! elaborata pe cicluriA ciclul in#erior$clasele IK$ K$$si ciclul superior$
clasele KI$KII 8KIIIB! are o structur= asem=n=toare celei pentru gimna'iu<
&alori si atitudini5
competen?e generale5
competen?e speci#ice5
con?inuturile @n&=?=rii5
recomandari pri&ind continuturile in&atari5
sugestii metodologice8repere didactice pentru #olosirea manualelor de limba
>i literatura romGn=.
Competen(ele generale! #ormulate identic pentru clasele ciclului inferior al liceului! &i'ea'= aspecte din cele trei domenii ale
limbii >i literaturii romGne >i se re#er= la<
1. 9tilizarea corect i adecvat a limbii rom+ne n receptarea si in
producerea mesa*elor n diferite situaii de comunicare5
2. :olosirea modalitatilor deanaliza tematica,structurala si stilistica in
receptarea diferitelor texte literare i nonliterare5
3. ;rgumentarea n scris si oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare
1<#6-=-->-, rograme scolare pentru ciclul inferior al liceului- ",-, ,
.//?(
Programele scolare pentru ciclul superior al liceului$clasele KI$KII$structurate pe principiul
cronologc al #enomenului literar$ urmaresc de'&oltarea competentei culturale!implcit a celei
literare! #ara a negli:a aspectele ce tin de culti&area limbii!care se regasesc in cele patru
competente generale<
%# 9tilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de
comunicare)
2. -omprehensiunea si interpretarea textelor)
4# unerea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la
curente culturale 5 literare)
". Stabilirea competen?elor generale ale disciplinei porne>te de la #inalit=?ile
studiului ;rgumentarea orala sau in scris a unor opinii in diverse situatii de
comunicare#1!ezi <6-=-->-, .//?,p#'(
limbii >i literaturii romGne< culti&area pl=cerii de a citi! a sensibilit=?ii estetice!
de'&oltarea abilit=?ilor de a recepta >i de a produce o gam= &ariat= de te1te! @nsu>irea >i
practicarea di#eritelor strategii de comunicare.
Competen(ele specifice! @n domeniile $iteratur si $imb i comunicare ! se urm=resc
pe parcursul unui an >colar! decurg din competen?ele generale >i preci'ea'= re'ultatele
a>teptate ale @n&=?=rii! sub #orm= de cuno>tin?e! deprinderi! abilit=?i.
C@t pri&e>te con(inuturile /nv"("rii! grupate pe domeniile amintite mai sus! s@nt
proiectate @n corela?ie cu un set de competen?e speci#ice! pentru #iecare domeniu.
Domeniul $iteratur este conceput ca o dominant= pentru #iecare an de studiu<
$iteratura i viaa- @n clasa a IKa! @eceptarea text elor literare-proza ,poezie ,text dramatic$ @n
clasa a Ka! dominantele pentru clasa a ,"a fiind :undamente ale culturii romane) structurate pe
erioada vech) ,erioada moderna: Aeolul al,",-lea--inceputul secolului al,,-lea )erioada
interbelica1romanul(# Pentru ultima clas= de liceu! a KIIa8a KIIIa! programa propune studiul
literaturii romane pina in perioada contemporana <erioada interbelica
1poezia()erioadapostbelica 1romanul,poezia,dramaturgia(..
Fn ceea ce pri&e>te domeniul $imb i comunicare! se recomand= ca demersul didactic >= se
a1e'e pe dou= coordonate< normativ >i funcional! s= se reduc= aspectele teoretice la strictul
necesar! @n #a&oarea aplica?iilor practice. %ocul acestor acti&it=?i &a #i stabilit de pro#esor! care &a
proiecta con?inuturile pornind >i de la textele-suport selectate pentru studiul literaturii$o abordare
integrata a domeniilor discipline.
Con?inuturile notate cu asterisc #ormea'a curriculum diferentiat1 -D tip ; si -D tip B(
obligatorii doar la#ilierele teoretica si &ocationala care au alocate !in plus !una$doua ore pe
saptamin!in a#ara celor trei pre&a'ute in trunciul comun. .
Programele de liceu con?in! de asemenea! sugestii metodologice pri&ind selectarea >i
organi'area con?inuturilor >i 4 pentru unele clase 4 e1emple de acti&it=?i de @n&=?are.
&. Manualele ;alternative9 sunt Cc=r?i didactice( @n care se consemnea'= con?inuturile >tiin?i#ice
ale disciplinei! pre&='ute @n planurile$cadru >i programele >colare. Pentru limba >i literatura
romGn=! o#erta de manuale este #oarte generoas=! a>a @nc@t #iecare colecti& didactic alege! dup= o
anali'= riguroas= manualul cel mai potri&it! #unc?ie de structur=! tratare didactic= >i metalimba:.
Dispunerea unit=?ilor de @n&=?are 4 a temelor! modulelor! capitolelor 4 este di#erit= de la un
manual la altul! dar toate acoper=! sub aspectul con?inuturilor! recomd=rile programei pentru c=
autorii au a&ut @n &edere acelea>i obiecti&e cadru >i de re#erin?=! precum >i e&aluarea acelora>i
cuno>tin?e >i competen?e! concreti'ate @n per#orman?e. Ordinea @n care s@nt dispuse con?inuturile
unei unit=?i8sec&en?e din manualul de gimna'iu este urm=toarea<
1B lectur< aB textul literar5textul-suport 4 >i te1te au1iliare5
bB aspecte legate de comunicarea oral5scris5
cB elemente de construcie a comunicrii< lexic! fonetic! gramatic
funcional! ortografie! punctuaie! elemente de stilistic! noiuni
de istorie a limbii estc.
Structura manualelor ordonea'= un demers didactic coerent >i e#icient. ;e1tele literare 4
populare >i culte 4 apar?in di&eselor genuri >i specii! autorilor romGni! dar >i din literatura
uni&ersal=! @nso?ite de te1te au1iliare Aliterare sau nonliterareB! s@nt opere integrale! de mic=
@ntindere sau #ragmente semni#icati&e selectate dup= urm=toarele criterii< valoric-estetic! stilistic
>i formativ.
;e1tele$suport! di#erite ca num=r 4 9$1- la clasa a )a! 1-$1" la clasele a )Ia 4 a )IIIa 4
trebuie s= ilustre'e no?iunile de teorie literar=.
)i'iunea comunicati&$pragmatic= a programei impune studierea te1telor literare >i
nonliterare! @n corela?ie cu elementele de limb= romGn= >i cu sec&en?ele de comunicare.
.anualele s@nt redactate @ntr$un limba: accesibil ele&ilor! o prezentare grafic agreabil
>i atractiv! mai ales pentru ele&ii mici! in#orma?ia este funcional 4 latura teoretic= este
subordonat= celei aplicati&e 4 riguroas >i relevant. Caracterul #ormati& este dictat de modul @n
care au #ost selectate con?inuturile pentru a relia'a obiecti&ele programei 4 #actor esen?ial @n
reue>ita >colar= 4! de varietatea tipologic a activitilor de nvare care ?inte>te de'&oltarea
celor patru deprinderi integratoare 4 nelegerea dup auz! vorbirea! lectura >i scrierea 4 >i a unor
modaliti i tehnici de munc intelectual.
.anualele promo&ea'= o abordare didactic= interactiv! pun accent pe nvarea
eficient! pe utili'area unor strategii participative! creea'= situaii de nvare stimulati&e pentru
ele&i! o#er= cadru pentru dicuii >i dezbateri! pentru sus?inerea opiniilor personale printr$o
temeinic= argumentare5 se stimulea'=! ast#el! gndirea critic >i creativ.
In e&aluare unui manual d elimba si literatura romana ar trebui sa a&em in &edere criterii
precum<
modularitate$organi'area pe unitati de in&atare5
perspectiva comunicativ-functionala 4 in#ormatiile sint transmise prin dialog cu
ele&ii5
gradare$cunostintele sint transmise de la simplu la comple15
corectitudine si accesibilitate)
integrare si sinteza$#iecare unitate se #inali'ea'a cu proba de e&aluare8autoe&aluare
caresinteti'ea'a cunostintele din cele trei domenii!propunand sarcin de re'ol&are in
maniera integrata5
modernitate)
grafica atractiva etc#
+.5)iduri* materiale-suport* diverse tipuri de reglement"ri
Re#orma @n&=?=m@ntului romGnesc! inclusi& cea curricular=! a condus la apari?ia unei
&ariet=?i de materiale >i reglement=ri! sub egida .3C$CNC 4 re#eritoare la aplicarea programelor
>colare! utili'area manualelor alternati&e! proiectarea acti&it=?ii didactice! elaborarea unor
strategii e#iciente pri&ind e&aluarea8autoe&aluarea acti&it=?ii didactice. 3numer=m c@te&a dintre
acestea< Chid metodologic pentru aplicarea programelor de limba i literatura rom+n!
Lucure>ti! 2--25 Chid metodologic 2 ;ria -urricular $imb i comunicare AliceuB! 3ditura SC
;@;<"A @">= 4 SR%! Lucure>ti! 2--25 2. Stoica Acoord.B! 6valuarea curent i examenele#
Chid pentru profesori! 3ditura @8C>8A"A! Lucure>ti! 2--1. Chid de evaluare#$imba si
literatura roman,6ditura ;ramis,.//%# Se pot aminti! de asemenea< Chidul profesorului Ala
di#erite manualeB >i -aietul elevului pentru cele trei compartimente ale disciplinei< $ectur!
-omunicare! 6lemente de limb rom+n 4 elaborate de autorii manualelor alternati&e de la
edi?iile CCorint(! CPumanitas(! 2%%! din p=cate nu pentru toate clasele din @n&=?=m@ntul
gimna'ial.
2. ,roiectarea activitatii didactice.6iveluri ale proiect"rii
;ermenul de pr!iectare didactic a #ost introdus de R. /agnM >i .. Lriggs >i a circulat @n
&ariantele design instrucional >i design pedagogic5 desemnea'= un ansamblu de proceduri care
unesc @ntr$un tot coerent cerin?ele! resursele! strategiile >i re'ultatele acti&it=?ii didactice.
Conceptul central al proiect=rii didactice! @n conte1tul noului curriculum! este demersul
didactic personali'at iar instrumentul acestuia 4 unitatea de nvare.A)e'i .3N$
CNC,<etodologia aplicarii >oului -urriculum,vol.I!2--1!p.1B
Proiectarea demersului didactic percurge trei etape<
lectura personali'at= a programei5
proiectarea calendaristic=$orientati&=5
proiectarea sec&en?ial= Aa unit=?ilor de @n&=?are sau a lec?iilorB.
$ectura programei este prima etap= a demersului didactic personali'at. Programa >colar= este
un document reglator! centrat pe obiecti&e! dar nu repre'int= un element de @ngr=dire pentru pro#esor
care poate decide! @n cuno>tin?= de cau'=! asupra organi'=rii con?inuturilor pe anumite teme8unit=?i de
@n&=?are! poate alege modalit=?ile pe care el le consider= optime @n cre>terea calit=?ii procesului de
@n&=?=m@nt. Fn #unc?ie de cerin?ele >i situa?iile concrete din clas=! educatorul asigur= ele&ilor s=i un
parcurs colar individualizat. Noul Curriculum insist= pe #aptul c= documentele de proiectare didactic=
s@nt documente administrati&e care asocia'=! C@ntr$un mod personali'at! elementele programei 4
obiecti&e de re#erin?=8competen?e speci#ice! con?inuturi! acti&it=?i de @n&=?are 4 cu alocarea de resurse
Ade timp >i materialeB considerat= optim= de c=tre pro#esor pe parcursul unui an >colar(.A.3N$
CNC!2--1!&ol .I!p.3B
Proiectarea propriu$'is= cunoa>te trei ni&eluri >i se reali'ea'= pe ba'a unui algoritm
procedural care urm=re>te<
stabilirea obiectivelor pedagogice 4 elemnetul cel mai important @n reali'area proiect=rii.
3ducatorul &a a&ea @n &edere! @n primul r@nd! obiecti&ele care circumscriu trunchiul
comun! dar! @n situa?ii speciale! >i pe cele care conturea'= curriculum e1tins. Corelarea
obiecti&elor disciplinei cu obiecti&ele disciplinelor ariei %imb= >i comunicare 4 sau ale
altor arii curriculare 4 este o cerin?= a unei proiect=ri moderne interdisciplinare.
selectarea i organizarea coninuturilor de nvare se #ace @n acord cu obiecti&ele >i
centrate pe acestea. Con?inuturile repre'int= mi:locul de reali'are a obiecti&elor @ar
@nsu>irea lor optim= este posibil= doar printr$un demers centrat pe ele&. O sarcin=
important= pentru pro#esor const= @n identi#icarea unitilor de coninut5nvare.alegerea
strategiilor de predare-nvare marcea'= trecerea la acti&itatea propriu$'is= prin selectarea
metodelor! procedeelor! materialelor >i mi:loacelor de @n&=?=m@nt! a #ormelor de organi'are a
@n&=?=rii ! a acti&it=?ilor de @n&=?are celor mai potri&ite. Un demers didactic e#icient! cu e#ecte
#ormati&e! se caracteri'ea'= prin utili'area unei strategii didactice acti&$participati&e care s=
respecte particularit=?ile de &@rst= >i indi&iduale ale ele&ilor.
stabilirea instrumentelor de evaluare @nceie algoritmul proiect=rii >i o#er= r=spuns
@ntreb=rii -t s-a realizatD. 3&aluarea nu poate #i desp=r?it= de celelalte dou= #unc?ii
importante ale procesului de @n&=?=m@nt! predarea >i @n&=?area! de aceea o e&aluare corect=
m=soar= e#icien?a @ntrrgului proces. Progresul pred=rii$@n&=?=rii se reali'ea'= prin #eed$
bacN continuu! dar momentelor demersului e&aluati& pot #i di#erite< la @nceputul
procesului de predare$@n&=?are! pe parcurs sau la s#@r>it.2cest algoritm @nso?e>te toate
ni&elurile proiect=rii >i se reg=se>te @n rubricile di#eritelor modele de structurare a
demersului didactic.
Proiectarea acti&itatii didactice se reali'ea'a pe patru ni&euri< anual! calendaristic
orientati&Ase poate #ace semestrialB! sec&ential Ase proiectea'a #iecare unitate de in&atareB si al
#iecarei lectii.
,roiectarea anuala consta in reparti'area numarului total de ore Anumarul de ore pe
saptamana la limba li literatura romana la clasa K.... inmultit cu numarul de saptamini !con#orm
structurii aprobate deminister5 31.<* ore 8sapt.1 3* sapt. V 16* ore !clasa a )$a Bpe domeniile
disciplinei Alectura!limba comunicareorala si scrisa$la gimna'iu! literatura!limba si comunicare$ la
liceuB si pe tipuri de lectii Apredare$in&atare! recapitulare$sistemati'are!e&aluareB pentru cele doua
semestre. De obicei se reali'ea'a un tabel in care se regasesc toate aceste date.
,roiectarea calendaristic" orientativ" este un document administrati& care asocia'=! @ntr$
un mod personali'at! elemente ale programei 4 obiecti&e de re#erin?a8competente speci#ice!
con?inuturi etc. 4 cu alocarea de timp considerat optim de c=tre pro#esor pe parcursul unui an >coar.
Se reali'ea'a pentru #iecare semestru si consta in esalonarea unitatilor de invatare pe saptamini.
.odel < Jcoala ........
2nul scolar.....
Disciplina .........
Clasa8Nr. de ore pe s=pt=m@n=
.anualul...............
Unitatea
de @n&=?are
Obiecti&ele de re#erin?=8
Competen?e speci#ice
Con?inuturi Num=r de
ore alocate
S=pt=m@na Obser&a?ii
31plica?ii<
unit=?ile de @n&=?are se stabilesc prin titluri AtemeB5
obiecti&ele de re#erin?=8competen?ele speci#ice se iau din programa >colar= A de
obicei se trec doar numerele acestora .31.<1253"5"2 etc.B5
con?inuturile s@nt e1trase din lista de con?inuturi a programei5
num=rul de ore se stabile>te de pro#esor! @n #unc?ie de ni&elul de aci'i?ii al
ele&ilor clasei >i de e1perien?a didactic=.
O plani#icare corect alc=tuit= &a acoperi @ntreaga program= la ni&el de obiecti&e de
re#erin?=8competen?e speci#ice >i con?inuturi.
,roiectarea secven(ial" Aa unit=?ilor de @n&=?areBconsta in detalierea unor elemente ale
#iecarei unitati de in&atare 8continut pentru a crea un mediu de in&atare coerent! pe termen mediu
si scurt. O unitate de @n&=?are este 0o structur didactic deschisa i flexibil(! cu urm=toarele
tr=s=turi<
determin= #ormarea la ele&i a unui comportament speci#ic prin integrarea unor obiecti&e
de re#erin?=5
este unitar= din punct de &edere tematic5
se des#=>oar= sistematic >i continuu pe o perioad= de timp5
se #inali'ea'= prin e&alure 8 autoe&aluare
.odel<
Jcoala ........
2n scolar......
Disciplina .........
Clasa 8 Nr. de ore 8sapt..........
.anualul AedituraB.............
Proiectul unit=?ii de @n&=?are......Ase trece numele unitatii B
Num=r total de ore alocate unitatii < .........
Continuturi
AdetalieriB
Obiecti&e de re#erinta 8
Competente speci#ice

2cti&it=?i de
@n&=?are
Resurse 3&aluare
31plica?ii<
la rubrica coninuturi se #ac detalieri pentru a e1plica di#eritele parcursuri A@n
#unc?ie de ni&elul claseiB5
obiectivele de referina 5competentele specificesint cele din programa1se trec
numerle 8@5-A()
activitile de nvare s@nt cele din program= sau altele!propuse de pro#esor5
resursele s@nt cele de timp!de loc !cele materiale!precum si #ormele de organi'are
a acti&itatii didactice5
la rubrica 6valuare se preci'ea'= instrumentele aplicate @n clas= Ae&aluare oral=!
prin e1erci?ii scrise! prin te1te! obser&area sistematic= etc.B A )e'i <ateriale
suport pentru curs si aplicatii(
7iecare unitate de @n&=?are se #inali'ea'= prin #orma de evalure sumativ.
roiectarea lectiei 4proces comple1 $ presupune parcurgerea mai multor etape care &or
#i detaliate in paragra#ul ce urmea'a.
.
3. ,roiectarea lec(iei - un demers strategic
Reali'area proiectului de lec?ie este o acti&itate de anticipare a pa>ilor ce urmea'= a #i
parcur>i pentru @n#=ptuirea acti&it=?ii didactice respecti&e.
Dup= o anali'= atent= a sarcinii speci#ice de @n&=?are @n cadrul unit=?ii de @n&=?are!
pro#esorul &a lua @n calcul toate celelalte aspecte< ni&elul de cuno>tin?e asimilate! poten?ialul
clasei! moti&a?ia! ritmul de lucru etc. pe care le &a corela >i &a elabora strategia adec&at= at@t
pentru predare$@n&=?are! c@t >i pentru e&aluare.
Fn general! se consider= c= demersul de proiectare! pentru unitatea de @n&=?are >i pentru
lec?ie! parcurge o anumit= scem= care preci'ea'= elementele procesului didactic @ntr$o
succesiune logic=! pentru atingerea obiecti&elor de re#erin?=8competen?elor speci#ice selectate din
program= pentru #iecare unitate de @n&=?are8lec?ie.AC#..3N$CNC!2--1!p.26B
ADup= R. /agnM < Spre ce tindH! Cum s= a:ung acoloH! Cum &oi >ti c@nd am a:unsHB
"dentificarea obiectivelor >i motivarea importanei studierii noilor coninuturi 4 s@nt
aspecte prioritare @n reali'area proiectului didactic. Obiecti&ele opera?ionale 4 din cele trei
domenii< cogniti&! a#ecti&$atitudinal >i psiomotor 4 indic= e#ecte8comportamente direct
obser&abile la ele&i! dup= ce ace>tia au parcurs o e1perien?= de @n&=?are. Fn #ormularea
obiecti&elor! pro#esorul de limba >i literatura romGn= &a #olosi &erbe precum< aalege,a aplica a
analiza, a argumenta,aciti,clasifica,acrea, a completa,a cracteriza,a contragea defini,a
demonstra,a dialoga,a exemplifica,a explica,a extinde,a exprima opini ,a identifica!a inventa,a
imagina, a motiva, numi, a ortografia, apreciza,a reface,a reproduce,a rezuma a se raporta la !a
selecta !a sintet'a!a trans#orma etc.
31emple< pentru domeniul &imb Atema<2d&erbul!cl. a )$aB!la o lectie de transmitere si
insusire de cunostinte < %a s#@r>itul lec?iei! ele&ii &or #i capabili<
-1 4 s= identi#ice ad&erbele din te1te date >i din comunicarea oral=5
-2 4 s= clasi#ice ad&erbele dup= di#erite criterii5
-3 4 s= de#ineasc= ad&erbul pornind de la obser&are te1telor ling&istice date5
-" 4 s= numeasc= regen?ii ad&erbului!anali'and e1emplele 5
-* 4 s= construiasc= enun?uri8comunic=ri cu di#erite ad&erbe!in situatii de comunicare
di#erite5
-+ 4 s= utili'e'e corect!in scris ! ad&erbele!cooperand pentru reali'area sarcinilor5
-6 4 s= preci'e'e &aloarea e1presi&= a ad&erbelor @n di#erite comunic=ri etc.
Pentru domeniul &ectr/la ! lectie de receptare a ni te1t literar epic/ clasa a )I$a! se
pot #ormula obiecti&e precum<
-1 4 s= citeasc= corect! cursi& >i e1presi& te1tul literar!respectand tonul #undamental5
-2 4 s= identi#ice sensurile cu&intelor necunoscute cu a:utorul glosarului8 dic?ionarelor5
-3 4 se selecte'e elementele care preci'ea'= timpul >i spa?iul nara?iunii5
-" 4 s= numeasc= persona:ele >i locul acestora @n nara?iune5
-* 4 s= re'ume8po&esteasc= con?inutul te1tului literar #olosind planul de te1t5
-+ 4 s= preci'e'e posibile semni#icatii ale titlului5
-6 4 s= se raporte'e la persona:e adopt@nd atitudini pro sau contra etc.
De ce &oi #aceH Ce &oi #aceH Cu ce &oi #aceH Cum &oi #aceH C@t s$a reali'atH
Identi#ica
rea
Selectarea
con?inutur
2nali'a
resurselor
Determin
area
Stabilirea
instrumentelor de
e&aluare
Se &or urm=ri8#ormula obiecti&e centrate pe #ormarea competen?ei de comunicare
corect! eficient >i nuanat!pe de'&oltarea de &alori si atitudini asa cum recomanda pograma.
Pro#esorul &a #ormula at@tea obiecti&e c@te &a putea reali'a! @n #unc?ie de parametrii men?iona?i<
cuno>tin?e asimilate! poten?ial intelectual! moti&a?ie! ritm de munc=! #=r= @ns= a eluda pre&ederile
programei.
Aelectarea coninuturilor! anali'a >i organi'area celorlalte resurse< resurse umane Aele&ul cu
personalitatea lui! moti&a?ia! capacit=?ile de @n&=?are >i e1primare! pro#esorul cu e1perien?a sa etc.B!
resurse materiale Amateriale >i mi:loace de @n&=?=m@nt! locul de des#=>urare! timpul alocat acti&it=?ii
etc.B! resurse procedurale A metode8procedee de predare$ de @n&=?areB! mod de organi'are! propunerea
unor activiti de nvare e#iciente 4 s@nt aspecte ale algoritmului proiect=rii care se #inali'ea'= cu
elaborarea instrumentelor i probelor de evaluare.
O bun= preg=tire a pro#esorului de limba >i literatura romGn= pentru lec?ie8acti&itate
@nseamn= g=sirea r=spunsurilor potri&ite pentru #iecare dintre @ntreb=rile #ormulate ini?ial.
5)id pentru /ntocmirea proiectului didactic
,'OIEC< !I!AC<IC
Pro#esor Astudent practicantB< WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
Data< WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
Clasa< WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
Obiectul< %imba si literatura romana
Subiectul AtemaB lec?iei< WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
;ipul lec?iei< WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
Durata AtimpulB< WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
8biectivul fundamental< corelat cu tipul lec?iei
8biective operaionale < cogniti&e! a#ecti&$atitudinale!psiomotorii
Atrategii didactiec:
.etode >i procedee< WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
.i:loace de in&atamant< WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
.od de organi'are 8modalitati de lucru A#rontal8indi&idual @n pereci8pe grupe<$$$$$$$$$$$$$
:orme de evaluare< WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
Bibliografie:EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
Acenariul didactic A parcursul didactic! cu &ariante<
1. pre'entarea liniar=! con#orm logicii des#=>ur=rii etapelor Ae&enimentelor instructionaleB!
suliniind subtitlurile<
organi'area clasei
captarea aten?iei5
enun?area obiecti&elor5
AreBactuali'area ideilor ancor5
pre'entarea noului con?inut >i a sarcinilor de @n&=?are5
conducerea Adiri:areaB @n&=?=rii5
ob?inerea per#orman?elor5
asigurarea #eed$bacN$ului5
e&aluarea A#ormati&=B5
intensi#icarea reten?iei5
asigurarea trans#erului.ADup= Robert /agnM! Condi?iile @n&=?=rii! 3DP!
Lucure>ti!1,6*B

2. sub #orm= de tabele! cu di#erite rubrica?ii<


aB
1 2 3 " *
3tapele lec?iei
8sec&entele
acti&itatii >i
durata
Obiecti&ele
opera?ionale
Con?inutul
instructi&$
educati&
S;R2;3/II DID2C;IC3 3&aluare
7orme
8moduri de
organi'are
a instruirii
Resurs
ee
proced.
Resurse
materiale
bB
1 2 3 " * + 6
3&enimentele
instruc?ionale
Durata Obiecti&e
opera?ionale
Con?inuturi
&i'ate
Sarcini de lucru
pentru ele&i
Strategii 3&aluare
cB
1 2 3 " * +
3&enimentele lec?iei Obiecti&e 2cti&itatea
pro#esorului
2cti&itatea
ele&ilor
;enici de
instruire
3&aluare
3. modelele pe care le propun orient=rile mai noi<

.odelul( In&=?=rii directe sau e1plicite(5
.odelul 0Jtiu8)reau s= >tiu8 2m @n&=?at(5
.odelul 03&ocare8Reali'area sensului8Re#lec?ie(.
A)e'i >i Cap. I): <odele de structurare a scenariului didacticB
2legerea uneia sau alteia dintre &ariante r=m@ne la latitudinea pro#esorului.
Proiectul poate #i completat cu di#erite ane1e 8 #ise A1! 2! 3B care s= cuprind= te1tele ling&istice
#olosite! di#erite e1erci?ii propuse spre re'ol&are! scema lec?iei! con?inutul di#eritelor #i>e de
lucru sau al testelor de e&aluare! alte in#orma?ii. Fn timpul parcurgerii e&enimentelor
instruc?ionale se #ac trimiteri la ane1ele respecti&e A)e'i <ateriale-suport ,pentru curs si
aplicatii(#Parcurgerea celor 'ece etape ale scenariului didactic! comprimarea mai multora @n una
singur=! eludarea altora depinde de tipul de lec?ie >i de modul @n care @>i concepe pro#esorul
demersul didactic.
.etodele interacti&e de predare$@n&=?are! care propun implicarea ele&ului @n procesul
propriei instruiri! recomand= di#erite tenici de acti&itate independent= >i pe grupe @n care
pro#esorului @i re&ine >i rolul de moderator5 @n aceste condi?ii! e&enimentele instruc?ionale nu se
succed obligatoriu! a>a cum recomand= R. /agnM. 3le&ii primesc sarcini de lucru pe care le
re'ol&= sub @ndrumarea pro#esorului! se reali'ea'= #eed$bacN$ul continuu care asigur= progresul
@n&=?=rii.
IV. 'ODE&E DE PROIECTARE A &ECTIEI 7 A SECVENTE&OR
DIDACTICE &A &I'%A (I &ITERATURA RO')N+
. .ec(ia - form" tradi(ional" de organizare a pred"rii - /nv"("rii
$. Modelul 0/nv"("rii directe sau e4plicite1
&. Modelul 0=tiu .!oresc s" #tiu .Am /nv"(at1
+. Modelul 0Evocare.'ealizarea sensului.'eflectie
2. Eficientizarea demersului didactic prin alternarea organiz"rii
frontale* individuale #i pe grupe
. .ec(ia - form" tradi(ional" de organizare a pred"rii - /nv"("rii
Di#erite de#ini?ii sublinia'= #aptul c= lectia este cea mai potri&it= #orm= de organi'are a
@n&=?=rii unei teme Cntr-un cadru adecvat 1sala de clas sau cabinetul de limba rom+n( ntr-o
unitate de timp bine precizat, punnd la contribuie metode, procedee i mi*loace adecvate
pentru obinerea unor obiective speciale i operaionale bine formulate#3
1-#Par#ene!.etodica....!1,,,!p.9* B
Ca 0microsistem pedagogic( lec?ia condensea'=! @ntr$un tot! pe l@ng= con?inut
in#orma?ional! resurse materiale! procedurale etc. >i particularit=?ile psiice ale ele&ilor!
managementul colecti&ului AclaseiB! personalitatea pro#esorului! toate #iind subordonate 0logicii
aciunii educaionale(. AI.Nicola!=ratat de pedagogie generala!1,++!p.39*B
Se #ace distinc?ia @ntre #ormula clasic de organi'are a @n&=?=rii! care se pre'int= ca o
succesiune de etape clar delimitate A&e'i R. /agnM! -ondiiile nvrii,%&'FB! >i di#erite alte
Cmodele( de structurare a pred=rii 4 @n&=?=rii o#erite de didactica modern=! modele care se
reg=sesc @n conceptul de Cpredare interactiv#.(A2.Pam#il,$imba si literatura romana in
gimnaziu#Atructuri didactice deschise,.//4,p#%G4(
Fn #ormula tradi?ional=! acti&itatea de predare 4 @n&=?are! structurat= pe etape ale
scenariului didactic! cunoa>te &ariante mai mult sau mai pu?in apropiate de modelul propus de R.
/agnM.
O#erim! spre e1empli#icare! dou= ast#el de &ariante<
2B
1. Corgani'area colecti&ului de ele&i >i a cadrului de des#=>urare a lec?iei5
2. &eri#icarea temelor pentru acas= >i a cuno>tin?elor esen?iale din lec?ia anterioar=!
ce ser&esc drept elemente 4 ancor= pentru lec?ia ce &a urma5
3. captarea aten?iei >i moti&area ele&ilor pentru @n&=?area noilor cuno>tin?e5
". comunicarea noului con?inut de @n&=?are5
*. diri:area @n&=?=rii! asigurarea re?inerii #iec=rei subunit=?i de @n&=?are! prin
momentele de munc= independent= ce alternea'= cu acti&itatea #rontal=5
+. AautoBe&aluarea #ormati&=5
6. preci'area >i e1plicarea temei pentru acas=.(
A&e'i )iorica P=dureanu! .atei CesNe'! 7lori %upu! $imba rom+n! clasa a )$a! Chidul
profesorului! 3ditura 2%%! 1,,6! p. ++B
B)
Verifcarea:
$ se poate #ace la @nceputul lec?iei5
$ se poate #ace dup= #iecare sec&en?= a lec?iei5
$ se poate #ace la s#@r>itul lec?iei.
Pregtirea activitii de nvare
$ pro#esorul &a urm=ri captarea aten?iei ele&ilor
Anunarea subiectului leciei
$ pro#esorul anun?= lec?ia nou=5
$ comunicarea obiecti&elor lec?iei 5
Actualizarea cunotinelor
$ este bine ca noile cuno>tin?e s= se ba'e'e pe aci'i?iile anterioare ale ele&ilor5
$ s= se #ac= prin e1erci?ii >i nu prin repetare mecanic= a de#ini?iilor sau a
cuno>tin?elor dob@ndite.
Prezentarea coninutului nou
$ este bine s= se #ac= prin acti&i'area ele&ilor! prin re'ol&area sarcini de lucru
concrete! care s= duc= la descoperirea de c=tre ei @n>i>i a noilor con?inuturi5
$ @n manual! autorii o#er= sugestii pentru des#=>urarea lec?iilor! pro#esorii a&@nd
libertatea de a utili'a orice solu?ii considerate e#iciente @n raport cu ele&ii pe
care @i conduc @n acti&itate.
Obinerea performanei i asigurarea feed-back-ului
$ pro#esorul &a monitori'a ele&ii 4 a:ut@ndu$i @n ca'ul nereu>itei $! corect@nd
erorile! comunic@nd re'ultatele! #=c@nd aprecieri asupra r=spunsurilor.
valuarea rezultatelor
$ notare! aprecieri ale pro#esorului sau autoaprecieri! re'ultate la teste.
Asigurarea transferului
$ teme pentru acas=! acti&itate independent=(
A&e'i 2le1andru Cri>an! So#ie Dobra! /eorgeta Cincu! $imba romn! clasa a )$a 2
Chidul profesorului! 3d. Pumanitas 3ducational! 1,,6! p. "2B.
7ormulei clasice i se g=sesc multe nea:unsuri pentru c=! organi'@ndu$se @n etape
distincte! care se repet= de #iecare dat=! ar conduce la rutin= >i de'interes >i ar da acti&it=?ii la
clas= un caracter arti#icial! #ormal. Se repro>ea'=! se asemenea! spa?iul prea mare acordat
expunerii pro#esorului @n dauna unui dialog autentic cu ele&ii! care se obi>nuiesc s= primeasc=
pasiv in#orma?iile >i s= le memoreze #=r= s= #ac= e#ortul de a gndi critic! #iind acti&ate doar
procesele cogniti&e de ni&el in#erior. Se consider= c= nu to?i ele&ii sunt aten?i @n dialogul frontal!
#ie pentru c= nu pot r=spunde! #ie nu au a&ut timp su#icient s= #ormule'e r=spunsul! #ie dau
do&ad= de timiditate. Comunicarea autentic= este pre:udiciat= de num=rul mare de @ntreb=ri pe
care pro#esorul le #ormulea'= >i care se succed rapid! #ragment@nd @n e1ces g@ndirea ele&ilor.
;oate aceste nea:unsuri s$ar datora neimplic=rii ele&ilor @n procesul propriei instruiri! lipsei
cooperrii! a interac?iunii participan?ilor! a continuit=?ii acti&it=?ilor instructi&$educati&e.
Fn&=?area prin cooperare de'&olt= disponibilitatea ele&ilor spre dialog! capacitatea de a
se adapta interlocutorului Apro#esor! colegB! de a$>i impune punctul de &edere prin argumente
credibile! de a ac?iona @n @n?elesul grupului din care #ace parte! de a #i toleran?i etc.
Rolul pro#esorului se scimb= @n procesul pred=rii interacti&e! el de&ine obser&ator >i
moderator @n acela>i timp! @i @ndrum= pe ele&i! stabile>te sarcini de lucru! organi'ea'= clasa!
lucrea'= @mpreun= cu ele&ii! de'bate probleme! corectea'= gre>elile de e1primare >i de g@ndire! @i
conduce pe ele&i spre conclu'iile pe care! de #apt! le dore>te! d@ndu$le @ns= libertate de mi>care >i
a#irmare! ascult@ndu$le opiniile >i suger@ndu$le re'ol&area unor sarcini di#icile.
2sist=m! #=r= @ndoial=! la trans#ormarea clasei @ntr$o comunitate de nvaare! la
#ocali'area demersului educati& asupra ele&ului! la scimbarea raportului @ntre durata discursului
pro#esorului >i participarea ele&ilor la de'baterile ce au loc @n timpul act&it=?ii de @n&=?are.
Noile modele ale demersului didactic propuse de didactica modern= au ca punct de
plecare dou= direc?ii importante care structurea'= procesul de predare 4 @n&=?are<
$ o direc?ie care &i'ea'= continuitatea: #iecare lec?ie trebuie s= se @nscrie @ntr$un
proces5
$ o direc?ie care sus?ine explicarea strategiilor de predare 4 @n&=?are! @n?elegerea
modului @n care Cnelegerea i nvarea se petrec(. A2.Pam#il!2--3.p.26B
%ec?ia clasic= nu trebuie repudiat= pentru c= nu ar mai putea constitui un cadru potri&it
demersului didactic! ci doar redimensionat= prin asigurarea continuitiiAactuali'area
cuno>tin?elor anterioare! pun@nd @ns= accent >i pe e1perien?a de &ia?= a ele&ilor! pe cuno>tin?ele
dob@ndite @n a#ara clasei< lectur=! participarea la acti&it=?i culturale! implicarea @n unele ac?iuni
sociale etc.B >i! mai ales! prin explicarea! pentru a #i @n?ele>i! a pa>ilor ce se parcurg pentru ca
@n&=?area s= se produc=! prin nelegerea strategiilor @n&=?=rii.
3ste necesara >i util=! insa! di&ersi#icarea demersului didactic la orele de limba >i
literatura romGn=! cunoa>terea >i utili'area unor noi posibilit=?i de des#=>urare a lec?iilor! altern@nd
modelul clasic! adaptat cerin?elor unui @n&=?=m@nt #ormati&! cu &ariantele pe care le propun
cercet=rile >i tendin?ele din didactica limbilor! @n special.Ac#.2.Pam#il.2--3!p. 2,B. Pre'ent=m! @n
continuare trei ast#el de &ariante care o#er= o alt= structurare a procesului de predare 4 @n&=?are $
e&aluare! adaptat= studiului limbii >i literaturii romGne<
$. Modelul 0/nv"("rii directe sau e4plicite1 a #ost #ormulat de XocelOne /iasson
1%&&%( >i este centrat pe @n&=?area strategiilor de intelegere a procesului de @n&=?are! a1ate pe
lectura per#ormant=. .odelul! aplicat @n orele de lectur= 8 literatur= >i comunicare @i @n&a?= pe
ele&ii strategii precum< re'umarea! e1tragerea ideilor principale! deducerea sensului cu&intelor @n
conte1t! interpretarea de te1t literar! @nsu>irea unor no?iuni de teoria literaturii! acti&itati de
producere de te1t! @ns= ar putea #i utili'at >i pentru structurarea lec?iilor de limb= pentru a e1plica
ele&ilor modul @n care se @nsu>esc >i se #ormea'= no?iunile gramaticale.
Sec&en?ele AmomenteleB lec?iei Cnvrii directe sau explicite( pot #i sinteti'ate @n c@te&a
@ntreb=ri ale c=ror r=spunsuri constituie preocuparea #actorilor implica?i @n procesul de predare 4
@n&=?are! pro#esorul >i ele&ii Ac#. 2. Pam#il!! 2--3!p.3-B<
1. -e strategii 1cunotine( urmeaz a fi nvateH
2. De ce este necesar nvarea lorD
3. -um se va realiza nvareaD
". 7nvarea noilor strategii 1cunotine(#
*. -nd pot fi aplicate strategiile 1cunotinele( nvateD
%ec?ia se organi'ea'= pe trei sec&en?e care grupea'= cele cinci @ntreb=ri! corespun'=tor
unor etape bine structurate ale demersului de predare 4 @n&=?are.
Noutatea acestui model const= tocmai @n Ctransparena( procesului @n&=?=rii! #olosind
metoda Cg@ndirii cu &oce tare(. Pro#esorul &a e1plica #iecare opera?ie a procesului! dup= care &a
aplica! &a demonstra cum se #olose>te strategia sau cum se aplic= noile in#orma?ii< e1.< se e1plic=
modul @n care se reali'ea'= planul simplu de te1t >i se aplic= algoritmul pe un alt te1t5 se
@nsu>e>te no?iunea de diate'= >i se demonstrea'=! prin alte e1emple! scimbarea raportului dintre
subiect >i ac?iune @n cele trei situa?ii cunoscute! se e1plica etapele reali'arii unei argumentari si se
reali'ea'a planul unei compuneri de tipul argumentare Ade e1emplu< argumentarea apartenentei
unor te1te literare la di#erite specii< scita!nu&ela!#abula! pastel etc.B.
&. Modelul 0=tiu - !oresc s" #tiu - Am /nv"(at3 a #ost creat de Donna OgleA1,9+B >i
putea #i #olosit doar pentru lectura te1telor e1po'iti&e. Ulterior! modelul s$a impus pentru
toate lec?iile de asimilare de cuno>tin?e ori de actuali'are 4sistrmati'are.
Organi'area acti&it=?ii de @n&=?are se spri:in= pe cuno>tin?ele pe care ele&ul le are de:a
despre noua tem=! se subordonea'= a>tept=rilor ele&ului care! c=ut@nd r=spuns unor @n$ treb=ri
e1plicite!#ormulea'= @ntreb=ri noi la care trebuie s= r=spund=.7olosinnd acest model! se pot ob?ine
re'ultate bune la lec?iile de lectur= 8 literatur= despre< basm! nara?iune! descriere! persona:! specii
precum doina! pastelul etc.! dar >i @n unele lec?ii despre substanti&! articol! &erb! despre le1ic etc.
sau aspecte legate de comunicare.Ac#. 2.Pam#il!2--3!p.3+B
Se parcurg cinci etape! dup= cum urmea'=<
%# -e tiu despre subiectD
.# -e a dori s tiuD
4# 7nvarea noilor coninuturi#
?# -e am nvatD
*. -e altceva a dori s aflu despre subiectD
Pe tabl= se poate reali'a un tabel cu trei rubrici! con#orm modelului! care &a #i completat
odat= cu parcurgerea sec&en?elor lec?iei.
+. Modelul Evocare - 'ealizarea sensului - 'eflec(ie a #ost propust de X.%. .eredit >i
Y.S. Steele A 1,,6B A)e'i si proiectul $ectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii
critice!&olum I! 1,,9! aparut!in traducere! la Centrul 3ducatia 2---ZB >i! la #el ca celelalte dou=
modele pre'entate! @>i propune s= e&iden?ie'e caracterul procesual al @n&=?=rii. 2utorii au
imaginat Cun cadru pentru dezvoltarea gndirii critice($gindire de ni&el superior !logica si
argumentati&a! cadru ce se structurea'= @n trei sec&en?e<
$ actuali'area >i sistemati'area cuno>tin?elor A#a'a de C6vocare(B5
$ predarea >i @n&=?area con?inuturilor noi A#a'a de @n?elegere< C@ealizarea sensului(B5
$ #a'a de C@eflecie( asupra cuno>tin?elor @nsu>ite.
Fntreb=rile corespun'=toare celor trei etape ale lec?iei! asem=n=toare celor #ormulate de
D. Ogle! s@nt<
%# -e tiu despre subiect i ce a dori s afluD
.# 7nvarea noilor coninuturi#
4# -e am nvat, cum explic i corelez noile cunotineD
Ca >i @n situa?iile precedente! @n&=?area noilor con?inuturi se produce prin alegerea
strategiei celei mai e#iciente< organi'area clasei pentru @n&=?area prin cooperare >i8sau prin
acti&itate #rontala 8 indi&idual=! monitori'area @n&=?=rii! selectarea acelor acti&it=?i de @n&=?are
care &i'ea'= cunoa>terea! @n?elegerea! aplicarea >i se ba'ea'= pe dialogul autentic.
.etodele 0cadrului 3.R.R.( sunt cele ale acti&it=?ii de grup< perece! grupuri de 3 4 " ele&i ori
grupuri mai mari. Fn interiorul grupului #iecare ele& are sarcini bine determinate! contribuind la
#ormularea r=spunsului comun. Se @ncura:ea'= ast#el gndirea analitic! nvarea independent
>i cea interactiv< pro#esor 4 ele&! ele& 4 ele&! ele& 4 ele&i.
Scenariul didactic al unei acti&it=?i de limba si literatura romana lectur= poate #i
structurat! deci! @n trei etape care #a&ori'ea'=! @ntr$un proces #luent! ne#ragmentat activizarea
ele&ilor! cooperarea, stimularea, evaluarea >i autoevaluarea.
Fn etapa de Evocare! ele&ii sunt solicita?i s=$>i aminteasc= ce >tiu mai bine! dinainte! despre
tema au subiectul discutat5 s= anticipe'e! s= stabileasc= ?inte pentru in&estiga?ia lor! ?inte de care
&or #i rela?ionate cuno>tin?ele noi5 implicarea @nseamn= #olosirea limba:ului propriu scriind >i 8
sau &orbind.
Pro#esorul stimulea'= g@ndirea ele&ilor cu recomand=ri de tipul< 0/@ndi?i 8lucra?i @n
pereci8 Comunica?i[(! stabilindu$se interesul >i moti&a?ia pentru @n&=?are.
3&ocarea se poate #ace prin di#erite modalit=?i8tenici de e&ocare<
conversaia< @ntreb=ri >i discu?ii #ocali'atoare care direc?ionea'= permanent
g@ndirea ele&ilor5
brainstormingul liniar sau sub #orm= de cirocine5
tehnica termenilor cheie)
scrierea liber)
predicia AanticipareaB prin discu?ii sau pe ba'a unor termeni da?i @n a&ans5
*ocul didactic etc.
$
'ealizarea sensului A@n?elegereaB este #a'a de @n&=?are @n care ele&ii &in @n contact cu
noile con?inuturi8in#orma?ii prin< lectura te1tului! ascultarea unei e1puneri8prelegeri! &i'ionarea
unui #ilm etc.
Ideile descoperite acum sunt integrate @n scemele proprii de g@ndire. Sarcina acestei
etape este s= men?in= implicarea >i interesul stabilite @n #a'a anterioar=. ; nelege @nseamn= a
g=si r=spunsuri la @ntreb=ri >i solu?ii noi. 2cti&itatea de nelegere se #ace independent >i8sau prin
cooperare. Se pot utili'a! acum! tenici precum<
A#"#>#6#$#C# Asistem interacti& de notare pentru e#icienti'area lecturii >i
g@ndiriiB5
lectura textului)
ntrebri reciproce)
dezbateri n grupuri)
*urnalul de lectur cu dubl= sau tripl= intrare5
ntrebri binare< ce lansea'= contro&erse >i argumente pentru op?iunea
da sau nu)
ghidul de lectur sau de studiu5
rezumarea individual sau n perechi)
investigaia comun< munc= pe grupe cu tematic= #i1=5
eseul de F minute pe o anumit= tem=5
prelegerea intensificat)
imaginarea unui caz Astudiul de ca'B5
*ocul de rol etc.

'eflec(ia este etapa de consolidare a cuno>tin?elor! de restructurare acti&= a scemei


de g@ndire! care &a include conceptele noi. 2cum are loc nvarea durabil adic= schimbarea de
comportament colar.
Fn aceast= #a'= ele&ii e1prim=! cu propriile cu&inte! ideile >i cuno>tin?ele noi5 @n&=?area
>i intelegerea sint( personale 0. Rolul pro#esorului este #oarte important acum<
stabile>te scopuri pentru @n&=?are5
o#er= material di&ers pentru ca ele&ii s=$>i de'&olte
capacitatea de e1primare! s=$>i @mbog=?easc=
&ocabularul! s= e1erse'e5
@i a:ut= pe ele&i s=$>i #ormule'e propriile @ntreb=ri5
@ncura:ea'= e1primarea liber=! moti&@ndu$i pentru
@n&=?are.
Re#lec?ia se reali'ea'= prin discuii de grup >i colective! acti&it=?i de scriere
indi&iduale8@n pereci8grupe! concretin'@ndu$se prin di#erite tenici8probe ilustrati&e<
fia de monitorizare AS.I.N.3.%./.B re&='ut=5
confruntarea ideilor dup= gidul de lectur=! re&='ut >i acesta5
chestionarul5
dezbaterea de tipul unei mese rotunde5
cvintetul)
eseul de F minute! urmat de discu?ii @n grup pro >i contra! cu argumente5
eseul structurat! pe o tem= anume! cu sarcin= de lucru pentru acas=5
metoda cadranelor5
harta povetilor5
conceperea de postere >i e1punerea lor @n 0galerie(5
compoziii libere! @n &ersuri >i @n pro'a.
Imaginat! la inceput!drept cadru potri&it studierii te1telor !nu neaparat literare!modelul
este &alori#icat la cele trei domenii ale disciplinei limba si literatura romana.A &e'i si cap. <etode
de invatamant valorificate in activitatile de limba si literatura romana(

*. 3#icienti'area demersului didactic prin alternarea organi'=rii #rontale! indi&iduale >i
prin cooperare
Fn&=?area e1clusi& frontal! modalitate #rec&ent utili'at= @n des#=>urarea demersului
didactic la limba >i literatura romGn=! nu mai corespunde unui @n&=?=m@nt formativ! centrat pe
ele&! de aceea didactica modern= recomand= alternarea organi'=rii #rontale! @n care pro#esorul
de?ine rolul de C&ioara @nt@i(! cu numeroase momente 8 sec&en?e de acti&itate individual sau pe
grupe @n care sarcinile cogniti&e sunt direct re'ol&ate #ie de ele&ul singur! #ie prin cooperare @n
cadrul grupului din care #ace parte! situa?ie care conduce la de'&oltarea abilit=?ilor de munc n
echip.
2lternarea celor trei #orme< frontal, individual, pe grupe contribuie la e#icienti'area
demersului didactic! la cre>terea randamentului >colar! #ormea'= competen?e de comunicare oral=
8 scris= 4 obiecti& prioritar al studiului limbii >i literaturii romGne 4 de'&olt= deprinderi de munc=
intelectual= >i disponibilitatea spre dialog! @i preg=te>te pe ele&i pentru integrarea social=.
2cti&itatea didactic= se poate organi'a dinspre individual spre frontal sau dinspre grup
spre frontal! dup= cum urmea'=<
se re'ol&= sarcini de lucru! indi&idual! se discut= @n pereci! apoi @n grup de patru
sau mai mul?i ele&i >i se &alori#ic= #rontal re'ultatele! de comun acord! prin
negociere5
se discut= tema @n microgrupuri Apereci sau grupuri miciB! solu?iile #ormulate
sunt @nregistrate! e&aluate! sinteti'ate >i &alori#icate frontal! de comun acord! @n
urma negocieri
Cele trei domenii ale disciplinei %imba >i literatura romGn= o#er= numeroase con?inuturi care pot
#i @nsu>ite prin acti&itate indi&idual= sau pe grupe. 7acem doar c@te&a sugestii<
identi#icarea unor #apte de limb= @n di#erite te1te ling&istice sau @n te1tul$ suport
de la compartimentul lectur= Aindi&idual 8 pe grupeB5
actuali'area cuno>tin?elor prin re'ol&area unor sarcini concrete Aindi&idual 8 pe
grupeB5
selectarea cu&intelor 8 sintagmelor necunoscute dintr$un te1t >i #olosirea
dic?ionarului 8 glosarului pentru a le e1plica Aindi&idual 8 @n pereciB5
e&ocarea unor impresii de lectur= Aindi&idualB5
reali'area planului simplu de te1t Aindi&idual 8 @n pereciB5
identi#icarea @n te1tul literar a unor #ragmente care s= ilustre'e tr=s=turi ale unei
specii literar Aindi&idual 8 pe grupeB5
stabilirea asem=n=rilor >i deosebirilor dintre specii literare! opere literare! autori
etc. Ape grupeB5
@ncadrarea unui scriitor @ntr$un curent literar! prin descoperirea! @n opera acestuia!
a elementelor de#initorii Aacti&itate pe grupeB etc.

MO!E.E !E :<'>C<>'A'E A .EC?IEI
Adupa 2.Pam#il.2--3 p.1+3B
A. MO!E.>. <'A!I?IO6A. A. ,'OCE:>.>I !E ,'E!A'E-@6VA?A'E
2ctuali'area sau &eri#icarea
cuno>tin?elor dobGndite anterior
@nv"(area noilor
con(inuturi
7i1area >i e&aluarea
cuno>tin?elor dobGndite
B. MO!E.>. 0@6VA?A'II !I'EC<E :A> EB,.ICI<E1 ;5iasson* CC9
Ce strategii
Acuno>tin?eB
urmea'= a #i
@n&=?ateH
De ce este
necesar= @n&=?area
lorH
Cum se &a
reali'a
@n&=?areaH
@nv"(area
noilor
strategii
;cuno#tin(e9
CGnd pot aplicate
strategiile
Acuno>tin?eleB
@n&=?ate
C. MO!E.>. 0=<I> -!O'E:C :A =<I> -AM @6VA?A<1 ;Ogle* CD39
Ce >tiu despre
subiectH
Ce a> dori s=
>tiuH
@nv"(area
noilor
con(inuturi
Ce am @n&=?atH Ce a> dori s=
mai a#lu despre
subiectH
!. MO!E.>. 0EVOCA'E - CO6:<I<>I'EA :E6:>.>I -'EE.EC?IE1
Ce >tiu despre subiect >i ce a> dori
s= a#luH
@nv"(area noilor
con(inuturi
Ce am @n&=?at! cum :usti#ic
>i corele' noile cuno>tin?e
8
V. E&E'ENTE DE DIDACTICA &I'%II RO')NE V. E&E'ENTE DE DIDACTICA &I'%II RO')NE
CO6:<'>C?IA COM>6ICA'II
. Modelul comunicativ-func(ional #i elementele de construc(ie a
comunic"rii F prevederile programei
$. Eormarea no(iunilor/ conceptelor gramaticale
&. Metode si procedee didactice valorificate in activitatile de
constructie a comunicarii
+. MiGloacele de invatamant-componenta a strategiei didactice
2. .ec(ia de limba rom%n"
. Modelul comunicativ-func(ional #i elementele de construc(ia comunic"riiF
prevederile programei
Procesul de studiere a limbii >i literaturii romGne este construit pe comunicare -
dimensiune uman= #undamental= $ care g=se>te cel mai larg spa?iu de de'&oltare @n domeniile
disciplinei de care ne ocup=m 4si are ca finalitate formarea competentei de comunicare si a
competentei culturale#
Dintre componentele competentei de comunic=rii A&erbal=! cogniti&=! enciclopedic=!
ideologic=! literar=! socio$a#ecti&= etc.B! componenta verbal, considerat= repre'entati&a! se
reali'ea'= ast#el< dimensiunea lingvistic 4 cunoa>terea >i utili'area tuturor aspectelor #onetice!
le1icale! mor#ologice >i sintactice 4 este &i'at= de domeniul Climb=( sau Celemente de construc?ie
a comunic=rii( iar dimensiunea textual >i cea discursiv 4 cunoa>terea >i utili'area regulilor da
organi'are a unui te1t sau a celor care determin= #olosirea limbii @n conte1 4 de domeniile
Ccomunicare scrisa( >i Ccomunicare orala(. Componenta literar= a competen?ei de comunicare se
reali'ea'= prin studiul literaturii! @n primul rGnd.AC#. 2.Pam#il,3erpective( nr.1A+B!2--3!pp+$22B
3lementele de limba sau de constructia comunicarii!asa cum le numesc noile programe!$
in#ormatii! notiuni si concepte gramaticale$ constituie continuturile in&atarii pentru acest domeniu
! apar?in di#eritelor compartimete< #onetic=! le1ic! mor#ologie! sinta1=! aspecte de istoria limbii
etc.Acu preci'area c= se obser&= o e1tindere a studiului sinta1ei >i a cuno>tin?elor de le1icB!#iind
reluate >i @mbog=?ite! potri&it principiului concentric al @nsu>irii no?iunilor gramaticale. Insusirea
si &alori#icarea elementelor de limba contribuie la #ormarea si de'&oltarea competentei
ling&istice a ele&ilor ! capabili sa utili'e'e corect si e#icient limba in di#erite situatii de
comunicare.
Fn acest sens! programele de gimna'iu #ac mai multe precizri<
studierea Celementelor de construc?ie a comunic=rii( este adec&at=
Cmodelului comunicati& 4 #unc?ional(5
predarea$@n&=?area &a urm=ri Climba @n #unc?iuneC @n &arianta ei oral= >i
scris=! normat= >i literar=! iar nu Climba ca sistem abstract(5
cuno>tin?ele gramaticale s@nt @nsu>ite ca elemente care contribuie la
structurarea unei comunic=ri Ccorecte >i e#iciente(5
abordarea aspectelor ling&istice s= se #ac= C@n corela?ie cu studiul te1tului
literar sau nonliterar! inclusi& din punctul de &edere al &alorilor stilistice(5
S@nt obiecti&e importante pentru reali'area c=rora autorii de programe o#er= unele
sugestii pentru organi'area demersului de predare$@n&=?are<
con?inuturile noi s= #ie @nsu>ite prin actuali'area celor asimilate anterior5
e1erci?iile utili'ate Cs= #ie &ariate! de tip analitic >i sintetic! cu puternic
con?inut aplicati&(5
se &or e&iden?ia aspectele ortogra#ice! ortoepice >i de punctua?ie5
dimensiunea stilistic a #aptelor de limb= &a #i e&iden?iat= o dat= cu
receptarea te1telor literare$suport! dar pro#esorul &a g=si >i alte oca'ii
pentru a insista pe aceste aspecte Apreci'area8sugestia &i'ea'= clasele )I$
)IIIB. Ac#. .3N$CNC!rograme scolare pentru cl#!-!""",1,,,!p.2"B
Fn ceea ce pri&e>te studiul Celementelor de construc?ie a comunic=rii(! @ncepGnd cu clasa
a IK$a! acesta urm=re>te aspectele Cfuncionale >i aplicative( integrate domeniului C%imb= >i
comunicare(! programele recomandGnd corelarea lor cu studiul te1telor literare.
$. Eormarea no(iunilor/ conceptelor gramaticale
Pentru a @n?elege >i a$>i @nsu>i no?iunile gramaticale Ade #onetic=! &ocabular! mor#ologie
etc.B ele&ul trebuie s= e#ectue'e anumite procese Aopera?iiB ale g@ndirii< anali'a! compara?ia >i
generali'area. Deoarece cuno>tin?ele de gramatic= Cs@nt abstrac?ii care generea'= alte abstrac?ii(!
predarea 4 @n&=?area gramaticii limbii romGne se #ace prin Cacti&i'area permanent= a puterii de
abstracti'are a ele&ilor(Ac#.I.Radu!1,,1.pp161$166B
2cest proces @ncepe din primii ani de >coal= c@nd limba de&ine obiect de studiu. C@nd
intr= @n >coal= copilul st=p@ne>te elementele de ba'= ale limbii materne5 &orbirea gramatical=
precede @nsu>irea con>tient= a no?iunilor >i a de#ini?iilor gramaticale.
AC#.)./oia5I.Dragotoiu!1,,*!p1+B
7ormarea no?iunilor gramaticale presupune @nsu>irea procesual= a acestora! respect@nd
principiul concentric al studierii limbii romGne< potri&it acestui principiu! #iecare sec&en?= de
@n&=?are @ncepe cu actuali'area! sistemati'aea >i apro#undarea cuno>tin?elor anterioare.
Se disting trei etape @n procesul #orm=rii no?iunilor gramaticale! @n #unc?ie de &@rsta
ele&ilor<
I. 6tapa elementelor pregtitoare de limb Ade #amiliari'are cu no?iunile de limb=B
corespunde grupei mari la gr=dini?= >i claselor I >i a II$a din >coala primar=. Fn
aceast= etap= no?iunile gramaticale Acu&@nt! propo'i?ie! silab=! sunet etc.B se
intuiesc! nu se de#inesc.
Fn aceast= etap= se e1ersea'= modele de limb= >i! tot intuiti&! se introduc norme
ortoepice >i ortogra#ice.
II. 6tapa primelor noiuni propriu-zise de limb Acorespun'=toare claselor a III$a
>i a I)$aB este perioada @n care se introduc >i se de#inesc no?iuni >tiin?i#ice
AgramaticaleB< subiect! predicat! substanti&! ad:ecti&! pronume! numeral >i &erb!
atribut >i complement! cu&@nt de leg=tur=! propo'i?ie simpl=! propo'i?ie
de'&oltat=5 se #ormulea'= e1plica?ii pentru unele ortograme.
III. 6tapa de studiere organizat a sistemului limbii Aclasele a )$a p@n= la a )III$
aB. 2cum se predau >i se @nsu>esc no?iuni #undamentale de #onetic= >i &ocabular!
se completea'= Apotri&it principiului concentricB no?iunile gramaticale propriu$
'ise! a>a @nc@t! la s#@r>itul clasei a )III$a! ele s= #ie epui'ate! bine@n?eles @ntr$o
&i'iune #unc?ional= Fn liceu no?iunile gramaticale s@nt utili'ate @n lec?iile de
e1ersare a comunic=rii. Ac#.)./oia5I.Dragotoiu!1,,*!p.1*B
Insusirea notiunilor se reale'ea'a prin parcurgerea unor #a'e de in&atare!aplicabile si in
ca'ul #ormarii notiunilor gramaticale.
R. .. /agnMA1,6*!p.6+B distinge patru #a'e ale @n&=?=rii<
a9 faza de receptare
b9 faza de /nsu#ire
c9 faza de stocare
d9 faza de actualizare
Speciali>tii romGni AC#.)./oia5I.Dragotoiu!1,,*!p.1+B stabilesc!pentru obiectul %imba >i
literatura romGn=! patru #a'e @n procesul #orm=rii no?iunilor!in general !si a notiunilor
gramaticale!in special<
a9 faza familiariz"rii con#tiente cu #enomenul gramatical! care se reali'ea'= prin
i'olarea #enomenului sau prin sublinierea no?iunii @ntr$un te1t Asau mai multe B
pentru a trece! apoi! la anali'a lui5 aceast= etap= are caracter intuitiv5
b9 faza analizei #i distingerii #enomenului gramatical de cel logic5 prin
con&ersa?ie euristic= >i anali'= se urm=re>te ca ele&ul s= atribuie &aloare
gramatical= cu&@ntului @nsu>i! nu obiectului denumit prin acel cu&@nt5 cu&@ntul
&a #i pri&it ca unitate #ormal= a limbii5 este etapa analitic5
c9 faza /nsu#irii regulilor #i defini(iilor! prin parcurgerea opera?iilor gGndirii<
compara?ie! clasi#icare! generali'are >i sinte'=5 este etapa generaliz"riiF
dB faza fi4"rii #i oper"rii superioare cu no?iunile8 conceptele gramaticale
@nsu>ite >i con>tienti'ate $ faza opera(ional" 2 de aplicare! de actuali'are!prin
e1ercitii di#erite! reali'ate in clasa si acasa.
Subliniem importan?a #a'ei Copera?ionale(! de aplicare a cuno>tin?elor @n&=?ate! care
trebuie s= dep=>easc= spa?iul >i durata lec?iei propriu$'ise >i s= asigure transferul >i alte aplica?ii
posibile. 3le&ii trebuie s= g=seasc= r=spuns la @ntrebarea C-+nd pot fi aplicate cunotinele
nvateD3 prin des#=>urarea altor acti&it=?i @n clas= sau acas= care s= &i'e'e comunicarea
global< lectur=! scriere >i e1primare oral=.
Cele patru #a'e ale #orm=rii no?iunilor gramaticale! pre'entate mai sus descriu un demers
inductiv, cel mai adec&at organi'=rii acti&it=?ilor de predare$@n&=?are la limba romGn= pentru c=
parcurge etapele #ire>ti ale descoperirii de la particular Ae1emple8 te1te ling&istice care con?in #apte de
limb= ce urmea'= a #i identi#icateB la general A#ormularea de#ini?iilorB ! cu @ntoarcerea la particular
pentru a Creconte1tuali'a( no?iunea Aprin e1erci?ii de recunoa>tere! de caracteri'are! de moti&are!
disociere! de e1empli#icare >i e1erci?ii creatoareB. Orice demers didactic se @nceie cu Cre#lec?ia(
asupra modului cum s$a produs @n&=?area! asupra pa>ilor parcur>i.
.onotonia unor lec?ii des#=>urate dup= acela>i model poate #i e&itat= dac= pro#esorul
propune demersuri didactice &ariate! lucru posibil @n ca'ul @nsu>irii cuno>tin?elor de limb= care se
#ace @n mod concentric.
!emersul deductiv presupune parcurgerea in&ersa a parcursului inducti& si consta in
#ormularea de#initiei si ilustrarea 8 e1empli#icarea notiunii 8 conceptului de limba. 2st#el! dup=
@nsu>irea no?iunii de predicat &erbal!@n clasa a )$a! dobandirea conostintelor despre predicault
nominal se poate reli'a printr$un demers deductv:
se de#ineste predicatul5
se actuali'ea'a de#initia predicatului &erbal5
se obtine de#initia predicatului nominal prin compararea celor doua de#initii5
se #ormulea'a e1emple care sa acopere toate elementele de#initiei<
se anali'ea'a e1emplele!e&identiindu$se elementele componente5
se anali'ea'a predicatele nominale prin insusirea algoritmului5
se aplica prin re'ol&area di#eritelor tipuri de e1ercitii< de la cele analitice spre
cele sintetice
!emersul analogic, 0prin asemnare(! permite @nsu>irea unor no?iuni8 cuno>tin?e de
limb= noi prin raportare la altele! de:a cunoscute< propo'i?ia subordonat= subiecti&= prin analogie
cu subiectul! numeralul ordinal raport@ndu$ne la numeralul cardinal! &erb copulati& @n lec?ia
despre predicatul nominal etc.
Se poate reali'a >i demersul dialectic Ac#.2.Pam#il,erspective3,nr#%1G(,.//4,p#./(
sau C@n&=?area prin opo'i?ie( @n ca'ul unor no?iuni8 concepte perece< modurile personale 4
modurile nepersonale! predicatul &erbal $ predicatul nominal! con:unc?iile coordonatoare 4
con:unc?iile subordonatoare! &erbe predicati&e 4 &erbe nepredicati&e etc.3ste o acti&itate mai
comple1= pentru c= @nsu>irea simultan= a dou= no?iuni8 concepte este condi?ionat=! pe l@ng= o
riguroas= organi'are a materialului intuiti&! de o mare putere de concentrare a ele&ilor care
trebuie s= anali'e'e! compare! disocie'e >i la s#@r>it s= sinteti'e'e.
2st#el de demersuri pot #i mai potri&ite pentru reali'area unor acti&it=?i de recapitulare!
@n &ederea sistemati'=rii cuno>tin?elor. .A Pentru e1empli#icarea celor patru tipuri de demers
didactic !&e'i 2. Pam#il.!2--3!pp. 6+$91B
Indi#erent de Cscenariul didactic( imaginat de pro#esor! e bine de a&ut @n &edere unele
Csugestii tenice(pe care programa le #ace cu pri&ire la<
organi'area riguroas= a tablei 4 pe coloane distincte pentru e1emple! considera?ii
teoretice >i tabele sinteti'atoare5
e>alonarea te1telor ling&istice @n #unc?ie de di#icultatea aspectelor @nsu>ite5
e>alonarea e1erci?iilor $ analitice 8 sintetice $ >i alternarea lor pentru a e&ita
monotonia >i rutina5
pentru o @n?elegere e1act= a con?inutului no?iunii gramaticale noi!pro#esorul
poate apela! si e bine sa o #aca!la etimolologii e1plic@nd >i clari#ic@nd sensul unor
termeni precum< adverb $ ad Z &erb! Cla 8 l@ng= &erb(! prepoziie 2 pre Z po'i?ie!
Ccare este a>e'at @n #a?=(! Ccare precade(! circumstanial 2 Ccare arat=
@mpre:urarea(! pronume 2 pro Z nomen! Cpentru nume(! Ccare ?ine locul
numelui 8substanti&ului( etc.
Ji! ca ultim= preci'are! demersul de #ormare a no?iunilor gramaticale trebuie s= #ie unul
activ @n care sec&en?ele de @n&=?are #rontal= s= alterne'e cu acti&it=?i de descoperire! indi&iduale
>i pe grupe de ele&i.
&. Metode si procedee didactice valorificate in activitatile de constructie a
comunicarii
.etodele si procedeele #ormea'a un sistem comple1 ! caracteri'at prin relatii de interdependenta!
#unctii speci#ice si &alori#icare di&ersa!adaptata di&erselor situatii de comunicare didactica
proiectate si reali'ate de pro#esor si ele&i in procesul instructi& 4educati& !in general!si in
acti&itatile de limba si literatura romana! in special. Ac#.2. Pob:ila.2--+!p.*-B
<etoda Agr. methodos, Ccale spre !(drum(B este instrumentul de care pro#esorul >i ele&ii
se #olosesc pentru e#ectuarea ac?iunii de predare 4 @n&=?are5 ea asigur= reali'area @n practic= a
unei acti&it=?i proiectate mintal! con#orm unei strategii didactice. Ac#.
..Ionescu5I.Radu!1,,*!p.1"3B
;ermenul metod este ambiguu! @n limba:ul obi>nuit! pentru c= el desemnea'= nu doar
metodele @n sens strict! ci >i procedeele didactice.
rocedeul este un detaliu! o component= a metodei care! asociata cu altele!da
indi&idualitate metodei ce poate #i &alori#icata in di#erite situatii de comunicare didactica.
e1.< obser&area sau e1plica?ia pot #i procedee @n cadrul con&ersa?iei! dup= cum
con&ersa?ia! metod= de predare 4 @n&=?are 4 e&aluare! de&ine procedeu @n interiorul @n&=?=rii prin
descoperire etc.
=ehnica-termen utili'at mai de curand- este de#init= drept Cmod ra?ional( de organi'are a
unei practici pentru atingerea obiecti&elor<
e1.< tehnica termenilor cheie sau predicia pentru anticiparea con?inutului narati&!
tenica ciorchinelui pentru descoperirea polisemiei unor termeni >i pentru a organi'a gra#ic
Cre?eaua persona:ului( etc.
Crearea strategiilor optime de predare 4 @n&=?are la limba romGna! >i numai! presupune
alegerea! combinarea sau Cin&entarea(! imaginarea unor metode >i! @n interiorul acestora! a unor
procedee ori tenici @n raport cu obiecti&ele educa?ionale! a>adar st=p@nirea Cmetodologiei(
procesului de @n&=?=m@nt.
.etodele si procedeele sint selectate in #unctie de continuturi!se a#la in raport de
interdependenta cu obiecti&eleoperrationale!se &alori#ica in di#erite etape ale lectiei !depind de
mi:loacele de in&atamint! de resursele materiale !temporale si umane.
7olosirea anumitor metode >i procedee o#erite de practica >colar= tradi?ional= >i de
didactica modern= este determinat= de reali'area unei @n&=?=ri acti&e. Se remarc= restr@ngerea
unor metode inducti&e! &erbale! cum este e1punerea! >i e1tinderea metodelor acti&e @n care
pro#esorul are doar rolul unui gid competent >i abil care$i conduce pe ele&i @n procesul di#icil al
@n&=?=rii. Fmbin@nd metodele clasice cu cele moderne! acti&e! pro#esorul de limba romGn=
urm=re>te reali'area obiecti&elor pe care >i le propune pentru #iecare acti&itate didactic=.
Observatia spontan= >i sistematic= a #aptelor de limb= este primul pas pe care ele&ii @l
#ac pentru a descoperi in#ormatii!a sistemati'a continuturi si8sau a caracteri'a actiuni. Ca
procedeu sau ca modalitate de lucru poate #i utili'at= @n acti&itatea indi&idual= sau de grup! c@nd
ele&ii in&estigea'=! obser&= di#erite materiale pentru a @ntocmi proiecte! re#erate! porto#olii
etc.2re #unctie informativa Aconduce ele&ul spre descoperirea de in#ormatii 8 continuturi Bsi
formativaAele&i deprind tenici de munca indi&idualaB.
Fn lec?iile de predare 4 @n&=?are! pro#esorul adresea'= ele&ilor recomand=ri de #elul<
08bservai care este locul propoziiei subordonate subiective fa de regentH3) 08bservai
structura5 modul de alctuire a modului con*unctiv, timpul perfect3) 8bservati si retineti
ortografia formelor verbale insotite de pronumele personal 5 reflexiv3 etc#
Obser&atia poate #i reali'ata in maniera diri:ata!semidiri:ata si independenta!in #unctie
de &arsta ele&ilor si tematica <
di#errentierea sensurilor unui cu&int polisemantic prin obser&are
acestui in conte1te di#erite5
di#erentierea paronimelor5
di#erntierea unor subordonate5
di#erentierea sensului propriu de cel #igurat etc.
E4plica(ia Alat. ex I plicare Cde'&=luire(B gramatical= consta in pre'entarea elementelor
de#initorii ale unui continut!prin sublinierea relatiilor stabilite intre acestea. Se utili'ea'= deseori
@n lec?iile de limba romGn= cGnd! pentru a @n?elegerea unor con?inuturi di#icile sau pentru
clasi#icarea unor no?iuni8 concepte! a rela?iilor care se stabilesc @ntre cu&inte! #apte etc.! pro#esorul
apelea'= la cuno>tin?ele anterioare ale ele&ilor! #olose>te e1emple! repre'ent=ri gra#ice! @i conduce
pe ele&i spre desprinderea unor conclu'ii. Fn timpul e1plica?iei! pro#esorul ia po'i?ie adec&at=! de
obicei @n #a?a clasei! e&it@nd s= se plimbe printre b=nci >i s= distraga aten?ia ele&ilor..etoda se
#oloseste in toate etapele lectiei si poate a&ea &aloare de procedeu in cadrul altor metode< :ocul
didactic!algoritmi'area!modelarea!e1ercitiul etc.
31plica?ia trebuie s= #ie clar= >i concis=5 poate #i inducti&=! deducti&= >i analogic=<
Pro#esorul e1plic= modul @n care se reali'ea'= e1pansiunea unei p=r?i de
propo'i?ie @n propo'i?ia eci&alent=! #olosind e1emple >i proced@nd inductiv5
e1plica?ia este! @n acest ca'! un procedeu @n interiorul demonstra?iei.
Proced@nd deductiv, de la de#ini?ia no?iunii de Cne#le1ibil(! de e1emplu! se
a:unge! #olosind con&ersa?ia >i e1plica?ia! la includerea @n categoria
ne#le1ibilelor a ad&erbului! prepo'i?iei! con:unc?iei >i inter:ec?iei.
Conversa(ia A\ lat. conversatioJ con, com I versus $ Ccu @ntoarcere(! adic= ac?iunea de
reluare! de e1aminare a unei problemeB este dialogul permanent dintre pro#esor >i ele& pe teme
>tiin?i#ice5 se constituie in modalitate de sistemati'are8 descoperire 8#i1are 8e&aluare a cunostintelor
8capacitatilor ele&ilor. 3ste o metod= acti&= care se adresea'= g@ndirii ele&ilor! culti&@ndu$le @ncrederea
@n capacitatea de a descoperi singuri ade&=rul. 2re &aloare #ormati&a pentru ca de'&olta si ci'elea'a
capacitatea de comunicare.
-onversaia didactic are ca prototip con&ersa?ia socratic=! metoda prin care Socrate
#=cea s= ias= la lumin= ade&=rul Acon&ersa?ia din pie?ele publiceB!metod= care a primit numele de
maieutic Carta de a mo>i spiritual(. 2ceast= metod= se poate utili'a @n toate #ormele de acti&itate
de @n&=?are la limba romGn=! at@t @n &arianta sa euristic! c@t >i @n cea catihetic
Eorma euristic" Asocratic=B se adresea'= :udec=?ii ele&ilor care! @mpreun= cu pro#esorul!
@>i unesc e#orturile pentru a#larea ade&=rului5 se #olose>te @n toate tipurile de lec?ii de limba
romGn=! determin= @n&=?area acti&=! urm=re>te ob?inerea unor r=spunsuri &ariate!de'&oltate!
ba'@ndu$se pe @ntreb=ri deschise care presupun un proces de descoperire divergent#
Eorma cati)etic" se adresea'=! mai ales! memoriei ele&ilor! pentru a &edea modul cum
>i$au @nsu>it cuno>tin?ele si le pot reproduce. Se #olose>te @n etapa actuali'=rii cuno>tin?elor! de
reten?ie >i pentru reali'area #eedbacN$ului5 &i'ea'= ob?inerea unui r=spuns unic la @ntreb=ri nchise
care apar?in conversaiei convergente#
Pentru a$>i do&edi e#icien?a! con&ersa?ia trebuie s= @ndeplineasc= anumite condi?ii
AC#.C.Par#ene!1,,,!p.2*B<
s= se spri:ine pe #apte de limb=5
s= se ridice de la #apte la no?iuni! de#ini?ii >i reguli generale Aele&ii s=
#ie pu>i @n situa?ia de a obser&a! a compara pentru a e&iden?ia asem=n=ri
>i deosebiri! de a #ormula conclu'ii >i de a le ilustra prin e1emple noi B5
s= solicite puterea de argumentare5
s= urm=reasc= logica demersului cogniti&5 s= nu se #ormule'e @ntreb=ri
@nt@mpl=tor.
Reu>ita acestei metode decurge din calitatea @ntreb=rilor adresate de pro#esor! de modul
cum s@nt #ormulate. Se &or e&ita #ormul=ri de #elul< C-e putei s spunei despre verbH(! C-e tii
despre pronumeH( la care ele&ii nu pot r=spunde pentru c= nu >tiu la care aspecte legate de &erb
sau pronume se re#er= pro#esorul. De obicei! @ntreb=rile s@nt adresate #rontal! dar ele pot #i
adresate unui singur ele& sau unui grup. Fn toate ca'urile! ele &or asigura o permanent= stare de
comunicare. S$a #=cut >i o clasi#icare a @ntreb=rilor dup= modul de adresare >i obiectul &i'at.A)e'i
)./oia5I.Dragotoiu!1,,*!p.22B<
a9 frontal", adresat= @ntregii clase<
- -are snt categoriile gramaticale ale substantivuluiD
- -e snt verbele auxiliare D
b9 direct", adresat= unui ele& anume<
- opescu, spune care snt verbele auxiliare din limba rom+nD
c9 inversat"! adresat= pro#esorului de ele& >i returnat= acestuia<
- Aubstantivele n cazul ! au funcie sintacticD
2 =u ce creziD
d9 de releu #i de comunicare, adresat= de ele&i pro#esorului >i repus= de acesta @ntregii
clase<
- -um este corect:3 a place3 sau3 a plcea3D
- -are este forma consacrat de uzul limbiiH
e9 imperativ"! c@nd se #ormulea'= o cerin?= categoric=<
6xplicai cum se formeaz timpul viitor " H
f9 de revenire! @ntrebare pe care pro#esorul o pune relu@nd o p=rere a unui ele&! emis=
anterior! dar care n$a putut #i luat= @n seam= @n acel moment<
!asilescu a spus nainte c n propoziia: Ele,l este ldat adesea predicatul e nominal# !oi ce
credeiD
A )e'i si C. Cucos!edagogie!Polirom!Iasi!1,,9!p.9,B
Analiza lingvistic" / gramaticala este o metod= speci#ic= studierii #aptelor ling&istice
ce &i'ea'a intelegerea #unctionarea sistemului limbii si identi#icarea particularitatilor #iecarui
ni&el al acesteia.in &ederea generali'arii normelor limbii romane literare. 3le&ii s@nt condu>i s=
obser&e direct! pe te1tele alese!#ormele gramaticale >i s= trag= conclu'ii! a:ung@nd de la ca'uri
particulare la de#ini?ii >i reguli Atrecerea de la g@ndirea concret= la g@ndirea abstract= B. De ce
#olosim aceast= metod=H Pentru a aplica! @n practica &orbirii >i a scrierii! cuno>tin?ele de limb=.
Fn #unc?ie de compartimentul limbii c=ruia i se adresea'=! anali'a ling&istic= poate #i<
a9analiz" fonetic" /fonologicaF
b9-analiz" le4ical"/ semanticaF
c9-analiz" gramaticala ;morfologic"*morfo-sintactica*sintactica *sintactico-
morfologica9F
d9-analiza ortografieiF
e9-analiza punctua(ieiF
f9-analiz" stilistic".
2nali'a ling&istica 8gramaticala nu trebuie sa de&ina un e1ercitiu mecanic!plin de #apte
contro&ersate!care depasesc posibilitatile de intelegere si de interpretare ale ele&ilor.
31ercitiile sint :usti#icate numai daca contribuie la cunoasterea elementelor de ba'a ale
sistemului limbii si la per#ormarea actului de comunicare orala si scrisa.
=extele pe care se #ace anali'a ling&istic= trebuie s= @ndeplineasc= anumite condi?ii<
s= #ie alese din opere litrare repre'entati&e #iindc= ele o#er= modele de
limb=5 se recomand= util'area si a te1telor nonliterare !in egala masura.
2nal'a propriu$'isa &a #i precedata de clari#icarea tuturor problemelor
legate de @n?elegerea te1telor.
cerin?= a te1tului este gradarea di#icult=?ilor @n raport cu stadiul studierii
#enomenelor gramaticale< te1te mai simple pentru e1plicarea no?iunilor
noi >i te1te mai di#icile pentru e1ersare >i aplicare. Nu este bine ca ele&ii
s= @nt@lneasc= @n te1tele anali'ate #orme ale #enomenelor ling&istice pe
care nu le$au studiat >i nu le &or studia @n clasa respecti&a5
nu se recomand= te1te cu #apte contro&ersate5
te1tele trebuie s= cuprind= >i di#icult=?i ortogra#ice.AC#.
C.Par#ene!1,,,!p.*+B
2nali'a ling&istic= nu este un scop @n sine< ele&ii &or argumenta orice #enomen recunoscut.
7olosirea e1cesi&= a acestei metode poate duce la monotonie! plictiseal=! dac= nu este combinat=
cu e1plica?ia! con&ersa?ia! demonstra?ia logic=! e1erci?iul etc.
aB Analiza fonetic"/fonologica-asociata ni&elului #onetic8#onologic- se utili'ea'= la
capitolul :onetic Adar nu numaiB a&@ndu$>i locul bine stabilit la toate clasele. )i'ea'= aspecte
precum<
descompunerea cu&intelor @n elemente #onetice componente Asilabe! &ocale!
consoaneB5
stabilirea ordinii sunetelor5
stabilirea num=rului sunetelor >i al literelor dintr$un cu&@nt A situa?ii @n care
num=rul literelor nu este egal cu al sunetelor< ce! ci! ge! gi! che! ghe! cs etc.5
identi#icarea di#tongilor! a tri#tongilor! a &ocalelor @n iat5
stabilirea locului accentului5
succesiunea silabelor accentuate >i a celor neaccentuate5
rolul accentului @n scimbarea sensului cu&intelor.
Un ca' particular de anali'= #onetic= este 0 analiza prozodic( prin care se e&iden?ia'=
&alorile e1presi&e ale sunetelor. 2cest tip de anali'= se &alori#ica la orele de literatur=!
subliniindu$se rolul sunetelor C@n poten?area substan?ei lirico 4 re#le1i&e0. Se are @n &edere
stabilirea unit=?ilor >i a modulelor ritmice! a ce'urei! a rimei! a &ersului >i a stro#ei.Ac#.
C.Par#ene!1,,,!p.3-B
b9 Analiza le4ical"/ semantica-asociata ni&elului le1ical semantic- se practic= la
compartimentul !ocabular! dar >i @n lec?iile de lectur=8literatur= sau de comunicare.. Se urm=re>te
e&iden?ierea structurii cu&@ntului Apre#i1! r=d=cin=! su#i1 le1ical! su#i1 gramatical! desinen?=B5 se
identi#ic= le1emele deri&ate! compuse! cu&intele #ormate prin con&ersiune5 se stabile>te sensul
cu&intelor @n conte1t5 se de#inesc cu&intele polisemantice! categoriile semantice Asinonime!
antonime! paronime! omonime etc.B.
Ca tenic=! se #olose>te con&ersa?ia pe ba'a materialului ling&istic! urm=rindu$se
identi#icarea! structura! sensul! &aloarea e1presi&= @n conte1t.
c9 Analiza gramaticala - asociata cu algoritmi'area$cunoaste &ariantele:
naliza morfologic" 2asociata ni&elului mor#ologic-const= @n identi#icarea p=r?ilor de
&orbire >i @n desprinderea caracteristicilor acestora! adic= a categoriilor gramaticale.
Fn gimna'iu se practic= anali'a mor#ologic= cu e&iden?ierea #unc?iilor sintactice. 3le&ii
@>i @nsu>esc un algoritm al anali'ei mor#o$sintactice pentru #iecare parte de &orbire. Din necesit=?i
de sistemati'are >i ordonare! @n practica >colar= se #olosesc di#erite sceme >i tabele. Rubrica?ia
se @mbog=?e>te la clasele mari prin aci'i?ionarea de noi cuno>tin?e! con#orm principiului
concentric al @nsu>irii no?iunilor gramaticale.
analiza sintactic" se re#er= la structura propo'i?iilor >i a #ra'elor.
;naliza sintactic a propoziiei presupune<
identi#icarea p=r?ilor de propo'i?ie principale5
identi#icarea p=r?ilor de propo'i?ie secundare
surprinderea rela?iilor dintre ele Ade ineren?=! de coordonare! de subordonareB5
constatarea aspectelor legate de topic= >i de punctua?ie.
Pentru a le distinge! p=r?ile de propo'i?ie s@nt subliniate cu semne distincti&e Ao linie!
dou= linii! o linie punctat= etc.B. 2nali'a sintactic= este @nso?it=! de obicei! de anali'= mor#ologic=.
2lgoritmul anali'ei @i obi>nuie>te pe ele&i s= obser&e dependen?a p=r?ilor de propo'i?ie sau
raportul de ineren?=5 se #olosesc s=ge?i pentru a ar=ta raportul dintre determinant >i determinat si
simboluriAlitereB.
cas= de piatr alearg= pe stadion ro>u de frig
Se utili'ea'= >i procedeul a>e'=rii cu&intelor @n dreptungiuri! dispuse @n #unc?ie de
raporturile dintre p=r?ile de propo'i?ie! not@nd deasupra dreptungiului partea de propo'i?ie
respecti&= >i dedesubt @ntrebarea.
;naliza sintactic a frazei este un procedeu comple1! al c=rui algoritm cuprinde
urm=toarele opera?ii<
identi#icarea predicatelor >i sublinierea lor5 se au @n &edere >i cele
nee1primate sau omise5
@ncercuirea elementelor de rela?ie AsubordonatoareB! bararea cu linii
&erticale a elementelor coordonatoare5
delimitarea propo'i?iilor >i numerotarea lor5
identi#icarea #elurilor propo'i?iilor A principale8secundare5 #elul
secundarelorB5
stabilirea tipurilor de secundare5
stabilirea raporturilor dintre ele5
reali'area scemei #ra'ei.
d9 Analiza ortografic" se re#er= la aspectele scrierii corecte a #enomenelor ling&istice!
#onetice! le1icale! mor#ologice! sintactice etc. Cau'ele care conduc la men?inerea Cdi'ortogra#iei(
ele&ilor s@nt de ordin 0didactico 4 metodic0.Ac#.C.Par#ene!1,,,!p.33B
formalismul didactic5
caracterul predominant teoretic al pred=rii5
apelul la memoria ele&ilor @n de#a&oarea g@ndirii acestora5
egli:area leciilor speciale de #ormare a priceperilor >i deprinderilor
ortogra#ice5
corectarea ntmpltoare a caietelor5
ortogra#ia 0fantezist(A @n pres=B.
2lgoritmul anali'ei presupune urm=toarele etape<
identi#icarea ortogramelor A@n #unc?ie de #enomenul #onetic! mor#ologic! le1ical
etc.B
stabilirea componentelor gramaticale ale ortogramei5
se obser&= #elul cum se organi'ea'= silaba acestor componente5
preci'area #elului cum se marcea'= @n scris5
corectarea pronun?iei ele&ilor5
e1erci?ii aplicati&e cu ortograma discutat=.
2nali'a ortogra#ic= &a ?ine seama de principiile ortogra#ice ale limbii romGne< fonetic5
silabic 5morfologic5 sintactic, convenional.<
2nali'a ortogra#ic= A>i ortoepic= B are @n &edere<
scrierea &ocalelor @n iat! a di#tongilor! a tri#tongilor! a consoanelor duble! a
omogra#elor etc.
desp=r?irea cu&intelor @n silabe5
scrierea cu ii >i iii a substanti&elor >i a ad:ecti&elor5
scrierea #ormelor articolului posesi&$geniti&al >i a #ormelor articolului
demonstrati&$ad:ecti&al5
scrierea #ormelor neaccentuate ale pronumelui personal! re#le1i&! ale
pronumelui >i ad:ecti&ului de @nt=rire5
scrierea unor numerale compuse5
scrierea corect= a unor #orme &erbale A&erbe la con:uncti&! persoana a II$a! la
per#ect simplu! per#ect compus! #orme in&erse etc.5
scrierea unor ad&erbe! prepo'i?ii! con:unc?ii! locu?iuni etc.
Se poate organi'a Aanali'= ortogra#ic=B @n orice moment al lec?iei ADanali'= #ulgerEB sau
@n lec?ii speciale de #ormare a competen?elor de scriere >i pronun?ie corecte.
e9 Analiza punctua(iei se re#er= la utili'area corect= a semnelor de punctua?ie @n
propo'i?ie >i #ra'=. De obicei! este @nso?it= de anali'a sintactic= sau o @nso?e>te. Se &alori#ica @n
lec?ii speciale sau de c@te ori este ne&oie< 31.< puctuatia inter:ectiei! a ca'ului )! a constructiilor
incidente!punctuatia apo'itiei!a subordonatelor etc.
f9 Analiza stilistic" are @n &edere e1presi&itatea #aptelor de limb= la di#eritele ni&eluri!
#onetic! le1ical! mor#o$sintactic etc. >i se utili'ea'= mai ales @n acti&it=?ile de receptare a te1telor
literare! parial @n clasele )$)II >i integral @ncep@nd cu clasa a )III$a.AC#.C.Par#ene!1,,6!pp.1"9
si urm.B.
%a ni&el #onetic se anali'ea'= e1presi&itatea unor #apte ca<
distribuirea sunetelor cu &ecin=tatea lor Aiat! alitera?ie! asonan?= B5
accentuarea5
intona?iile5
debitul enun?=rii5
armoniile imitati&e.
%a ni&elul gra#ematic<
dispo'i?ia @n pagin= A alineate mici! mari! multe! pu?ine B
#elul caracterelor Ama:uscul=! @n mi:locul #ra'ei! sublinierea unor cu&inte B5
punctua?ia.
%a ni&el le1ical $semantic<
&alori e1presi&e ale cu&intelor din #ondul principal le1ical5
&aloarea e1presi&= a neologismelor! araismelor! pro&incialismelor! ale
le1icului popular! ale le1icului meseriilor.
%a ni&el mor#ologic <
e1presi&itatea anumitor p=r?i de &orbire5
pre#erin?a pentru anumi?i termeni5
rolul #le1iunii nominale5
#le1iunea &erbelor5 pre#erin?a pentru anumite moduri >i timpuri5 pre'entul
istoric! imper#ectul e&oc=rii sau al modestiei.
%a ni&el sintactic<
e1presi&itatea sugerat= de topic= Anormal= sau dislocat=B5
dispunerea propo'i?iilor Acoordonare sau subordonareB 5
structura enun?urilor Asimple sau arborescenteB5
unit=?i suprasegmentale! conte1tuale< nara?iunea! parabola! descrierea!
portretul dialogul! monologul etc.
%a ni&el #igurati&< e1presi&itatea sugerat= de #olosirea tropilor >i a #igurilor de stil.
Inv"(area prin descoperire se ba'ea'= pe modelul Cg@ndirii di&ergente( propus de
/il#ord >i consta in punerea ele&ului in situatia de a identi#ica anumite continuturi! stimulind
independen?a de g@ndire! interesul >i imagina?ia. Didactica recomand= #olosirea acestei metode
datorit= puternicului ei caracter activizant. Particip@nd ei @n>i>i la AreBdescoperirea unor #apte de
limb=! ele&ii reali'ea'=! prin demersuri proprii! o cunoa>tere indi&idual=! ba'at= pe autodiri*are.
A C.Par#ene!1,,,!p.*3B Fn procesul de redescoperire a unor norme! reguli! legi care gu&ernea'=
sistemul limbii romGne! ele&ii parcurg mai multe etape< obser&=! identi#ic=! anali'ea'=! compar=!
sinteti'ea'=! aplic=. .etoda are #unctie cognitiva A#acilitea'a descoperirea de noi cunostinte sau
restructurarea celor insusite anterior Bsi instrumentala Ade'&olta tenici de munca intelectuala
&alori#icate in alte conte1t.Cele trei tipuri de descoperire< inductiv, deductiv >i prin analogie se
utili'ea'=! combinate cu alte modalit=?i! @n di#erite tipuri de lec?ii< de transmitere >i @nsu>ire de noi
cuno>tin?e! de consolidare >i de #ormare a competen?elor ling&istice! @n acti&it=?ile indi&iduale sau
pe grupe.
Fnsu>irea unor no?iuni abstracte de limb=! #ormarea no?iunilor gramaticale se ba'ea'= pe
descoperirea inductiv! de la particular la general! de la #apte concrete la #ormularea unor reguli
sau de#ini?ii. A&e'i >i capitolul :ormarea noiunilor gramaticaleB.
Descoperirea deductiv parcurge drumul in&ers! de la reguli! de#ini?ii etc. la ilustrarea lor
cu #apte de limb= >i operea'= cu ra?ionamente silogistice. 31ist= destule situa?ii c@nd ele&ii @>i
@nsu>esc no?iuni! @n?eleg #orme! structuri de limb= prin deducie<
pornind de la de#ini?ia numeralului! @nsu>it= @n clasele mici! ele&ii de gimna'iu recunosc >i
introduc @n clasa numeralului #orme precum< ctepatru, cte doi, nzecit, de cinci ori, o
treime etc. Aclasa a )I$aB
cunosc@nd de#ini?ia modului 4 categorie gramatical= a &erbului 4 &or recunoa>te #ormele
de infinitiv, participiu, gerunziu i supin ca apar?in@nd categoriei men?ionate etc. Aclasa a
)I$aB
se reali'ea'a o scema a timpurilor &erbale pe care ele&ii o completea'a cu e1emple in
lectiile de actuali'are 8 sistemati'are.
;nalogia A de la gr. analogia 2 Craport! leg=tur=(B #olose>te ra?ionamentul analogic< dou=
#orme! structuri! #apte pot #i asemntoare dac= ele au @nsu>iri asem=n=toar. .etoda &alori#ica
asemanarile dintre anumite elemente concrete in relatie cu altele la un ni&el mai general.A de
e1emplu in #i1area #ormelor de geniti&$dati& ale substanti&elorB.
Descoperirea prin analogie8 transductiva e metoda de lucru utili'at= @n cercetarea >i
e1plicarea unor #apte de istoria limbii! de romanistic= etc.
!emonstra(ia Alat. demonstrare 4 Ca ar=ta @ntocmai(! Ca do&edi(! Ca ilustra(! Ca
clasi#ica(! Cl=muri(B este denumit= >i Cmetoda @n&=?=rii e1plicite(! deoarece @nsu>irea! @n ca'ul
limbii romGne! a unor #apte8no?iuni abstracte presupune clarificarea >i ilustrarea lor. 2
demonstra @nseamn= Ca pre'enta ele&ilor obiecte >i #enomene reale sau substitutele acestora @n
scopul u>ur=rii e#ortului de e1plorare! al asigur=rii unui suport percepti& su#icient de
sugesti& pentru a #ace accesibil= predarea >i @n&=?area unor cuno>tin?e(A I.Cergit!1,9-!p.162B
Didactica modern= sugerea'= o ree&aluare a demonstra?iei! @n sensul implicrii
ele&ilor @n acti&itatea de Cilustrare >i de clari#icare( a cestiunilor de limb=. Fn acest sens! se
recomand= structurarea parcursului didactic dup= Cmodelul @n&=?=rii directe sau e1plicite(
A#ormulat de X. /iasson! 1,,1B care le arata ele&ilor pa>ii pe care @i &or parcurge pentru
cunoa>terea unei probleme! #olosirea unor repre'ent=ri gra#ice ce au menirea s= #acilite'e
@n?elegerea >i @n&=?area.Pentru demonstra?ie! pro#esorul #olose>te< e1emple Atexte lingvisticeB!
scheme! reprezentri grafice! plane! imagini! tabele! simboluri prin intermediul procedeului
numit modelare#Demonstratia poate #i<
a( propriu-zisa:
b( figurativa-prin reprezentari grafice,scheme etc#)
c( prin exemple
In lectiile de limba romana pro#esorul apelea'a la toate cele trei #orme ale demonstratiei<

pentru a ar=ta rela?ia dintre determinant >i determinat se #olosesc trimiterile ca @n
e1emplul<
0Kiua bun se cunoate de diminea#3)
pentru a ilustra raportul dintre ac?iunea &erbului >i autorul ei! raport e1primat prin diate'e!
se #olose>te urm=toarea repre'entare gra#ic=<
S P C. direct Adiate'a acti&=B
S P C de agent Adiate'a pasi&=B
S P Adiate'a re#le1i&=B5
pentru a demonstra trans#ormarea unei p=r?i de propo'i?ie @n propo'i?ia eci&alent= <
; fost respectat termenul stabilit 1atribut(
#
; fost respectat termenul
%
5 pe care l-am stabilit#
.
5
1propoziie subordonat atributiv()
pentru a ilustra contragerea unei propo'i?ii subordonate @n partea de propo'i?ie
eci&alent=<
N$am @n?eles
1
8 ce m$ai @ntrebat.
2
8 Apropo'i?ie subordonat=
completi&= direct=B
N$am @n?eles @ntrebarea Acomplement directB5

pentru a #i1a 8consolida elemente teoretice de limba !pro#esorul #oloseste demonstratia
prin e1emple 1exemple de clasificari, de categorii morfologice de categorii semantice
etc#()
pentru insusirea algoritmului anali'ei mor#ologice 8 sintactice sau structurii unei unitati
le1icale ! se utili'ea'a demonstratia propriu$'isa.
O &ariant= a demonstra?iei poate #i considerat= >i algoritmizarea. 3le&ii @>i @nsu>esc
algoritmul anali'ei mor#o$sintactice a p=r?ilor de &orbire ori algoritmul dup= care se anali'ea'=
sintactic propo'i?ia 8 #ra'a pe ba'a demonstra?iei pe care o #ace pro#esorul. Utili'at= #rec&ent @n
acti&it=?ile de predare 4 @n&=?are! consolidare! &eri#icare >i e&aluare! algoritmi'area trebuie
alternat= cu alte metode pentru a nu conduce la monotonie! plictiseal= >i! implicit! de'interes. Se
recomand= acti&it=?ile pe grupe! cu reparti'area unor sarcini di#eren?iate! care s= conduc= spre o
re'ol&are moti&at= >i e#icient=.
,roblematizarea este o &ariant= a euristicii care solicit= un e#ort intelectual complex
pentru a g=si soluiile unei probleme! pentru a le &eri#ica >i aplica..3ste o metoda didactica ce
presupune crearea unei situatii$problema in &ederea identi#icarii de solutii si!implicit!descoperirii
de noi continuturi. O @ntrebare de&ine problem= Cc@nd generea'= o nedumerire! o incertitudine! o
nelini>te care alterea'= subiectul ca un con#lict l=untric! re'ol&abil prin taton=ri repetate! prin
demonstra?ii >i argument=ri ra?ionale(.AC.Par#ene!1,,,!p.*+B 3le&ul poate #i pus @n di#erite
situaii-problem<
dezacordul @ntre e1perien?a lui cogniti&= >i situa?iile pe care trebuie s= le
re'ol&e5
s selecteze dintre cuno>tin?ele lui pe acelea care @l &or a:uta s= re'ol&e
problema5
s aplice cuno>tin?ele &eci @n condi?ii noi5
s sintetizeze in#orma?iile @ntr$o #orm= proprie >i de e#icien?= ma1im=
pentru sine.
Situat= la grani?a cu @n&=?area prin descoperire! problemati'area este o metod=
acti&$ participati&= care se adresea'= g@ndirii ele&ilor! de'&olt@ndu$le puterea de anali'=! de
deduc?ie! de generali'are >i de trans#er a cuno>tin?elor! capacitatea de a sus?ine opinii!
#olosind argumente &alabile. Posibilitatea de a re'ol&a situa?ii probleme sau de a raspunde la
intrebari$problema corespunde unui anumit stadiu de de'&oltare a g@ndirii! de cuno>tin?ele
ele&ului! de deprinderile de munc= intelectual=.
31emple<
situa?ie 4 problem= cau'at= de cuno>tin?ele ele&ilor despre regimul ca'ual al prepo'i?iilor
Ase construiesc cu acu'ati&ulB >i situa?ii ce contra'ic aceste cuno>tin?e<
-ocorii zboar deasupra satelor i a oraelor asemenea unor planoare sau zmeie de
hrtie# A.anual pentru clasa a )$a! 3ditura Pumanitas! p. 199B 31emplele ilustrea'= #olosirea
unor propo'i?ii cu alte ca'uri< genitiv AdeasupraB >i dativ AasemeneaB! pe l@ng= acuzativ AdeB5
situa?ii con#lictuale generate de omisiunea de desinen?e >i articole! situa?ii care pot #i
re'ol&ate di#erit<
6i sunt bolnav EE#
;u rmas lene EE)
plasarea unor pereci de omofone in acelasi conte1t pentru a #i1a scrierea lor corecta A
car 5c-ar) cel 5ce-l) neam5 ne-am etc.B Cele dou= posibilit=?i de re'ol&are &or #i e1plicate
>i argumentate Aclasa a )$aB5
Intrebare$problema< In enuntul< CDar turturica,fiind mai usoara,a*unge mai
inainte(AI.CreangaB$ complementul circ. de loc este < &erbul fiind!ad:ecti&ul mai usoara,
structura fiind mai usoara H5
Intrebare$ problema< Care este &aloarea mo#ologica a structurilor subliniate in enunturile<
1# $a spectacol stateau de obicei in fata#
.#"n fata argumentelor,n-a mai avut obiectii#)
disocierea unor propo'itii subordonate subiecti&e si completi&e directe introduse prin
aceleasi elemente de relatie etc.
Metoda e4ercitiilor
Nu e1ist= etap= 8 sec&en?= a lec?iei de limb= romGn= care s= nu utili'e'e un tip sau altul
de e1erci?ii! @n #unc?ie de obiecti&ele propuse. 2ctuali'area cuno>tin?elor este mai e#icient= dac=
se #ace prin e1erci?ii! @nsu>irea con?inuturilor noi! atingerea per#orman?elor! asigurarea reten?iei!
&eri#icarea >i e&aluarea se reali'ea'= prin e1erci?ii! cel mai adesea asociate cu e1plica?ia!
con&ersa?ia! @n&=?area prin descoperire! anali'a ling&istic= >i demonstra?ia. Prin e#ectuarea
con>tient=! repetat= >i &ariat= a e1erci?iilor se #ormea'= competene de comunicare corect= oral=
>i scris=! se fixeaz cuno>tin?ele! se nltur anumite deprinderi gre>ite etc.
31erci?iile au #ost clasi#icate dup= di#erite criterii @n<
orale 8 scrise 8 combinate5
#rontale 8 indi&iduale 8 pe grupe5
#onetice 8 le1icale 8 mor#ologice 8 sintactice5
tradi?ionle 8 structurale etc.
2lte clasi#ic=ri @mpart e1erci?iile @n< analitice, sintetice, ortografice i de punctuaie!
structurale#1 Pentru clasi#icare!&e'i /. Leldescu!=ipuri de exercitii in predarea limbii
romane,%&&%)-#arfene%&&&(
I. E4erci(iile analitice/ de recunoa#tere se #olosesc atunci c@nd ele&ii trebuie s=
identifice di#erite #apte de limb= @n te1te ling&istice >i s= le caracteri'e'e! grupe'e! disocie'e etc.
Fn #unc?ie de aspectele men?ionate! se disting urm=toarele subgrupe<
e4erci(ii de recunoa#tere simpl"< solicit= doar identi#icarea unor #apte de
limba<
Sublinia?i substanti&ele 5
Identi#ica?i &erbele la moduri personale etc.
e4erci(ii de recunoa#tere #i caracterizare< solicit= identi#icarea unor #apte
>i indicarea notelor speci#ice5 caracteri'area poate di parial sau total5
/=si?i ad:ecti&ele din te1tele >i indica?i genul >i num=rul5
Identi#ica?i atributele >i indica?i termenul regent.
e4ercitii de recunoa#tere #i grupare< solicit= identi#icarea >i gruparea!
a>e'area #aptelor de limb= pe categorii<
Identi#ica?i &erbele >i grupa?i$le dup= con:ug=ri! con#orm tabelului 5
Sublinia?i predicatele >i grupa?i$le pe dou= coloane< predicate &erbale >i
predicate nominale5
e4erci(ii de recunoa#tere #i disociere< solicit= stabilirea deosebirilor dintre
#aptele de limb= care se pot con#unda datorit= asem=n=rii aparente<
disocierea unor locu?iuni ad&erbiale de locu?iuni prepo'i?ionale5
disocierea predicatelor nominale de predicatele &erbale e1primate prin &erbe la
diate'a pasi&=5
e4erci(ii de recunoa#tere #i motivare< solicit= g=sirea argumentului
ling&istic! e1plicarea unor #apte ling&istice<
#ormularea unor reguli de desp=r?ire a cu&intelor @n silabe5
e1plicarea scrierii unor cu&inte cu dubl= consoan=< nnopta, nnora!
interregional etc.
II. E4erci(iile sintetice4 sunt C#orme de acti&itate con>tient=(! de aplicare @n practica
&orbirii >i a scrierii a in#orma?iilor despre #apte >i #enomene de limb=. Se #olosesc @n di#erite etape
ale demersului didactic< @n acti&it=?ile de consolidare a cuno>tin?elor! de #ormare a competen?elor
ling&istice! de recapitulare >i sistemati'are etc. )eri#icarea >i e&aluarea! @n #ormele oral5scris,
iniial5continu5final! utili'ea'= mai ales e1erci?ii din aceast= grup= pentru con?inutul lor
in#ormati&! pentru comple1itatea sarcinilor ce urmea'= a #i re'ol&ate.
31erci?iile sintetice sint<
de modificar /transformaree ;de reducere*de e4pansiune*de restaurare(!
adic= scimbare! de inter&en?ie @n #orma unui cu&@nt8enunt8te1t! @n structura unor
#apte de limb=<
trecerea substanti&elor de la singular la plural5
scimbarea unor &erbe de la un timp la altul5
trecerea unei nara?iuni de la persoana a III$a la persoana I5
contragerea unor propo'i?ii subordonate @n p=r?ile de propo'i?ie eci&alente5
scimbarea ordinii cu&intelor @n propo'i?ie >i a propo'i?iilor @n #ra'= pentru a
semnala &aloarea stilistic= a topicii5
corectarea @ntr$un te1t a unor gre>eli inten?ionate etc.
e4erci(ii de completare si inlocuiree< se solicit= completarea unor spa?ii
libere @n di#erite te1te ling&istice! cu #orma corect=! adaptat= conte1tului! a unor
cu&inte8 sintagme! dup= @n?eles<
s= complete'e spa?ii libere cu #ormele potri&ite ale articolului posesi& 4 geniti&al5
s= pun= cu&inte indicate @ntre parante'e la #orme adaptate conte1tului< substanti&e
la di#erite ca'uri! &erbe la di#erite moduri etc.
e4erci(ii de e4emplificare a unor #apte de limb=. 31emplele solicitate &or #i
#ormulate ca enunuri! @n contexte! sau &or ilustra paradigme mor#ologice 8
sintactice.
e4ercitii creatoare care pot @mbr=ca >i #orma compunerilor gramaticale @n
care s= se aplice cuno>tin?e gramaticale de un anume tip< ad:ecti&e la di#erite grade de
compara?ie! pronumele relati& 4 interogati&e cine, ce, care etc. la anumite ca'uri! &erbe re#le1i&e
la timpuri compuse ale unor moduri personale indicate etc.
;ema unor ast#el de compuneri nu trebuie impus= de pro#esor5 se &a sugera ele&ilor c=
pot selecta di#erite aspecte din &ia?a lor! din e1perien?a nu numai >colar=. Important= este
pre'entarea @n #a?a colegilor! reflecia cu ntreaga clas! atunci c@nd dou= 4 trei compuneri au
aceea>i tem=! pentru a stabili di#eren?ele. Se reali'ea'= ast#el o acti&itate intradisciplinar prin
integrarea elementelor de limb= @n reali'area unor acti&it=?i de comunicare scris= Acompunerea
propriu$'is=B >i oral= Are#lec?ia cu @ntregul grupB.
III. Exerciii ortografce, ortoepice i de punctuaie
2cest tip de e1erci?ii! considerate clasice! consolidea'= cuno>tin?ele >i #ormea'=
deprinderi de scriere >i pronun?ie corect=! @n ciclurile primar >i gimna'ial! dar aspectele
ortogra#ice! ortoepice >i de punctua?ie pot #ace obiectul unor sec&en?e speciale sau oca'ionale @n
lec?iile de limb= >i comunicare din ciclul liceal.
Se pot organi'a lec?ii speciale de #i1are >i consolidare a deprinderilor ortogra#ice sau
doar Cmomente ortogra#ice( atunci c@nd @nsu>irea unor #apte de limb= o impune! modalit=?ile
#iind di#eren?iate @n #unc?ie de &@rsta ele&ilor >i de cuno>tin?ele @nsu>ite.
Cele mai utili'ate #orme sunt<
copierea* #orma cea mai simpl=! se practic= @n clasele primare! dar poate #i
utili'at= >i @n gimna'iu pentru #ormarea unei gra#ii li'ibile. Copierea propriu-
zis Aa unui te1t integral sau #ragmentB sau selectiv Aa unor cu&inte! sintagmeB
nu trebuie #olosit= abu'i&! #=r= a indica >i alte sarcini! pentru c= de&ine
plictisitoare >i neinteresant=5
dictarea este e#icient= c@nd este urmat= de corectare >i discutare cu @ntreaga
clas= pentru a semnala gre>elile individuale ori pe cele tipice! cu scrierea pe
tabl= a #ormelor corecte >i #olosirea lor @n alte conte1te reali'ate de ele&i.
Practica >colar= utili'ea'= &ariante multiple ale dict=rii< de control, cu explicaii
prealabile, selectiv, cu comentarii, fulger etc.
Dictarea de control parcurge urm=toarele etape<
lectura integral= a te1tului care &a #i dictat5
dictarea propriu$'is=! pe unit=?i logice! imprim@nd un ritm normal! cu accentuarea
pau'elor! a dialogului etc.
o nou= lectur= integral= pentru complet=ri5
corectarea de pro#esor sau @mpreun= cu ele&ii5
discutarea! gruparea gre>elilor5
aplicarea @n practica &orbirii >i a scrierii.
2.Pam#il A .//4, pp %&?-%&F( #ace o clasi#icare a e1ercitiilor! aplicabila celor trei domenii ale
disciplinei<
exercitii de repetitie : scrise si orale)
exercitii de recunoastere 1simpla ,grupare,ccracterizare,*ustificare,disociere()
exercitii de exemplificare 1libera,ilustrare a unei paradigme,dupa repere
date()
exercitii de completare si inlocuire)
exercitii de
transformare1modificarstructurale,reducereexpamsiune,resstaurare()
exercitii creatoare)
exercitii cu caracter ludic#

Metoda Gocului didactic
Fn clasi#icarea metodelor de @n&=?=m@nt! I. CergitA 1,9-.p.21"B o @ncadrea'= @n grupa
Cmetodelor de simulare( ce &alori#ica !sub #orma ludicului!capacitatea ele&ului de a se implica in
propria instruire 8#ormare. Fncorporarea elementelor de :oc @n acti&itatea didactic= imprim=
acesteia un caracter mai atr=g=tor! aduce Cvarietate i destindere(. Dup= cum sus?ine C. 7reinet
problema principal a educa?iei r=m@ne Cnu at@t con?inutul @n&=?=m@ntului ! c@t mai ales modul de
a pro&oca setea de cunoa>tere a copilului(A2ldo Petini!7reinet si tenicile sale!1,,2!p."6B
2st='i! :ocul didactic este recomandat la toate ciclurile de @n&=?=m@nt! de la cel al pre>colar p@n= la cel liceal! transpus @n #orme
speci#ice in toate etapele demersului instructi&$educati&. Pro#esorul &a organi'a acti&itatea! &a enun?a obiecti&ele! &a preci'a sarcinile! &a
urm=ri des#=>urarea C:ocului( >i &a aprecia re'ultatele @mpreun= cu ele&ii.
C. Par#eneA1,,,!p.*-B @ncadrea'= :ocul didactic la metoda e1erci?iilor cu caracter
predominant Cludic( >i e1empli#ic= prin<
:ocuri ortogra#ice5
aritmogra#ele ortogra#ice5
coloana ortogra#ic=5
lista ortogra#ica etc.
Pro#esorul apelea'a la :ocul didactic pentru a capta si mentine atentia ele&ilor si in lectiile
de limba.O modalitate agreata de ele&i este :ocul rebusistic utili'at! de obicei!. pentru
descoperirea temei noii acti&itati.Completarea rebusului presupune actuali'area unor cunostinte
de limba si literatura romana!dar! deseori !in#ormatiile &i'ea'a alte discipline ori e1perientele de
lectura .3le&ii din clasele mici ale gimna'iului sint captati si de alte tipuri de :oc de #elul :ocului
de imaginatie din etapa de Cspargere a getii .(
.anualele propun acti&itati de tipul :oc!din categoria celor mentionate in clasi#icare!dar si
altele!care se des#asoara prin cooperare #1 "nvatati *ucandu-va[B.
Instruirea programat" se #olose>te din ce @n ce mai mult @n acti&itatea didactic= prin
reali'area unor programe pe calculator care s= #acilite'e @nsu>irea cuno>tin?elor5 #olosirea
tenologiei moderne presupune! @ns=! o dotare corespun'=toare >i ini?ierea pro#esorului >i a
ele&ilor @n #olosirea calculatorului ca mi:loc de @n&=?are.
Pe l@ng= metodele descrise @n acest capitol! pro#esorul de limba romGn= &a g=si >i alte
modalit=?i de poten?are a caracterului formativ al acti&it=?ii la limba >i literatura romGn=! &a
imagina parcursuri didactice di#erite pentru reali'area obiecti&elor propuse.
Dintre metodele care @nlesnesc cooperarea @n procesul @nsu>irii8consolid=rii8
sistemati'=rii cuno>tin?elor de limb=! al #orm=rii priceperilor >i deprinderilor de utili'are a
acestora @n di#erite situa?ii de comunicare! didactica elementelor de construc?ie a comunic=rii le
recomand= pe cele care contribuie la #ormarea >i de'&oltarea Cg@ndirii critice(.A&e'i si
C.Cucos!1,,9!p.,*B
Brainstormingul* de tip Cciorcine(! poate #i utili'at @n lec?iile de limb= pentru a de#ini
no?iuni 8 concepte gramaticale! pentru a sistemati'a cuno>tin?ele predate! pentru a ar=ta leg=tura
dintre di#erite no?iuni sau #apte de limb=. Se pleac= de la o no?iune Csupraordonat=( >i! prin
tenica brainstorming$ului! ele&ii e&iden?ia'= no?iunile8 #aptele care intr= @n rela?ie cu cea de la
care s$a pornit. In ca'ul continuturilor de limba!metoda poate #i &alori#icata la ni&el le1ico$
semantic:realizarea de campuri lexicale,stabilirea relatiilor de sinonimie 4sau pentru
actuali'area$sistemati'area cunostintelor!#iind o modalitate de lucru care economiseste
timp(.Ciorcinele( se reali'ea'a indi&idual !pe o #isa sau caietele de clasa!ori #rontal !la tabla 8pe
o #ila de #lipcart.Completarea ciorcinelui se poate #ace organi'and un concurs !pe grupe! care
trebuie sa raspunda la intrebari pentru a complita toate compartimentele din scema reali'ata de
pro#esor. Xocul didactic de&ine!ast#el! procedeu in cadrul brainstorming$ului.
Pentru consolidarea cuno>tin?elor despre pronumele personal! la clasa a )$a! ele&ii pot
reali'a8completaCun ciorcine( de tipul<
,'O6>ME.E ,E':O6A.
a


m f 6 Ac. !. 5. ;p.III9 V ;p.II9
Ac. !
parte de vorbire
fle4ibil"
parte de &orbire
#le1ibil=
substituie subst.
parte de
&orbire
#le1ibil=
Indic= persoane
parte de
&orbire
#le1ibil=
Categorii
gramaticale
parte de
&orbire #le1ibil=
persoan=
pa
rte de
&orbire
#le1ibil=
num=r
p
arte
de
&orbir
e
#le1ibi
l=
gen
p
arte
de
&orb
ire
#le1i
bil=
ca'
p
arte
de
&orbir
e
#le1ibi
l=
I II II
I
sg
.
pl
.
p.II
I
#orme acc.
#orme
neacc.
%a #el se procedea'= pentru a stabili c@mpurile le1icale ale unor cu&inte! pentru a stabili
relatii de sinonimie pentru anumi?i termeni! pentru a reali'a #amilia le1ical= a unui cu&@nt etc.
2ceast= modalitate de lucru stimulea'= creati&itatea >i @nlesne>te cooperarea.
5rafitti Adup= Roleiser >i Lennett! 1,,1B se utili'ea'= @n orele de recapitulare 8
sistemati'are pentru a anali'a un subiect 8 o tem= 8 un capitol de:a @n&=?at5 este o #orm= de
sistemati'are Cinteracti&=(.
Se parcurg trei sec&en?e<
1. Se o#er= ele&ilor coli mari de @rtie cu @ntreb=ri<
Care s@nt problemele studiateH
Care este scopul pentru care au #ost studiateH
Care este leg=tura dintre acest capitol >i cel 8 cele studiate @nainteH
2. 3le&ii se mi>c= prin clas=! citesc ce au scris colegii lor >i completea'= pe #oile
respecti&e cu o idee a lor care nu a mai #ost #romulat=5
3. 7oile completate s@nt punctul de plecare pentru a stabili modalit=?ile 8 strategiile de
recapitulare 8 sistemati'are.
<urul galeriei Adup= Yogan! 1,,2B se #olose>te atunci c@nd ele&ii reali'ea'=! prin
acti&itate pe pereci sau @n grup! compuneri gramaticale! de e1emplu! repre'entarea gra#ic= a
unei probleme de gramatic= Ascema unei #ra'e! un c@mp le1ical etc.B pe care le Ca#i>ea'=( @ntr$un
loc din clas=! un panou destinat acestui grup! @mpreun= cu o #oaie de @rtie pentru comentariile
colegilor.
Colegii se mi>c= prin clas=! anali'ea'= lucr=rile e1puse C@n galerie( >i dau #eed$bacN!
adic= #ac aprecieri pe #oile ce le @nso?esc. Sugestiile >i obser&a?iile colegilor s@nt luate! dup= ca'!
@n calcul pentru @mbun=t=?irea 8 corectarea lucr=rilor.

Metoda mozaic presupune insusirea de cunostinte prin cooperarea ele&ilor impartiti in
grupe !prin numarare de la unu la patru..;oti ele&ii care au acelasi numar A1!2!3!"B#ormea'a
grupele de lucru ale e1pertilor.3i se grupea'a la aceeasi masa si re'ol&a sarcinile cuprinse pe #isa
de lucru Dupa e1pirarea timpului indicat de pro#esor!cate un e1pert din #iecare grupa pre'inta in
#ata clasei re'ultatul acti&itatii!a&and gri:a sa dea e1plicatii clare colegilor care au #ormat celelalte
grupe de e1perti. Pr#esorul monitori'ea'a acti&itatea si inter&ine pentru clari#icarea unor
probleme.
31emplu<
Intr$o lectie de actuali'are$sistemati'are cu tema <odul infinitiv!la clasa a )I$a!cele
patru grupe de e1perti primesc #ise de lucru al caror continut este di#erit<
:isa de expert nr#%
aBIdenti#icati &erbele la modul in#initi& din urmatoarele enunturi.Preci'ati ce e1prima acestea<
%#; invata este activitatea principala a elevului#
.#; sta neclintit este foarte dificil#
bBPreci'ati care este prepo'itia$marca a in#initi&ului.
cBObser&ati ce #orma au &erbele in dictionare.
dB31plicati prin ce mi:loace de imbogatirea a &ocabularului s$au #ormat &erbele din urmatoarele
enunturi:
%#-olegul meu impietrise de uimire#
.#reotul ne-a binecuvantat la sfarsitul slu*bei
#
Celelalte #ise de e1pert A2!3!"B contin sarcini re#eritoare la alte aspecte care interesea'a modul
in#initi&<#orme! su#i1e pentru cele " con:ugari!structura unor timpuri &erbale care se construiesc
cu modul in#initi&!probleme de topica si ortogra#ie etc.
%a s#arsitul acti&itatii!ele&ii se pot autoevalua !completand o fisa de tip cadran!care contine
patru intrebari.
:isa de autoevaluare
"# recizeaza ce avanta*e are metoda mozaicului#
"" recizeaza ce dificultati ai intampinat in intelegerea notiunilor discutate#
"""#<entioneaza un avanta* al metodei aplicate in aceasta lectie#
"!#;corda-ti o nota pentru implicarea ta in rezolvarea sarcinilor de lucru#


4. Mijloacele de nvmnt componenta a procesului
didactic
O strategie didactic= e#icient= presupune o bun= corelare a componentelor sale<
resurse procedurale! mod de organi'are a acti&it=?ii! resurse materiale.
<i*loacele didactice sunt considerate auxiliare prin care Cse poten?ea'= &aloarea
in#ormati&= >i #ormati&= a procedeelor #olosite @n procesul de predare 4
@n&=?are(AC.Par#ene!1,,,!p.93B!asigura buna #unctionarea demersului instructi&$educati&.
Fn lec?iile de @nsu>ire a cuno>tin?elor de limb=! de #ormare a no?iunilor gramaticale!
pro#esorul selectea'= acele materiale care &or #acilita accesul ele&ilor la in#orma?ii! la @n?elegerea
>i re?inerea de durat= a acestora. Selectarea se #ace @n #unc?ie de metodele #olosite >i @n corela?ie
cu obiectivele operaionale.
Cele mai utili'ate mi:loace didactice @n lec?iile la limba romGn= sunt cele care( contin
mesa: didactic(A)e'i C.Cucos!1,,9!p.,+B<
textele lingvistice! enun?urile 4 e1emple care ilustrea'= #aptele de
limb= discutate.scrise pe tabla 8 #lipcart5
fiele de lucru preg=tite de pro#esor pentru acti&itatea indi&idual=8pe
grupe a ele&ilor5
fie reali'ate de ele&i pentru acti&itatea din clas=5
fie de autoevaluare! reali'ate de pro#esor! care con?in criteriile de
apreciere a re'ultatului unor acti&it=?i indi&iduale8pe grupe5
scheme, liste, tabele etc 4 sub #orma unor plan>e 4 #olosite @n etapa de
actuali'are sau @n lec?iile de recapitulare! de sistemati'are etc.
testele de evaluare)
culegeri de exerciii)
caietul elevului Ala manualB etc.
2l=turi de mi:loacele tradiionale< tabla! cartea etc.! cele moderne! audio$&i'uale! au
intrat >i @n dotarea s=lilor speciale de limba >i literatura romGn=< retroproiectorul! proiectorul!
diascolul! aspectomatul pentru proiectarea di#eritelor materiale! precum >i mi:loacele audio$&ideo
pentru @nregistr=ri cu anumit= destina?ie.
;enica instruirii pe calculator de&ine o constant= a @n&=?=m@ntului modern! cu reali'area
unor programe de predare 4 @n&=?are a unor cuno>tin?e de gramatic=! urmate de sec&en?e de
&eri#icare >i e&aluare.
2. .ec(ia de limba rom%n". <ipuri de lectii
%ucr=rile pedagogie >i de didactic= general= propun mai multe tipuri de lec?ii dup=
obiecti&ul #undamental urm=rit< @nsu>ire de noi cuno>tin?e! #i1are >i consolidare a cuno>tin?elor!
#ormare a priceperilor >i deprinderilor! repetare! e&aluare etc. 2cestea sunt grupate @n<
1. Activit"(i formative<
%ec?ia de transmitere >i @nsu>ire a noilor cuno>tin?e Acu &ariantele eiB5
%ec?ia de #ormare a priceperilor >i deprinderilor5
%ec?ia de aplicare @n practic= a cuno>tin?elor Acu di#erite &arianteB.
$. Activit"(i cumulative
%ec?ia de sistemati'are >i consolidare a cuno>tin?elor Acu &ariantele eiB5
%ec?ia de recapitulare5
%ec?ia de #i1are5
.edita?iile5
Consulta?iile.
&. Activit"(i evaluative
%ec?ia de &eri#icare! e&aluare >i notare Acu &ariantele eiB
". Activit"(i mi4te cu sec&en?e #ormati&e! cumulati&e >i e&aluati&e @ntr$o combinare
&ariat=! utili'ate cu prec=dere la gimna'iu! c@nd cuno>tin?ele sunt reluate @n #iecare an potri&it
principiului concentric al @nsu>irilor unor no?iuni.
Consider@nd lec?ia drept C#orm= cadru( de des#=>urare a demersului didactic la orele de
limb=! @n interiorul c=reia acti&it=?ile #rontal=! indi&idual= sau pe grupe urm=resc reali'area unor
obiecti&e speci#ice >i opera?ionale bine stabilite prin program= >i @n proiectul didactic! credem c=
alegerea Cmodelului( potri&it depinde de e1perien?a didactic= a pro#esorului >i de recepti&itatea
sa #a?= de ino&a?iile din domeniu.
Practica didactic= a impus urm=toarele tipuri5categorii de lec?ii de limb= A)e'i
..Ionescu5I.Radu!1,,*!p.1,2 B<
.ec(ia de transmitere #i /nsu#ire de noi cuno#tin(e are ca obiecti& #undamental transmiterea
>i @nsu>irea cuno>tin?elor despre o singur= no?iune gramatical= Apronumele personal! ad&erbul!
raportul de coordonare etc.B sau mai multe Aca'urile substanti&ului! modurile &erbale! propo'i?iile
necircumstan?iale etc.B. Demersul didactic &a urm=ri reali'area obiecti&elor opera?ionale! #olosind
strategia adec&at=! @n #unc?ie de con?inuturile selectate >i de capacit=?ile clasei. Se &or parcurge mai
multe sec&en?e<
actualizarea unor cuno>tin?e care au leg=tur= cu tema lec?iei! prin antrenarea
ele&ilor! @n acti&it=?i &ariate! des#=>urate #rontal! indi&idual sau pe grupe! prin #ormularea unor
sarcini care s= &i'e'e mai ales aspectele #ormati&e. Se &or e#ectua e1erci?ii din categoria celor
sintetice< de completare! de trans#ormare! de construire a unor enun?uri etc.5 nu se &a insista pe
memorarea regulilor 8 de#ini?iilor! ci pe @n?elegerea acestora5
secvena urm=toare se &a concreti'a @ntr$o discu?ie cu ele&ii despre necesitatea
@nsu>irii noilor con?inuturi<! la ce &or #olosi! cum @i &or a:uta @n #ormarea competen?elor de
comunicare oral= >i scris=. Se poate sci?a un plan al demersului didactic! descriind etapele 8
momentele de @nsu>ire a noilor cuno>tin?e< identi#icarea #aptelor de limb=! anali'a! compararea!
de#inirea8 generali'area5 aplicarea! re#lec?ia asupra celor @n&=?ate! AundeD, cndD, cumH se #olosesc
noile cuno>tin?e >i abilit=?iB5
insuirea coninuturilo noi5conducerea invatarii se #ace pe ba'a unor texte
lingvistice selectate din opere literare cunoscute de c=tre ele&i care o#er= modele! dar >i a unor
te1te apar?in@nd altor stiluri #unc?ionale! sau ciar te1te create ad$oc de c=tre pro#esor. 7iecare
sec&en?= de @n&=?are este urmat= de feed-back! dat de pro#esor! de un coleg sau de membrii
grupului @n care ele&ul a lucrat. Rolul pro#esorului este s=$i conduc= pe ele&i spre atingerea
per#orman?ei! #olosind o strategie adec&at=. Se &or #olosi metode >i procedee precum<
con&ersa?ia! e1plica?ie gramatical=! AreBdescoperirea! e1erci?iul de di#erite tipuri! demonstra?ia!
argumenta?ia etc.
evaluarea &a urma #iec=rui moment de @n&=?are! &a #i una continu=! de progres $
evaluarea formativ $ >i se &a concreti'a @n aprecierea modului @n care ele&ii re'ol&= sarcinile de
nvare.
&eri#icarea Catingerii performanei3 se poate materiali'a @n #ormularea unor
sarcini a c=ror re'ol&are se &a #ace individual. Pro#esorul poate propune un test formativ, un
exerciiu din manual sau alte activiti care @l &or in#orma despre ni&elul @nsu>irii cuno>tin?elor >i
al #orm=rii abilit=?ilor de aplicare @n practica &orbirii >i a scrierii.
#ormularea temelor pentru acas= urm=re>te trans#erul cuno>tin?elor5 temele pot #i
difereniate, opionale sau facultative. )eri#icarea >i aprecierea modului @n care au #ost re'ol&ate
&a a&ea loc @n acti&itatea urm=toare! prin alegerea momentului celui mai potri&it! sau atunci c@nd
pro#esorul &a corecta! prin sonda:! caietele de tem= acas=.
.ec(ia de sistematizare si consolidare* urmea'= unor lec?ii de predare 4 @n&=?are @n
care s$au @nsu>it teme mai di#icile >i care impun #ormarea unor abilit=?i de utili'are @n
comunicarea oral= sau scris= abilit=?i ortogra#ice! ortoepice >i de punctua?ie etc. 2ceste lec?ii @>i
g=sesc locul @n planificarea orientativ >i @n proiectarea unitii de nvare! dar pot #i organi'ate
ori de c@te ori pro#esorul constat= de#icien?e @n &orbirea >i scrisul ele&ilor.
Se consider= c= s@nt acti&it=?i aplicative! de munc independent sau @n ecip=! de aceea
sarcinile #ormulate &i'ea'= aspecte &ariate ale @n&=?=rii< ce tie i ce tie s fac elevul. Se
recomand= consolidarea prin di#erite tipuri de e1erci?ii! prin demonstra?ie! con&ersa?ie! anali'=
ling&istic=! lucru cu manualul! cu 7ndreptarul ortografic, ortoepic i de punctuaie etc. Structura
lec?iei este simpl=<
organi'area clasei pentru acti&itatea pe grupe 8 indi&idual=5
anun?area temei >i moti&area necesit=?ii unei ast#el de lec?ii ADe
ceHB5
#ormularea sarcinilor prin utili'area #i>elor sau a altor modalit=?i5
acti&itatea de munc= independent= sau pe grupe5
&eri#icarea >i aprecierea acti&it=?ii! sistemati'area >i &alori#icarea
#rontal=5
re#lec?ia asupra modului @n care s$a lucrat5
notarea ele&ilor care au #ost obser&a?i5
indicarea >i e1plicarea modului de re'ol&are a temei pentru acas=.
Rolul pro#esorului este de a organi'a clasa! de a #ormula sarcinile de lucru >i de a monitori'a
acti&itatea ele&ilor pentru ca! @n #inal! s= e&alue'e #elul @n care s$a des#=>urat consolidarea.

.ec(ia de recapitulare
Orice acti&itate didactic= con?ine @n structura sa m=car o sec&en?= de repetare sumar= a
cuno>tin?elor anterioare care! @ns=! nu este su#icient=. Periodic! la s#@r>it de tem=! unitate de
@n&=?are! capitol! modul! semestru etc.! se organi'ea'= lec?ii de repetare >i sistemati'are! dup=
o structur= bine de#init=. CScopul repet=rii este @mbun=t=?irea caracterului con>tient al
asimil=rii! asigurarea preci'iei >i a duratei de p=strare a cuno>tin?elor >i deprinderilor.(
ii
Dup= momentul c@nd se reali'ea'= recapitularea >i sistemati'area! se disting urm=toarele
&ariante<
.ec(ia de recapitulare introductiv" se organi'ea'= la @nceputul anului >colar!
semestrului sau c@nd se @ncepe un nou capitol. lanificarea orientativ stabile>te un num=r de 3$"
ore pentru recapitularea introducti&=! @ns= pro#esorul poate decide alt#el! @n #unc?ie de situa?ia
concret= din #iecare clas=.
Structura lec?iei cuprinde! @n general! urm=toarele etape<
ogani'area clasei
actuali'area unor cuno>tin?e< de#ini?ii! clasi#ic=ri etc.5
recunoa>terea elementelor de recapitulat @n te1te ling&istice5
@ntocmirea unei sceme sinteti'atoare5
re#lec?ia asupra modului cum s$a reali'at recapitularea.
;e1tele ling&istice propuse pentru o acti&itate de recapitulare &or #i alese cu gri:=< ele
trebuie s= aib= un grad mai mare de di#icultate! care s= antrene'e g@ndirea >i puterea de sinte'= a
ele&ilor.
.ec(ia de recapitulare periodic" se reali'ea'= pe tot parcursul anului >colar! dup=
parcurgerea unui capitol sau pentru preg=tirea lucr=rilor semestriale. Strategia didactic= &a #i bine
aleas=< se &or #olosi materiale didactice care s= asigure o repetare e#icient= Aplan>e! tabele!
di#erite cestionare etc.B5 recapitularea cuno>tin?elor &a #i urmat= de re'ol&area di#eritelor sarcini
aplicati&e. Se recomand= #olosirea e1erci?iilor sintetice< de modificare a enun?urilor, de
construire a enun?urilor! de trans#ormare! exerciii ortografice >i de punctuaie, compuneri
gramaticale, @n alternan?= cu cele analitice< de recunoa>tere! caracteri'are! disociere! moti&are
etc.
.ec(ia de recapitulare final" se organi'ea'=! de obicei! la s#@r>it de semestru sau
la s#@r>itul anului >colar. Datorit= &olumului mare de cuno>tin?e ce &or #i sistemati'ate! se impune
alc=tuirea unui plan de recapitulare! necesar=! de alt#el! >i @n ca'ul celorlalte forme de
recapitulare. Planul! @ntocmit de pro#esor sau de pro#esor @mpreun= cu ele&ii! include<
tema >i &olumul de cuno>tin?e de recapitulat! care se anun?= din timp5
modalit=?ile de des#=>urare a acti&it=?ii5
conclu'iile desprinse de pro#esor @mpreun= cu ele&ii.
Ca >i celelalte #orme! recapitularea #inal= se @nceie cu reali'area scemelor
sinteti'atoare. Se pot #olosi mi*loacele de nvmnt care s= #acilite'e contactul &i'ual cu
scemele de recapitulare! prin proiectarea acestora pe ecran.
O &ariant= a lec?iei de recapitulare se consider= a #i lec(ia de actualizare a
cuno#tin(elor gramaticale din clasa 8 clasele anterioare! consecin?= #ireasc= a pred=rii concentrice
a elementelor de limb= romGn=. 31ist= @ns= multe situa?ii @n care actuali'area este urmat= de
@nsu>irea unor con?inuturi noi! legate de aceea>i tem=< e1< actuali'area cunostintelor despre
ad:ecti& la clasa a )I$a este urmat= de @nsu>irea no?iunii de grad de compara?ie! no?iune nou=5 de
aceea consider=m c= a&em de$a #ace cu o acti&itate mixt sau combinat! o lec?ie cu Cstructur=
poli#unc?ional=(. Ac#.)./oia5I.Dragotoiu!1,,*!p.2+B
.ec(ia de verificare #i evaluare8 a cn!tin#el!r i deprinderil!r9 se raportea'= la
pre&ederile programei! la standardele curriculare de per#orman?= >i are @n &edere progresul @n
aci'i?ia de cuno>tin?e! #ormarea unor capacitati de comunicare oral= 8 scris= @n con#ormitate cu
normele care gu&ernea'= limba romGn= literar=.
%ec?ia de &eri#icare >i e&aluare cunoa>te di#erite &ariante !subordonate &olumului de
cuno>tin?e! &@rstei ele&ilor >i modalit=?ilor de apreciere a progresului reali'at de ele&i @n aci'i?ia
de cuno>tin?e >i abilit=?i! precum >i momentului @n care se organi'ea'= &eri#icarea >i e&aluarea<
lec(ia de verificare #i evaluare prin c)estionare oral"H frontal" / individual" / pe
grupeF
lec(ia de verificare #i evaluare prin lucr"ri scriseF
lec(ia destinat" analizei lucr"rilor scriseF
lec(ia de verificare #i evaluare prin teste docimologice.
2d=ug=m acestor &ariante lec?iile 8 sec&en?ele de &eri#icare! e&aluare >i discutare a
temelor de lucru acas i n clas.

Autoevaluarea este utili'at= #rec&ent @n acti&itatea pro#esorului de limba >i literatur=
romGn= care! al=turi de al?i #actori educa?ionali! trebuie s=$>i asume rolul de #ormator de cet=?eni
responsabili! capabili s= se integre'e @ntr$o societate dominat= de spiritul de competi?ie5 de aici
necesitatea cunoa>terii de sine! #ormarea capacitatii de a$>i e&alua comportamentul >i atitudinile
at@t indi&idual! c@t >i @n cadrul grupului.
2utoe&aluarea se poate reali'a @ntr$o secven a orei! dup= @ndeplinirea unei sarcini de
lucru >i poate #i dublat= de e&aluarea #=cut= de un coleg >i de pro#esor prin coevaluare.Pentru
autoe&aluare se #olosesc #ise speciale care contin di#erite intrebari la care ele&i raspund in
scris8oral .A )e'i :isa de autoevaluare,<etoda mozaic(
31perien?e interesante s$au concreti'at @n aplicarea unor teste de e&aluare predicti&= Ala
intrarea @n ciclul licealB care au #ost apreciate i notate pe ba'a unor criterii bine #ormulate! de
ele&ii @n>i>i! de colegii de banc= >i de pro#esor! re'ultatele #inale o#erind #iec=rui ele& posibilitatea
de a se raporta la puncta:ul ob?inut din media celor trei note!. Fn situa?ia pre'entat= acti&itatea s$a
des#=>urat pe parcursul a trei ore. A )e'i .. Ono:escu!;utoevaluarea intre teorie si practica ! in
CPerspecti&e(!nr.282--1!pp.3,$"" B
Orice acti&itate de autoevaluare trebuie s= #ie urmat= de feed-back imediat! moment
a>teptat cu interes de ele&i. ;re'irea motivaiei pentru autoe&aluare se reali'ea'= treptat! dup=
cum tot treptat se C@n&a?=( >i etapele pe care le parcurge acest proces. 7ormele pe care le @mbrac=
sunt multiple< completarea unor chestionare! participarea la elaborarea >i 1auto(corectarea unor
teste! alctuirea *urnalului de atelier! autoevaluarea proiectului sau a portofoliului! prin
completarea fiei de autoevaluare.;endintele actuale in didactica disciplinei &i'ea'a e&aluarea 8
autoe&aluare prin abordarea integrata a continuturilor .A)e'i Capitolul VIII5 &e'i si
Materialele- suport pentru curs si aplicatii B

VI. E&E'ENTE DE DIDACTICA &ITERATURII VI. E&E'ENTE DE DIDACTICA &ITERATURII
. Considera(ii generale
$. 'eceptarea te4tului literar /n gimnaziu .Activitati de intelegere si
interpretare a te4telor epice*lirice si dramatice
&. :tudiul literaturii /n liceu-premisa a dezvoltarii competentei
culturale
". !iversificarea metodelor si procedeelor de receptare/studiere a
te4tului literar.Valorificarea metodelor 0cadrului1
Evocare.'ealizarea sensului.'eflec(ie
2. MiGloacele de invatamint-suporturi ale studierii te4telor literare
3. .ec(ia de literatur".<ipuri / categorii de lectii
. Considera(ii generale
Studiul literaturii! @n >coal=! al=turi de alte discipline! de&ine indispensabil pentru
#ormarea personalit=?ii ele&ului! @n acord cu #inalit=?ile ni&elurilor de @n&=?=m@nt care deri&= din
idealul educaional! a>a cum este #ormulat @n %egea Fn&=?=m@ntului >i care const= @n 0dezvoltarea
liber, integral i armonioas a individualitii umane, ###formarea personalitii autonome i
creative(A .3N$CNC!1,,9!p.6B
Cunoa>terea prin literatur= este una special=! literatura apar?in@nd domeniului artei! de
aceea in&estigarea #enomenului literar se reali'ea'= cu mi*loace specifice! di#erite de cele #olosite
@n studiul limbii< literatura nu se pred=! ea trebuie 0receptat(! #olosind ca modalitate
speci#ica(intuitia artistica3#1 C#. C.Par#ene!1,,6!p.112B
Fn didactica ultimelor decenii s$au mani#estat dou= tendin?e @n studiul te1tului literar<
una centrat= pe descoperirea structurii >i 0sensului @nci#rat al te1tului(! care a condus la
impunearea comentariilor 4 >ablon 4 memorate >i reproduse de ele&i @n clas= sau cu oca'ia
concursurilor >i e1amenelor 4 cealalt=! de'&oltat= din Dteoriile recept=riiE! propune un demers de
&alori#icare a 0reac?iei a#ecti&e a cititorului! a sensului construit de cititor @n actul
lecturii.(A2.Pam#il!2--3!p.61B
2ceast= a doua orientare este pre'ent= @n lucr=rile de didactica limbii >i literaturii
romGne ap=rute @n ultimii ani! #iind principalul reper @n structurarea programelor >i manualelor
pentru gimna'iu >i liceu. S$a conturat!ast#el! o didactica a lecturii care propune strategii de
#ormare a competentei lecturale a ele&ilor#
In didactica lecturii s$au impus!de asemenea! trei directii importante Ac#. 2.
Pam#il!2---!.+" B<
e1tnderea ariei lecturii dincolo de te1tul literar5
reali'area unor scenarii didactice #ocali'ate asupra ele&ului$cititor si asupra procesului
prin care ele&ul construieste sens in actul lecturii5
interactiunea a trei #actori pentru reusita actului lecturii< textul ,contextul in care se
reali'ea'a lectura si cititorul.
Fn timpul >colarit=?ii! ele&ul se apropie de te1tul literar treptat! modi#ic@ndu$>i statutul de
0lector inocent( @n acela de 0lector eficient(! de&enind! @n cele din urm=! 0lector competent(!
adic= cititor 0avizat( de literatur=.
$. 'eceptarea te4tului literar /n gimnaziu.Activitati de intelegere si interpretare a te4telor
epice* lirice si dramatice
3tapa gimna'iului! numit= >i etapa lecturii literare! se caracteri'ea'= prin trecerea de la
receptarea te1tului 0ca mi:loc de comunicare( 4 prin practicarea unei lecturi corecte! curente >i
expresive! speci#ice @n&=?=m@ntului primar 4 0la receptarea literaturii ca modalitate specific de
comunicare 2 comunicarea literar3#A C#.)./oia5 I.Dragotoiu!1,,*!pp*1$*3B
;e1tele literare! epice! lirice >i dramatice! @n &ersuri >i @n pro'a$ selectate dup= criteriile<
valoric-estetic! stilistic, formativ!diversitatea structurilor textuale,calitati lingvistice si
formale,diversitate tematica,nivel de lizibilitate, dar >i posibilitatea de a ilustra noiuni5concepte
operaionale $! asigur= premisele ini?ierii @n studiul literaturii! men?inerii interesului pentru
lectur=! @n general! ilustr=rii elementelor de limb= romGn= >i e1ers=rii comunic=rii.
%ectura 4 ca strategie didactic= de abordare a te1tului literar 4 cap=t= o nou=
dimensiune< lectura studiu sau lectura aprofundat! de descoperire a particularit=?ilor operelor!
prin antrenarea ele&ilor @ntr$o @n&=?are acti&=.
;erminologia re#eritoare la te1tul literar se @mbog=?e>te prin @nsu>irea! de la o clas= la
alta! a unor no?iuni despre structura operelor studiate! persona:e! eu liric! teme! moti&e! elemente
de pro'odie! #iguri de stil! specii ale pro'ei ! poe'iei si dramaturgiei etc.
Studiul te1tului literar se subordonea'= unor principii de receptare pentru c= nu e1ist= 0o
modalitate >ablon(! ci numai 0un cadru adaptat( structurii speci#ice a #iec=rei opere literare<
principiul 0di#eren?ierii(< #iecare te1t trebuie s= #ie receptat @n unicitatea lui5
principiul 0anali'ei simultane a rela?iei dintre con?inut >i e1presie(5
principiul 0particip=rii acti&e a ele&ilor(< #iecare receptor de literatur= @>i creea'= @n
minte un model al s=u! di#erit de al celorlal?i.AC#.C.Par#ene!1,,6!pp +2 si urm.B
2ccentu@nd importan?a actului lecturii pentru @n?elegerea >i interpretarea operei literare!
2lina Pam#il #ormulea'= alte dou= principii ale studiului te1tului in gimna'iuH
importan?a @n?elegerii te1tului 0@n pro#un'ime( >i a cunoa>terii lui 0@n detaliu(!
cunoa>terea C sensului literal(F
0&alori#icarea e1perien?ei subiecti&e pe care actul lecturii >i interpret=rii o
presupune(.A2.Pam#il!2--3!p.6-B
'eceptarea te4tului epic
O parcurgere a programei >i a manualelor pentru gimna'iu e&iden?ia'= num=rul mare al
te1telor epice >i al aspectelor legate de acestea pe care ele&ii trebuie s= >i le @nsu>easc=< structur=!
subiect! momente ale subiectului! timp >i spa?iu! persona:e >i mi:loace de caracteri'are! specii
epice @n &ersuri >i pro'=! apari?in@nd literaturii culte sau populare etc.
2propierea de te1tul literar se reali'ea'a prin practicarea unor lecturi di#erite
Asuccesi&e 8 repetateB ce conduc la intelegere si interpretare.
2ctul lecturii este repre'entat de Xudit %anger Ain 2. Pam#il !2--3!p.+" B prin patru
tipuri de relatii care se stabilesc intre cititor si text <
%# a pasi din exterior spre interior: intrarea in lumea textului)
.# a fi in interior si a explora lumea textului)
4# a pasi inapoi si a regindi datele pe care le avem)
?# a iesi din lumea textului si a obiectiva experienta#
Demersul didactic de receptare a te1tului literar parcurge! @n general! trei etape<
. prelecturaF
II. /n(elegerea si interptetarea te4tului prin lectur" aprofundat"F
III.reflectia.
I. Etapa de prelectura Adup= C. Par#ene 0discu?ia orientati&=(! dup= ). /oia0acti&it=?i
preg=titoare19 pro&oaca interesul ele&ilor pentru noul te1t. Se actuali'ea'= in#orma?ii sumare
despre autor >i opera sa! te1tul este @ncadrat @n &olum! #ragmentul @n opera integral=! se stabilesc
leg=turi cu e1perien?a de &ia?= a ele&ilor.
2ceasta este #ormula clasic= de descidere a studiului operei literare care poate alterna!
@ns=! cu alte modalit=?i: anticipri ale con?inutului te1tului pornind de la titlu! subtitlu! numele
capitolelor! de la ilustra?ii sau alte aspecte care ?in de paratext! ori 0deschiderea prin cmpuri
lexicale( @n ca'ul unor specii precum< basmul! pastelul! legenda! sci?a etc.! c@mpuri le1icale ce
&or #i e1tinse! prin lectur=! de el&i.
Pro#esorul poate adresa intrebari de #elul<
-e ginduri 5 amintiti va provoaca lectura foii de titluD
-um aproximati sensul,pornind de la titlu 5subtitlu 5moto etc#D1c# 2. Pam#il!2--3!p.69B
Se pot organi'a acti&itati de scriere libera sau de anticipare de tipul predictiei pe baza termenilor
dati in avans!acti&itati ce de'&olta imaginatia! creati&itatea si competenta de redactare a ele&ilor.
A)e'i metodele cadrului 3.R.R.B
II. @n(elegerea si interpretarea te4tului / studiul aprofundat - se reali'ea'= prin contactul
direct cu te1tul literar !prin lectura! >i cuprinde toate activitile care conduc la descifrarea
acestuia! premis= a interpret=rilor ulterioare! prin descoperirea unor semni#ica?ii.
,rima lectur"! numit= >i lectura sensibilizatoare 5afectiva, este e#ectuat=! @n general!
de pro#esor! la clasele mici! dar ele&ii din clasele mari ale gimna'iului! care au
aptitudini! pot reali'a ei prima lectur=. S@nt situa?ii @n care pro#esorul solicit= ca
te1tul s= #ie lecturat de #iecare ele&! @n g@nd! #olosind tenica SIN3%/.
%ectura unui te1t literar impune un ton fundamental! respectarea pauzelor gramaticale!
logice >i psihologice! accentuarea anumitor cuvinte! un ritm lent sau rapid! @n #unc?ie de
con?inutul te1tului. Pentru o lectur= expresiv este necesar= o bun= cunoa>tere a te1tului! un
timbru al vocii >i dicie potrivite. De obicei! ele&ii urm=resc lectura te1tului vizual >i auditiv! #=r=
a #i solicita?i s= @ndeplineasc= alte sarcini! cum ar #i! de e1emplu! s=$>i note'e cu&intele pe care
nu le @n?elg. Cu&intele care pot 0bloca( @n?elegerea te1tului! se e1plic= @nainte de @nceperea
lecturii.Fn situa?ia @n care te1tele s@nt #oarte lungi! de e1emplu la clasa a )III$a! se combin=
lectura selecti&= cu re'umarea #ragmentelor care nu se citesc @n clas=.
Prima lectur= a te1tului epic pro&oac=! mai ales ele&ilor mici! di#erite 0reac?ii
emotionale(ACraspunsul a#ecti&( B care &or #i 0&alori'ate( prin #ormularea unor @ntreb=ri de tipul<
0-e amintiri v-a provocat lecturaD -are snt ntmplrile5evenimentele5persona*ele care v-au
impresionat### i de ce D -um v raportai la persona*eD ;i fost de acord cu aciunea lorD ;i fi
procedat la felD Dac nu, cum ai fi procedatD( etc.Ac#.2!Pam#il!2--3!p.61B
2cti&it=?ile care succed primei lecturi urm=resc desci#rarea te1tului >i se reali'ea'= prin lectura
aprofundat care! @n #unc?ie de &@rst= ele&ilor! conduce la descoperirea aspectelor multiple ale
operei literare studiate< ac?iune! persona:e! timp >i spa?iu! structur= etc.
.ectura e4plicativa -pe unit"(i/fragmente logice1 relectura( este e#ectuat= de
ele&ii cu deprinderi de lectur= si este urmat= de explicarea unitatilor lexicale
1cuviner 5expresii( necunoscute.
Identi#icarea unit=?ilor8#ragmentelor logice are @n &edere nelesul >i structura grafic! se
reali'ea'= la @nceput de pro#esor @mpreun= cu ele&ii! apoi sarcina de identi#icare re&ine ele&ilor!
indi&idual sau pe grupe. Dup= lectura unui #ragment! se procedea'= la explicarea
cuvintelor5expresiilor necunoscute prin sinonime8antonime! dac= acestea e1ist=! sau! @n ca'ul
cu&intelor polisemantice$ n context 5 atunci c@nd sensul nu poate #i dedus din conte1t! pro#esorul
>i ele&ii creeea'= enun?uri care s= #acilite'e @n?elegerea. 3le&ii trebuie s= deprind= tenica
lucrului cu glosarele si dic?ionarele de di#erite tipuri! pe care s= le utili'e'e @n clas= sau @n alte
situa?ii. Cu&intele8e1presiile e1plicate @n subsolul paginii de manual s@nt >i acestea #i1ate sub
aspectul @nsu>irii corecte a #ormei >i pronun?iei. Se scriu pe tabl= cu&intele8e1presiile noi
@mpreun= cu sinonimele sau conte1tele @n care au #ost #olosite! insist@ndu$se asupra acelora care
&or intra @n vocabularul activ al ele&ilor.
Dup= lectura tuturor #ragmentelor te1tului! se re'ol&=!de obicei! e1erci?iile de &ocabular
din manual de la capitolul Descifrarea textului ori alte e1erci?ii care &i'ea'= aspecte fonetice!
morfologice! de topic >i punctuaie etc.
Elaborarea planului de te4t @nseamn= p=trunderea @n structura compo'i?ional=
>i @i conduce pe ele&i spre o @n?elegere global= a te1tului epic. Fn gimna'iu se practic=< planul
simplu de te1t! planul de'&oltat ori planul momentelor subiectului operei literare .
,lanul simplu de te4t se reali'ea'= prin identi#icarea ideilor principale pentru
#iecare #ragment al te1tului epic! @ntr$o succesiune logic=. Ideile principale se
#ormulea'= @n rela?ie cu subiectul te1tului8#ragmentului de te1t >i repre'int=
0in#orma?ia cea mai important= pe care autorul a #urni'at$o pentru a e1plica
subiectul(!A2.Pam#il!2--3!p.+*B
Pentru a enun?a ideile principale se r=spunde la @ntrebarea< 0-are este lucrul cel mai
important prezentat de autor5narator n fragment5paragraf###D(
Strategia de elaborare a planului simplu de te1t se @nsu>e>te @n gimna'iu prin e1ersare la
lec?iile de comunicare >i parcurge urm=toarele etape<
delimitarea unit=?ilor8#ragmentelor logice5
e1plicarea #iec=rei unit=?i5
#ormularea @ntreb=rii5
enun?area >i scrierea pe tabl= 8 @n caiete a ideii principale.
Dup= deprinderea strategiei! pro#esorul poate da ca sarcin= de lucru @n clas=! indi&idual
sau pe grupe! reali'area planului simplu al unui te1t epic! #olosind tenica :urnalului de lectur= cu
dou=8trei sec?iuni.
3nun?area ideii principale se #ace sub forma unei propoziii! de obicei enun?iati&=!
printr-un citat semnificativ! selectat din unitatea8#ragmentul logic sau printr-un titlu. Planul
simplu de te1t @i a:ut= pe ele&i s= reali'e'e rezumatul te1tului epic! @n situa?ia de #a?=! dar strategia
re'um=rii este util= pentru comprimarea di#eritelor tipuri de te1te! #a&ori'@nd comunicarea
e#icient=.
,lanul dezvoltat de te4t red= structura te1tului @n detaliu 4 ideile principale si ideile
secundare 4 >i a:ut= la reproducerea am=nun?it= a te1tului.
Deprinderea de a #ormula ideile secundare se #ormea'= treptat! ele&ii #iind condu>i prin
@ntreb=ri de #elul< 0-e date ofer fragmentul de text despre ideea principalD -e alte informaii
ne mai ofer textul###D( etc.
'eproducerea continutului te1tului se concreti'ea'= @n rezumarea acestuia!care se
poate #ace oral sau scris! @n clas= sau acas=. 3ste o modalitate #olosit= #rec&ent @n
gimna'iu! de ele&ii din clasele mai mici care! gida?i de planul simplu 8 de'&oltat!
urm=resc #irul ac?iunii operelor epice. Pro#esorul @ndrum= ele&ii spre o e1primare
original=! #=r= utili'area e1cesi&= a 0cu&intelor(naratorului 8 autorului.
31ersarea tenicii de re'umare! adic= de comprimare a uni te1t! se #ace prin di#erite
tipuri de e1erci?ii reali'ate oral sau scris! indi&idual sau pe grupe! prin e1tindere la alte tipuri de
te1te Ate1te nonliterareB.
Ac(iunea #i momentele ac(iunii operei literare sunt continuturi ale in&atarii pe care
programa de gimna'iu le pre&ede . Studiul te1tului epic trebuie s= #ie @nso?it! din
primele clase ale gimna'iului! de acti&it=?i care au ca obiecti& clari#icarea no?iunilor
de autor8narator! lector8naratar! >tiut #iind c=! de cele mai multe ori! ele&ii le
con#und=.
2c?iunea &a #i @n?eleas= >i de#init= ca 0o re?ea conceptual= care cuprinde< ac?iunea
propriu$'is=! agentul ac?iunii! scopul pentru care este reali'at! moti&ele >i circumstan?ele(! ca @n
modelul de mai :os<
Ac#. 2.Pam#il!2--3!p.9"B
CEI
AC6IU AC6IU
CI6EI
CU' CU'
CU CU
DE DE
@M,O<'IVA C>II
'!mentele ac#inii7sbiectli 8:timpl -ictinii 9 operei literare s@nt intuite de ele&ii
mici! dar ele se definesc abia @n clasa a )$a! prin acumularea unor cuno>tin?e despre structura
operei literare! despre organi'area cronologic= a e&enimentelor @n te1tul epic.
P@n= la apari?ia noilor programe de limba >i literatura romGn=! modelul organi'=rii
0timpului #ic?iunii( cuprindea< e4pozi(iunea* intriga* desf"#urarea ac(iunii* punctul culminant
#i deznod"m/ntul.
Unele din manualele noi A&e'i manualele de la 3ditura Pumanitas! dar >i alteleB au
impus un al doilea model! numit >i schem canonic sau schem cvinar, care cuprinde! ca >i
primul! cinci momente<
starea5situaia iniial 4 stare de ecilibru ce precede declan>area ac?iunii5
complicaia sau fora perturbatoare 5 cauza care modifica situatia initiala4
pre'entarea #aptelor care scimb= starea de ecilibru5
dinamiaca 5desfasurarea aciunii 4 parcurgerea principalelor e&enimente5
rezolvarea situaiei dificile sau fora echilibrant 4 e&enimentul care pune cap=t
situa?iei tensionate5
starea5situaia final 4 noul ecilibru.
3le&ii s@nt condu>i s= descopere momentele ac?iunii operelor studiate! cu preci'area c=
nu orice te1t se supune aceleia>i structuri canonice! iar demersul didactic &a a&ea @n &edere
particularit=?ile #iec=rui te1t.
<impul #i spa(iul ac(iunii
Recunoa>terea @n te1tele literare a indicilor temporali si spaiali este o acti&itate
accesibil= ele&ilor! ciar dac=! @n clasele mari ale gimna'iului! ele&ii s@nt solicita?i s= stabileasc=
di#erite corela?ii! atunci c@nd nara?iunea se des#=>oar= @n planuri paralele! s= surprind= semni#ica?ii
din neprecizarea sau deformarea timpului sau absena determinrii spaiale @n unele opere epice
precum< fabula! parabola! legenda! basmul etc.
,ersonaGele
Identi#icarea! clasi#icarea >i caracteri'area persona:elor s@nt acti&it=?i de @n?elegere a
locului >i rolului acestora @n ac?iunea operei literare.
3le&ii @>i @nsu>esc criterii de clasi#icare! din primele clase ale gimna'iului! @n #unc?ie de
care! persona:ele s@nt<
principale Aprotagoni>tiB8secundare8episodice! #iguran?i5
indi&iduale8colecti&e5
statice8dinamice A@n e&olu?ieB etc.
%ectur@nd cu aten?ie te1tul! ele&ii suprind! r@nd pe r@nd! elementele care de#inesc
persona:ele >i completea'= #i>a de caracteri'are. Ordinea desprinderii tr=s=turilor poate #i dictat=
de parcurgerea #irului narati& sau de alte criterii.
Prncipalele modalit=?i de caracteri'are pe care ele&ii de gimna'iu >i le @nsu>esc s@nt<
-aracterizarea direct- se reali'ea'= pe ba'a in#orma?iilor care pro&in pe di#erite
c=i<
direct de la narator< portretul #i'ic8moral5
de la alte persona:e5
de la persona:ul @nsu>i! @n monologuri sau dialoguri Aautocaracteri'areB.
-arcaterizarea indirect $const= @n desprinderea tr=s=turilor din<
nume8apelati&e8porecle5
#apte! atitudini! reac?ii pe care cititorul le descoper=5
po'i?ia social=< &estimenta?ia! locuin?=! limba:5
rela?iile cu celelalte persona:e etc.
-aracterizarea prin comparaie solicit= din partea ele&ilor capacitatea de anali'=!
comparare! disociere >i ierari'area tr=s=turilor5 se poate reali'a prin asemnare sau
prin antitez. ;r=s=turile se desprind #ie paralel! #ie succesi&. Subliniem !@nc= o
dat= !importan?a surprinderii >i a absen?ei unor in#orma?ii legate de persona: >i
g=sirea semni#ica?iilor.
Sistemati'area in#orma?iilor despre persona:ele unei opere literare se poate repre'enta
gra#ic printr$o 0re?ea(! alc=tuit= #rontal! @mpreun= cu ele&ii! sau prin acti&itate pe grupe! dup=
modelul<
Pentru a$i obi>nui pe ele&ii mici de gimna'iu s= identi#ice corect tr=s=turile persona:ului!
pro#esorul poate reali'a o 0#i>= de identitate( pe care ele&ii o completea'= prin acti&itate
indi&idual= sau pe grupe.Ac#.2.Pam#il!2--3!p.,,B
Completarea aceleia>i #i>e! trans#ormat= @ntr$o 0#i>= de control( >i e&aluarea 4 #=cut= de
pro#esor 8 coleg 4 in#ormea'= asupra #elului @n care ele&ul a surprins pro#ilul persona:ului.
7i>a de control
Pro#ilul persona:ului
Procedee de pre'entare
In#orma?ii pre'ente In#orma?ii absente
Cine este persona:ulH
Nume
Portret #i'ic
Portret moral
2partenen?a social=
Ce s=&@r>e>te persona:ulH
7aptele
Rolul @n ac?iune
Rela?ii cu celelalte persona:e
Cum m= raporte' la persona:H
Persona:
Principal Persona:e
episodice
Persona:e
Secundare
7iguran?i<
O ast#el de #i>= poate #i #olosit= doar la clasele a )$a 4 a )I$a. Se atrage aten?ia asupra
importan?ei 0re#lec?iei( asupra persona:ului prin g=sirea unui 0r=spuns personal( la ultima dintre
@ntreb=ri.
Interpretarea te4tului este etapa @n care! continu@nd studiul apro#undat! ele&ii g=sesc
posibile semni#ica?ii di#eritelor elemente ce compun te1tul literar.
%ec?iile8sec&en?ele de interpretare s@nt posibile numai dac= @n?elegerea 0literal=( s$a
produs! pentru a putea #ace cone1iuni @ntre elementele @ntregului sau @ntre te1tul discutat >i alte
opere literare.
7ntrebrile de interpretare s@nt @ntreb=ri problematizante! deschise >i &i'ea'= r=spunsuri di#erite.
7ormularea @ntreb=rilor de acest tip stimulea'= g@ndirea >i imagina?ia! conduc la discu?ii8de'bateri
care grupea'= ele&ii @n #unc?ie de op?iuni. 2cest lucru este posibil la clasele mari ale gimna'iului!
c@nd ele&ii s@nt capabili de interpret=ri multimple >i abord=ri interdisciplinar Avezi: 'et!da
c!n,ersatiei- tipurile de intrebari in relatie cu textul literar(#
Sec&entele de interpretare succed !de obicei !celor de intelegere a te1tului in detaliu prin
#olosirea di#eritelor strategii A&e'i acti&itatile de intelegere B!dar se pot reali'a simultan cu cele de
intelegere
2 .Pam#il A 2--3!p.1"9 si urmat. B!citand autori precum .Os'or !LaNer!LecN
Pamilton!Scoles si altii! gupea'a di#erte strategii de interpretare si o#era e1emple <
2:regruparea semnelor1;
$ structurarea campurilor le1icale 5
$ arta persona:ului Arepre'entare gra#ica a prsona:elor si a relatiilor dintre
ele B5
$ selectarea unor constante ale te1tului5 e1.< 0Aelectati descrierile satului
Aaraceni( din nu&ela Popa ;anda5( Aelectati fragmentele ce prezinta
probele prin care treca :at-:rumos3etc#)
- 0clarificarea zonelor de indeterminare1 4locuri din te1t in care lipsesc in#ormatiilae care
se pot constitui in C plus de sens( <
$ 0rostirea nerostitului( Adupa .Os'or si LacNerB <e1.<( Scrieti ce gandesc persona*ele si
nu spun#3)36xprimati ceea ce gandesc celelalte persona*e despre erou 0 etc#
2 0interogarea autorului 01 dupa Beck si Lamilton (sau3interogarea te4tului3 1dupa ;#
amfil B$presupune identi#icare blancurilor te1tuale din te1t. 3le&ul nedumerit de ambiguitatea si
impreci'ia te1tului se intreaba ce a &rut sa spuna autorul Ac#. C. Popescu ! "ntrebarea! in
erspective !nr.189!2--"!p."*B5
-0 producerea de te4t impotriva te4tului38dupa Acholes9H
$redactarea unor parodii5
$reali'area unor Ce1tensii( ale te1tului 1-e s-a intamplat dupa##D()
-rescrierea unor #ragmente Arescrierea incipitului.!a #inalului etc.B.
3le&ii mici s@nt solicita?i s= g=seasc= semni#ica?ii unor aspecte u>or de sesi'at! potri&it
&@rstei >i in#orma?iilor pe care le de?in! e1perien?ei lor de &ia?=. .anualele #ormulea'= ast#el de
@ntreb=ri<
0utem atribui dorinei de a prinde lumina soarelui n co i un alt sens dect cel de
manifestare a prostieiD3 1"# -reang, Po&este(- clasa a !-a)
0lecarea la Aocola este doar o desprire de sat i de locurile natale sau semnific
i trecerea ntr-o alt vrst a Mtinereii3D3 1". Creang=, ;mintiri din copilarie(-clasa
a !"-a)
0-e semnificaie are scena final a nuvelei, n care, alturi de printele =randafir i
soia sa, apar urmtoarele dou generaii ale familieiD3 AI. Sla&ici, opa =andaB$
clasa a )III$a5
0$iteratura i matematica par dou domenii fr nici o legtur ntre ele# Antei
sau nu de acord cu aceast afirmaieD ;rgumentai printr-o discuie n grupuri de
cte cinci elevi3# 1.. 3liade, -origenta-( clasa a ",-a#
Conclu'iile pro#esorului trebuie sa e&identie'e Cpolisemantismul te1tului(! posibilitatea de a gasi
interpretari &ariateA 2 Pam#il!2--3B.

III. ' eflectia !ca etapa #inala a studierii te1tului literar! inseamna 0 a iesi din lumea
textului si a obiectiva experienta de invatare( < Care sint noile aci'itii #acute de ele&iH %a ce
#olosesc HCum pot #i corelate cu alte tipuride te1te 8 cu alte tipuri de comunicare 8 cu alte arteH
Aele&ii por dramati'a un #ragment de te1t sau il pot transpune in banda desenata.
%ucr=rile de didactic= propun modele de structurare a parcursului didactic pentru
receptarea te1tului epic! adaptabile @n #unc?ie de &@rsta ele&ilor! de speci#icul te1tului! de speciile
epice &i'ate. Re?inem! ca #iind @n acord cu cerin?ele programei >i cu tratarea con?inuturilor @n
manualele alternati&e! model propus de 2lina Pam#il A2--3!p.2-2B
Date generale despre te1t Aautor! an de apari?ie! specieB< Ce te1tH
;ema te1tului <Despre ce H
Cine pre'int= e&enimenteleH Din ce perspecti&=H<instanta noratoriala!&i'iune
Care s@nt e&enimenteleH Cum s@nt pre'entateH<Ce H In ce modH
Care este timpul >i spa?iul @n care se petrecH Cum s@nt conturateH
Care s@nt persona:eleH Cum s@nt ele reali'ate 8 createH
Ce semni#ica?ii generale putem stribui te1tuluiH<Cu ce scopH
Care sint e#ectele asupra cititorului H< Ce e#ecte H
!eceptarea te"tului dramatic
Textul dramatic este studiat n clasele a VIII-a gimnaziului ,
manualele propunnd,de obicei opere de I.L. aragiale.
.odelul de receptare este asem=n=tor celui pentru te1tul epic! adic= parcurge etapele de
explicaie5observare! nelegere5lectur aprofundat >i interpretare5gsire a unor posibile
semni#ica?ii si reflectia
Discutarea te1tului dramatic @n lec?iile de lectur=8literatur= impune unele preci'=ri care @l
di#eren?ia'= de celelalte tipuri de te1t! @n primul r@nd de te1tul epic <
te1tul dramatic este scris pentru a fi reprezentat5 se adresea'=! deci!
spectatorului5
te1tul dialogat este @nso?it de indicaiile autorului5
dimensiunea esen?ial= a te1tului dramatic este dialogul5
&ocea dramaturgului este cunoscut= prin 0vocile( persona:elor5
intriga5fora parturbatoare este momentul cel mai important al subiectului
operei dramatice5tr=s=turile persona:elor se conturea'= prin modaliti specifice.
3&iden?ierea dimensiunii spectaculare a te1tului dramatic se poate concreti'a @n acti&it=?i
care propun dramati'area unor scene! interpretarea de roluri! organi'area unor mini$spectacole!
reali'area de te1te dialogate @n orele de comunicare! prin selectarea c@tor&a teme din cele propuse
de ele&i.AC#. 2 Pam#il!2--3!p.1+9 si urmat.B
'eceptarea te4tului liric
;e1tul liric trebuie citit >i interpretat Cin ceia sa( pentru a$i decoda sensul #undamental.AC#. )
/oia !2--2!p.191B
Fn timp ce receptarea te1tului epic8dramatic percurge drumul dinspre e&enimente 8 #apteA
Ce se spuneHB ! spre punerea @n e&iden?= a( modalitilor spunerii(A Cum se spuneHB urmat= de
interpretare! demersul didactic de studiere a te1tului liric se reali'ea'= @n alt= ordine< e&iden?ierea!
mai @nt@i! a Cmodalitilor spunerii3! a elementelor de ordin #ormal A#onetice! le1ico$semantice!
mor#o$sintactice! #igurati&e! pro'odiceB! apoi a structurilor >i semnificaiilor! 0 prin detalieri >i
nuan?=ri(Ac#.2.Pam#il!2--3!p.12"B In?elegerea >i interpretarea te1telor lirice nu s@nt posibile #=r=
@nsu>irea si &alori#icarea no?iunilor de teorie literar= ! no?iuni care se acumulea'= treptat >i
@nso?esc studiul te1tului.
Studierea te1tului liric in etapa gimna'iului urmea'a di#erite modele impuse de teoriile
receptarii! modele ce se regasesc in parcursul didactic din manualele de limba si literatura
romana de la di#erite edituri<

Demersul clasic de receptare a te1tului liric are in &edere<
discutii despre titlu inainte 8 dupa prima lectura5
stabilitea temei5
stabilirea structurii operei lirice5
anali'a pe ni&eluri 5
interpretarea5
elemente de &ersi#icatie.

<odelul structuralist propune parcurgerea unor etape doar din considerente didactice<
lectura a#ecti&a$precedata de auditii!&i'ionarea unor imagini 8 sec&ente
cinematogra#ice!picturi etc.5
prima e1plorare a te1tului incepe cu lectura !intuirea temei!a sentimentului dominant!
ele&ii selectea'a &ersuri care i$au impresionat etc!5
anali'a pe #ragmente 8 sec&ente lirice urmareste interogarea te1tului la toate
ni&elurile5
etapa de sinte'a 4 se poate reali'a printr$o scema unitara!prin #ormularea unor
intrebari descise!de interpretare!prin stabilirea de analogii cu alte te1te lirice etc.
<odelul propus de Nudith $anger Ain 2.Pam#il!2--3!p.+"B accentuea'a rolul lecturii in
procesul receptarii si #ormulea'a patru tipuri de relatii care se stabilesc intre cititor si
text!prin actul lecturii:
%# a pasi din exterior spre interior: intrarea in lumea textului)
.# a fi in interior si a explora lumea textului)
4# a pasi inapoi si a regindi datele pe care le avem)
?# a iesi din lumea textului si a obiectiva experienta
1.Intrarea in lumea te1tului se #ace cu pasi mici!corespun'atori prelecturii si reactiei
imediate dupa prima lectura< realizarea de texte poetice si evaluarea acestora de
colegi,interogarea asupra asteptarilor elevilor pornind de le titlu , formulare unor intrebari
privind primele impresii de lectura)neclaritatile sint notate pentru a fi discutate in etapa finala
a studierii textului#;ceste activitati sint urmate de explorarea nivelului formal 1ritm,rima
masura,strofe,structuri sintactice etc(
2.31plorarea lumii te1tului se #ace structural,pe niveluri de receptare:fonitic si
punctuatie,morfologic , sintactic,lexico 2semantic,stilistico-textual-prin activitate pe grupe#
3.2 regandi datele despre te1t inseamna a reluare neclaritatilor din prima etapa#Ae
gasesc posibile, semnificatii ale textului poetic prin formularea unor intrebari
deschise,problematizante#
". Iesirea din lumea te1tului si obiecti&area e1perientei se concreti'ea'a in sintetizarea
informatiilor printr-o metoda grafica Ade e1emplu brainstormingul$ciorcine(, un plan de
interpretare pe baza caruia elevii vor realiza un text,o compunere de tipul 0scriere despre textul
literar(AC#. 2. Pam#il!2--3!pp.162$191 #)e'i si ..%. Pascan,;bordarea textului liric in gimnaziu
din perspectiva modelului comunicativ,2--6!pp."6$*6B
Sinteti'and!putem spune ca manualele de gimna'iu propun un model de receptare care
parcurge! ca >i @n ca'ul te1tului epic8dramatic! trei etape in care se reali'ea'a acti&it=?i ce
urm=resc obser&area! @n?elegerea ! interpretarea si re#lectia asupra te1tului poetic.
I. Etapa de prelectura - este di#erit=! @n #unc?ie de ni&elul recept=rii >i al
interpret=rii< in#orma?iile despre autor >i opera &or #i succinte! @n ca'ul ele&ilor de clasele a )$a >i
a )I$a 4 urm=rindu$se! @n general! noti?ele biogra#ice din manual 4 >i complexe! @n clasele a)II$a
4 a )III$a c@nd anumite preci'=ri! despre specia literar=! gene'a operei! structura! #ormula estetic=
etc.! #acilitea'= @n?elegera. Dar !ca si in ca'ul te1telor epice 8 dramatice! etapa de introducere in
studiul te1tului liric trebuie sa e1ploate'e paratextul:
3le&ii &or #i interogati asupra asteptarilor pe care le au de la te1t !pornind de la titlu
si subtitlu ori imaginile care insotesc te1tul din manual Asau alte imaginiB<
-e va sugereaza un titlu ca 06motie de toamna3D
$a ce va ganditi cand priviti imaginea#####Detc#)
Pro#esorul poate util'a :ocul didactic8concurs literar !solicitand reali'area unui te1t
poetic care sa$i introduca pe ele&i in laboratorul creatiei literare.2cti&itatea durea'a
cinci$sase minute si se e&luea'a<
Acrieti un catren pornind de la metafora 0cuibar rotind de ape3)
Desciderea prin reali'area de campuri lexicale este o alta modalitate de introducere
in studiul te1tului poetic<
@ealizati campurile lexicale ale cuvintelor3 emotie3 si 0 toamna3 si descrieti
polii in *urul carora graviteaza elementele celor doua campuri3 A N. Stanescu!
6motie de toamna B$cl.a )III$a 5
;lcatuiti campul lexical al A . 3minescu!-alin :illedin poveste(.$cl.a )II$aB etc.

II.Etapa de in(elegerea /studiul aprofundat se reali'ea'= prin lecturi repetate >i
integrale pentru a patrunde in uni&ersul #ictional< prima lectura 1afectiva( &a #i urmata de alte
lecturi integrale reali'ate de ele&i ! @n g@nd >i 8sau cu &oce tare.
O strategie de parcurgere sec&entiala a unui te1t liric Adar si sec&entele descripti&e ale unui
te1t narati&B este harta subiectiva a lecturii care se reali'ea'a prin decuparea te1tului pe
sec&ente !lectura repetata!cu &oce tare! a sec&entelor de catre pro#esor !timp in care ele&ii
notea'a 8 repre'inta gra#ic!indi&idual! ce &ad si ce simt.Drumul #iecarui cititor prin poem este
propriu iar sensul constituit prin actul lecturii este!de asemenea! personal.AC#.2.
Pam#il,2--3!p.213B
Se recomand= e&itarea lecturii pe strofe urmat= de #ormularea ideilor principale 4
modalitate amendat= de didactica5 te1tul liric nu descrie e&enimente8#apte! ci e1prim= sentimente!
atitudini prin intermediul eului liric.
Fn sec&en?ele ce urmea'= lecturii >i relecturilor tetului poetic! ele&ii s@nt solicita?i s=
obser&e aspecte de ordin fonetic! lexico-semantc ,morfo$sintactic ! stilistico-textual! de
versificaie >i de puctuaie! prin 0lectur= apro#undat=(Aacti&itate pe grupeB <
repetarea unor sunete Aomo#oniileB! succesiunea accentelor! c=derea unor &ocale5
elemente de pro'odie< structura stro#elor >i a &ersurilor! #elul rimelor5
identi#icarea unor cu&inte8grupuri de cu&inte care se repet=5
identi#icarea pronumelor personale si ad:ecti&elor pronominale posesi&e$marci ale
lirismului5
identilicare &erbelor!a modurilor!tmpurilor si persoanelor acestora5
slectarea termenilor care apar?in c@mpului le1ical al unui anume cu&@nt5
gruparea termenilor @n #ucn?ie de registrele stilistice< termeni populari! regionali!
neologisme! termeni religio>i! elemente de argou >i de :argon5
repeti?ii de ordin sintactic5
modi#ic=ri de topic=5
identi#icarea #igurilor de stil! a di#eritelor procedee artistice5
identi#icarea si gruparea imagini lor5
e1plicarea aritecturii #ra'elor!a relatiilor de coordonare si subordonare etc
;e1tul poate #i abordat structural ! pe ni&eluri de receptare!ele&ii constituindu$se in + grupe
care descopera particularitatile te1tului! ca mai sus. 2cti&itatea de descoperire nu este una de
inventariere! ci de e1plicare a rolului acestor elemente @n e1primarea sentimentelor.
.anualele #ormulea'= ast#el de sarcini < A31emplele au #ost selectate din manualele de la
editura( Pumanitas 3ducational(B
0Crupai cuvintele care desemneaz elementele cadrului natural n trei cmpuri
lexicale distincte n funcie de planurile crora le aparin: pmnt, ap, cer3 A..
3minescu! $a mi*loc de codru###,( clasa a !"-a)
06xplicai rolul cderii unor vocale n exemplele: Mcnd stau culcat cu capu-n poala
ta3) Macoperind pmntul c-o mare de-ntuneric3 A%. Llaga, "zvorul nopii( clasa a
!"""-a)
0"dentificai inversiunile din text i explicai rolul fiecreia n cadrul poeziei3 1%#
Llaga, "zvorul nopii(- clasa a !"""-a)
7n text exist trei timpuri verbale: prezent, trecut i viitor# Discutai ce indic fiecare
dintre acestea, folosindu-v de urmtoarele sugestii: un fapt obiectiv, o rugminte, o
posibilitate, un eveniment consumat, o stare, o proiecie imaginar# AN. St=nescu,
6moie de toamn(-clasa a !"""-a(
Discutai, pe grupe, semnificaia metaforelor din prima strof: Mochi strin3, Mfrunz
de pelin3 1># Atnescu, 6moie de toamn(- clasa a !"""-a
"dentificai inversiunile din prima i a patra strof a poeziei i artai rolul stilistic al
acestora A.. 3minescu, $acul(- clasa a !"""-a(
6xplicai rolul folosirii punctelor de sugestie din ultima strof a poeziei: MDar nu
vine### Ainguratic57n zadar suspin i sufr3 1<# 6minescu, $acul(-clasa a !"""-aB
31plorarea te1tului! conduce la descoperirea altor aspecte cum ar #i<
pre'en?a eului liric! identi#icarea m=rcilor lirismului5
sentimentele dominante! tr=rile interioare5
atmos#era pe care &ersurile o dega:=5
tema poe'iei5
semni#ica?ia titlului5
mesa:ul operei lirice etc.
Interpretarea te4tului liric! g=sirea semni#ica?iilor elementelor descoperite! este o
acti&itate di#icil= pentru c= te1tul liric re#lect= 0un uni&ers al @ncipuirii >i esen?elor( greu
de de#init.A2.Pam#il!2--3!p.12+B
Interpretarea este o in&ita?ie #=cut= ele&ilor la 0a g@ndi! a sim?i! a$>i #ormula opiniile( >i
a argumenta! pentru c= ei trebuie s= @n&e?e c= orice a#irma?ie! pentru a #i acceptat=! trebuie
sus?inut=.Ac#.C.Par#ene.1,,9!p.1"9B
.anualele se constituie! >i @n aceast= etap= a recept=rii te1tului liric! @ntr$un ghid care
orientea'= discu?iile spre #ormularea unor conclu'ii! prin acti&itate #rontal= sau prin cooperare!
propun@nd strategii precum< conversaia, brainstorming-ul liniar sau ciorchinele, tehnica
Mgndii5lucrai n perechi5comunicai3, *urnalul de lectur etc.
31emple
0-e sentiment dominant se desprinde din poezieD ;legei din posibilitile de mai
*os: tristee, durere, mulumire, bucurie, senintate, axuberan, veselie, nostalgie3)
0-are cuvnt indic prezena eului liric n aceast poezieD3)
0-e anume contribuie la realizarea atmosferei care se desprinde din poezieD
Discutai variantele de mai *os: natura ca atare) felul n care o vede privitorul, prin
prisma propriei stri sufleteti(.
A.. 3minescu! $a mi*loc de codru...B$ clasa a )I$a
sau<
0Csii n text i comentai felul n care natura pare a prelua sentimentele i strile
eului liric3)
0-um explicai faptul c, dei poezia surprinde un moment de iubire nemplinit,
atmosfera general pe care o dega* versurile este una de senintateD3)
0=itlul poeziei poate fi o cheie pentru o interpretare de un anume felD Discutai
aceast ipostaz(.
1 ..3minescu, $acul(- clasa a )III-a
0-e semnificaie are n contextul poeziei substantivul3 umbra3D 6ste un element
specific toamneiD 6ste semnul unei absene, semnific aici desprireaD 7nseamn
rcoare, protecieD3)
0-omentai semnificaia pendulrii eului liric ntre elementele terestre i cele
cosmice ale Mdecorului3 poeziei3#
1N. St=nescu, 6moie de toamnB$ clasa a )III-a
III . 'eflec(ia ;A iesi din lmea te1tli si a !biecti,a e1perienta9 * ca sec&en?= #inal= a
studiului poe'iei! pune @n e&iden?= pa>ii parcur>i pentru receptarea te1tului liric< 0de la poe'ia
au'it=! la poe'ia pri&it= >i apoi la con#igurarea sensului(.A2.Pam#il!2--3!p.12+B Se #ormulea'=
conclu'ii! se sinteti'ea'= particularit=?ile operei lirice care s=$i a:ute pe ele&i! @n desci#rarea unor
te1te asem=n=toare.Se propune un plan pentru anali'a te1tului liric pe ba'a caruia ele&ii &or
reali'a un te1t de tipul Cscriere despre te1tul literar($con#orm programei analitice.
Pentru 0culti&area >i &eri#icarea recepti&it=?ii se pot #ormula di#erite sarcini de lucru! @n
clas= sau acas=<
$memorarea unor sec&en?e! dup= pre#erin?=5
$lectura >i discutarea @n grup a unei poe'ii! la prima &edere5
$reali'area unor te1te scrise! a&@nd ca punct de plecare opera studiat=5
$compuneri libere pe teme propuse de ele&i etc.
Insist=m supra trat=rii di#eren?iate a ele&ilor! nu numai @n #unc?ie de &@rst=8clas=! ci >i de
poisibilit=?ile lor de a produce te1te orale sau scrise< ne re#erim! @n special! la te1tele care &i'ea'=
creati&itatea! calitate care trebuie culti&at= de pro#esor >i prin alte modalit=?i< elaborarea unor
porto#olii! reali'area re&istelor scrise de ele&i pentru ele&i! cercurile litrar etc.
Reali'area comentariului A2. Pam#il !2--3!p.216B de catre ele&ii de gimna'iu ar trebui sa
contina urmatoarele date!raspuns la cate&a intrebari <
Ce te1tH $ Date generale despre te1tAautor!an de aparitie!gen!specieB5
Despre ceH ;ema te1tului si semni#icatia titlului5
CineH $ 3ul liric Apersoana!&i'iunea!starea!sentimentele B5
Ce si in ce modH 4 Compo'itia te1tuluiAstro#e!&ersuri si structura lorB5
Care sint imaginileH Ce redauH Ce spatiiH Ce ganduriH Ce
sentimenteHCe stariH Ce metamor#o'eHCum sint reali'ate
Cu ce scop si cu ce e#ectH 4 Semni#icatii globale5e#ecte asupra cititorului
7ara a se trans#orma intr$un sablon!algoritmul propus este un ghid necesar !dar el &a #i aplicat
di#erentiat!in #unctie de te1t si &arsta ele&ilor.
&.:tudiul literaturii in liceu-premisa a dezvoltarii competentei culturale
'epere ale organizarii studiului literaturiiH prevederile programei
7inalitatile studierii limbii si literaturii romane in liceu! re#lectate in competentele
generale si in setul de C&alori si atitudini( ! urmaresc consolidarea competentei de comunicare si
de'&oltarea competentei culturale! ceea ce implica un demers de contextualizare istorica si
culturala a #enomenului literar.
Inceput @n perioada gimna'iului! studiul apro#undat al te1tului literar de&ine acum un
studiu sistematic al literaturii prin di&ersi#icarea speciilor pro'ei! poe'iei >i dramaturgiei! prin
raportarea #enomenului literar romGnesc la cel uni&ersal.
3liminat din clasa a IK$a! de&enit= component= a @n&=?=m@ntului obligatoriu! criteriul
istoric al studierii literaturii re&ine. Nu este &orba de 0o istorie ade&=rat= a literaturii romGne>ri! ci
de e1emple menite a sugera ele&ului o mi>care @n timp! un cadru >i o scimbare permanent= de
receptare(. AN..anolescu!$imba si lit## romana#<anual pentru cl# a ,$
a!3d.Sigma!2---!2rgumentB
Specii ale pro'ei! poe'iei >i dramaturgiei! epoci >i ideologiei literare!de'bateri >i sistemati'=ri!
practici discursi&e! aspecte normati&e si #unctionale ale limbii etc.. s@nt con?inuturi pe care
programa de limba >i literatura romGn= le propune.
Ca >i @n perioada gimna'iului! accentul se pune pe studiul te1tului! de data aceasta
integral! pe &alorile lui literare! ling&istice! etice! istorice etc.
.odelul didactic al disciplinei este tot unul comunicativ-funcional! te1tele literare #iind!
>i de data aceasta! 0suporturi( pentru @nsu>irea >i aplicarea conceptelor opera?ionale! pentru
e1ersarea comunic=rii orale >i scrise.
31emple< Pentru tema < 9zul diversificat al limbii romane#!ariante literare libere de
la domeniul $imba si comunicare, manualul A clasa a KI$a !3dite.2rt! .//G( propune studierea
te1tului -hirita in provincie , de ). 2lecsandri5
;ema < Atructuri discursive 1descriptive,narative( se studia'a!in acelasi manual! 1p#
.?&si urmat.B in relatie cu doua te1te literare< romanele >unta in cer ,de .. 3liade si 6nigma
8tiliei !de /. Calinescu.#
Se impune sa amintim preci.arile pe care le #ac autorii de programe scolare A &e'i
erspective nr.2 A11B!2--*!pp. 91$9" B legate de inlocuirea conceptului de gen Aepic!liric!dramatic
B !utili'at in manualele de gimna'iu si considerat Cdestul de rigid(!cu 0proza,poezie dramaturgie
si arta spectacolului3- categorii Cmai #le1ibile si mai cuprin'atoare! in cadrul carora se pot #ace
delimitari de gen(.
Programele #ac unele sugestii metodologice care se re#era la<
!rientarea stdili catre ele,/catre ne,!ile li reale<
caracterl practic/aplicati, al predarii2in,atarii<
di,ersi-icarea met!del!r si instrmentel!r de e,alare 8e,alarea de pr!gres/de
pr!ds si de pr!ces 9.
Indi#erent de ni&elul de studiu 4ciclul in#erior sau ciclul superior 4se insista pe necesitatea
tili.arii strategiil!r de lectra pentr intelegerea adec,ata a te1tel!r stdiate : lectura
intelegere ,lectura critica ,lectura creativa# 1!ezi rograme scolare#$imba si lit######,-iclul
inferior .//?,-iclul suprior,.//GB
De asemenea! programele in u' trimit la celelalte arte!propun o abordare interdisciplinara<
literatura$cinematogra#ie!literatura$pictura!literatura$mu'ica etc.
Putem spune c= studiul literaturii @n liceu reali'ea'= un #el de 0sci?= de istorie a
genurilor literare(! dar nu utili'@nd prelegerea! ca modalitate prioritar=! ci Cdescoperirea!
e1plica?ia! sugestia >i 0pro&ocarea( ele&ilor prin @ntreb=ri care s=$i conduc= spre #ormularea
opiniilor!argumentare si interpretare.Se incura:ea'a Cinitiati&a! personalitatea gandirea
originala!nu imitatia sau comentariul gata #acut(. AC#. N..anolescu!2---!argumentB
<e4tul literar in ciclul inferior al liceului

Considerat parte a in&atamintului obligatoriu ! ciclul in#erior al liceului asigura
continuitatea #ata de gimna'iu in ceea ce pri&este studiul te1tului literar si nonliterar.In clasa a
IK$a ! te1tele literare sint grupate tematic si studiate din aceasta perspecti&a.Perspecti&a studierii
te1tului in clasa a K$ a este structurala !cu unele repere de ordin istoric care sa a:ute la #ormarea
unei &i'iuni de ansamblu asupra &alorilor si e&olutiei literaturii romane.
Selectare te1telor si includerea lor in manuale se #ace dupa criterii impuse de
programele scolare<
accesibilitate in raport cu ni&elul de de'&oltare intelectuala si de cultura
generala5
atratacti&itate5
&aloare5
&arietatea autorilor selectati5
&olumul de lectura propus pe parcursul intregului an scolar in raport cu timpul
disponibil.
Competentele generale !#ormulate pentru ciclul in#erior al liceului! &i'ea'a cele doua domenii
ale disciplinei<%iteratuta!%imba si comunicare!in maniera integrata<
%# 9tilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si producerea mesa*elor in
diferite situatii de comunicare
.# :olosirea instrumentelor de analiza tematica , structurala si stilistica in receptarea
difertelor texte literare si nonliterare
4# ;rgumentare in scris sau oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare
Competentele specifice ; C: 9! #ormulate di#erit pentru cl. aIK$a si aK$a ! urmaresc progresul
#acut de ele&i!pe prcursul unui an scolar !in aci'itiaa de cunostinte din toate domeniile
disciplinei si #ormarea de capacitati de a utili'a aceste cunostintele
Sinteti'and !competentele speci#ice clasei a IK$a se re#era la <
aplicarea unor tenici pentru intelegerea te1telor literare si nonliterare5
identi#icarea temelor te1telor5compararea unor te1te care de'&olta aceeasi tema 5
anali'a componentelor structurale si e1presi&e ale te1telor5
aplicarea conceptelor de specialitate Aasimilate in gimna'iuB in anali'a si
discutarea te1telor literare5
compararea limba:ului cinematogra#ic cu cel al te1tului scris etc.
Parcurc@nd programa pentru clasa a K$a! s@ntem in#orma?i despre competenele specifice
reali'ate prin studiul te1telor narative ,poetice si dramatice !cu preci'area continuturilor in&atarii
care #ormea'a trunciul comun !precum si curriculumul di#erentiat de tip 2 si L.
Competentele speci#ice se re#era la identi#icarea si anali'a principalelor componante de
structura !compo'itie si limba: ale te1telor studiate <
particularitati ale constructiei subiectului in te1tul narati& si dramatic5
particularitati ale compo'itiei in te1tele narati&e si dramatice studiate 5
constructia personalelor 5 modalitati de caracter'are 5 tipuri de persona:e5
innstantele comunicarii in te1tul narati& si poetic5
tipuri de perspecti&a narati&a 5 registre stilistice !limba:ul persona:elor! limba:ul
naratorului 8 notatiile autorului in te1tul dramatic5
titlu ! incipit!relatii de opo'itie si simetrie ! elemente de recurenta Amoti&
poetic!laitmoti& B! #iguri semantice AtropiB! elemente de pro'odie in te1tul
poetic5
specii epice Abasm cult!nu&ela! romanB !specii dramatice AcomediaB! poe'ie
epica!poe'ie lirica5
momente ale e&olutiei pro'ei si poe'iei in literatura romana !ale dramaturgiei si
artei spectacolului in cultura romana.
Parcurgand te1tele propuse !ele&ii identi#ica structuri prototipice si tenici de argumentare!
compara argumente di#erite pentru a #ormula :udecati de &aloare!e1ersea'a specii ale discursului
oral 8ale te1tului scris. Studiul te1tului #a&ori'ea'a! ast#el!comunicarea autentica! practica
rationala si #unctionala a limbii in maniera integrata#
Studierea te1telor narati&e! @n aceast= etap=! presupune @nsu>irea unor cuno>tin?e de
naratologie #=r= de care ele&ii nu ar putea p=trunde @n structurile! uneori complicate! ale operelor
literare pe care manualele de liceu le contin.
Ciar >i @n condi?iile &eicul=rii cu no?iuni >i concepte de teorie literar=! estetic= sau
critic=! abordarea sub toate aspectele a operei epice! n context didactic, nu este posibil=. De
aceea! demersul de cunoa>tere >i interpretare @ntreprins de pro#esor >i ele&i &a a&ea @n &edere doar
aspectele reprezentative ale te1telor studiate.
Se parcurg etapele descrise in pragra#ele anterioareA&e'i Receptare te1tului literar in
gimna'iu B< prelectura /conversatia de orientare* studiul aprofundat 4prin utili'area unor
strategii de intelegere si interpretare Alectura integrala !selecti&a !con&ersatia etc.Bsi reflectia care
se concreti'ea'= @n #ormularea conclu'iilor! re#lec?ia asupra semni#ica?iilor! constatarea
originalit=?ii artistice! aprecierea &alorii literare prin raportare la alte opere din literatura romGn=
sau uni&ersal=. Surprinderea aspectelor men?ionate se reali'ea'= nu prin e1punerea pro#esorului!
ci antren@nd ele&ii @n descoperirea >i interpretarea #aptelor prin acti&it=?i care #a&ori'ea'= munca
@n ecip=! cooperarea.
.Demersul didactic de receptare a te4tului dialogat este similar celui propus pentru te1tul
narti& >i urm=re>te cele dou= ni&eluri< istoria5fabula >i reprezentarea.
31ist= @ns= elemente care di#eren?ia'= cele dou= tipuri de oper=! at@t @n ceea ce pri&e>te
logica aciunii >i persona*ele! c@t >i povestirea ca discurs#1C#.C.Par#ene!1,,,!p.23"B
'!menele ac#inii operei dramatice s@nt acelea>i! cu unele preci'=ri<
situaia iniial5expoziiunea este #oarte sumar=! se reduce uneori la c@te&a
scene5
fora perturbatoare5intriga poate constitui! @n unele piese! elementul de
@nceput! atunci c@nd lipse>te e1po'i?iunea5
dezvoltarea este mai 0str@ns=( dec@t @n te1tul epic! st=rile con#lictuale s@nt
@nso?ite de dialog5
punctul culminant nu este @ntodeauna u>or de identi#icat! mai ales @n ca'ul
te1telor din dramaturgia modern=! cu structur= 0circular=( sau
0sinusoidal=(! pentru c= pot e1ista mai multe momente de tensiune
ma1im=5
deznodmntul se constituie! @n teatrul modern! de e1emplu! @ntr$un
0suspans descis(.
Pers!na0ele operei dramatice se pre'int= ca ade&=rate aretipuri ce @ntrucipea'= di#erite
tr=s=turi umane sau atitudini e1isten?iale! @n #unc?ie de #actura clasic= sau modern= a operei.
P!,estirea ca discrs! al doilea aspect al structurii dramatice! repre'int=! ca >i @n ca'ul
te1tului epic! totalitatea procedeelor comunic=rii istoriei8#abulei. 7iind destinat= pre'ent=rii pe
scen=! opera dramatic= se deosebe>te de structura epic= prin<
o singur= viziune a relat=rii Anarator O persona*B! viziunea 0a&ec(<
naratorul >tie tot at@t c@t >tie persona:ul5
ca moduri ale po&estirii! modelul dramatic #olose>te doar reprentarea!
adic= 0istoria ar=tat=(! mi:locul principal al repre'ent=rii #iind dialogul
completat cu indicaiile autorului care a:ut= la reali'area spectacolului5
&i'iunea narator O persona* se combin= cu reprezentarea d@nd 0stilul
scenic(! cu doi poli< persona*ul >i dialogul ca mod dominant de
comunicare a #ic?iunii >i modalitate de reali'are a persona:elor.
timpul repre'ent=rii >i spaiul s@nt sugerate prin nota?iile autorului sau
in#orma?iile pe care te1tul le o#er=.
Discu?iile cu ele&ii &or e&iden?ia speci#icul te1tului dialogat prin raportarea la alte tipuri
de te1t! @n principal la te1tul narati&.
Receptarea te4tului liric! acti&itate @n care ele&ii s$au ini?iat @n gimna'iu! continu= @n
perioada liceului c@nd! con#orm pre&ederilor programei! @n toate clasele se studia'= poezie,prin
repre'entan?ii cei mai de seam= ai di#eritelor genera?ii! >coli curente >i ideologii literare.
Demersul didactic de comentare a operelor lirice @n liceu trebuie s= aib= @n &edere
speci#icul #iec=rei structuri literare! caracterul @nci#rat al unor te1te! de unde necesitatea lecturii >i
a relecturilor pentru a a:unge la sensul #undamental! parcurgerea drumului de la Cpoezia auzit la
poezia privita3 >i mai apoi la gsirea semnificaiilor.
7iind &orba de o receptare @n conte1t didactic! ca >i @n ca'ul altor tipuri de te1te! se
propune o strategie-cadru! care s= ordone'e demersul ele&ilor! >i care parcurge urm=toarele
sec&en?e<
!iscu(ia/conversa(ia preg"titoare urm=re>te @ncadrarea te1tului @n #ormula
estetica !in creatia autorului! #urni'area unor in#ormatii care sa conduca la
@n?elegerea ulterioar= a te1tului. 2ctuali'area unor no?iuni8concepte de istorie8teorie
literar= sau estetic= se reali'ea'= @mpreun= cu ele&ii! #olosind strategii &ariate<
lectura selectiv5problemetizant, activitatea pe grupe,, fiele de lectur pregtite de
elevi, reea de discuii, chestionarul etc.
Prima lectra a te1tli trebuie s= respecte acelea>i cerin?e ca >i @n ca'ul operelor
epice< tonul fundamental, pauzele logice i gramaticale, ritmul i intonaia adecvate,
modelarea vocii, mimic. 3le&ii &or @ncerc=! prin lecturi repetate! s= p=trund=
intimitatea te1tului cu a:utorul imagina?iei. Dac= se impune e1plicarea unor
cu&inte8e1presii! ele&ii pot #olosi dic?ionarele sau alte modalit=?i< sinonimia!
antonimia! conte1tul! alte conte1te.
:tudiul aprofundat se reali'ea'= prin in&estigarea supra#e?elor >i structurilor pentru
a a:unge! @n #inal! la #ormularea unor conclu'ii. %ucr@nd indi&idual sau @n grup! ele&ii
urm=resc<
identi#icarea cuvintelor-cheie >i g=sirea unor semni#ica?ii5
g=sirea cmpurilor semantice ale acestora5
e&iden?ierea elementelor specifice ale limba*ului< termeni populari!
araici! neologici! religio>i etc.5
surprinderea unor elemente speci#ice de versificaie >i a e1presi&it=?ii
acestora5
anali'a topicii >i a punctuaiei5
identi#icarea valorilor conotative ale unor cu&inte5
identi#icarea imaginilor! a grupurilor de imagini cu inducerea
semni#ica?iilor5
surprinderea vocilor5
surprinderea iposta'elor eului liric! identi#icarea mrcilor5
stabilirea #rec&en?ei anumitor figuri de stil 5figuri semantice pentru a
descoperi speci#icitatea stilistic= a te1tului5
rele&area modului @n care se reali'ea'= gradarea sentimentelor5
discutarea semni#ica?iei titlului Ase poate #ace >i la @nceput sau @n alt=
etap=B5
de'&oltarea temei prin alternarea motivelor! e1primate @n di#erite
registre stilistice5
rele&area timbrului specific al operei5
integrarea temei @n uni&ersul liric al poetului.
'eflec(ia se concreti'ea'= @n reluarea pa>ilor parcur>i pentru descoperirea te1tului >i
#ormularea unor conclu'ii pri&ind &aloarea operei >i integrarea @n sistemul &alorilor
na?ionale >i uni&ersale.
,articularitati ale studierii literaturii in ciclul superior al liceului
Continuitatea #ata de perioada anterioara a liceului este asigurata de paradigma comunicati&$
#unctionala care impune o abordare integrata a literaturii cu elementele de limba si de
comunicare Speci#icul ciclului superior este con#igurat de trei dimensiuni <
#amiliari'area cu noile norme ling&istice !con#orm DOO.!ed.a 4II$a5
#ocali'area pe #ormarea de competente de documentare ale ele&ului Ain&estigatia si
studil de ca' B5
#ormarea competentelor de lectura ale cititorului a&i'at Alector competentB !capabil sa
sinteti'e'e trasaturile de#initorii ale unei epoci culturale 8ale unui curent cultural sau
literar si sa incadre'e te1tele studiate intr$un conte1t cultural larg.
Competentele generale,pentru clasele a KI$a 4a KII 8KIII$a !trimit la aceste aspecte<
%# 9tilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferte situatii de comunicare
.# -omprehensiunea si interpretarea textelor
4# unere in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente
culturale 5 literare
?# ;rgumentarea orala sau scrisa a unor opinii in diverse situatii de comunicare
Competentele specifice ; C: 9 #ac trmitere la te1tele literare8nonliterare si propun utili'area
strategiilor de lectura pentru studierea lor<
lectura-intelegere Aintelegerea globala B5
lectura critica Aele&ii e&aluea'a ceea ce au citit B5
lectura creativa 8 de interpretare Aprin e1trapolare ! ele&ii cauta
interpretari personale! potri&it propriei sensibilitati ! e1perientei de &iata si
de lectura B A)e'i rograme scolare pentru ciclul superior al liceului#
$imba si lit#####,cl. a KI$a !Luc.!2--+ p.2 si urmat. B.
Pentru punerea in context a te1telor studiate!ele&ii sint solicitati <
sa identi#ice si sa e1plice relatiile dintre opera literara studiata si conte1tul
cultural in care a aparut 5
sa$si de'&olte o &i'iune de ansamblu asupra #enomenului cultural
romanesc 5
sa identi#ice cone1iuni intre literatura romana si lireatura uni&ersala 5
sa utili'e'e adec&at tenicile de documentare si cercetare a unei teme etc.
Pentru a pre&eni o abordare traditionala de istoria literaturii si de conte1t socio$ istoric si
cultural !prin #olosirea e1cesi&a a e1punerii ca strategie didactica de transmitere a cunostintelor
!programa impune reali'area unui numar de stdii de ca. si de.bateri care ! alaturi de studiul
apro#undat al tr1tului de ba'a ! sa$i implice pe ele&i in propria in&atare.
Continuturile in&atarii sint organi'ate modular ! #enomenul literar 8 cultural #iind tratat din
perspecti&a istorica si cronologica#1vezi ;rgument ,$imba si lit# romana<anual pentu cl# a ,"-
a ,6d# ;rt, Buc# .//G,p ? (:
7undamentele culturii romane.Perioada &ece. Perioada moderna <sec. alKIK$lea 4
inceputul sec. al KK$lea5 Perioada interbelica Aromanul B 4pentru cl. a KI$a 5
Perioada interbelica Apoe'ia 5 Perioada postbelica Aromanul.poe'ia!dramaturgiaB
4pentru cl. a KII$a 8a KIII$a.
Studierea textelor de baza Ate1te literare!dar si te1te de doctrina!#iloso#ice !istorice!stiin$
ti#ice!eseu!memorriiB se #ace prin combinarea perspecti&ei hermeneutice si a celei contextuale#
2cti&itatile de in&atare se ba'ea'a pe lucrul cu textul si sint orientate !asa cum s$a mai spus ! spre
consolidarea deprinderilor de lectura Ade intelegere!critica si creati&a 8interpretati&a B A&e'i
Programa...cl. a KI$a ! 2--+! p. ,B.
;e1tul literar 8 nonliterar este studiat dupa un anumit algoritm care propune !de
regula!urmatoarele etape <

Inainte de te4t ;etapa de prelectura 9
In aceasta etapa se urmareste o anticipare si o apropiere de atmos#era si de
particularitatile operei literare. Ca metode8procedee8tenici predilecte se utili'ea'a <
conversati, discutia ,predictia 5anticiparea, realizarea unor campuri simantice ,chestionarul etc
31emple<
0"n vechile comunitati rurale din ;rdeal,preotul si invatatorul erau doua
personalitati de prim-plan#rezinta rolul fiecaruia,eventual filosindu-te de exemple
din opere literare3#
0-rezi ca in ziua de azi cei doi isi mai pastreaza infuenta in lumea satului D
;rgumenteaza3#
06xplica, facand apel la informatiile de natura istorica, sensul expresiei 0a umbla cu
*alba in protap 0 1 8#Coga ,De demult(-1 cl# a ,"-a ,manual 6d# ;rt .//G,p#./&( )
0;minteste-ti cateva opere literare cu subiect istoric din literatura romana sau
universala pe care le-ai citit sau despre care ai informatii#3
0-are sint trasaturile prin care se individualizeaza un persona* romanticD3 1-#
>egruzzi ,;lexandru $apusneanu ( -1ibidem ,p# %.4 ()
0-e iti evoca un titlu de roman precum 0>unta in cer3 D 1 <# 6liade,>unta in cer(-
1ibidem,p#..&(#
;e1tele sint reproduse !dupa ca'! in totalitate sau #ragmentar 5 se impune lectura integrala sau
selecti&a.
,uncte de reper
.anualele o#era in#ormatii de natura istorico 4literara !sugestii de intelegere si! uneori ! de
interpretare. Se pot utili'a! in aceasta etapa ! sec&ente de expunere a pro#esorului alternati&
cu explicatia,conversatia, lectura,chestionarul sau prelegerea intensificata prin antrenarea
ele&ilor in acti&itate indi&iduala ori pe grupe A &e'i metoda mozaic B.
E4plorarea te4tului
3tapa de e1plorare a te1tului se constituie in multiple sec&ente care conduc la intelegera si
interpretarea te1tului.3ste obligatorie lectuta integrala a te1tului poetic si lectura selectiva a
te1telor narati&e!dramatice! de doctrina etc.3le&ii &or #i antrenati in re'ol&area cerintelor 8
sarcinilor #ormulate de pro#esor sau de manual. Se urmareste e1ersarea competentei de
comunicare! prin receptare si producerea mesa:elor orale 8 scrise!descoperirea aspectelor
structurale ! de compo'itie si stilistice ale te1tului ! mani#estarea capacitatii de anali'a si gandire
critica.A !ezi si alg!ritml receptarii te1tli literar in cicll in-eri!r al liceli ; etape
/m!dalitati de receptare ale te1tli narati, dramatic/ p!etic.
Evaluare curenta .Apicatii
Cerintele programei pri&ind e&aluarea sint #ormulate e1plicit.Respectandu$le!pro#esorul
trebuie sa propuna forme si modalitati &ariate pentru e&aluarea initiala ,contunua ,de proces si
de produs.In aceasta etapa ele&ii reali'ea'a investigatii pe ba'a de documentare ! #inali'ate prin
proiecte! ori redactea'a eseuri de tip structurat 5 nestructurat. 3&aluarea se #ace #rontal!
indi&idual sau pe grupe prin < discutie 5dezbatere ,conversatie de evaluare,realizare de campuri
semantice 5 lexicale ,realizarea de discurs oral 5text scris etc. .anualele propun ast#el de sarcini <
0: Acrieti fiecare ,pe doua coloane,cate cinci cuvinte 5 structuri pe care le considerati ca
apartin campului semantic al raiului,respectiv,al iadulu###unui elev de clasa a ,"-a 0# AIon
Ludai Deleanu, =iganiadaB$A.anual 3dit# ;rt,p ??()
0Acrie un eseu argumentativ,de .F-4/ de randuri,in care sa-ti sustii opinia cu privire la
intrebarea :-ucoana -hirita ramane doar un tip caracteristic vremii sale ori este un
persona* inca actualD3 1ibidem p# '/()
0@ealizati o investigatie cu privire la conceptele de JtraditionalismP si JmodernismP si a
relatiei acestora cu romanul obiectiv,respectiv,subiectiv# "dentificati circumstantele culturale
ale dezvoltarii romanului romanesc interbelic,prin referire la idei si reviste precum
Candirea ,Aburatorul !iata @omaneasc :inalizati invetigatia printr-un raport pe care sa-l
prezentati colegilor in maximum %/ minut3# 1 "bidem p#.G%()
0Acrieti un eseu liber intitul3;lexandru $apusneanu-un persona* romantic31dupa
parcurgerea studiului 0-lasicism,romantism,baroc3, de C# -alinescu3# 1ibidem p# %.4(#
!incolo de te4t
In aceasta etapa a studiului te1tului se #ac cone1iuni cu alte opere ale autotului sau ale altor
autori5 se recomanda lectura unor te1te din literatura uni&ersala!se #ormulea'a teme pentru
proiect1,reali'ate in grup!ori portofolii care sa cuprinda #ise de lectura! :urnalul dublu!te1te
pre'entate comparati& etc. Si pentru aceasta sec&enta manualul propune sarcini &ariate de
ab!rdare integrata a domeniilor disciplinei! de ci.elare a c!mpetentei literare si cltrale a
ele&ilor si !nu in ultimul rand !de e1ersare a c!mnicarii c!recte si e-iciente<
3Discutati despre rolul motivului parfumului,cu mare circulatie in proza lui <# 6liade,in
realizarea portretului persona*ului femininQ#1"bidem p#.4G()
0"n grupe de ?-G elevi,realizati un proiect cu tema:"maginea femeii in proza
interbelica#rezentati in fata colegilor,sub forma unei sinteze de %/-%F minute,punandu-le
totodata la dispozitie toate materialele necesare3)
0@escrie,sub forma unei telegrame ,scrisoarea prin care camarazii anunta domnului
Atavarache moartea sublocotenentului "ancu Ceorgescu3# 1"#$#-aragiale,"n vreme de
razboi( 1"bidem p# %RG ( etc#
:ugestii bibliografice#
Pentru apro#undare aspectelor discutate!manualele #ac trimiteri la lucrari de re#erinta!de istorie si
critica literara!dar si la te1te ale unor autori straini!in traducere. In #iecare modul se e1plica
notiuni si concepte necesare in procesul de anali'a tematica !structurala si stilistica a te1telor.Nu
lipsesc in#ormatiile despre personalitatile si notiunile cultutale cuprinsa in #iecare modul.
1. !iversificarea metodelor si procedeelor de receptare a te4tului literar
Valorificarea metodelor 0cadrului 0 Evocare /'ealizarea sensului/'eflectie
Speci#icul procesului de receptare a literaturii @n >coal= impune diversificarea metodelor
>i procedeelor de predare$@n&=?are! consecin?= #ireasc= a e1igen?elor unui @n&=?=m@nt cu un
puternic con?inut formativ care solicit= o permanent= implicare a ele&ilor @n propria #ormare 4
condi?ie sine ]ua non a cre>terii randamentului >colar. Implicarea @nseamn= activizare! participare
la instruire8autoinstruire! tre'irea interesului >i a moti&a?iei pentru @n&=?are prin g=sirea unor
r=spunsuri potri&ite la @ntreb=ri precum: De ce trebuie s nv aceste lucruriD $a ce mi
folosescD -um pot s le utilizez n alte contexte i situaiiH
.en?inerea interesului >i moti&a?iei pentru @n&=?are presupune crearea unui climat de
@ncredere! asigurarea unei atmos#ere de lucru stimulante! prin antrenarea ele&ilor @n acti&it=?i
di&erse< #rontale! indi&iduale >i prin cooperare. O ast#el de posibilitate se @ntre&ede doar prin
#olosirea unor metode >i procedee participative, activizante cum ar #i< brainstormingul, nvarea
prin descoperire, discuia, dezbaterea, problematizarea etc. cu o mare extindere @n practica
studierii limbii >i literaturii romGne. Se impune! de asemenea! reconsiderarea metodelor
expozitive prin asociere cu di&erse procedee care s= le con#ere un caracter activizant< asocierea
e1punerii cu brainstormingul! inter&en?ia moti&at= a ele&ilor @n timpul prelegerii >i asocierea
acestora cu re'ol&area unor sarcini de lucru pe grupe! introducerea unor momente de reflecie
prin utili'area unor tenici ale 0g@ndirii critice( etc.
Fn acti&it=?ile de receptare a te1telor literare! de nsuire a unor no?iuni8concepte de
teoria literaturii8estetic= etc.! de cunoatere a unor epoci! curente! >coli! ideologii literare! de
studiere apro#undat= a literaturii ori de formare i cizelare a competen?ei de comunicare
oral=8scris= 4 prin producerea di#eritelor tipuri de te1te 4 didactica limbii >i literaturii romGne
utili'ea'= di#erite metode >i procedee8tenici de lucru @n #unc?ie de &olumul cuno>tin?elor! de
&@rsta ele&ilor! de stadiul de'&olt=rii psiogenetice a acestora >i de particularit=?ile colecti&ului de
ele&i! respect@nd caracteristicile recept=rii n context didactic.
Conversa(ia sau 0euristica( este o metod= cu mare utili'are @n orele de
lectur=8literatur=! #acilit@nd accesul ele&ilor la in#orma?ii prin @ntreb=rile adresate de pro#esor! de
ele&ul @nsu>i ori de colegi. )arianta modern= a euristicii este dialogul autentic a c=rui calitate este
dat= at@t de modul @n care sunt #ormulate ntrebrile, c@t >i de rspunsurile ele&ilor< logice!
re'ultate din compara?ii! asocieri etc. legate de #enomenul literar.
Se consider= c=! @n gimna'iu!la clasele mici! con&ersa?ia poate a&ea un caracter
fragmentar datorit= num=rului mare de @ntreb=ri pe care pro#esorul le adresea'= ele&ilor 4 0se
des#=>oar= mai mult 0pe ori'ontal=(! 0la supra#a?=(
Credem c=! @n gimna'iu! tipul @ntreb=rilor! ca >i num=rul acestora! depinde de ni&elul de
receptare a te1tului! @n #unc?ie de &@rsta ele&ilor. Demersul de cunoa>tere >i @n?elegere a te1tului
literar se reali'ea'= prin parcurgerea unor etape a c=ror succesiune este @nso?it= de #ormularea
unor @ntreb=ri nchise care solicit= r=spunsuri exacte >i! de obicei! unice$intrbari de intelegere$
urmate de @ntreb=ri deschise care cer o interpretare a te1tului >i accept= mai multe r=spunsuri.
O#erim spre cunoa>tere Acu e1empli#ic=riB dou= criterii de clasi#icarea intrebarilor A in
2.Pam#il.2--3!p.21*$21+B care pot #i luate @n calcul >i utili'ate la disciplina limba >i literatura
romGn=.
I. !up" gradul de comple4itate a r"spunsuluiH
/ntreb"ri /nc)ise< nu accept= dec@t un singur r=spuns corect >i &eri#ic=
modul @n care au #ost @n?elese 8 @n&=?ate con?inuturile.
31.<(Care snt evenimentele relatate n textD -are sunt persona*ele basmuluiH
/ntreb"ri desc)ise Aproblemati'anteB< cer o interpretare >i o e&aluare a
con?inuturilor >i accept= mai multe r=spunsuri.
31.<( -e semnificaie are prima prob pe care o trece eroulD -are este sensul
metaforei Mbordei n soareD -um ai rescrie finalul basmuluiD3 etc. A dup= R. Leac >i X.
.arsall!1,,1B
II. !up" raportul cu te4tul:
/ntreb"rile intrate4tuale< sunt cele care @>i g=sesc r=spunsurile @n te1tul
discutat >i se re#er= la< ac?iune! persona:e! imagini! de instan?= narati&=!
perspecti&=! structur= etc.A&e'i supraB
/ntreb"rile e4trate4tuale< solicit= ele&ului s= corele'e in#orma?iile
o#erite de te1t cu altele! din alte surse Alecturi! e1perien?a de &ia?=!
amintiri! reac?ii subiecti&e etc.B<
31.< 0-e alte cunotine avei despre subiectul textuluiD3 De ce fapte, imagini v-
ai amintit citind textulD3 M-um v raportai la persona*ul ,D3
/ntreb"ri interte4tuale< r=spunsurile solicit= corelarea di#eritelor te1te<
31.< C-unoasteti i alte texte cu aceeai problematicD utei stabili asemnri
ntre persona*ul , i alte persona*eH( Adup= Y. Partmann >i X. 2llison! 1,,+B
O parcurgere a tipurilor de @ntreb=ri care e1empli#ic= cele dou= clasi#ic=ri conduce spre
urm=toarele conclu'ii< orice acti&itate de receptare @ncepe cu @ntreb=ri nchise,de intelegere
globala si in detaliu a textului si continua cu intrebari deschise,de interpretare pe care autorii le
>i numesc problematizante. In ca'ul te1telor literare studiate in liceu !cele doua tipuri de intrebari
pot alterna!a&and in &edere comple1itatea te1telor si ni&elul de cunostinte 8 &olumul de lecturi
obligatorii ale ele&ilor mari
Fn ceea ce pri&e>te a doua clasi#icare! se recomand= parcurgerea urm=torului drum< de la
@ntreb=rile extratextuale! spre cele intratextuale >i! @n #inal! la cele intertextuale. 2cestor dou=
modele trebuie s= li se supun= parcursul didactic sau! alt#el spus! structurarea lec?iilor! @n #unc?ie
de @ntreb=ri! s= aib= @n aten?ie aceste sugestii.
Re#eritor la ni&elurile de receptare! @n gimna'iu Aclasele )$)IB pro#esorul &a utili'a'a
mai ales @ntreb=rile nchise! dar @i &a obi>nui pe ele&i >i cu #ormularea unor r=spunsuri ba'ate pe
compara?ii! asocieri! sinte'e care s=$i a:ute s=$>i de'&olte competen?ele unor g@ndiri critice de tip
analitic pentru @n?elegerea >i apro#undarea #enomenelor studiate.
Fn liceu &a predomina dialogul spontan @ntre pro#esor$ele&! ele&$ele&! ele&$ele&i! c@nd
r=spunsurile ele&ilor de&in &eritabile e1puneri! :udec=?i de &aloare! con&ersa?ia des#=>ur@ndu$se
n adncime sau pe vertical
.etoda se #olose>te @n toate acti&it=?ile de receptare a te1tului literar >i @mbrac= di#erite
#orme dup= momntul c@nd se reali'ea'=<
de orientare @n te1tul$ suport! dup= prima lectur=5
de comunicare! pentru transmiterea >i @nsu>irea noilor cuno>tin?e5
de consolidare >i aplicare5
de receptare 5
de &eri#icare >i e&aluare.
APentru alte aspecte!&e'i si re&ista erspective nr# 1 A9B!2--"!numar consacrat intrebarii B
E4punerea! metod= clasic= de transmitere a cuno>tin?elor! #=r=
implicarea @n nici un #el a ele&ilor! a>a cum se #olosea @n >coala tradi?ional=! nu$>i mai g=se>te
acela>i loc @n metodologia modern= a lec?iei de lectur=8literatur=.
Neput@nd #i e1clus= din acti&itatea de predare$@n&=?are! se impune g=sirea unor
modalit=?i prin care s= i se imprime &alen?ele #ormati&e. Pe l@ng= unele procedee speci#ice stilului
oratoric Ainteroga?ia >i in&oca?ia retoric=B sau celui polemic Ae1clama?ia! alu'ia! dubita?ia etc.B 4
procedee stilistice menite s= capte'e interesul ascult=torilor! monotonia unei e1puneri! prelungite
@n general peste 1-$1* minute! poate #i e&itat= prin implicarea ele&ilor! #olosind tenici precum<
brainstormingul, chestionarul, predicia pe baza unor termeni din prelegere da?i @n a&ans !
prelegerea intensificata etc#
Fn @n&=?=m@ntul gimna'ial se practic= o &ariant= a prelegerii! povestirea! atunci c@nd
pro#esorul relatea'= @nt@mpl=ri din &ia?a autorilor te1telor studiate sau c@nd se e1pun episoade mai
ample dintr$o oper= din care #ace parte #ragmentul studiat. 2cestui gen de povestire artistic i se
atribuie! >i pe bun= dreptate! 0e#ecte sensibili'atoare asupra ele&ilor(! %a clasele de liceu
e1punerea @mbrac= #orma 0prelegerii >colare( @n forma ei problematizant! c@nd pro#esorul
#ormulea'= @ntreb=ri 4 problem= la care ele&ii r=spund @n urma unor in&estiga?ii indi&iduale sau @n
grup care le pro&oac= interesul >i le men?ine moti&a?ia pentru ascultare8@n&=?are.
AC#.C.Par#ene!1,,6!pp.*,$+1B
Consider=m c=! indi#erent de &@rsta ele&ilor! multe sec&en?e de expunere 4 pot #i
@nlocuite prin apelul la cuno>tin?ele lor! asimilate @n alte acti&it=?i din clas= sau din a#ara spa?iului
>colar! la lecturile >i e1perien?ele acestora 4 modalit=?i participative ce prile:uiesc de'bateri @n
:urul temei care #ace obiectul e1punerii.A )e'i si metoda ,relegerea intensificata9
@nv"(area prin descoperire* numit= >i(metoda e1perien?ei de @ncercare(
presupune antrenarea ele&ilor! indi&idual sau @n grupe! la descoperirea 8redescoperirea unor
aspecte ce ?in de cunoa>terea! @n?elegerea >i interpretarea te1tului literar. Descoperirea se
reali'ea'= prin @ncerc=ri personale< ele&ii re'ol&= sarcinile #ormulate de pro#esor! care le
monitori'ea'= acti&itatea! @>i @nsu>esc tenica in&estiga?iei! #ac aci'i?ii durabile.
3&aluarea se #ace prin discuii i dezbateri! urmate de re?inerea celor mai originale >i
interesante idei! raportate! bine@n?eles! la punctele de &edere ale criticii sau esteticii literare!
impuse de criteriul &alorii.
Cele trei &ariante ale descoperirii trebuie s=$>i g=seasc= locul! al=turi de alte metode! @n
#iecare lec?ie consacrat= studiului te1tului literar<
a( descoperirea inductiv" Ade la particular la generalB&i'ea'= multiple aspecte ce ?in de<
identi#icarea elementelor structurale ale operei literare< subiect! persona:e! teme!
moti&e etc.5
descoperirea tr=s=turilor speci#ice pentru ilustrarea unei anumite no?iuni 8
concept < oper= epic=! oper= liric=! oper= dramatic=! epitet! compara?ie!
meta#or=! alegorie etc.5
identi#icarea instan?elor comunic=rii @n te1tul poetic5
identi#icarea principalelor componente de ordin structural >i de limba: speci#ic
te1tului dramatic etc
b( descoperirea deductiv" parcurge drumul in&ers, de la general spre particular<
@ncadrarea unei opere literare @ntr$o specie! dup= de#inirea speciei literare
respecti&e< opera literar= ;lexandru $puneanu, de C. Negru''i @n specia
nuvel istoric! poe'ia "arna, de ). 2lecsandri @n specia pastel etc.5
@ncadrarea unui scriitor @ntr$un curent literar! dup= identi#icarea particularit=?ilor
curentului literar respecti&5
identi#icarea particularit=?ilor unei 0#ormule( aritecturale de construc?ie >i
includerea @n aceast= #ormul= a unor lucr=ri repre'entati&e< #ormula bal'acian=
>i romanul 6nigma 8tiliei !de /. C=linescu! tenica :urnalului >i Nurnalul
fericirii, de N. Steinardt etc.
c( descoperirea prin analogie presupune reali'area unor compara?ii8paralele @ntre
opere! scriitori! >coli! curente! ideologii literare etc. pentru a stabili asem=n=ri >i8sau
deosebiri! prin acti&itate #rontal= 8 indi&idual= 8 prin cooperare sau combinat=<
se compar= basmul popular cu basmul cult pentru a se stabili asem=n=ri >i
deosebiri Aclasa a )$aB5
se @nsu>e>te no?iunea de nuvel prin analogie cu schia Aclasa a )I$aB5
se discut= despre roman prin raportare la schi >i nuvel Aclasa a )II$aB5
se de#ine>te metafora prin analogie cu comparaia Aclasa a )II$aB5
se de#inesc >i se compar= di#erite tipuri de roman< tradi?ional 4 modern!
subiecti& 4 obiecti& Aclasa a K$aB5
se de#ine>te simbolismul romGnesc prin raportare la cel uni&ersal Aclasa a KI$aB
etc.
2cti&itatea se poate des#=>ura pe doua grupe< o grupa stabile>te asem=narile! cealalta
deosebirile! dup= care raportea'= 5 se discut=! se e1empli#ic=! se aduc argumente >i se
sinteti'ea'=.
,roblematizarea are un puternic poten?ial euristic i formativ @ntruc@t
creea'= di#icult=?i pentru a c=ror re'ol&are se #ac demersuri personale de cercetare8in&estigare. Ca
>i @n ca'ul altor discipline care utili'ea'= metoda! pro#esorul de limba >i literatura romGn= &a crea
situaii 2 problem sau &a #ormula ntrebri 2 problem @n :urul c=rora s= se concentre'e ac?iunea
de cunoa>tere a ele&ilor.
7ntrebarea clasic &i'ea'= &eri#icarea unor cuno>tin?e! aplicarea acestora @n practica
&orbirii >i a scrierii! @n timp ce ntrebarea5situaia problem solicit= din partea ele&ilor un r=spuns
care trebuie cutat >i! mi ales! argumentat. 3le&ul se con#runt= cu o situa?ie contradictorie!
con#lictual= care este re'ultatul con#runt=rii a dou= realit=?i < cuno>tin?ele >i e1perien?ele lui
anterioare >i elementul de noutate.
%ec?iile de lectur=8literatur= o#er= numeroase oca'ii pentru #ormularea unor @ntreb=ri$
problem= autentice5 di#icil= este g=sirea c=ilor de re'ol&are.
Problemati'area @mbrac= dou= #orm ela orele de literatur=< una convergent @n care
g@ndirea ele&ilor este diri:at= pas cu pas spre un r=spuns unic! #olosit= preponderent @n gimna'iu!
la clasele mici! >i o alta divergent ce stimulea'= #ormularea de ipote'e pe care le &eri#ic= logic!
aplicabil= la lec?iile de literatur= cu ele&ii de liceu. Intrebarile$ problema sint intrebari de
intrpretare si pot #i #ormulate ciar la clasele mici ale gimna'iului.
2tunci c@nd @ntrebarea 4 problem= se ba'ea'= pe o contradic?ie Areal= sau aparent=B @ntre
cuno>tin?ele ele&ilor >i cerin?ele #ormulate! poate #i #ormulat= ca @n e1emplele< M>ota de
senintate din poezia <ai am un singur dor caracterizeaz i viaa real a poetului <#
6minescuD3
iii
)3Decizia !itoriei $ipan de a-i pedepsi exemplar pe ucigaii soului su, prin mna
lui Cheorghi, exprim universul spiritual generat de ortodoxieD3) M6ste *ustificat gestul lui
<anole de a-i sacrifica soia pentru trinicia zidului bisericiiD3 etc#
Fn alte situa?ii! @ntrebarea 4 problem= conduce la mai multe posibilit=?i de re'ol&are ca @n
e1emplul< M>uvela ;lexandru $puneanu poate fi considerat clasic sau romanticD3
.etoda se situea'= la grani?a cu descoperirea! cu euristica >i #a&ori'ea'= 4 @n demersul pentru
a#larea r=spunsului 8r=spunsurilor 4 utili'area brainstormingului! cu &ariantele sale! >i
dezbaterea. 3le&ii lucrea'= indi&idual >i pe grupe! iar solu?iile &or #i e&aluate #rontal.
Metoda !elp)i Adup= numele ora>ului antic grecescB se @nrude>te cubrainstormingul
pentru c= presupune emiterea ideilor @ntr$o acti&itate care are caracter prognostic! se reali'ea'=
interdisciplinar! iar temele propuse caut= solu?ii pentru &iitor5 -um va arta literatura n secolul
ale ,,-leaD !or supravieui basmele n lumea *ocurilor pe calculatorD !or deveni bibliotecile
mediateciD3
iv
Se poate porni de la re#lec?ia indi&idual= asupra @ntreb=rii care este discutat= apoi @n
perece >i @ntr$un grup de 3$* colegi. Repre'entan?ii grupelor pre'int= ideile #rontal! cele mai
interesante8originale #iind @nregistrate pe tabl=! @n urma negocierilor.
Metoda ,)ilips 3/3 se a#l= la con#luen?a dintre brainstorming >i Delpi Apoart= numele
pro#esorului Donald Pilips de la Uni&ersitatea .icigan 4 SU2B.
3le&ii se organi'ea'= @n grupuri de c@te >ase >i emit idei timp de >ase minute!
consider@ndu$se c= timpul scurt stimulea'= producerea rapid= a ideilor. Re'ultatele muncii
grupului &or #i cunoscute prin &ocea liderului care sus?ine ideile colegilor. 3&aluare se #ace de o
comisie care sinteti'ea'= ideile >i o alege pe cea mai bun=.
%ec?iile de recapitulare pot u'a de metoda Pilips +8+< grupurile re'ol&= timp de >ase
minute sarcini di&erse dup= care se sinteti'ea'=! prin participarea @ntregii clase! cu reali'area unei
sceme la tabl=.

!iscu(ia-scimb de idei intr$un cadru organi'at- permite crearea unei atmos#ere de
descidere! optimi'ea'= rela?ie pro#esor 4 ele&! #a&ori'ea'= @n&=?area >i respectarea regulilor de
dialog prin e1ersarea abilit=?ilor de ascultare acti&=. De aceea orele de limb= >i literatur= trebuie
s= #ie un spa?iu al comunicrii autentice @n care ele&ii @n&a?= cum s= poarte o discu?ie pe o tem=
dat=! s= se adapte'e la partenerul de dialog! s=$>i pun= @ntreb=ri! s= g=seasc= r=spunsuri la
@ntreb=rile colegilor! s=$>i sus?in= opiniile.
Didactica modern= sugerea'= reali'area! ca spa?iu pentru discu?ie! a unui semicerc @n
care pro#esorul s=$>i g=seasc= locul ca moderator! s= oriente'e r=spunsurile ele&ilor! s= #acilite'e
e1primarea punctelor de &edere.
Iat= c@te&a sugestii pe care ar trebui s= le ia @n calcul moderatorul<
s= #ormule'e @ntreb=ri cu mai multe posibilit=?i de r=spuns! e&it@nd @ntreb=rile la care
se r=spunde prin 0da( sau 0nu(5
pentru apro#undarea unei probleme s= adrese'e @ntreb=ri de genul< De ce credei
astaD De ce credei cSD)
e1plorarea e#icient= se reali'ea'= printr$o gam= &ariat= de @ntreb=ri< -e s-a ntmplatD
De ce s-a ntmplat aceastaD Ae putea ntmpla i altfelD -umD
e1primarea empatiei se @n&a?= prin @ntreb=ri de #elul< -e aifi fcut tu ntr-o astfel de
situaieD -e credei c a simit persoana respectivD -e ai fi simit tu ntr-o astfel de
situaieD5
pentru stimularea de'&olt=rii morale sunt obligatorii cel pu?in dou= @ntreb=ri< ;fost
corectD De ceD AC#..3C$CNC,"nvatarea activa-ghid#Aeria calitate,.//%,p#.F(
.ulte dintre te1tele literare din manualele de gimna'iu constituie suporturi pentru
discu?ii libere cu ele&ii despre< cura: >i &ite:ie! altruism!respect!demnitate!dragoste!dar si lasitate!
minciuna!lipsa de tolerantaetc.Cu ele&ii de liceu discu?iile iau #orma de'baterilor pentru
apro#undarea unei teme.
!ezbaterea este de#inita A2.Pam#il.!2--3!p.22-B ca Cspecie a discursuluioral de tip
interlocuti& ce presupune con#runtarea unor opinii credinte idei sustinute de participanti di#eriti(.
Se propun trei tipuri de de'batere<
1. dezbaterea de opinii pe #ond de contro&ersa Acon#runtarea urmareste
in#luentarea po'itiei celuilalt sau modi#icarea propriei po'itii<e1.<3ste
persona:ul K &ino&at8ne&ino&atH5 3ste deci'ia #amiliei potri&ita nepotri&itaH etc.
A)e'i si modelul Yarl PopperB5
2. deliberarea Aargumetele participantilor la de'batere &i'ea'a luarea unei deci'ii<
-e tema sa alegem penru a realiza o reclamaHetc.(B5
3. dezbatera pentru rezolvarea de probleme10opozitia initiala tine de
necunoasterea sau cunoasterea partiala a problemei3 A)e'i si .etoda
poroblemati'ariiB
De'baterlie la orele de literatur= sunt generate de posibilitatea grup=rii ele&ilor @n #unc?ie de
po'i?ia 0pro( >i 0contra( #a?= de o anumit= situa?ie discutat= . 2cti&itatea se des#=>oar= pe dou=
grupe care! timp de cinci minute! #ormulea'= c@te cinci argumente pentru cele dou= op?iuni.
Urmea'= de'baterea propriu$'is= care se des#=>oar= ast#el< primul argument sus?inut de
ele&ii din prima grup= este combtut cu un contraargument de cei din grupa a II$a. Se continu= @n
acela>i mod p@n= la epui'area argumentelor >i contraargumentelor. Fn minutele urm=toare
pro#esorul sinteti'ea'= >i #ormulea'= conclu'iile. ;impul necesar unor ast#el de abord=ri poate #i
limitat la :um=tate de or=! dac= ele&ii sunt bine preg=ti?i >i respect= regulile 0:ocului(.
.anualele pentru ciclul superior al liceului #i1ea'a cadrul teoretic al de'baterii A&e'i
manualul de $imba si literatura romana!cl. aKI$a !3d. 2rtBpe teme de literatura si
cultura!dezbaterea #iind !alaturi de studiul de caz!prrincipalele modalitati de abrdare a
problematicii literare si culturale cu ele&ii de liceu A)e'i !in acest sens! si reomandarile
rogramei(#
Clasa se imparte in grupe de( a#irmatori(!negatori(si Ce&aluatori(Aecipe de 3$"!prin
tragere la sortiB !ceilalti ele&i a&and rolul de Cspectatori(.
Documentarea durea'a 2$3 saptamani <ele&ii consulta bibliogra#ia penpru a #ormula
Cmotiunea(.
Dezbatere propriu-zisa durea'a 3-$"- de minute!restul timpului #iind re'er&at
anali'ei.Costructia argumentelor 8 contraargumentelor se reali'ea'a in cadrul #iecarei ecipe!dar
sint sustinute! cate 2$3 minute! de un repre'entant al ecipei ! cu o pau'a de un minut intre
intr&entia Ca#irmatorilor( 8 Cnegatorilor (necesara pregatirii5 se recomanda ca inter&entiile sa se
#aca la persoana I$plural.
@ezultatele dezbaterii sint e&aluate de ecipa de e&aluatori care declara castigatorii!e1plicand si
argumentand deci'ia5 se #oloseste ! -isa de e,alare care c!ntine parametrii e,alarii; calitatea
argmentel!r/ a argmentarii/ limba0l; c!rectitdine/-lenta /adec,area la partener/ -!l!sirea
elementel!r n!n,erbale si para,erbale9. Pro#esorul!cu rol de moderator! da #eed$bacN. 3 bine
ca re'ultatele de'baterii sa se #inali'e'e printr$un referat ori o sinteza pentru ca toti ele&ii sa
&aloti#ice cunostintele dobandite
.
31.< C@omania intre 8rient si 8ccident3 2tema pentru de'batere la clasa a KI$a
!efinirea temei8=9 :erspective asupra situarii @omaniei intre 8rient si 8ccident
Motiune :Diversitatea perspectivelor asupra situarii @omaniei intre 8rient si 8ccident
ilustreaza preocuparile de a ne autodefini in raport cu lumea in care am trait si traim
;e1tele supuse de'baterii propun &i'iuni di#erite <\occidentali'are^ A/.CalinescuB!\cultura si
sinte'a^A2.DutuB! \roman si in acelasi timp european^A2..arinoB! \aculturatie^ANeagu
D:u&araB. 7ragmente repre'entati&e din autorii mentionati sint reproduse in manual .Se #ac si
trmiteri bibliogra#iceA)e'i manualul!pp.6*$6+B.
:tudiul de caz 0mi:loce>te o con#runtare direct= cu o situa?ie de &ia?= real=(
AI.Cergit!p.,9B. 7olosit= la @nceput @n domeniul sociologiei!metoda a cunoscut ulterior e1tindere
>i spre alte discipline. Fn procesul recept=rii literaturii! e1ist= numeroase situa?ii c@nd! un subiect!
dac= este repre'entati&! se poate trans#orma @ntr$un caz care &a #i in&estigat din perspecti&e
multiple! gener@nd discu?ii! de'bateri pe marginea unor probleme reale.
Studierea ca'ului prile:uie>te demersuri inductive! ele&ii #iind antrena?i @n descoperirea
unor elemente particulare pentru a #ormula reguli generale! &alabile pentru o @ntreag= categorie!
dar >i deductive! de la general spre particular. Pentru a putea #i antrena?i @n studierea unui caz!
tema trebuie s= #ie cunoscut= >i accesibil= tuturor ele&ilor! ceea ce presupune parcurgerea unei
bibliogra#ii obligatorii.
2cti&itatea se des#=>oar=! @n general! prin cooperare iar sistemati'area se reali'ea'=
#rontal! #iind secondat= de notarea conclu'iilor pe tabl= >i @n caiete.7olosita sporadic in perioada
gimna'iului!metoda este recomandata de programa si &alori#icata in perioada liceului
E1emple ; 8C#. :Perspecti,e3/nr.2! 2--1!p."6$*29
2 acti&itate @n >ase grupe pentru a stabili apartene?a di#eritelor poe'ii ale lui %. Llaga la
una din cele trei etape ale acti&it=?ii sale literare Adup= I. Pop @n @ecapitulri< stihialitatea, omul
problematic, refacerea echilibruluiB. C@te dou= grupe anali'ea'= dou= 4 trei poe'ii care apar?in
aceleia>i etape A#=r= a a&ea cuno>tin?= de caracteristicile acestor etapeB >i identi#ic= notele
comune. Discu?iile #rontale &or sinteti'a in#orma?iile< se &or denumi etapele si se &or nota Aclasa a
KII$aB5
$ 0-aligrama n literatura universal( poate constitui un ca' discutat cu ele&ii clasei aIK$
a intr$o lectie de sistemati'are!printr$ o abordare interdisciplinar. Cele >ase grupe re'ol&=
sarcini di#erite< definirea conceptului, exemple de autori de caligrame, imersiuni ale picturii n
literatur, imersiuni ale literaturii n pictur, interviu imaginar cu un autor de caligrame,
compunerea unei caligram 1caligrama Vmod special de dispunere a &ersurilor!care are ca scop
reali'ar_a gra#ica a simbolurilor sau sugestiilor dintr$o poe'ie(#
# Ca >i alte metode de acti&i'are pe care le$am pre'entat @n acest capitol! la care se adaug= >i
cele cunoscute ca 0metode ale g@ndirii critice(! studiul de ca'-centrat pe discursul de tip
argumentativ$ prile:uie>te de'&oltarea capacitatii de documentare$ in&estigare!de anali'a! sinte'a
si argumentare! contribuie la culti&area recepti&it=?i! @n special a celei creatoare, la orele de
literatur=.3ste modalitatea principala de abordare a problematicii litraturii si culturii romane in
ciclul superior al liceului. 2st#el!programele recomanda !pentru clasa aKI$a!de e1emplu!6$9 studii
de ca' care ar trebui sa se reali'e'e dupa urmatorul algoritm<
,remisa.!efinirea problemei<se stabilesc coordonatele general ale temei si
se identi#ica directiile de in&estigare8e1plorare5
!escrierea si analiza cazului.Identificarea solutiilor< se colectea'a!
studia'a si selectea'a materialule! se propun solutii care sa duca la
#inali'area in&estigatiei5
Concluzii
Aplicatii.Evaluare finala< se &alori#ica re'ultatele documentarii si ale
in&estigatiei A .anual cl. aKI$a!3d. 2rt!p."B
Studiul de ca' se poate #inali'a si prin proiect elaborat in grupe de3$" ele&i ;emele trebuie
reparti'ate la inceputul anului scolar pentru ca grupele sa aiba timpul necesar parcurgerii etapelor
obligatorii.Se &or reali'a si porto#olii cu tot maretialul documentar!care &a #i e&aluat si notat
1evaluare de proces si de produs(# 1)e'i studiul de ca' nr.6<Aimbolismul european!.anual cl aKI$
a 3d. 2rt!p.,1 si urmat(
#
Jocul de rol-varianta a Gocului didactic- ca e1perien?= simulat=! mi:loce>te
punerea ele&ilor @n situa?ii care nu le sunt cunoscute! mim@nd! imit@nd!
reproduc@nd @n mod #icti&! ac?iuni! #apte etc. din care trag @n&=?=minte @ntr$o
manier= pl=cut=! atr=g=toare.
31ist= multiple oca'ii @n orele de lectur=8literatur= de a interpreta roluri! dar metoda @>i
g=se>te cea mai e#icient= utili'are @n acti&it=?ile de comunicare! @n special oral=! c@nd ele&ii
simulea'=! imagin@nd roluri di&erse! @n situa?ii di&erse de comunicare.
Dou= &ariante ale metodei se e1ersea'= @n acti&it=?ile la lectur=8literatur= romGn=< *ocul
cu rol precis Aele&ii interpretea'= roluri precise @ntr$un scenariu datB >i *ocul de rol improvizat
Ac@nd se porne>te de la o situa?ie iar 0actorii( creea'= >i interpretea'= rolul! @n mod spontan.
Ca orice acti&itate didactic=! :ocul de rol urm=re>te reali'area unor obiecti&e ce &or #i
bine structurate @n proiectul de lec?ie! dac= acti&itatea de *oc ocup= toat= ora. 7iecare rol ce
urmea'= a #i interpretat! este descris @ntr$o #i>= de care actorul trebuie s= ia cuno>tin?=. 3le&ii &or
#i interprei sau observatori! replicile se &or stabili prin scenariu ori &or #i improvizate) toate
am=nuntele trebuie discutate cu participan?ii.
Repre'enta?ia @ncepe cu 0@nc=l'irea( grupului Aun e1erci?iu de simulare a unei situa?ii
asem=n=toareB! dac= tema a #ost stabilit= spontan! dup= care! @n sala de clas= cu mobilierul
rearan:at! ele&ii interpretea'= rolurile. Fn timpul 0spectacolului( pot ap=rea situa?ii care impun
pau'e scurte pentru re#lec?ie sau pentru re'ol&area unor 0con#licte( nepre&='ute.
3tapa de reflecie de dup= acti&itatea propriu$'is= este obligatorie< a #ost o e1perien?= de
@n&=?are >i ea trebuie e&aluat= de to?i participan?ii. Pro#esorul #ormulea'= @ntreb=ri ale c=ror
r=spunsuri @l in#ormea'= despre re'ultatele acti&it=?ii >i care &i'ea'=< sentimentele #a?= de
persona:ul interpretat! reu>ita8nereu>ita interpret=rii! e1perien?a acumulat=< -e au nvatD -um
ar vrea s se desfoare alte *ocuri de rolD etc.A )e'i .3N$CNC!"nvatarea activa,2--1.P.26 B
%a gimna'iu pot constitui suporturi pentru imaginarea unor :ocuri de rol te1te literare din
manual sau alte te1te cunoscute< basme! parabole biblice! snoa&e! sci?e! po&estiri etc. Preg=tirea
s=rb=torilor de Cr=ciun >i 2nul Nou prile:uie>te interpretarea rolurilor din luguorul, -apra etc.
Pornind de la te1tele literare se pot imagina alte situa?ii concrete de &ia?= A&e'i >i capitolul
-omunicarea oral i scrisB.
;e1tele literare! studiate @n perioada liceului! prile:uiesc organi'area #oarte cunoscutelor
0procese literare( @n care ele&ii interpretea'= di#erite roluri< a&oca?i ai ap=r=rii sau ai acu'=rii!
martori! :udec=tor! aprod >i :ura?i. 3le&ii trebuie s= se preg=teasc= pentru o ast#el de acti&itate! de
aceea procesul literar se reali'ea'= mai bine @n lec?iile de recapitulare >i sistematizare.
Metoda e4erci(iilor
Studiul literaturii @n conte1t didactic dispune de o mare di&ersitate de e1erci?ii pe care
pro#esorul le #olose>te pentru @ndeplinirea unor obiecti&e precise ce &i'ea'= #ormarea unor
abilit=?i de receptare a te1telor literare! de de'&oltare >i culti&are a creati&it=?ii ele&ilor! a gustului
estetic @n domeniul literaturii >i! nu @n ultimul r@nd! a pl=cerii de a citi.
Programele de limba >i literatura romGn= pentru gimna'iu >i liceu sugerea'= #olosirea
unei game &ariate de e1erci?ii care se pot re'ol&a @n clas= ori acas=! prin acti&itate frontal,
individual sau prin cooperare! @n #unc?ie de obiectivul fundamental< cunoa>terea! @n?elegerea sau
interpretarea te1tului literar! @nsu>irea unor no?iuni8concepte opera?ionale! utili'area
instrumentelor de anali'= stilistic= >i structural= a di#eritelor opere literare! producerea de te1te de
di#erite tipuri etc.
C.Par#ene A1,,6!p.1"3B grupea'a e1ercitiile in<
E4ercitii de /n(elegere a no(iunilor / conceptelor opera(ionaleH
de identificare, ntr-un text dat, a faptelor care ilustreaz o
noiune5concept operaional< componente de ordin structural ale te1tului
literar5 elemente caracteristice ale unei specii literare! elemente de
pro'odie! identi#icarea tropilor >i a #igurilor de stil etc.
de ilustrare a faptelor identificate cu alte te1te! propuse de pro#esor ori la
alegere5
de explicare a sistemului de relaii care definesc o noiune5concept<
personi#icare! compara?ie! meta#or=! alegorie etc.
E4erci(ii de familiarizare cu specificul artistic al operelor literareH
de familiarizare a elevilor cu imaginea artistic 2 modalitate specific de
cunoatere n opera literar)
de motivare a funcionalitii expresive a diferitelor compartimente ale
limbii: fonetic, lexical, gramatical, figurativ#
E4erci(ii pentru cultivarea e4prim"rii orale #i scrise
citirea expresiv pentru a$>i @nsu>i tenica lecturii prin< respectarea tonului
#undamental! a pau'elor gramaticale! logice >i psiologice! accentuarea
corect= a cu&intelor8sintagmelor etc.5
povestirea artistic! la clasele mici! pentru culti&area imaginii
reproducti&e5
memorarea unor #ragmente din operele literare! &ersuri sau pro'= >i
reproducerea din memorie a acestora5
compunerea pe di&erse teme prin care se urm=re>te @mbog=?irea
&ocabularului >i #ormarea competen?elor de comunicare scris= prin
respectarea calit=?ilor generale ale stilului5
disertaia etc.
E4erci(ii pentru dezvoltarea creativit"(ii
de cultivare a g@ndirii critice5
de exprimare a opiniilor #a?= de #apte! @nt@mpl=ri! persona:e etc.5
de dezvoltare a gustului literar< pre#erin?a pentru anumite opere! genuri!
specii literare5
de cultivare a imaginaiei reproducti&e >i a celei creatoare5
E4erci(ii pentru /nsu#irea unor modalit"(i artistice de e4primare
de realizare a unor texte AcompuneriB de tipul< descrieri! nara?iuni!
dialoguri etc.
/ama e1erci?iilor s$a di&ersi#icat prin antrenarea ele&ilor! @n lec?iile de comunicare! @n
producerea di#eritelor tipuri de te1t! @n scopul de'&olt=rii competen?ei de comunicare oral= >i
scris= A)e'i cap.!-omunicare orala#-omunicare scris(.
A Pentru clasi#icarea e1ercitiilor &e'i 2.Pam#il!2--3! pp.1,"$1,* .2utoarea propune
sapte tipuri de e1ercitii clasi#icare aplicabila celor trei domenii ale disciplinei< e4ercitii de
repetitie*de recunoastere*de e4emplificare*de completare si inlocuire*de
transformare*creatoare*cu caracter ludic9 .

.ucrul cu manualul / cartea #i lectura
Contactul direct al ele&ilor cu opera literar= se reali'ea'= de obicei @n clas=! prin
utili'area manualului! instrument de lucru la @ndem@na #iec=rui ele&. In#orma?iile despre carte! @n
general! se ob?in tot @n clas=! @n lec?ii speciale despre 0carte ca obiect cultural(! despre modul @n
care este organi'at=! despre p=r?ile componente. 3le&ii @>i @nsu>esc apoi no?iuni precum< tom,
volum, enciclopedie, ediie etc.! pe care le &eiculea'= @n clas=! la bibliotec=! la libr=rie! ori @n alte
situa?ii. %ec?iile de limba >i literatura romGn= sunt tot at@tea oca'ii pentru a desprinde di#erite
tenici de lectur=! pe care le #olosesc @n procesul propriei #orm=ri.
Unul dintre obiecti&ele generale ale studierii limbii >i literaturii romGne @n
gimna'iu &i'ea'= nsuirea unor metode i tehnici de munc intelectual5 lectura este o
ast#el de metod= 8 tenic=! o acti&itate formativ! o parte esen?ial= a @n&=?=rii.
In timpul scolaritatii ,elevii exerseaza diferite tehnici de lectur !in acti&itatile de studier
si prelucrare a in#ormatiilor dintr$un te1t precum<
lectura @n g@nd5
lectura cu &oce tare5
lectura rapid=5
lectura lent=! de pro#un'ime5
lectura sensibili'atoare8 a#ecti&a5
lectura e1plicati&= $pe #ragmente logice5
lectura selecti&=5
lectura apro#undat= $studiu de te1t5
lectura de intelegere5
de interpretare 8 creati&a5
lectura problemati'at=5
lectura critica$de e&aluare etc.
7ormarea competen?ei lecturale este un obiecti& prioritar al programelor de limb= >i
literatur= romGn=! de aceea! prin exersare! se urm=re>te @n&=?area lecturii corecte, cursive i
expresive! sarcin= care se ampli#ic= prin @nsu>irea altor tenici< lectura pentru nelegere global
a textului! lectura aprofundat pentru interpretarea operelor literare!lectura critica- de evaluare
a ceea ce ele&ii au citit.
%ucrul cu manualul 8cartea #acilitea'a insusirea unor tenici de prelucrare8sistemati'are
a in#ormatiilor re'ultate in urma lecturii<
#ise de citate5
sceme5
tabele5
#ise de e1ercitii5
#ise cu intrebari$problema5
#ise cu idei proprii etc.!care pot constitui porto#olii personale sau ale clasei.
In acti&itatea de luctu cu manualul !ele&ul utili'ea'a matetiale au1iliare precum<
dictonare!culegeri de te1te sau e1ercitii!caietul ele&ului etc.imbogatindu$si e1perienta de
munca indi&iduala.

Fn lectiile de lectur= >i scriere se #olosesc! al=turi de metodele clasice< con&ersa?ia!
descoperirea! lectura cu &ariantele ei! e1plica?ia! e1punerea etc.! metode si tenici de lucru care
@ncura:ea'= @n&=?area prin cooperare! stimulea'= gndirea critic a ele&ilor! de'&olt= imaginatia si
creati&itatea.
A)e'i-ap#"!-<odelu:l6vocare#@ealizarea sensului#@eflectia#(
,redic(ia pe baza termenilor da(i /n avans este o metod= care se #olose>te @n
etapa de evocare! la lec?iile de receptare a unor te1te epice! cu ele&ii din clasele mici. Fnainte de
prima lectura a te1tului! pro#esorul @i anun?= c= &or asculta o po&estire @n care &or @nt@lni! printre
alte cu&inte! >i cei " 4 * termeni pe care @i scrie pe tabla.
3le&ii sunt solicita?i s= imagine'e o po&estire pe care le$o sugerea'= ace>ti termeni 2
cheie. Dup= 3 4 " minute de g@ndire! ele&ii! @n pereci! se consult=! scimb= in#orma?ii >i
#ormulea'= po&estirea pe care o &or pre'enta @n #a?a colegilor. Se ascult= c@te&a &ariante >i se
e&aluea'=. 2cti&itatea se poate des#=>ura scris sau oral >i nu &a dep=>i 1- 4 1* minute. Urmea'=
lectura textului 2 suport. 3le&ii ascult= po&estirea >i sunt aten?i pentru a compara &ariantele
reali'ate de ei cu cea lecturat=.
31emple<
Scrieti timp de trei minute o scurta po&estire in care sa #olositi cu&intele<
zimbru,un viteaz,padure,buzdugan.Alegenda Dragos !oda(- cl#a!-a(
Reali'ati 2$3 &ersuri sau o po&estire scurta in care sa #olositi
cu&intele:furnica,magazie obra*i#1 8 furnica,de =udor ;rghezi(- cl#a!-a
Predic?ia pe ba'a termenilor da?i @n a&ans este o modalitate de a tre'i interesul pentru
sec&en?a de lectur=! un mod de a capta aten?ia ele&ilor! mai ales a celor mici! de a le de'&olta
imagina?ia >i creati&itatea.
:crierea liber" este o &ariant= a predic?iei! @n leg=tur= cu un anumit subiect anun?at
@nainte de lectura te1tului 4 suport. 3le&ii scriu liber! timp de " 4 * minute! apoi colegii
de banc= @>i citesc unul altuia ce au scris! dup= care perecile comunic= ideile! care sunt
@nregistrate prin brainstormingul de grup >i e&aluate.
31emplu<
Scrieti!pe un #ond mu'ical!tot ce &a trece prin minte cand pri&iti o pictura 8 o
#otigra#ie8o banda desenata 5
Scrieti despre o amintire 8emotie8e1perienta placuta8deosebita8neplacuta etc.
<abelul predic(iilor este o alt= modalitate de anticipare! #iind o acti&itate de lectur= >i
de scriere ce urm=re>te de'&oltarea g@ndirii >i culti&area imagina?iei.
Se poate #olosi atunci c@nd ele&ii citesc @mpreun= un basm! de e1emplu! >i #ac predic?ii a
c=ror &eri#icare se #ace dup= #iecare sec&en?= de lectur=.
3le&ii construiesc @n caiete un tabel #ormat de trei rubrici< -e crezi c se va ntmplaD -e
dovezi aiD -e s-a ntmplatD
;e1tul suportat! @n ca'ul nostru basmul! se @mparte @n c@te&a sec&en?e! care s=
corespund=! dac= este posibil! momentelor subiectelor sau celor mai semni#icati&e sec&en?e ale
des#=>ur=rii ac?iunii. Se parcurge lectura! @n pereci! a primei sec&en?e a te1tului5 ele&ii se opresc
>i! 1$2 minute! prezic ce se &a @nt@mpla mai departe! notea'= predicia @n prima coloan= a tabelului
din caiete! >i dovezile @n cea de a doua coloan=. Parcurg! apoi! urm=toarea sec&en?= a te1tului >i
compar predic?iile! dup= care completeaz ultima rubric=! din tabel.
=tiu/Vreau s" #tiu/Am /nv"(at
Ji aceast= tenic= a cadrului se ba'ea'= pe acti&itatea @n pereci! combinat= cu munca
independent= >i se concreti'ea'= @ntr$un tabel cu trei coloane care se construie>te pe tabl=! urm@nd
a #i completat pe parcurs.
Se anun?= tema lec?iei5 este #a'a de evocare. 3le&ii se grupea'= c@te doi >i! @mpreun=!
notea'= tot ceea ce >tiu despre tema propus= >i care se &a discuta ulterior. C@te&a pereci
comunic= ideile #ormulate5 se discut=! se negocia'= >i se re?in doar in#orma?iile pe care to?i le
accept=! ordon@ndu$le pe tabl= @n coloana Ttiu.
Fn rubrica !reau s tiu se &or trece alte idei! #ormulate ulterior de alte pereci! n=scute
din curio'itatea ele&ilor! din dorin?a de a >ti c@t mai multe despre subiectul discutat.
Urmea'= sec&en?a de contact direct cu te1tul 4 suport prin lectura #=cut= de pro#esor de un
ele& sau de #iecare ele& Alectura @n g@ndB5 este etapa de nelegere sau de realizare a sensului.
;e1tul o#er= r=spunsuri la @ntreb=rile #ormulate de ele&i! r=spunsuri ce &or #i trecute @n
ultima coloan=! ;m nvat. Dac= ele&ii au g=sit >i alte in#orma?ii! pentru care nu au #ormulat
@ntreb=ri! acestea &or #i >i ele trecute @n rubrica ;m nvat.
Se re&ine la @ntreb=rile #ormulate ini?ial de ele&i pentru a stabili la care dintre ele nu s$a
r=spuns >i unde ar putea ele&ii g=si aceste in#orma?ii! se recomand= bibliogra#ia necesar=.
2cti&itatea se @nceie cu etapa de reflecie c@nd se reia scema Ttiu 5 !reau s tiu 5 ;m nvat
pentru a se trage conclu'iile. 3le&ii &or decide ce au @n&=?at! cer pro#esorului alte in#orma?ii! se
#ormulea'= alte @ntreb=ri care pot #i subiect pentru in&estiga?iile ulterioare! se #ormulea'= tema
pentru cas=. .etoda se #olose>te @n acti&it=?ile de lectur=8literatur=8comunicare atunci c@nd te1tele
suport o#er= in#orma?ii bogate pe teme de istorie literar=! teorie >i critic= literar= care trebuie
actuali'ate si imbogatite.
5/ndi(i/.ucra(i /n perec)i/Comunica(i este o acti&itate de @n&=?are prin cooperare!
combinat= cu re#lec?ia personal=.
Pro#esorul pune o @ntrebare! cu mai multe posibilit=?i de r=spuns! ele&ii dau! indi&idual!
r=spunsuri scurte! @n scris. Urmea'= o sec&en?= de cooperare c@nd ele&ii! grupa?i c@te doi! se
consult= >i #ormulea'= un r=spuns comun. Prin sonda:! c@te&a pereci pre'int= r=spunsurile lor
care sunt e&aluate. 2cti&itatea durea'= doar c@te&a minute >i se poate repeta! dac= pro#esorul are
de aplicat un chestionar. Fn aceast= situa?ie! perecile se &or grupa c@te dou= sau c@te trei >i &or
#ace cunoscut un r=spuns negociat.
31emplu<
Scrieti!pe caiete!timp de * minute!tot ce stiti despre< genul liric 8 pastel 8
modalitati de caracteri'are a persona:ului 8 situatia de comunicare etc.2poi cititi
colegului ce ati scris si !impreuna !#ormulati un raspuns.
:.I.6.E...5. $sistem interacti& de notare pentru e#icienti'area lecturii >i g@ndirii$
este o tehnic de lectur individual cu e#ectuarea unor semne pe marginea te1tului<
) V in#orma?ie con#irmat=5
Z V in#orma?ie nou=5
$ V in#orma?ie care contra'ice ideile >tiute5
H V nel=muriri5 de c=utat in#orma?ii suplimentare.
Se reali'ea'= o #i>= de monitori'are a lecturii apro#undate! reali'ate @n g@nd de #iecare
ele&! #i>= asupra c=reia se re&ine dup= discutarea te1tului! @n etapa de re#lec?ie! c@nd se &or
g=si r=spunsuri >i la e&entualele nel=muriri. .etod a poate #i &alori#icata in acti&itatea de
studiere a te1telot nonliterare!de critica !de doctrina literara!dar poate #i adaptata si lecturii
indi&iduale a te1tului epic din manual!de dimensiuni ample.
Jurnalul de lectur" estre un instrument de lucru individual al ele&ului prin care se
@ncura:ea'= re#lec?ia. Poate #i utili'at @n clas= ori @n a#ara clasei >i se organi'ea'= cu dou=
sau cu trei sec?iuni! cu dubl sua cu tripl intrare.
2ceste seciuni sau intrri sunt rubrici ale unor tabele pe care ele&ii le reali'ea'= @n
caietele lor de clas= ori @n caiete speciale pentru lectura particular=.
Prima rubric= poate cuprinde #ragmente din te1te lecturate! selectate de ele& dup=
anumite criterii! @n rubrica a doua urm@nd s= #ie consemnate comentariile personale.
Xurnalul cu dou= sec?iuni se poate &alori#ica >i @n di#erite sec&en?e ale lec?iei pentru
reali'area planului simplu de idei! stabilirea momentelor subiectelor operei literare! selectarea
unor #ragmente din te1t pentru a ilustra un anumit #apt!comentarea unei #iguri de stil!reali'area
unor #iguri de stil dupa modele date etc. Fn acela>i mod se #olose>te >i &arianta de :urnal 0cu trei
intr=ri(<
I II III
Comentarii pe marginea
unor te1te
Idei! aspecte re?inute pentru
a #i #olosite @n lucr=rile
personale
Intreb=ri pentru pro#esor
Brainstormingul8 :asaltul de idei(! 0#urtun= @n creier(B a #ost de'&oltat= ca
tenic= de stimulare a creati&it=?ii de 2.7. Osborn A1,*3B. Un principiu al brainstormingului este
acela potri&it c=ruia cantitatea genereaz calitate! de aceea scopul este de a emite c@t mai multe
idei legate de o anumit= tem= a discu?iei.
3ste o metod= de grup! #olosit= @n &ariantele liniar >i sub #orm= de ciorchine 4 la
lec?iile de literatur=! pentru c= e1ersea'= atitudinea creati&= >i e1primarea personalit=?ii ele&ului.
Pentru a se a:unge la idei viabile >i inedite este necesar= o producti&itate creati&= c@t mai mare.
2tmos#era din clas= trebuie s= #ie potri&it= >i stimulati&=.;oate ideile! indi#erent de &aloarea lor!
&or #i @nregistrate pe tabl=! #lipcart! &ideo! reporto#on etc. dup= care se recomand= o pau'= Acare
poate #i p@n= la lec?ia urm=toareB urmat= de 0e&aluarea am@nat=( a ideilor care &or #i de'b=tute! pe
r@nd! @n microgrupuri #ormate @n #unc?ie de categoriile de idei listate5 se aduc argumente >i
contraargumente. .odelul( cadrului 38R8R( recomand= a#i>area 0@n galerie( a ideilor #iec=rui
subgrup >i organi'area 0turului galeriei( cu posibilitatea not=rii unor impresii8aprecieri personale.
A!ezi metoda =urul CalerieiB
Lrainstormingul se poate aplica! @n &ariante prescurtate! @n di#erite etape8sec&en?e ale
lec?iei: actualizarea5 sistematizarea unor cunotine, explicarea unor cuvinte cheie sau simboluri,
formularea temei unei opere literare, explicarea titlului,exprimarea unor atitudini diferite fa
de persona* etc
#
31emple<
desci#rarea semni#ica?iei titlului poe'iei Ateaua-n iarb, de ;. 2rge'i $cl. a )$a5
sinteti'area trasaturilor persona:ului principal din romanul Baltagul,de .iail
Sado&eanu$cl. a)III$a()
stabilirea particularitatilor operei lirice 8 #abulei 8 sciteietc$cl.a)I$a5
reali'area planului unei compuneri de tipul argumentare$cl. a)II$a5
desci#rarea simbolisticii salcmului din poe'ia Aara pe deal, de .. 3minescu
$cl.aKI$a etc.
Lrainstormingul sub #orm= de ciorcine sau metoda ciorchinelui a:ut= la stabilirea c@tmai
multor cone1iuni @n timpul emiterii ideilor! @ncura:@nd g@ndirea liber= a ele&ilor.7iind o acti&itate
de scriere! ciorcinele se poate reali'a indi&idual! @n pereci8grup sau #rontal. Se porne>te de la un
cuvnt-cheie8simbol sau ciar de la un enun-nucleu care se notea'= @n mi:locul paginii sau al
tablei. Cu&intele sau sintagme legate ca sens cu 0nucleu(! se rami#ic=! @ntre ele stabilindu$se alte
leg=turi! p@n= la epui'area tuturor posibilit=?ilor!ca in model<


31emple<
$Scrieti !timp de * minute tot ce &a &ine in minte cand pri&iti tabloul
8imaginea K
$Ce inseamna in opinia &oastra poe'iaH
$Ce &$a impresionat cel mai mult in poe'ia 8 te1tul ....H
$Ce nu &$a placut in comportamentul persona:ului ...H
$Ce inseamna pentru tine 8 &oi cu&antul toamna 8emotie8umbra etc.

Cubul este o strategie de predare$in&atare care permite studierea unui te1t din
prspecti&e multiple!prin acti&itate in pereci 8grupe.Se utili'ea'a un cub !pe #etele caruia
sint notate di#erite instructiuni pentru acti&itati orale ori scrise<
Descrie< Cum arata H
-ompara< Cu ce seamana si prin ce di#era H
;socia'a< %a ce te #ace sa te gandesti H De ce iti amintesti H
;nalizeaza <Spune cum e #acut H
;rgumenteaza< 2dopta un pnnct de &edere.
;plica< Cum poate #i #olosit H
Dupa epui'area tmpului stabilit!perecile8 liderii grupelor citesc raspunsurile in #ata
clasei..etoda cubului poate #i #olosita in etapa de sistemati'are 8de re#lectie .

31emplu A clasa a)$a!te1tul -aprioara!de 3mil /arleanu B<
1. Descrie caprioara si puiul ei pe ba'a imaginilor pre'entate si a
te1tului din manual.
2. ;nalizeaza trairile caprioarei ADe ce este tristaH B.
3. ;sociaza sentimentele caprioarei cu cele ale unei #iinte umane.
". -ompara po&estirile BambU si -aprioara.Ce au in comun si prin ce
se deosebesc cele doua te1teH
*. ;plica ceea ce stii despre situatia de comunicare!re#erindu$te la
te1tul din manual.
+. ;rgumenteaza !in *$+ rinduri! ca in te1tul -aprioara lumea
animalelor capata trasaturi ale uni&ersului uman.
In acti&itatea de e1plorare a te1tului literar !metoda cubului poa te #i aplicata din
perspecti&a inteligentelor multiple:lingvistica,logico-matematica,muzicala spatiala,naturista
chinestezica interpersonala si intrapersonala#A &e'i ..%.Pascan!2--6!pp.1",$1*3B
Cvintetul este o modalitate! printre multe altele Apoeme n oglind! poeme nepoetice etc.B
de de'&oltare a creativitii ele&ilor! de @mbog=?ire a posibilit=?ii de e1primare >i a
&ocabularului! utili'at= @n etapa de reflecie. A)e'i Calina )ancea! Kece retete de a face
poe'ie!in(Perspecti&e(!nr.182--1!p23$2+B
Dac= @n 0ciclul aci'i?iilor #undamentale( ele&ii @ncearc= s= scrie &ersuri! imit@nd modele >i
e1ers@nd di#erite #orme de poe'ie! @n etapele urm=toare ale parcursului >colar ei de&in cititori avizai de
poe'ie! @>i #ormea'= competen?e de lecturi critic=. -vintetul este un te1t redactat @n cinci &ersuri! pe o
tem= dat=! reali'at de ele&ii! cu respectarea unor cerin?e<
&ersul I este alc=tuit dintr$un substanti& 4un titlu5
&ersul al II$lea 4 din dou= ad:ecti&e$care descrie subiectul5
&ersul al II$lea 4 din trei &erbe$care e1plica actiunea5
&ersul al I)$lea 4 o snitagm= de patru cu&inte$care e1prima sentimente5
&ersul al )$lea 4 un cu&@nt sinte'= 4esenta subiectului.
Se reali'ea'= indi&idual! dup= care perecile se consult= >i redactea'= o &ariant= comun=
care &a #i pre'entat= >i e&aluat=.
31emplu A clasa a )II$a! <onastirea ;rgesului B<
<anole, ;na,
"ncrezator,priceput, Aincera si iubitoare,
Kidind,*ertfind, termenand Atrabate,infrunta,a*unge,
"ubire,zbucium ,fidelitate,orgoliu, "ubire,devotament,sinceritate,sacrificiu
-reator# Nertfa#
Nu este o tenic= u>or de st=p@nit! de aceea pro#esorul &a o#eri modele >i &a organi'a
acti&it=?i speciale de producere a unor ast#el de te1te @n orele de comunicare oral=8scris= ori @n
cercurile literare ale ele&ilor.
Metoda mozaic presupune organi'area clasei pe grupe de cate patru ele&i! prin
numarare de la unu la patru 2cestia #ormea'a grupurile casa. Sarcinile de re'ol&at sint tot patru.
Daca se urmateste !de e1emplu !lectura si intelegerea unui te1t! atunci te1tul &a #i decupat in patru
sectiuni;oti ele&ii care au acelasi numar se &or grupa Agrupa celor cu numarul 1! grupa celor cu
nu marul 2 !etc.grupe de experti B la aceeasi masa si &or primi cate o sectiune a te1tului! din cele
patru! pe care trebuie sa$l citeasca si sa$l inteleaga pentru a$l preda colegilor la intoatcerea in
grupurile casa Dupa ce e1pira tipul de lucru in grupele de e1perti! acestia se intorc in grupele de
unde au plecat$grupele casa$ si predau colegilor sectiudea de te1t pe care au apro#undat$o. %a
s#arsitul acti&itatii toti ele&ii trebuie sa stie continutul intregului te1t. In ca'ul claselor
numeroase !se pot #orma cate doua grupe pentru acelasi numar..Pro#esorul are rolul de a$i
organi'a si de urmarii modul in care se des#asoara acti&itatea5e&aluarease #ace #rontal5 se
sitemati'ea'a! se #ormulea'a conclu'iile.

.etoda poate #i &alori#icata in di#erite situatii de in&atare<
lectura unui te1t de critica 8 doctrina literara5
anali'a te1tului poetic pe ni&eluri< #onetic si punctuatie!le1ico$semantic!mor#o$
sintactic si stilistic$ #igurati&5
reali'area caracteri'arii unui persona: pe ba'a a " modalitati identi#icate in te1tul
suport 8#ragmentul de te1t etc.
Metoda cadranelor se utili'ea'= @n acti&it=?ile de receptare a te1telor literare >i se
ba'ea'= pe munca @n ecip=. 7iecare grup=! de obicei patru! propune o modalitate de abordare a
te1tului suport! pe ba'a a patru cerin?e<
starea de spirit indus= de te1t5
repre'entarea unei imagini! a unei sintagme din te1t! e1pus= apoi @n 0galeria( atelierului >i
e&aluat= de categorii5
alegerea a trei cu&inte$simbol din te1t >i propunerea unui titlu5
c&intetul .A)e'i3 erspective(!nr.1H2--1!p.2*B
.etoda este &alori#icata si in reali'area #iselor de autoe&aluare!completate de ele&i la
s#arsitul lectiei.7isele contin " intrebari scrise pe o pagina impartita in patru patrate numite
cadrane.

!iagrama VE66-tenica de repre'entare gra#ica- este #ormat= din dou= cercuri care
se suprapun partial. Se #olose>te pentru a sinteti'a asemnri >i deosebiri dintre dou= #apte!
no?iuni! concepte! autori! opere! persona:e etc. prin acti&itatea de cooperare a ele&ilor. 2ce>tia se
grupea'= @n pereci! reali'ea'= o diagram= )3NN pe care o compar= cu cea reali'at= de o alt=
perece! #ormul@nd apoi concluziile comune.
;enica se poate &alori#ica si #rontal! pentru sistemati'area in#ormatiilor!diagrama
reali'andu$se pe tabla sau #lipcart.
Eseul de cinci minute @i a:ut= pe ele&i s=$>i sinteti'e'e ideile legate de tema lec?iei.
3ste o acti&itate de scriere indi&idual= >i se reali'ea'= @n etapa de reflecie. 7iecare eseu
trebuie s= cuprind=! @n #inal! c@te o ntrebare pe care ele&ul o #ormulea'= @n leg=tur= cu
tema tratat=! care @l in#ormea'= pe pro#esor! dup= corectare! despre e#icien?a acti&it=?ii
didactice des#=>urate.
<urul 5aleriei este o tenica de stimulare a creati&itatii.Pe grupe !ele&ii reali'ea'a
un produs$te1t de orice #el!desen!scita 4 pe cre$l e1pune in Cgalerie(! un loc special pe
un perete al clasei! insotit de o #oaie alba #ormat 2".Colegii trec prin #ata galeriei! citesc
te1tele 8 pri&esc celelalte produse ale grupelor de lucru si #ac obser&atii pe #oile albe
care insotesc lucrarile./rupele anali'ea'a obser&atiile !pe care le iau ori nu in seama.Se
reali'ea'a! ast#el! #eed$bacN.
Deosebiri Deosebiri
2
s
e
m
=
n
=
r
i
,relegerea identificat"
De>i didactica modern= recomand= restr@ngerea metodelor e1po'iti&e! sunt totu>i
sec&en?e ale acti&it=?ilor didactice! mai ales @n ciclul liceal! c@nd pro#esorul trebuie s= o#ere
in#orma?ii bogate! @n leg=tur= cu anumite teme! >i s= #oloseasc= expunerea ca modalitate de
transmitere a acestora.
;ema se poate anun?a dinainte! @mpreun= cu bibliogra#ia! pentru ca ele&ii s= preg=teasc=
>i s= de?in= un minim de in#orma?ii. 2&@nd @n &edere #aptul c= orice @nsu>ire de noi con?inuturi se
ba'ea'= pe cuno>tin?e asimilate anterior! potri&it principiului concentric! se presupune c= ele&ii au
capacitatea de a le recepta! particip@nd acti& la acest proces.
2cti&itatea Aprelegerea intensi#icat=B se reali'ea'= @n 0cadrul 3RR( >i presupune
@mp=r?irea te1tului prelegerii @n dou= 4 trei sec&en?e.
Fn etapa de evocare ele&ii @ndeplinesc anumite sarcini de lucru pentru a anticipa >i
actuali'a cuno>tin?ele anterioare re#eritoare la tema anun?at=<
reali'ea'= unele cone1iuni posibile pe ba'a unor termeni din 0prelegere(
da?i @n a&ans5
r=spund la @ntreb=ri! lucr@nd @n pereci5
alc=tuiesc o list= de idei! timp de c@te&a minute! scriind etc.
Pro#esorul e1pune 'ece minute prima sec&en?=! ele&ii ascult=! con#runt= in#orma?iile noi
cu cele pe care le de?ineau >i se preg=tesc s= #ormule'e conclu'ii5 este faza de realizare a
sensului sau de nelegere.
@eflecia const= @n compararea in#orma?iilor >i sinteti'area acestora tot printr$o acti&itate
de cooperare de tipul< Cndii5lucrai n perechi5-omunicai C@te&a pereci raportea'=! se de'bat
ideile! se e&aluea'=! se re?in noile in#orma?ii.
Se repet= cele trei #a'e ale cadrului pentru a doua parte a prelegerii pro#esorului! dup=
care se propune un exerciiu rezumativ prin care ele&ii re#lectea'= la @ntregul material pre'entat de
pro#esor! de tipul<
un eseu de cinci minute5
un eseu de 'ece minute @n care ele&ii discut= un anume aspect pe care l$a
ridicat prelegerea5
s= r=spund= la o @ntrebare rele&ant= cu mai multe r=spunsuri posibile.
31erci?iile re'umati&e se reali'ea'= ca acti&itate indi&idual= >i sunt repere pentru sec&en?ele
urm=toare pe care le are @n &edere pro#esorul. Ciar dac= cea mai mare parte a timpului! cel care
&orbe>te este pro#esorul! tenica prelegerii intensificate permite de'bateri sau pre'ent=ri scrise ale
celor mai importante aspecte ale temei! @ncura:ea'= e1primarea opiniilor originale >i! #oarte important!
munca @n ecip=! cooperarea pentru @ndeplinirea sarcinilor.

#$%i&loacele de invatamint 'suporturi ale studierii
te"tului literar
.i:loacele didactice sunt elemente de ordin material care asigura o buna #unctionare a
demersului instructi&$educati& a&and rol de au1iliare. 2cestea sus?in reali'area obiecti&elor!
#acilitea'= @n?elegerea unor #enomene! men?in moti&a?ia ele&ilor! asigur= o reten?ie durabil= a
cuno>tin?elor. C.Pr#ene A1,,,!p.9+B grupea'a mi:loacele de in&atamant #olosite la lectiile de
litratura @n<tradiionale<
peisa:e sugesti&e!ilustratii!#otogra#ii5
portrete ale scriitorilor5
tablouri repre'ent@nd persona:e literare5
manuscrise5
edi?ii rare Aspeciale! ilustrateB5
re&iste literare5
#otogra#ii de epoc=5
&olume cu operele scriitorilor5
di#erite lucr=ri de re#erin?= etc.
moderne< #ise de lucru
diapo'iti&e! dia#ilme5
ben'i magnetice! discuri5
casete audio$&ideo5
#ilmul didactic ! programele pe calculator etc.
@eprezentarea grafic sau limba:ul iconic este un procedeu care @l poate a:uta pe ele& s=
@n?eleag= mai bine unele aspecte ale operei literare studiate< structura! con#lictele >i momentele
acestuia! raportul dintre persona:e! e&olu?ia sau in&olu?ia acestora! &ariabilele operelor unui
scriitor etc. Se #olosesc di#erite hri literare, tabele sinoptice, diagrame etc.! reali'ate de
pro#esor sau de ele&i! prin cooperare .Utili'area mi:loacelor de in&atamant se #ace dupa o
riguroasa selectare!combinare si integrare in lectie.
>. &ec#ia de literatrTipri 7categ!rii de lectii >. &ec#ia de literatrTipri 7categ!rii de lectii
Ca >i @n ca'ul demersului de la orele de limb= romGn=! se consider= c= lecia esteC#orma
cadru( de organi'are a con?inutului didactic! al=turi de alte acti&it=?i incluse 4 activitatea
individual >i8sau prin cooperare sau de cele considerate conexe< consulta?iile! cercurile literar 4
artistice! cenaclul literar! &i'ite >i e1cursii cu tem= literar= etc.
%ec?ia de literatur= are numeroase &ariante! a c=ror alegere depinde de o serie de #actori
importan?i pe care pro#esorul trebuie s=$i aib= @n &edere<
con?inutul de specialitate
sarcina didactic= principal=5
particularit=?ile de &@rst= ale ele&ilor.
Reali'area unei lec?ii acti&e la orele de literatur= presupune respectarea unor condi?ii
AC#. C.Par#ene 1,,6!p.12,B <
stabilirea unei rela?ii de cooperare @ntre pro#esor >i ele& care de&in
parteneri de dialog5
#olosirea unor tenici de @n&=?are adec&ate5
anga:area ni&elurilor superioare ale g@ndirii @n procesul @n&=?=rii Aanali'=!
sinte'=! induc?ie! deduc?ie! comparare! asociere! apreciere critic=!
moti&a?ieB5
reali'area permanent= a cone1iunii in&erse5
tratarea di#eren?iat= a ele&ilor etc.
Se disting urm=toarele tipuri de lec?ii<
$ lec(ia de receptare 1comentare( a unei opere literare 1oper epic, liric,
dramatic(5
$ lec(ia de consolidare! de formare a unor abiliti de analiz a textului literar)
$ lec(ia de recapitulare #i sintez"F
$ lec(ia de caracterizare general" a unei opere* perioade* #coli* curent literar
Ain clasele licealeBF
$ lec(ia de /nsu#ire a unei no(iuni de teorie literar"/concept opera(ional5
$ lec(ia de verificare #i evaluare.
$
.ec(ia de receptare AcomentareB a unei opere literare este tipul cel mai r=sp@ndit!
demersul didactic al pro#esorului urm=rind surprinderea aspectelor multiple ale te1tului! studiat @n
mod difereniat! @n #unc?ie de &@rsta ele&ilor! prin antrenarea acestora @n procesul de descoperire!
prin C&alori'area e1perien?ei subiecti&e(A C#.2.Pam#il!2--3!p.6-B
Receptarea se reali'ea'= treptat, prin parcurgerea unor etape, @n care are loc @nt@lnirea
ele&ului cu te1tul >i care &i'ea'= explicarea, nelegerea i interpretarea .
Studierii unui te1t literar @i sint re'er&ate un num=r di#erit de ore! @n #unc?ie de gen!
specie! no?iunea de teorie literar= ce urmea'= a #i @nsu>it= etc.! de aceea receptarea se
concreti'ea'= @n acti&itati multiple si &ariate.
%ucr=rile de didactic= propun Cmodele( de receptare a te1telor Alirice! epice! dramaticeB
care parcurg un anume algoritm ce trebuie cunoscut de ele&i pentru a$i orienta @n acti&it=?ile de
@n?elegere >i interpretare a operelor studiate. A)e'i supra$ secvenele despre receptarea textului
literar n gimnaziu5liceu(
.ec(ia de consolidare si sistematizare se poate organi'a atunci c@nd pro#esorul
consider= necesar= e1ersarea! prin acti&itate independent=8pe grupe! a unor anumite
tenici8strategii care ?in de @n?elegerea >i interpretarea te1tului literar<
identi#icarea ideilor principale @ntr$un te1t la prim= &edere prin #olosirea
:urnalului de lectur= cu dubl= intrare5
reali'area re'umatului unui te1t recunoscut pentru consolidarea deprinderii
de Ccomprimare a te1tului(5
caracteri'area unui persona: pe ba'a #i>ei de caracteri'are @ntocmit= de
ele&i dup= modelul o#erit de pro#esor 5
reali'area de te1te cu structura narati&a!desccripti&a!dialogala!argumentati$
&a etc$ sarcini care se ampli#ic= @n ciclul liceal.
.ec(ia de recapitulare #i sintez" se organi'ea'= periodic <la @nceierea unui capitol! a
unei unit=?i de @n&=?are etc.$ sau la s#@r>itul semestrului pentru preg=tirea lucr=rilor scrise.
Recapitul=rile finale urm=resc de'&oltarea la ele&i a capacit=?ii de analiz >i de sintez prin
#olosirea unor strategii care s= imprime un caracter activ demersului didactic.
Preg=tirea ele&ilor pentru e1amenele de @nceiere a unor cicluri curriculare! @n special
pentru e1amenul de bacalaureat impune discutarea unor teme care &i'ea'= di#erite aspecte legate
de o singur= oper= literar=! moti&e >i teme comune mai multor autori! paralele @ntre persona:e!
modalit=?i artistice! autori! >coli literare etc.
.ec(ia de caracterizare general" se organi'ea'= @n ciclul liceal! clasele a K$a 4 a KII$
a 8 a KII$aI! pentru cunoa>terea >i interpretarea unei opere literare! pre'entarea unui curent literar!
a unei >coli sau ideologii literare! cu accent pe apro#undarea tenicilor discursi&e! pe
sistemati'area cuno>tin?elor.
&EC6IA DE *NSU(IRE A UNEI NO6IUNI DE TEORIE &ITERAR+ 7 CONCEPT
OPERA6IONA&
Fnsu>irea unor no?iuni 8 concepte de teorie literar=! de estetic=! de istorie literar= etc. se
#ace de obicei @n rela?ie cu te1tul 4 suport >i se reali'ea'= potri&it principiului concentric >i 8 sau
literar5 ele de&in operante @n @n?elegerea >i interpretarea te1telor care se studia'= @n clas=.
Demersul didactic se reali'ea'= inductiv, deductiv! prin analogie >i expozitiv#
!emersul inductiv! de la particular la general! parcurge urm=torii pa>i<
contactul direct cu te1tul care ilustrea'= no?iunea 8 conceptul ce urmea'= a #i
@nsu>ita8insusit$ prin practicare lecturii integrale si 8 sau selecti&e5
identi#icarea notelor speci#ice! de#initorii @n te1tul suport! prin acti&itate #rontal=!
indi&idual= 8 pe grupe5
#ormularea de#ini?iei Agenerali'areaB5
ilustrarea de#ini?iei cu alte e1emple.
2ceast= modalitate se recomand= @n clasele de gimna'iu! c@nd ele&ii @>i @nsu>esc! @n general!
no?iuni de pro'odie! tropi >i #iguri se stil etc. Fn?elegerea >i recunoa>terea e#ectelor #igurilor de stil
se poate #ace prin :ocuri >i e1erci?ii de redactare care pot seconda sau Cciar @nlocui e1erci?iile de
recunoa>tere(.A )e'i 2na si .ircea Petean!8colul lumii in F/ de *ocuri
distractive!3d.(Dacia(!Clu:$Napoca!1,++B
!emersul deductiv se reali'ea'= in&ers< de la de#inirea no?iunii8conceptului spre
identi#icarea notelor speci#ice5 poate #i utili'at @n gimna'iu >i liceu deopotri&=! cu o mai mare
e1tindere atunci c@nd se @nsu>esc concepte care presupun cuno>tin?e temeinice de literatur=
uni&ersal= sau abordarea interdisciplinar=.
Fnsu>irea unei no?iuni8concept prin procedeul analogiei are @n &edere stabilirea
asem=n=rilor >i8sau deosebirilor dintre #enomene literare! opere! persona:e! modalit=?i artistice etc
>i este e#icient= dac= ele&ii particip= la acti&itatea de descoperire prin #olosirea unor strategii
speci#ice< diagrama )enn! #i>= de control! de'baterea etc.
!emersul e4pozitiv! de pre'entare a unor in#orma?ii sub #orm= de prelegere8e1punere
#=cut= de pro#esor! nu este recomandat= @n gimna'iu! ciar dac= tendin?= este @nc= &i'ibil= @n
lec?iile de @nsu>ire a no?iunilor8conceptelor. Din liceu! @ns=! utili'area demersului e1po'iti& se
:usti#ic= datorit= comple1it=?ii no?iunilor! situa?ie @n care didactica modern= recomand= utili'are
unor tenici care s= @nl=ture e&entuala monotonie 4 impus= de e1punerea prelungit= 4 cum ar #i!
de e1emplu! intervenia elevilor @n e1punere! prelegerea intensificat, tehnica mozaicului etc.

.ec(ia de verificare #i evaluare &i'ea'= e&aluarea periodic= sau #inal= a cuno>tin?elor >i
abilit=?ilor ele&ilor >i ia di&erse #orme< oral, scris, combinat, cu a*utorul testelor,
evaluarea5autoevaluarea proiectului i5sau a portofoliului, evaluarea lecturii suplimentare etc.
Progresul @n&=?=rii este asigurat @ns= de e&aluarea continu, secvenial care se
reali'ea'= @n toate etapele lec?iei. A&e'i >i Cap.)III!6valuarea la limba i literatura romana(
VII. CO'UNICARE ORA&A . CO'UNICARE SCRIS+
=.Elemente de didactica !ralli
Elevul ca receptor / emi("tor de mesaGe orale
Oralul - 0miGloc1 #i 0obiect1 al /nv"("rii
2pari?ia conceptului de comunicare >i aplicarea modelului comunicati& 4 #unc?ional au
adus modi#ic=ri @n didactica tradi?ional= a limbilor materne prin impunerea 8 de'&oltarea unui
domeniu nou$ comunicarea oral.
Cercet=rile pentru cunoa>terea acestui domeniu sunt! la noi! de dat= relati& recent= >i #ac
obiectul preocup=rilor tuturor #actorilor implica?i @n procesul instructi& 4 educati&< speciali>ti @n
didactica limbilor!autori de programe >i manuale! cadrele didactice care se con#runt= cu aplicarea
noilor programe @n care comunicarea! oral= >i scris=! ocup= un loc important.
-apacitile de comunicare oral sunt #ormulate prin obiecti&ele cadru 8 competen?e
generale >i de'&oltate prin dispunerea @n crescendo! gradual! a obiecti&elor de re#erin?= 8
competen?elor speci#ice. Sunt &i'ate! ast#el! capacitatea de receptare a mesa*ului oral 1rolul de
auditor( i capacitatea de exprimare oral 1rolul de locutor( 2 @n gimna'iu $ ! capacitatea 0de
utilizare corect i adecvat a limbii rom+ne n receptarea i producerea mesa*elor n diferite
situaii de comunicar3, 0 argumentarea n scris sau oral a unor opinii n diverse situaii de
comunicare3 2 @n liceu.
Oralul este considerat Ac#. 2. Pam#il! 2--3! p. 96B<
Cmi*loc3 al nvrii 4 ceea ce didacticile numesc Ca comunica pentru a @n&=?a!
pentru a duce @n?elegerea mai departe(5
Cobiect3 al nvrii 4 Ca @n&=?a strategii de comunicare(.
2ceast= nou perspecti&= asupra oralului a determinat impunerea! in programele de
limba si literatura romana! a unor con?inuturi care propun @nsu>irea unor cuno>tin?e! no?iuni 8
concepte!strategii din domeniul comunicarii orale care &or #i &alori#icate @n di#erite situatii si
conte1te$@n clasa >i @n a#ara spa?iului >colar.
Continuturile invatarii la domeniul Comunicare orala
-oninuturile nvrii la comunicarea oral= au @n &edere cele trei aspecte ale
competen?ei de comunicare< verbalul, nonverbalul5 extraverbalul i paraverbalul! ordonate
progresi& dinspre &erbal >i non&erbal! @n clasele mici ale gimna'iului! spre para&erbal! @n clasa a
)III$a!>i! prin reluarea tuturor aspectelor! @n manier= aplicati&=! @n clasele de liceu.
Programa de gimna'iu grupea'= con?inuturile @n dou= teme care se reg=sesc @n toate cele
patru clase A) 4 )IIIB<
Sita#ia de c!mnicare 4 cu no?iuni @nsu>ite concentric sau linear<
situa?ia de comunicare dialogat= >i nonologat=5
adaptarea limba:ului la scopul comunic=rii! la interlocutor >i la particularit=?ile
emiterii5
adaptarea la &Grsta >i statutul interlocutorului etc.5
Atructura textului oral 4 cu trei dominante @n perioada gimna'iului<
organi'area le1ico$semantic= a mesa:ului5
organi'are #ormal= a mesa:ului5
te1tul dialogat >i te1tul monologat.
3le&ii @>i @nsu>esc di#erite 0specii3 monolocutive : monologul informativ, expozitiv,
demonstrativ etc#i interlocutive : dialogul simplu5complex, dialogul formal i dialogul informal
etc#, exerseaz rezumatul oral i descrierea oral, verbalul este corelat cu nonverbalul#
Fn perioada liceului ele&ii apro#undea'=! prin reluare >i de'&oltare! in#orma?iile despre
situa?ia de comunicare! recepteaz i producdiferite tipuridiscurs oral n relaia cu funciile
limba*ului, prin diversificarea 0speciilor3: intervenia, discuia, masa rotund, interviul,
conversaia cotidian, dezbaterea, polemica etc#
,rincipii ale comunicarii orale
Reu>ita acti&it=?ilor de comunicare oral= depinde de respectarea unor principii A 2.
Pam#il!2--3! p. 96B<
Atructurarea unui demers coerent! reali'at prin sec&en?e de actuali'are! la @nceputul
acti&it=?ii de comunicare! dar >i prin sec&en?e retrospecti&e autonome pentru corelarea aspectelor
@n&=?ate5
Atructurarea unor demersuri explicite 4 dup= modelul propus de X. /iasson Asau alte
modeleB. .omentele lec?iei sunt di#erite prin r=spunsuri la @ntreb=rile ce con#igurea'= .odelul
C @n&=?=rii directe sau e1plicite(. 3tapa de re#lec?ie este obligatorie pentru a e&iden?ia etapele
procesului @n&=?=rii >i re'ultatele.
Atructurarea unor parcursuri accesibile! prin #olosirea unor @ntreb=ri simple! reluate
constant >i adec&ate speci#icului acti&it=?ilor de comunicare global=.
8rganizarea unor secvene de nvare complete 4 cu sec&en?e preliminare! #i1area
temei! acti&it=?i propriu 4 'ise >i e&aluarea 8 autoe&aluare.
Atructurarea unor agende deschise de producere i evaluare de text oral 4 care s=
oriente'e acti&it=?ile ele&ilor sub #orma unor #i>e de control.
-orelarea secvenelor centrate asupra comunicrii cu cele consacrate studiului limbii i
literaturii 4 cerin?= a modelului comunicati&$#unc?ional care se re#er= la necesitatea pred=rii
integrate pentru armoni'area cuno>tin?elor apar?inGnd celor trei domenii ale disciplinei.
<ipuri de activitati
Fn lectiile de comunicare oral= se pot proiecta dou= tipuri de acti&it=?i <
activiti de asimilare de cunotine)
activiti 0de comunicare global(.AC#.2. Pam#il!2--3p. 39B
Activit"(ile de asimilare / /nsu#ire de cunostinte sunt sec&en?e independente ale lec?iei
urmate obligatoriu de e1ersarea unor tipuri de discurs ! pentru ca ele&ii s=$>i de'&olte capacitatea
de receptare sau de producere a mesa:ului oral.
%a #el ca acti&itatile de la celelalte domenii ale disciplinei! demersul didactic care
urmareste insusirea de cunostinte din domeniul comunicarii orale poate #i<
inductiv< se porne>te de la dou= te1te! dialogate Ade e1emplu dialog de tip #ormal >i
dialog in#ormalB pentru a stabili reguli ale celor dou= tipuri de dialog! asem=n=ri >i
deosebiri! structur= etc.5
deductiv< se de#ine>te!de e1emplu! inter&iul mass$media dup= care ele&ii ascult=
@nregistrare unui inter&iu pentru a sinteti'a notele speci#ice5
prin analogie< se elaborea'=!de e1emplu! re'umatul oral al unui te1t cunoscut prin
actuali'area etapelor re'um=rii5
-expozitiv< se #olose>te atunci cGnd &olumul de cuno>tin?= ce trebuie @nsu>it este mare
si pro#esorul #olose>te e1punerea ca strategie de transmitere a in#orma?iilor.
Activit"(ile de comunicare global" succed sec&en?elor de asimilare de cuno>tin?e ! prin
imaginarea unor situa?ii complete de comunicare oral=. 2ceste acti&it=?i au! @n general! aspect
ludic Ade :ocB! de aceea! pentru a$i #ace pe ele&i s= @n?eleag= c=! de #apt! se a#l= @ntr$o situa?ie de
@n&=?are! trebuie bine organi'ate.
Se parcurg urm=toarele etape<

etapa preliminar const= @n #i1area temei de comunicare! documentarea! #i1area


rolurilor5 se lucrea'= pe grupe< unii ele&i &or interpreta roluri! bine #i1ate @n #i>ele
de control! al?ii &or #i obser&atori >i! pe ba'a #i>ei de control! pus= la dispo'i?ie de
pro#esor! &or monitori'a interpretarea colegilor5
etapa de activitate propriu 2 zis! adic= punerea @n scen= a sec&en?ei de
comunicare Adialog! de'batere! inter&iu! mas= rotund= etc.B$ care ar trebui s= #ie
@nregistrat= >i! ulterior!transcrisa $&a #i punct de plecare pentru e&aluare 8
autoe&aluare5
evaluarea poate #i #=cut= de ele&ii obser&atori! de pro#esor sau de interpre?ii
rolurilor! participan?i la actul de comunicare! sub #orm= de autoe&aluare! @n toate
situa?iile #olosindu$se #i>a de control >i 8 sau de e&aluare care contine criterii de
e&aluare a discursului oral .
Parametrii fiei de control 5 evaluare au @n &edere urm=toarele aspecte Ac#.
2.Pam#il2--3! p. ,1B prin reali'area unor rubrici distincte<
coninutul discursului oral Aadec&area la tem=! pertinen?a inter&en?iilor! claritatea ideilor
>i @nl=n?uirea lor logic= etc.B5
componenta verbal Adimensiunea ling&istic=! te1tual= >i discursi&=B5
componenta nonverbal Aelemente cineste'ice! po'i?ia locutorilor >i modul de organi'are
a spa?iului >i a documentelorB5
componenta paraverbal A@nsu>iri ale &ociiB.
7isa de e&aluare &a #i adaptat= @n #unc?ie de &Grsta ele&ilor! prin #olosirea unei terminologii
adec&ate ca in modelul<
Criteriul
Cali#icati&ul
7oarte
bine
1- p
Line
9 p
Satis#=c=tor
+p
1.2dec&area la tema ! claritatea ideilor >i @nl=n?uirea
lor logic=
2. Corectitudinea limba:ului!claritatea e1primarii
3. 7olosirea corect= a #ormulelor de introducere >i de
@nceiere a discursului A pre'entarea porto#oliuluiB
". 2daptarea limba:ului la situa?ia de comunicare si la
interlocutor.
*. Utili'area corespun'=toare a elementelor
non&erbale Apri&irea! gesturi! e1presia #e?eiBsi
para&erbale A ton !intonatie! pau'e etc.B.
re#lectia$ca sec&enta #inala- in#ormea'= asupra reu>itei acti&it=?ii! reia pa>ii lectiei
>i #i1ea'= aspectele importante ale acti&it=?ii de comunicare.
Fn acti&it=?ile de comunicare oral= este important= selectarea resurselor >i aici a&em @n
&edere utili'area @nregistr=rii audio sau audio$&ideo @n anumite sec&en?e ale lec?iei< modele de
discurs oral care &or #i audiate 8 &i'ionate de ele&i pentru a #i e&aluate 8 autoe&aluate.
Alegerea temelor
7ormarea capacit=?ii 8 competen?ei de receptare. >i producere de te1rt oral prin @nsu>irea
unor Cspecii( Aexpunere, dialog formal 5 informal, interviu, dezbatere, masa-rotunda etc.B >i a
caracteristicilor acestora constituie obiecti&ele acti&it=?ilor de comunicare. Reu>ita nu ?ine doar
de organi'area spa?iului >i de constituirea grupelor! ci! mai ales! de alegerea temelor care trebuie
s= se #ac= @n #unc?ie de anumite criterii AX. Dol' >i L. Scneu_lO! 1,99 4 @n 2. Pam#il! Op. cit.!
p.,3B<
dimensiunea psihologica A se re#era la comple1itatea temei si la ni&elul de cunostinte al
ele&ilor B5
dimensiunea social Ase re#er= la utili'area 8 densitatea social= a temei! poten?ialitate
polemic=! aspecte etice! pre'en?a ei real= @n spa?iul >colii >i @n a#ara ei! posibilitatea de a
genera un proiect al clasei care ar interesa ele&iiB5
dimensiunea didactic Atema s= nu #ie prea Ccotidian=( >i s= con?in= aspecte noi Cde
@n&=?at(.
Dou= categorii de teme pot constitui suportul acti&it=?ilor de comunicare oral=<
1. teme generale! care s= &i'e'e cotidianul! dar >i ori'ontul de a>teptare al ele&ilor
<
-are este tema profesat de discuieD
-e urmrim c+nd vizionm un film 5 un spectacol de teatruD
-e reclam preferm i de ceD
-um ne alegem mbrcmintea 5 crile 5 prieteniiD
-e alegem ntre a citi o carte despre #### i a cuta informaiile pe "nternetD
-e basm 5 obicei 5 lucru 5 fiin nu am vrea s disparD
-um ne petrecem vacana de var 5 de iarn5 de ateD etc#
A c#. 2. Pob:il=! 2--+! p. 13,B<
2. teme /n rela(ie cu te4tele literare care permit e1ersare speciilor oralului >i pot
&i'a<
raportul mam= 4 copil5
indi&id 4 societate5
dragoste 4 datorie5
politic= 4 putere5
realitate 4 &is etc.
Orele de comunicare ar trebui s= se raporte'e! @n egal= m=sur=! la cotidian >i la
te1tele literare pentru a permite e1ersarea di#eritelor tipuri de discurs oral. Prin ast#el de teme Ca
@n&=?a strategii de comunicare( >i Ca comunica pentru a @n&=?a( se pot @ntGlni @n spa?iul acelora>i
ore. Ac#. 2. Pam#il! 2--3! p. ,"B
.!iversificarea strategiilor
2cti&it=?ile de comunicare oral= au caracter formativ >i presupun organi'area clasei n
grupe, care @ndeplinesc di#erite sarcini!si utili'area unor metode >i procedee di&erse. 2l=turi
de metodele clasice Aconversaia, explicaia, observaia, nvarea prin descoperire,
problematizarea( #olosite mai ales @n etapele preliminar= >i de e&aluare! sec&en?ele de acti&itate
propriu 4 'is=! care urm=resc #ormarea capacit=?ii de comunicare oral= !apelea'= la di#erite
&ariante ale :ocului didactic <*ocul cu rol precis i *ocul improvizat.
Fn acest sens! lucr=rile de didactica limbilor propun ur=toarele tipuri de :oc A)e'i
2Pam#il!2--3! pp. 1,9 4 2--B<
*ocul de rol i scrisoarea)
*ocul perspectivelor i interviul,
*urnalitii povestesc)
istorie n prelungiri)
interviul n direct5 dezbaterea n direct)
am vzut, am citit)
*urnalistul cameleon etc
.etodele pot #i grupate @n #unc?ie de obiecti&ul #undamental al acti&it=?ii< e1ersarea
8de'&oltarea capacit=?ii de receptor 8 emi?=tor de mesa:e orale! de adaptare a mesa:ului la
receptor.8interlocutor! de reali'are a comunic=rii non&erbale. Ac#. 2. Pob:il=! 2--+! p. 1"3B.
Subliniem #aptul c= utili'are metodelor >i procedeelor se #ace @n acord cu &Grsta ele&ilor<
:ocul didactic la clasele gimna'iului! celelalte metode! #=r= a e1clude :ocul didactic 4 @n &ariante
adaptate 4 @n acti&it=?ile cu ele&ii mari unde con?inuturile comunic=rii orale >i scrise sunt grupate
@mpreun= cu cele de limb= @n domeniul %imb= >i comunicare.
1!ezi si -ap#!",6lemente de didactica literaturii(
?. Elemente de didactica scrierii 7 redactrii
Elevul ca receptor / emi("tor de mesaGe scrise
Innoirea domeniului Comunic"rii scrise
2plicarea modelului comunicati& 4 #unc?ional pentru disciplina %imba >i literatura
romGn= a produs scimb=ri importante >i @n domeniul scrierii 8 redact=rii.
Programele de gimna'iu >i liceu structurea'= con?inuturile @n&=?=rii @n rela?ie cu
obiecti&ele cadru 8 competen?ele generale orientate spre nelegerea i producerea de
text literar i nonliterar<
Dezvoltarea capacitii de receptare a mesa*ului scris)
Dezvoltarea capacitii de exprimare scris) 1gimnaziu(
9tilizarea corect i adecvat a limbii rom+ne n receptarea i producerea
mesa*elor n diferite situaii de comunicare)
;rgumenteaz n scris 1 i oral( a unor opinii n diferite situaii de
comunicar1liceu,ciclul inferior si superior(
Ciar dac= este mai bine repre'entat= @n literatura de specialitate decGt oralul A&e'i C.
Pan#ene,-ompoziiile n coala!1,,6B! problematica scrierii s$a di&ersi#icat sub in#luen?a unor
domenii de re#erin?=! amintite de:a< teoriile comunic=rii! teoriile recept=rii! psiologia cogniti&=!
poetica etc. Se &orbe>te #rec&ent despre o didactic a redactrii 5 producerii de text scris! dup=
cum se &orbe>te despre o didactic= a oralului! a limbii! a lecturii 4 domenii ale disciplinei
noastreAC#. 2. Pam#il!2--3B.
Fnnoirele de care &orbeam sunt re#lectate @n programe care! re#eritor la comunicarea
scris=! recomand= o trecere dinspre acti&it=?ile 0reproductive( c=tre cele Ccreative( >i! @n cadrul
acestora! diversificarea activitilor de redactare i corelarea lor cu cele de comunicare oral, de
lectur i interpretare#
Scrierea! ca >i oralul! este pri&it= @ntr$o iposta'= dubl=<
0mi*loc de nvare3)
0obiect3 al nvrii A a se &edea preci'=rile din capitolul precedent despre
comunicarea oral=B
. De aceea! @n orele de comunicare scris=! pro#esorul trebuie s= acorde aceea>i aten?ie
acti&it=?ilor de redactare propriu 4 'is= ca >i celor de @nsu>ire a unor strategii de producere de
te1t scris. Ciar dac= ele&ii scriu mult! @n clas= >i acas=! acti&it=?ile propriu 4 'ise de @nsu>ire a
unor tenici de redactare se organi'ea'= sporadic ! nu sunt di&ersi#icate >i nu se corelea'= cu
studiul limbii >i literaturii Ac#. 2. Pam#il!2--3! p. ,2B.
Fn didactica redact=rii se mani#est= trei direciiB pe care %e Lou##ant le nume>te<
abordare 00metodic3, 0expresiv3si 0socializatoare3# Ain 2. Pam#il! 2--3! p. ,*B
2bordare 0metodic3 4 ca o prelungire a &i'iunii tradi?ionale despre
scriere 4 urm=re>te #ormarea competen?ei scripturale #undamentate!considerat= acti&itate
intelectual= esen?ial=! >i se mani#est= @n acti&itatea de reali'area a unor te1te precum< rezumatul,
descrierea, textul explicativ, argumentarea etc. 3le&ii @>i @nsu>esc tipare textuale pe care le
e1ersea'= @n orele de comunicare scris=.
2bordarea 0expresiv( consider= scrierea ca un proces preponderent
creati&! care permite Cde'&oltarea personal= a ele&ului( prin real'area de text literar integral <
povestiri, basme, texte lirice, piese de teatru, *urnal personal etc.B care #a&ori'ea'= mani#estarea
#unc?iei e1presi&e >i poetice a limba:ului< cadrul cel mai potri&it ar #i 0atelierul de scriere(.
2bordarea 0socializatoare3 con#er= ele&ului Cstatutul de actor social(
care se a#l= @ntr$o situa?ie de comunicare di#erit de cea obi>nuit=. Prin @nsu>irea unor tipare
te1tuale speci#ice! ele&ii reali'ea'= te1te din categoria celor Ccu destina?ie special= A&e'i C.
Par#ene,- ompoziiile n coalB! cuprinse @n programe @n categoria 0scriere funcional3:
cerere, proces 2 verbal, curriculum 2 vitae, invitaie, prospect, formulare, tipizate etc#
,rincipii ale didacticii redact"rii
Cele trei abordari propun direc?ii di#erite! dar ele sunt complementare! iar didactica
redact=rii se conduce! @n ultimii ani! dup= cGte&a principii Ac#. 2. Pam#il! 2--3! p. ,6B<
Diversificarea contextelor de producere de text scris 4 implic= modi#icarea permanent= a
statului emi?=torului >i al receptorului! di&ersi#icarea situa?iilor de comunicare! structurarea
mesa:elor @n #unc?ie de copre'en?a unui alt tip de limba: decGt cel &erbal Atranspunerea @n desene!
ben'i desenate! postere a unor sec&en?e de te1t literar sau in&ersB5
6xtinderea tipologiei textului scris Aprograma de gimna'iu propune patru tipuri de
scriere< #unc?ional=! re#le1i&=! imaginati&=! despre te1tul literar >i nonliterarB >i structuri te1tuale
prototipice< narati&! descripti&! dialogal! in#ormati&! argumentati&B5
-entrarea activitii de scriere asupra substanei i ceorentei mesa*ului Aele&ii @>i &or
concentra aten?ia @n timpul producerii de te1t mai ales asupra con?inutului! a structurii te1tului! a
@nl=n?uirii ideilor! l=sGnd @n plan secundar aspectele #ormale pentru etapa de stili'are >i corectare
Aaspectele #ormale enumerate de 2. Pam#il Ibidem.! p 1-+! ar #i< e1presiile #rumoase! ortogra#ia!
punctua?ia >i punerea @n pagin=B. 2ceste :preci'=ri se re#er= la acti&it=?i @n are ele&ii reali'ea'=
te1te din categoria Cscrierii imaginati&e( CacordGndu$le libertate @n alegerea temelor! adec&ate
ori'ontului lor de a>teptare(! >i a speciilor literare pre#erate5
Dublarea actului scrierii printr-un proces reflexiv< etapa de re#lec?ie! din #inalul
acti&it=?ii de redactare! @l #ace pe ele& s=$>i #i1e'e pa>i parcur>i @n reali'area unui te1t! s=
descopere di#icult=?ile! s= g=seasc= singur 4 ori a:utat de pro#esor 4 solu?ii pentru a le dep=>i5
6valuarea dubl a scrierii 2 ca produs i ca proces trimite spre o nou= orientare ce
propune aprecierea nu doar a te1tului 8 produsului #inal! ci >i a &ariantelor! ciornelor reali'ate de
ele& A!ezi -ap !""",6valuarea portofoliuluiB. 3le&ii trebuie s= #ie obi>nui?i s= aprecie'e te1tul @n
#unc?ie de anumite criterii care se reg=sesc! @ntr$o fi de control 5 evaluare >i pe care pro#esorul o
pune la dispo'i?ia clasei! @n&=?Gndu$i s$o #oloseasc=. A)e'i :ia de control si evaluare de la
capitolul -omunicare oral(#
;e1tele! ca produse #inale! precum >i &ariantele! ciornele care e&iden?ia'= procesul
redact=rii se reg=sesc n portofoliu, organi'at pe dou= sec?iuni! ele&ul primind cGte o not= pentru
#iecare sec?iune. 2cti&itatea de redactare este autoevaluat @ntr$o C#il=( reali'at= de ele& se
constituie din r=spunsuri la di#erite @ntreb=ri Ac#. 2. Pam#il!2--3! p. 2-1B<
1# -are este, n opinia ta, compunerea cea mai bun pe care ai realizat-o i de ceD
.# -e probleme ai nt+lnit n redactarea eiD
4# -um le-ai rezolvatD
?# rin ce se deosebete cea mai buna lucrare a ta de celelalteD
F# -e obiective i fixezi pentru urmtoarele activiti de redactareD
G# -e reueti s faci acum i nu reueai nainteD
'# -e te-a a*utat cel mai mult s-i mbogeti tehnica de redactare n perioada
acestui semestruD
Pro#esorul &a consemna re'ultatele e&alu=rii porto#oliului! notGnd obser&a?ii generale!
#=cGnd remarci e1plicati&e! &a aprecia con?inutul te1telor! dar >i aspectele #ormale! @l &a @ncura:a
pe ele& >i @>i &a mani#esta interesul pentru crea?iile sale.
3&aluarea 8 autoe&aluarea se poate reali'a >i oral! @n clas=! #iind urmat= de re#lec?ia
asupra procesului scrierii! a di#icult=?ilor pe care le @ntGmpin= ele&ii! @ncercGndu$se g=sirea unor
solu?ii pentru a le dep=>i. AC#. 2.Pam#il!2--3!p.2--B
Co(inuturile /nv"("rii la domeniul Comunicare scrisa
Fn programele de gimna'iu! con?inuturile @n&=?=rii se structurea'= @n :urul a dou= teme<
procesul scrierii i contexte de realizare! reluate potri&it organi'=rii concentrice<
rocesul scrierii detalia'= aspecte re#eritoare la<
-organizarea textului scris Ascopul redact=rii! documentarea ! p=r?ile unei compuneri!
organi'area unui te1t @n #unc?ie de destinatar! alc=tuirea planului unei lucr=ri! reorgani'area unui
te1t etc.B5
-serierea de m+n i prezentarea textului Aa>e'area corect= @n pagin=! elemente au1iliare
@n scriere! rolul sublinierilor >i al imaginilor @n pagin=! structura gra#ic= speci#ic= unor te1te etc.B5
-punctuaia Autili'area corect= a semnelor de punctua?ie! &aloarea e1presi&= a semnelor
gra#ice >i de punctua?ie etc.B.
-ontexte de realizare! cealalt= sec?iune! propune e1ersarea a patru categorii de
scriere < functionala,reflexiva,expresiva si despre textul literar$ >i a tiparelor
te1tuale prototipice : text narativ,text descriptiv,text dialogat,text informativ, text
explicativ,text argumentativ,text in*onctiv etc#
Programele de liceu! la domeniul %imb= >i comunicare! propun apro#undarea
cuno>tin?elor despre text i funciile limba*ului! despre ni&elurile de constituire a te1tului scris
Aortogra#ie! de punctua?ie! stilistic etc.B! precum >i e1ersarea capacit=?ilor de a redacta di#erite
tipuri de te1te! cu accent pe scrierea despre te1tul literar >i nonliterar! #ara a negli:a scrierea
#unc?ional=
<ipuri de activit"(i / lectii
7ormarea competen?ei scripturale a ele&ilor presupune @nsu>irea de cuno>tin?e despre
procesul scrierii >i conte1tele de reali'are! @nsu>irea unor strategii de redactare Acum reali'=m
un re'umat! un te1t argumentati&! o cerere! un eseu! o recen'ie etc.B! prin #i1area structurilor
te1tuale prototipice! a m=rcilor ling&istice >i a @ntreb=rilor ce e&iden?ia'= speci#icul te1tului 4 A X.$
.. 2dam 4Despre tipologia te1telor! @n 2. Pam#il! 2--3! p.1,1B 4 urmate de acti&itatea propriu 4
'is= de redactare 8 de reali'are de te1t scris.
Fn general! acti&it=?ile de comunicare scris= parcurg trei etape<
nsuirea unor cunotine 5 a unor tipare textuale prin demers inducti&! deducti&!
analogic! dialectic! e1po'iti&5
redactarea propriu 2 zis Areali'area de te1t! @n con#ormitate cu modelulB5
analiza 5 discutarea textelor reali'ate de ele&i! urmat= de re#lec?ia asupra
acti&it=?ii des#=>urate.
Demersul didactic este di#erit @n #unc?ie de ni&elul de &Grst= al ele&ilor< se &a proceda
inductiv, deductiv, analogic,dialectic 1prin opozitieB @n gimna'iu! dupa modele care descriu
procesul A&e'i modelul X. /iassonB5 cu ele&ii din clasele mari ale liceului se poate #olosi >i
demersul expozitiv.A )e'i!pentru tipurile de demers, :ormarea notiunilor gramaticale, -ap#!(
Pentru ca ele&ii s=$>i @nsu>easc= di#erite structuri te1tuale se propun acti&it=?i precum<
anali'a unor te1te @n care codurile te1tuale sunt e&idente Apro#esorii o#er= modele
pe care le anali'ea'= cu ele&iiB5
culegerea de te1te 8#ragmente de te1te care reiau acelea>i tipare5
recompunerea unor te1te 4 pu''le A decuparea unui te1t! a>e'area sec&en?elor @n
de'ordine >i re#acerea unit=?ii te1tuale5
anali'a unor te1te trucate Aintroducerea! @ntr$un te1t! a unor sec&en?e te1tuale ale
altor tipare >i identi#icarea acestoraB etc. A Dupa `. Reuter! @n 2.Pam#il! 2--3! p.
1-*B.
2cti&it=?ile de scriere trebuie gGndite @n rela?ie cu cele de comunicare oral=! de lectur= >i
de studiere a limbii!in maniera integrata. Se pot des#=>ura @n orele obi>nuite de clas= sau @n
0atelierul de scriere1! prin organi'are modular=! pentru a parcurge etapelor procesului<
trecerea n revist
schiarea
revizuirea
redactarea
publicarea
31emplu<2cti&itate de e&aluare a procesului si a produsului scrierii des#asurata in atelierul de
scriere pe parcursul a " ore !clasa a )$a<
,rima ora; <recerea in revista:Clasa se organi'ea'a in * grupe eterogene!se discuta
despre conditiile acti&itatii in ecipa!se #ormulea'a * intrebari <
1.De ce scriuH 4raspunsul &i'ea'a moti&atia scrierii5
2.Cand scriuH$raspunsul preci'ea'a oca'iile incare ele&ii scriu5
3.Cui ma adrese' cand scriuH$raspunsul numeste auditoriul caruia se adresea'a ele&ul5
".Despre ce scriuH$raspunsul preci'ea'a subiectele despre care scriu ele&ii5
*..a a:uta lucrul in ecipa atunci cand scriuH$raspunsul &i'ea'a importanta muncii in ecipa
7iecare grupa propune cate " subiecte despre care ar &rea sa scrieAse reali'ea'a un ciorcine
cu cele 2- de temeB din care se aleg *.3le&ii se regrupea'a in #unctie detema pre#erata.2u loc
discutii #rontale despre specia literaracare sa se prete'e temelor alese si despre modul de
e1punere.
Pentru #iecare tema se reali'ea'a cate un ciorcine!apoi se discuta #rontal si se completea'a
braistorming$ul. Ca tema pentru acasa 4#iecare ele& &a scita planul oral!in#unctie de tema aleasa.
Ora a II-a H :c)itareaHDupa ce se discuta despre &ariante si completari 8 imbunatatiri ale
acestoraA1-IB!se lucrea'a indi&idual la scitarea primei #orme a te1tului si se scimba lucrarile
intre colegi care #ac sugestiiA1*IB.2u loc discutii in cadrul #iecarei grupe!dupa care se redactea'a
o &arianta comunaA2-IB.
Ora aIII-a H'evizuirea < S$a urmarit imbunatatirea lucrarilor din punctul de &edere al
continutului< idei clare !pre'entate in #orma corecta.;epre'entantii celor trei grupe citesc !pe
rand!&ariantele real'ate in ecipe.Colegii #ac sugestii ! care &or #i ori nu retinute
despre<succesiunea logica a ideilor!partile unei compuneri!respectarea temei!rel&anta conclu'iilor
etc.Ca tema pentru acasa$ de'&oltarea &ariante
Ora a IV-aH 'edactarea <la ni&elul #iecarei grupe!colegii au scimbat lucrarile intre ei si le$
au corectat tinand cont de rubricile unui tabel in care se regasesc criterii de e&aluare a te1tului
A)e'i 2. Pam#il 2--3!p,1B!adaptat cerintelor acti&itatii de redactare.
Ora a V-a H,ublicareaH 3le&ii lucrea'a la &arianta #inala! reali'ea'a desene 8scite
repe'entati&e ! si a#isea'a lucrarile8produsele in /alerie . Se #ace Cturul galeriei( pentru
e&aluarea lucrarilor. A dupa Delia /ombos!2telierul de scriere$metoda e&aluati&a la clasa a)$a!in
CPerspecti&e(!nr.282--1B
2telierul de scriere #a&ori'ea'a munca in ecipa!consultarea pentru asumarea
responsabilitatii.
VIII. VERI@ICAREA (I EVA&UAREA CO'PETEN6E&OR VIII. VERI@ICAREA (I EVA&UAREA CO'PETEN6E&OR
&A &I'%A (I &ITERATURA RO')N+ &A &I'%A (I &ITERATURA RO')N+
. Aspecte generale
$. !iversificarea modalit"(ilor de evaluare oral" #i scris".Evaluarea in
viziune integrata la limba si literatura romana
&. <estele - probe obiective de apreciere a randamentului #colarF tipuri
de itemi
+. Modalit"(i alternative/complementare de evaluare
. Aspecte generale
Se consider= c= &eri#icarea >i aprecierea cuno>tin?elor >i abilit=?ilor dob@ndite de ele&i @n
>coal= de?in o pondere important= Ap@n= la "-aB @n munca pro#esorului @n clas=.
Cercet=rile >tiin?i#ice @n problema e1amin=rii! ini?iate de pedagogul P. Pieron @n 1,22!
au primit numele de docimologie! dup= cu&intele din limba greac=< dokime Cprob=(! C@ncercare(!
dokimaze Ce1amine'( >i logos C>tiin?=(! a>adar >tiin?a despre probe! e1amene.
Cunoa>terea aspectelor legate de &eri#icare >i e&aluare constituie o preocupare permanent= a
pro#esorului de limb= >i literatur= romGn=! @n condi?iile di&ersi#ic=rii formelor i modalitilor de
apreciere a re'ultatelor pred=rii 4 @n&=?=rii >i intensi#ic=rii funciilor e&alu=rii &='ute ca<
$ moment al cone1iunii in&erse @n procesul de instruire5
m=surare a progresului reali'at de ele&i5
moment al autoe&alu=rii! al #orm=rii con>tiin?ei de sine5
#actor de reglare a acti&it=?ii Apentru pro#esor! ele&i >i p=rin?iB.
AC#...Ionescu5I.Radu!1,,*!pp2*6$2*9B
Dup= obiectivul &i'at! e&aluarea la limba >i literatura romGn= cunoa>te trei #orme<
predictiv" Aini?ial=B< se organi'ea'= la @nceputul unui program de @n&=?are
Aciclu! clas=B >i urm=re>te in#ormarea pro#esorului despre cantitatea >i calitatea
cuno>tin?elor >i abilit=?ilor ele&ilor5 poate @mbr=ca >i #orma autoevalurii prin
raportare a obiecti&ele cadru >i la #inalit=?ile ciclurilor curriculare5 are caracter
prognostic >i nu urm=re>te notarea. 7orma de e&aluare este oral= >i8sau scris=!
iar modalit=?ile di&erse< cestionarea oral=! probele scrise! inclusi& testele!
porto#oliul etc.B5
formativ"< este curent=! continu=! se reali'ea'= dup= #iecare situa?ie 8 sec&en?=
de @n&=?are >i &i'ea'= descoperirea lacunelor >i corectarea lor. 2&@nd caracter
corectiv! e&aluarea #ormati&= nu urm=re>te notarea5 este un feed-back
permanent pentru ele&i >i pro#esor. 7ormele >i modalit=?ile de e&aluare &or #i
preci'ate @n proiectul didactic! @ntr$o rubric= ampl=! detaliat=! concreti'ate! de
asemenea! @n probe orale sau scrise5
sumativ"< se reali'ea'= periodic! la s#@r>itul unei unit=?i de @n&=?are! capitol!
semestru sau la #inele unui an >colar sau ciclu curricular. Fntr$un semestru se
aplic= de dou= 4 trei ori! &i'ea'= mai multe obiective ale programei! are caracter
difereniator! &erdictual >i se concreti'ea'= @n note.
$. !iversificarea modalit"(ilor de evaluare oral" #i scris"
.odalit=?ile de &eri#icare! apreciere! e&aluare la limba romGn= >i literatur= romGn=
@mbrac= di#erite #orme<
.,robele orale$ de &eri#icare! apreciere >i e&aluare! urm=resc per#orman?ele ele&ilor din cele
trei domenii ale disciplinei< limba! comunicare >i literatur=! progresul @n aci'i?ia cuno>tin?elor!
dar >i #ormarea abilit=?ilor de utili'are a acestora @n practica &orbirii 5 e&alare se reali'ea'a in
viziune integrata si are in &edere cele patru deprinderi integratoare continute in obecti&ele cadru
si de re#erinta.
.odalit=?ile cele mai e#iciente s@nt<
con&ersa?ia de &eri#icare >i e&aluare< #olosirea @ntreb=rilor nchise >i
deschise! a celor extratextuale, intertextuale >i extratextuale5
e1erci?iile de identi#icare! de descriere! de moti&are >i de disociere! e1erci?ii de
@n?elegere a unor no?iuni >i concepte! de aplicare! e1erci?ii care &i'ea'=
capacitatea de anali'= >i sinte'=! e1erci?ii pentru de'&oltarea creati&it=?ii etc.5
acti&it=?i de producere a di#eritelor tipuri de te1t oral< monologul
in#ormati&! e1po'iti& >i demonstrati&5 con&ersa?ia cotidian=! discu?ia! masa
rotund=! inter&iul! de'baterea! coloc&iul! polemica &erbal= etc.5
e1erci?ii pentru e1ersarea lecturii corecte! cursi&e! e1presi&e!creati&e!critice
etc5
sus?inerea oral= a proiectului! pre'entarea oral= a porto#oliului etc.
O modalitate de e&aluare oral= trebuie s= #ie discuia reflexiv cu @ntreaga clas= Cpentru
a @n?elege pa>ii( parcur>i @n reali'area demersului didactic.A C#. 2.Pam#il!2--3!p.1"-B Se &a a&ea
@n &edere! de asemenea! munca de elaborare >i de redactare a textelor. Criteriile de e&aluare &or
#i di#erite @n #unc?ie de tipul de te1t! dar ele &or #i subordonate unor cerin?e generale de apreciere
a compunerilor >colare.
$. ,robele scrise &i'ea'= posibilitatea aplic=rii cuno>tin?elor de limb=! comunicare >i
literatur=! @ntr$o &i'iune modular! @n acti&it=?i de receptare i producere de text scris-literar si
nnonliterar. 3&aluarea @n scris a competen?elor ling&istice @n orele de limb= romGn=! se
concreti'ea'= @n re'ol&area unor e1ercitii despre structura mesa*ului scris! construirea unor
enunuri clare i corecte din punct de &edere lexico-semantic, gramatical, sintactic! cu
respectarea normelor ortogra#ice! ortoepice >i de punctua?ie Producerea de te1t scris! con#orm
pre&ederilor programei! ia di#erite #orme<
compuneri pe baza textelor literare 5 scrierea despre textul literar5
redactarea unor texte nonliterare: cerere! proces$&erbal! anun?! stire etc#)
-compuneri libere5scriereexpresiva4reali'area de te1t integral<epic! liric5
$scriere reflexiva< compuneri tip scrisoare!:urnal personal etc.
O orientare nou= @n didactica e&alu=rii te1telor scrise! @n special a compunerilor libere! are
@n &edere dou= aspecte< aprecierea 0produselor scrierii( >i a Cprocesului(! a muncii de elaborare
>i de redactare. Criteriile de e&aluare &or #i di#erite @n #unc?ie de tipul de te1t! dar se &or
subordona unor cerine generale de apreciere a compunerilor >colare.
Didactica modern= propune scimburi @n metodologia e&alu=rii! @n con#ormitate cu
cerin?ele unui @n&=?=m@nt #ormati&< stabilirea unui echilibru @ntre e&aluarea scris >i oral!
modi#icarea raportului @ntre e&aluarea sumativ >i cea formativ! @n #a&oarea celei de$a doua.
Se recomand= e&aluarea prin consultare n grupuri mici! >i autoevaluare! urm=rindu$se
modul @n care ele&ii i exprim liber opiniile, accept= cu toleran p=rerile celorlal?i! capacitatea de
a-i susine i motiva punctele de &edere.A C#. .3N$CNC!1,,9!p.1+B
$. <estele - probe obiective de apreciere a randamentului #colarF tipuri de itemi
Fn practica e&alu=rii la limba >i literatura romGn= se #olosesc #rec&ent testele de e&aluare!
predicati&=! #ormati&= >i sumati&=! probe obiecti&e care elimin= a'ardul >i subiecti&ismul.
;estele con?in itemi $ Celemente componente ale unei probe(. Conceperea >i aplicarea
itemilor se #ace @n con#ormitate cu obiectivele de referin 8 competenele specifice, cu standarde
de performan! iar corectarea$ pe ba'a grilei de corectare care stabile>te criteriile de acordare a
punctelor! concreti'ate @n note.
Fn domeniul limbii >i literaturii romGne! enun?urile 4 itemi &i'ea'= cuno>tin?ele
ling&istice! te1tual$literare >i interlocuti&e! pe cele din domeniul teoriei literaturii >i al stilisticii!
precum >i cuno>tin?ele >i competen?ele culturale ale ele&ilor.
<ipuri de itemi
.Itemi obiectiviH se caracteri'ea'= printr$un grad sc='ut de comple1itate!
testea'= mai ales cantitatea in#orma?iei! o mare &arietate de elemente de con?inut! solicit@nd
capacit=?ile cogniti&e de ni&el in#erior. Se clasi#ic= @n<
itemi cu alegere duala: solicita un raspuns de tip da8nu!ade&arat8#als<
31.< Stabili?i!prin subliniere!#orma corect= a urm=toarelor cu&inte< berbec5berbec, ciucur5ciucure,
genunchi5genunchi, itinerar5itinerariu, sculptor5scluptor .
31.< Predicatul propo'itiei ;m fost apreciati pentru efortul depus. este predicat nominal.
Da5 Nu
itemi de tip perec)e< solicit=! de obicei! stabilirea de coresponden?@ntre elementele a#late pe
dou= coloane<
31.< Fn coloana din st@nga sunt notate pronume. Stabili?i coresponden?e cu sintagmele din dreapta
care denumesc #elul pronumelor<
ie pronume negativ
voastr pronume posesiv
cellalt pronume nehotrt
oricare pronume interogativ
cineD pronume de ntrire
acelai pronume personal
niciuna pronume demonstrativ
nsi pronume de identitate
31.<2socia'a persona:ul cu opera literara din care #ace parte<
Ionel Popescu C 2mintiri din copilarieI
Parintele ;randa#ir C)i'ita(
Cateaua .olda C Popa ;anda(
.atusa .arioara C Dragos )oda(

itemi cu alegere multipl"H solicit= alegerea unui singur r=spuns corect dintr$o list= AlisteB de
alternati&e! m=soar= cuno>tin?ele! posibilitate aplic=rii acestora! interpretarea rela?iilor!
argumentarea unor metode >i procedee<
31< Fncercui?i grupa de p=r?i de &orbire @n care toate trei pot @ndeplini rol de termen regent<
31< Fncercui?i coloana care #ormea'= o
serie sinonimic=<
a( efemer, trector, temporar, variabil, vremelnic)
b( avar, lacom, zgrcit, calic, cheltuitor)
c( brutalitate, cruzime, nendurare, duritate, ferocitate)
d( bravur, cura*, ndrzneal, siguran, satisfacie#
31< Cine este autorul poemului Dup melciD
a( 8ctavian Coga
b( $ucian Blaga
c( "on Barbu
d( !asile ;lecsandri
31.2legeti!din lista de mai :os!te1tul de tipul scriere re#le1i&a:cerere,caracterizare de
persona*,*urnal personal,curriculum vitae,rezumat#
$.Itemi semiobiectiviH testea'= o &arietate de cuno>tin?e! deprinderi! capacit=?i cu un grd mai
mare de di#icultate dec@t al itemilor obiecti&i. Sarcina este bine structurat=! iar di#icultatea este
constituit= progresi&5 se #olosesc di#erite materiale au1iliare< sceme! p=trate! romburi! diagrame
etc. Se clasi#ic= @n<
itemi cu r"spuns scurt<
31< Rescrie?i &ariantele corecte ale urm=toarelor enun?uri<
<isiunea oamenilor acetia nu este uoar#
a b c d
substantiv pronume adverb verb
articol inter*ecie ad*ectiv prepoziie
adverb con*uncie pronume numeral
<isiunea oamenilor acestora nu este uoar#
8mul pe care l-ai chemat nu mai vine#
8mul care l-ai chemat nu mai vine#
; venit n calitate de trimis special#
; venit ca i trimis special#
31< Preci'a?i #unc?ia sintactic= a pronumelui relati& din enun?urile urm=toare<
>u tiu ale cui sunt crile acestea#
-ine tie carte are patru ochi#
A nu faci ce nu tii#
!reau s tiu ce parte mi se cuvine
31.< Care este persona:ul principal al romanului 8nu&elei8po&estirii......H
Numiti partile unei compuneri.
Cum se clasi#ica modurile &erbaleH
De#initi dialogul in#ormal.
31< Pre'enta?i cinci elemente speci#ice esteticii romantice din romanul 6nigma 8tiliei, de /.
C=linescu.
31< Scrie?i @n dreptungiuri ce &aloare mor#ologic= au cu&intele subliniate @n enun?urile de mai
:os<
Ei, ce mai ziciD
=u pleci la mare, ei o s stea acas#
31< Construi?i o #ra'= dup= scema urm=toare<
itemi cu r"spuns structurat<
31< De'&olta?i propo'i?ia<( Colegul >i$a cump=rat o carte( prin ad=ugarea<
substanti&ului colegul 4 un atribut.
P. principal=
P. secundar=
P. principal=
P. secundar=
P. secundar=
ad&ersati&=
coordonare
&erbului 4 un complement circumstan?ial de timp >i un
complement circumstan?ial de loc.
substanti&ului o carte 4 dou= atribute di#erite @n raport de coordonare.
31< Construi?i cinci enun?uri @n care e1presiile cu cu&@ntul cap s= aib= sensuri di#erite.
31< 3numera?i patru tr=s=turi de#initorii ale astelurilor lui )asile 2lecsandri.
31< Indica?i cinci e&enimente din &ia?a satului ardelean selectate pentru demonstrarea caracterului
monogra#ic al romanului "on de %i&iu Rebreanu.
itemi de completare:
31.< Comletati enunturile cu propo'itii subordonate predicati&e.
Completati spatiile punctae cu #ormele corecte ale pronumelui personal de politete la
ca'ul cerut de conte1t etc.

&.Itemi subiectiviH solicit= r=spunsuri descise! &eri#ic= originalitatea! creati&itatea >i e&aluea'= procese
cogniti&e de ni&el superior. R=spunsurile sunt ample! corectarea ane&oioas=! aprecierea poate #i
subiecti&=. Din aceast= categorie #ac parte<
itemi de tipul rezolvare de probleme care e&aluea'= elementele de g@ndire con&ergent= >i
di&ergent=! opera?ii comple1e de anali'=! sinte'=! e&aluare >i trans#er<
31< 31empli#ica?i! @n enun?uri! cinci &alori mor#ologice ale cu&@ntului o.
31< Comenta?i urm=toarele &ersuri din poe'ia @nduieli de .. Sorescu< C$a noi muierea pupa
mna brbatului 5 n mai adineauri 2 zice <arin a lui tru 5 Ti din dumneata nu-l scotea
niciodatS3 @ncerc@nd s= moti&a?i acest comportament. 2r=ta?i @n ce m=sur= condi?ia #emeii! @n
trecut! e1prim= uni&ersul spiritual generat de ortodo1ie. AC#.(erspective(!nr.282--1!p.91B
itemi de tipul eseu structurat! cu o #oarte mare utili'are @n testele de e&aluare #inal=
Aconcursuri! e1amene etc.B &i'ea'= un r=spuns a>teptat! diri:at cu a:utorul unor
cu&inte!sugestii etc. 3ste ceea ce @n didactic= se nume>te compunere 2 eseu dup= un plan
dat<
31< Pornind de la romanul "on de %i&iu Rebreanu! scrie?i un eseu de trei 4 patru pagini @n care s=
pre'enta?i iposta'ele dragostei @n &i'iunea autorului. Organi'a?i$&= compunerea urm=rind<
pre'entarea cuplurilor de @ndr=gosti?i din roman >i a tipului de rela?ie dintre
parteneri Adragoste nai&=! interesat=! p=tima>= est.B5
comportamentul aceluia>i persona: @n ca'ul @n care se raportea'= la parteneri
di#eri?i AIon #a?= de 7lorica! Ion #a?= de 2na etc.B5
mi:loace caracteristice #olosite de autor pentru a sugera percep?iile di#erite de
dragoste ale persona:elor5
alte iposta'e ale dragostei @n roman Adragostea #a?= de p=m@ntB5
&i'iunea autorului asupra dragostei >i prin ce strategii narati&e >i$o e1prim= Aclasa
a K$aB.
31.<Real'ati !pe ba'a planului simplu de te1t!re'umatul legendei Dragos !oda
31.<Scrie !din Lraso&!unde te a#li in &acanta de Craciun ! o scrisoare adresata bunicilor!in care sa
descrii locurile! oamenii si obiceiurile de sarbatori la care ai #ost martor .
31.<Reali'ati un te1t dialogat in care sa #olositi 'ece &erbe la modul imperati&.
itemi de tip eseu nestructurat< se &alori#ic= g@ndirea literar=! creati&itatea >i nu se impun
cerin?e de ordin structural<
31< Redacta?i o compunere despre tr=s=turile principelui e1emplar! surprinse de /rigore Urece
@n portretul lui Jte#an cel .are Acalsa a K$aB.
31< Reali'a?i un eseu despre &aloarea simbolic= a numelui @n ca'ul persona:ului dramatic Aclasa a
KII$aB
31.<Reali'e'a un poster 8 un a#is pentru un spectacol!la alegere.
itemi de tip eseu argumentat: se solicit= e1primarea >i argumentarea personal= >i original= a
ideilor >i re#lec?iilor @n leg=tur= cu o anumit= tem=<
31.<2rgumentat!i intr$un te1t de ma1imum doua pagini! ca poe'ia........este o opera lirica 8 #abula 8 pastel
31< 31prima?i! @ntr$o compunere de ma1imum dou='eci de r@nduri! opinia &oastr= re#eritoare la
#inalul basmului popular Creuceanu Aclasa a IK$aB.
31< Comenta?i o crea?ie #olcloric= @n &ersuri >i moti&a?i alegerea #=cut= Aclasa a )II$aB.
&. Modalit"(i alternative/complementare de evaluare la limba #i literatura
rom%n"
2l=turi de modalit=?il de e&aluare! de&enite de:a clasice! e1ist= o preocupare &i'ibil= de a
o#eri alternati&e! modalit=?i mai comple1e de apreciere a muncii ele&ilor care s= &i'e'e nu doar
cuno>tin?ele! ci >i aspecte de ordin afectiv 8 atitudinal care pot #i obser&ate @n acti&it=?ile de 'i cu 'i!@n
clas=! sau @ntr$o perioad= anumit= de timp! n clas i acas.
Observarea sistematic" #urni'ea'= pro#esorului e&aluator in#orma?ii asupra modului @n
care ele&ii rela?ionea'=! a modului @n care re'ol&= sarcinile prin acti&itate indi&idual= ori @n
interiorul grupului! a atitudinii #a?= de colegi. In#orma?iile! raportate la obiecti&ele cadru >i de
re#erin?=! &or #i @nregistrate @n fia de evaluare, sau scara de clasificare! puncte de re#erin?=
pentru notarea ele&ilor.
Pro#esorul poate reali 'a #ise speciale in care notea'a obser&atiile la di#erite tipuri de
acti&itati!data si puncta:ul!pe scala 1$1--!pentru #iecare criteriu din .Daca obser&a !de
e1emplu!competenta scripturala 8 de redactare a ele&ului obser&at!atunci &a urmari parametrii
precum<
criteriul continutului5
criteriul discursi&5
criteriul te1tual5
componenta te1tuala 5
aspecte #ormale.A )e'i 2. Pam#il!2--3.p.19,B

,roiectul! ca #orm= modern= de e&aluare! o#er= ele&ilor posibilitatea s= demonstre'e


ceea ce >tiu s= #ac=! s= le pun= @n &aloare abilit=?i de tot #elul. Reali'area unui proiect presupune
acti&it=?i di#erite care @ncep @n clas=! prin stabilirea temei! a modalit=?ii de lucru >i continu= acas=
pe parcursul c@tor&a 'ile sau s=pt=m@ni! perioad= @n care ele&ul 8 ele&ii se consult= @n permanen?=
cu pro#esorul5 se @nceie tot @n clas=! prin pre'entarea unui raport! @n #a?a colegilor! asupra
re'ultatelor ob?inute.
;emele care #ac obiectul proiectului de limb= >i literatur= romGn= se circumscriu celor
trei domenii ale disciplinei< comunicare! literatur! limb >i credem c= pot #i abordate de ele&ii
mari care >i$au @nsu>it unele tenici ale muncii de in&estigare 8 cercetare! pot sus?ine >i argumenta
opinii personale sunt capabili de anali'a >i interpretarea resurselor! pot #ormula conclu'ii
pertinente.
3laborarea proiectului impune parcurgerea unor etape< preg=tirea abord=rii proiectului
Aparticipan?i! rolul pro#esorului! structur= etc.B! stabilirea ariei de interese >i a tematicii!
identi#icarea >i selectarea resurselor! stabilirea elementelor de con?inut ale proiectului Apagina de
titlu! cuprinsul! introducerea 8 argumentul! de'&oltarea elementelor de con?inut! conclu'ii!
bibliogra#ie! ane1eB. 7iind reali'at sub #orma unui te1t! proiectul trebuie s= se supun= regulilor
discursului! @n general! a&@nd ca model discursul antic! specie a genului oratoric! care se
structurea'= @n urm=toarele etape<
e1ordiul AintroducereaB5
nara?iunea! di&i'iunea! probarea AargumentareaB5
respingerea AnegareaB argumentelor ad&ersarului5
perora?ia Aconclu'ii rostite cu @nsu#le?ireB.
Fn ca'ul @n care Cprodusul( &a #i pre'entat @n #a?a colegilor! atunci &orbitorul trebuie s= se
adapte'e aspectelor legate de cerin?ele &orbirii @n public. Comunicarea &i'ual= cu auditoriul!
adaptarea vocii la situaia de comunicare, la reaciile asculttorilor, cunoaterea aspectelor
comunicrii non-verbale sunt cerin?e ale pre'ent=rii oric=rui te1t @n #a?a unui auditoriu.
.anualele de liceu propun reali'area unor studii de ca' si de'bateri$ca modalitate
deabordare a #enomenului literar si cultural$ #inali'ate cu proiecte elaborate prin cooperare si
sustinute in #ata colegilor 1!ezi,in acest sens,programele pentru ciclul superior al liceului(
6valuarea proiectului &i'ea'= calitatea produsului >i Ccalitatea procesului(! adec&area la
tem=! &alori'area resurselor! selec?ia con?inutului! coeren?a intern=! rigoarea >tiin?i#ic=! logica
argument=rii! creati&itatea! pe de o parte! >i aspecte ce ?in de acti&itatea ele&ului 8 grupului<
@n?elegerea sarcinilor de lucru! ni&elul de per#orman?= atins! modul @n care au #ost utili'ate
documentele! aplicabilitatea >i utilitatea proiectului.
Consider=m c= aspectele semnalate pot #i structurate @ntr$o fi de evaluare! mult mai
sintetic=! #i>= la care ele&ul 8 ele&ii s= aib= acces >i care s= constituie un reper @n demersul creati&
>i de autoe&aluare.
,ortofoliul este un instrument de e&aluare comple1 pentru c= repre'int= re'ultatul
e1amin=rii >i aprecierii unor acti&it=?i >i produse Ateste! lucr=ri! proiecte! #i>e! cestionare etc.B!
reali'ate @n timp! >i poate #i considerat Cun portret al ele&ului @n calitatea sa de participant care
ac?ionea'= @n procesul educa?ional pe parcursul #orm=rii sale.( AC#. Coord....Dragomir!<ic
dictionar de management educational,2--1B
Reali'area unui porto#oliu la limba >i literatura romGn= depinde de un scop &i'at<
aB o evaluare de ansamblu! pe o anumit= perioad= Aun semestru! un an >colar! un
ciclu de @n&=?=m@ntB! ceea ce presupune o multitudine de documente< noti?e!
lucr=ri scrise! elaborarea de inter&iuri! :urnale de lectur=! proiecte! re#erate etc.5
bB evaluarea unei anumite competene $de e1emplu cometenta de redactare$
reali'area di#eritelor tiputi de te1te ori te1te deun singur #el<compuneri
libere!re'umate! recen'ii!te1te nonliterare etc.! situa?ie @n care porto#oliul &a
cuprinde documente subordonate acestei competen?e< de la planuri! ciorne!
redactri secvenionale! prima variant a lucrrii! p@n= la bibliografie!
nregistrri audio ale lucrrii etc.
Dup= in#ormarea ele&ilor @n leg=tur= cu tema Acon?inutulB porto#oliului se &or stabili! de
comun acord! termenele de control! de evaluare >i de notare #inal=.
Se recomand= aprecieri pe parcursul derularii porto#oliului care &or intra @n
componen?a aprecierii finale Asemestriale! anualeB. 3&aluarea &i'ea'= >i aspectul estetic!
creativitatea unor produse! capacitatea ele&ului de a se autoevalua
Se propune un model de C#il=( 8 #i>= de autoe&aluare a porto#oliului! care s=$l conduc= pe
ele& spre reali'area unui text scris ca @nceiere a unor acti&it=?i de scriere.
AC#.2.Pam#il!2--3!pp.2-3$2-"B
2
i
ii
iii iii
%I%&IO4RA@IE SE&ECTIVA %I%&IO4RA@IE SE&ECTIVA
bbb .3N$C NC! -urriculum >aional pentru nvmntul obligatoriu# -adru de referin!
3ditura Corint! Lucure>ti! 1,,9.
bbb .3N$CNC!-urriculum national! rograme colare pentru clasele a !-a 2 a !"""-a,;ria
curriculara $imba si comunicare, 3ditura Cicero! Lucure>ti! 1,,,.
bbb..3.C.;$C.N.C#,rograma scolara pentru clasa a",-a,-iclul inferior al liceului,$imba si
literatura romana!Lucuresti!2--".
bbb..3.C.;.$C.N.C.!rograme scolare pentru clasa a,-a,-iclul inferior al liceului,$imba si
literatuta romana,Lucuresti!2--".
bbb..3.C.;.$C!N.C.!rograme scolare pentru ciclul superior al lice)ului#$imba si literatura
romana!Lucuresti 2--+
bbb .3N$CNC! <etodologia aplicrii >oului -urriculum! &ol.I! Lucure>ti! 2--1.
bbb .3N$CNPP! 7nvarea activ 1ghid pentru formatori i cadre didacticeB! Seria
0Calitate8In#ormare(! Lucure>ti! 2--1.
bbb..3.N.$C.N.C.! Chid metodologic, ;ria curricular# $imb i comunicare 1liceuB! editura SC
2ramis Print SR%! Lucure>ti! 2--2.
bbb..3.C.$C.N.C.! Chid metodologic pentru aplicarea programelor de limba i literatura rom+n
1nvmnt primar i gimnazialB! Lucure>ti! 2--2.
bbb..3.N.$S.N.3!3.!Chid de evaluare la limba si literatura romana Lucuresti!2--1
bbb erspective! re&ist= semestrial= de didactca limbii >i literaturii romGne! editat= de 2NPRO!
3ditura Casa C=r?ii de Jtiin?=! Clu:$Napoca! anii I$ )II! nr.1$12! 2---$2--+.
Leldescu! /.! =ipuri de exerciii n predarea limbii rom+ne! 3DP! Lucure>ti! 1,+1.
Cergit! I.! <etode de nvmnt! 3DP! Lucure>ti! 1,9-!ed. aII$a!1,,9.
Cornea! Paul! "ntroducere n teoria lecturii! 3ditura Polirom! Ia>i! 1,,9.
Corni?=! /eorgeta! <etodica predrii i nvrii limbii i literaturii rom+ne, 3ditura Umbria!
Laia$.are! 1,,3.
Cucos!C#, edagogie generala!3ditura CPolirom(!Iasi!1,,9.
Cristea! S.! Dicionar de termeni pedagogici! 3DP!Lucuresti! 1,,9.
3#tenie! N.! "ntroducere n metodica studierii limbii i literaturii rom+ne! 3ditura Paralela "*!
Lucure>ti! 2---.
/agnM! R...! -ondiiile nvrii, 3ditura Didactic= >i Pedagogic=! Lucure>ti! 1,6*.
/oia! )istina! Didactica limbii i literaturii rom+ne pentru gimnaziu i liceu! 3ditura Dacia! Clu:$
Napoca! 2---.
/oia! )istian5 Dr=gotoiu! I.! <etodica predrii limbii i literaturii rom+ne, 3ditura Didactic= >i
Pedagogic=! Lucure>ti! 1,,*.
Pob:ila! 2.!3lemente de didactica a limbii si literaturii romane pentru ciclul primar!3ditura
CXunimea(!Iasi!2--6.
Ionescu! .iron5 Ci>! )asile! Atrategii de predare 2 nvare, 3ditura Jtiin?i#ic=! Lucure>ti! 1,,2.
Ionescu! ..5 Radu! I.! Didactica modern! 3ditura Dacia! Clu:$Napoca! 1,,*.
.anolescu! N. Acoord.B! Documentele profesorului# @epere didactice pentru folosirea manualelor
de limba i literatura rom+n ale 6diturii Aigma! Lucure>ti!2--2.
Neac>u! Ion Acoord.B! -atalog de enunuri 2itemi pentru limba i literatura rom+n, 3ditura Reci#!
Lucure>ti! 1,,6.
Nicola! I.! =ratat de pedagogie general! 3DP! Lucure>ti! 1,,+.
Pam#il!2lina! Didactica limbii si literaturii romane1pentruinvatamintul in limbile minoritatilor
nationale()gimnaziu,Clu:!3d. Dacia 2---.
Pam#il! 2lina, $imba si literatura romana in scoala##Atructuri didactice deschise. 3ditura Paralela
"* . !Pitesti 2--3.
Par#ene! C.! $iteratura n coal, edi?ia a II$a! 3ditura Uni&ersit=?ii 02l. I.Cu'a(! Ia>i! 1,,6.
Par#ene! C.! -ompoziiile n coal, edi?ia a II $a! 3ditura 0.oldo&a(! Ia>i! 1,,+ .
Par#ene! C.! <etodica studierii limbii i literaturii rom+ne n coal, 3ditura Polirom! Ia>i! 1,,,.
Pascan! %oredana$.iaela! ;bordarea textului literar liric in gimnaziu din perspectiva modelului
comunicativ,3ditura CLiblioteca /utenberg(!Campulung .oldo&enesc!2--6
Petean! 2na >i .ircea! 8colul lumii n F/ de *ocuri distractive! 3ditura Dacia! Clu:$Napoca! 1,,+.
Petini! 2ldo! :reinet i tehnicile sale! 3ditura C3DC! Lucure>ti! 1,,2.
Stan!..Acoord.BChid de evaluare#$imba si literaa!3ditura(2ramis(!Lucuresti!2--1.
Stanciu! ..! Didactica postmodern! 3ditura Uni&ersit=?ii! Sucea&a! 2--3.
Steele! X.! .eredit! Y.! ;emple! C.! $ectura i scrierea pentru dezvoltarea gndirii
critice!&olumul I Atraducere de Codru?a L=libanu 4 1,,9B! &ol.I! Centrul 3duca?ia 2---Z! Luc.! 2---.
Stoica!2drian Acoord.B! 6valuarea curenta si examenele#Chid pentru profesori !3d. Prognosis
!Lucuresti.!2--1.
Jerb=nescu! 2nara! -um se scrie un text! 3ditura Polirom! Ia>i! 2---.
'anale;
Cri>an! 2. Acoord.B! $imba rom+n# <anual pentru clasa a !-a! 3ditura Pumanitas 3duca?ional!
Lucure>ti! 1,,95 clasa a !"-a 4 1,,95 clasa a !""-a 4 2---5 clasa a !"""-a 4 2--1.
.anolescu! N. Acoord.B! $imba i literatura rom+n# <anual pentru clasa a ,-a! 3ditura Sigma!
Lucure>ti! 2---.
Costace! 2Acoord.B! $imba si literatura romana#<anual pentru clasa a ,"$a!/rupul 3ditorial 2rt!
Lucuresti!2--+.
i&