Sunteți pe pagina 1din 17

Introducere

TIB este disciplina de baza a tuturor asistentelor medicale care lucreaza la patul bolnavului.
Scopul studiului acestei materii este de a perfectiona asistenta medicala cu elementele de baza ale
profesiunilor, fata de care nu-si pot indeplini sarciniile ce le revin in opera de ocrotire a sanatatii.
Cunoasterea tehnicilor corecte de ingrijire a bolnavului determina in mare masura calitatea
muncii asistentei. Aceste cunostiinte imbinate cu constientizate si cu inalt sentiment de
responsabilitate contribuie la imbunatatirea calitatii ingrijiri bolnabuilor din unitatile sanitare
ambulatorii si spitalicesti.
Contintutul disciplinei prinvind tehnicile ingrijirea bolnavului este foarte vast, el contribuie
prin scopul pe care il are la ingrijirea bolnavului.
TIB-ul cuprinde toate verigile de munca ale asistentei medicale si si anume
!rimirea bolnavului in spital"
Ingrijireile generale acordate acestuia"
Asistenta la e#aminarea bolnavului"
Supravegherea acestuia"
Alimentatia"
$ecoltarile de produse biologice si patologice"
%#aminarile curente"
Tehnicile testarilor"
!regatirea bolnavilor pentru e#aminarile complementareradiolog&, endoscopie"
Tehnica tratamentului fisic si medicamentos"
!articularitatile de ingrijire ale diferitelor ategoirii de varsta si de boli
TIB-ul trebuie sa se ocupe si cu problemele mediului optim de spitalizare, simtul estetic al
asistentei, imbinat cu cunostiintele ei de specialitate pot contribui la realizarea unor conditii de
mediu cat mai prielnice vindecarii bolnavului.
Asistenta medicala si sarcinile ei
Asistenta medicala este un cadru ethnic realizat nou specializat in munca medico-sanitara
situate pe cea mai inalta treapta a cadrelor medii sanitare.
Aplicarea metodelor medicale de tratament bazate pe o inalta tenicitate, e#tinderea si intarirea
muncii profilaptice, largirea sferei de activitate si de respectarea a cadrelor medii su necesitatea
introducerii unei pregatiri tehnice, pregatire care poate fi cladita numai pe o baza solida de cultura
generala.
Astfel a luat nastere asostenta medicala, cadru mediu cu inalte cunostiinte de tehnici generale
si de specialitate la reprezentarea unui cadru ralativ nou mee#istent in trecut in retelele noastre care
preia o serie de sarcini ale medicului, contribuind in acelasi timp la ingrijirea active a bolnavului.
'ocul de munca ala sistentei medicale este spitalul, policlinica sau terenul in cadrul
circumscriptiei sanitare.
Asistenta pentru a putea duce o munca buna in aceste institutii trebuie sa cunoasca bine atat
ca structura car si ca functionalitate sectia in care lucreaza.
Asistenta medicala este pregatita pentru ingrijiriea bolnavilor gravi, ea tine sub supraveghere
permanenta pacientul, urmarind toate complicatiile si accidentele posibile boli de baza si ale
tratamentului aplicat pe care trebuie sa le recunoasca in toate amanuntele si se le recunoasca in caz
de nevoie. !osedand cunoastiinte necesare de patologie si terapie, ea va intervenii in limita
sarcinilor sale in toate cazurile de urgenta pentru a nu pierde nici un moment pana la sosirea
medicului.
Asistenta medicala cunoaste tehnici curente ale e#aminarilor complementare necesare
stabilirii diagnosticului. %a e#ecuta recoltarile de produse biologice si patologice, pregateste
pacientul pentru e#aminarile paracliniceradiologie,endoscopie.
Asistenta efectueaza formele legate de internarea si iesirea bolnavilor din spital, tine la current
evidenta administrarii medicale ale bolnavilor facand notarile in foaia de observatie si de
temperature.
!e baza indicatiilor date de medic foaia de observatie pregateste condica de medicamnete
formuleaza regimul dietetic al bolnavilor si aigura distribuirea lui cu ajutorul personalului
subaltern.
Administreaza medicamente si supravegheaza efectul lor semnaland orice schimbare s-ar afla
in starea bolnavului . stributiile asistentei medicale pot fi e#ercitate si in policlinica precum siu pe
teren(la domiciliul pacientului).
In urma activitatii la locul de munca sau prin cursuri de perfectinare asistenta poate sa se
specializezein ramurile de radiolog&, fizioterapie, stomatologie.
Caracterele morale ale asistentei medicale
Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care se bazeaza pe cunostiinte
profesionale si calitati morale deosebite. Bolnavul cand se interneaza in spital sau se supune unui
tratament ambulatoriu isi incredinteaza sanatatea si chiar viata in mainile acelor care chiar il
ingrijesc.
Aceasta incredere nu poate fi acordata decat unor oamneni demni de acest lucru si care dau
dovada de mare responsabilitate.
Ingrijirea bolnavului reprezinta o mare raspundere fata de viata si sanatatea bolnavului, fat de
colectivitatea dar in special fata de constiinta noastra personala.
Constiinciozitatea este o urmare fireasca a unei bune pregatiri profesionale.
Asistenta medicala poate indeplini in bune conditii sarcinile ei profesionale numai daca are
suficiente cunostiinte profesionale.
!entru a putes lucra la patul bolnavului este nevoie de oameni foarte bine pregatiti.
Baza pregatirii teoretice si practice se castiga in scoala. Cunostiintele accumulate aici vor servi
in viata numai in cazul cand insusirea cunostiintelor s-a facut temeic.
*upa terminarea scolii dezvoltarea cunostiintelor profesionale nu trebuie sa se opreasdca aici,
progresul stiintelor medicale se face intr-un ritm rapid ceea ce necesita in permanenta aplicarea
metodelor noi de munca.
!regatirea temeica si permanenta inlatura rutina , una din piedicile cele mai mai din calea
progresului. %ste datoria fiecarui cadru sanitar& de a transmite mai departe e#perienta sa castigate
in munca. !astrarea secretului professional este o datorie fundmanetala a cadrelor sanitare. Tot ceea
ce asistenta afla de la bolnav, despre bolnav si boala lui sau de la medici din analize de laborator
din buletinul de e#aminare sau din foaia de observatie, confidentele facute de bolnav sau de familia
bolnavilor, datele culese au ocazia vizitelor la demonstrarea, toate aceste a constituie obiectul
pastrarii secretului professional.
Secretul professional nu se discuta cu nimeni nici macar in serviciu, cu atat mai putin in
familie au in cercuri de prieteni.
Secretul professional poate fi divulgate numai in fata inst. +udec. la cerere.
Conditia esentiala pentru a depune o munca de calitate este dragostea de profesie si munca.
Atitudinea fata de bolnav hotaraste alaturi de tehnicitate si pregatirea profesionala, calitatea si
valoarea muncii asistentei. %a trebuie sa fie intotdeauna atenta si amabila fata de bolnavi.
'a patul bolnavului ea trebuie sa se dedice numai sarcinilor ei de ingrijire sis a uite tot ceea
ce este in afara de bolnav. Atitudinea fata de bolnav trebuie sa fie corespunzatoare gravitatii si
temperamentului bolnavului, dar intotdeauna principal si lipsita de e#agerari. Incurajarea cu buna-
voie poate face mai suportabila suferinta bolnavilor cronici, in schimb, aceeasi atitudine fata de un
bolnav acut, ar putea face impresia ca asistenta este lipsita de seriozitate.
Trebuie sa imprime optimism bolnavilor in stare grava si sa tina treaza dorinta de a trai si se
vindeca. !entru aceasta munca asistenta primeste cea mai mare rasplata, prin bucuria pe care o are
cand ii vede pe fostii bolnavi in stare grava, parasind patul vindecati sau ameliorati.
Bolnavul mai ales daca se gaseste in stare grava, are permanenta banuiala ca I se ascunde
ceva asupra starii generale. *in acest motiv, trebuie evitate discutiile sau comunicarile soptite
medicului in fata bolnavului. Tot ceea ce vrem sa-i ascundem bolnavului, se va discuta in afara
bolnavului. Bolnavul incredinteaza sanatatea si uneori viata in mainile a.m. si medicului, din acest
motiv prima lor sarcina este de a castiga increderea bolnavului.
Asigurarea evidentei si miscarii bolnavului. Internarea, transferul, externarea.
Internarea in spital constituie pentru bolnav o etapa deosebita in viata sa deoarece se
realizeaza in scopul vindecarii sale. In cadrul serviciului de privire, bolnavul are primul contact cu
spitalul la biroul de internari.
Primirea si pastrarea efectelor si documentelor bolnavului
Scopul asigurarea evidentei bolnavilor internati in spital la serviciul de primire prin
inregistrarea lor la internare si iesire pe baza documentelor sale (bilet de trimitere, internare si
iesire).
Materiale necesare: registru de intrare-iesire, bilet de internare (trimitere), ,.-. foaie de
observatie, un caiet pentru intocmirea proceselor verbale, hartie pentru eliberarea bonurilor de
haine.
%tape de e#ecutie
!rimirea bolnavului la biroul de internari
Identificare bolnavului (actelor de identificare)
.erificare biletului de trimitere
Inregistrarea datelor pers in registrul de intrari-iesiri
!regatirea bolnavului pentru e#amenul medical
internare
/. pastrarea efectelor bolnavului
inregistrarea hainelor si efectelor bolnavului
intocmirea si elibearera
dezinfectarea si depozitarea
invelirea hainelor in manta de protective pentru a le feri de praf si umezeala, murdarie
asezarea hainelor pe un umeras iar a pieselor mici intr-un saculet ane#at, prevazut cu un bon
pe care se scriu datele de identitate ale bolnavului
depozitarea hainelor la magazia de efecte ale bolnavului, acestea fiind preluate la iesirea din
spital pe baza bonului.
0. Pastrarea documentelor bolnavului
Inventarierea unor documente sau alte valori si inscrierea lor intr-un process verbal in /
e#emplare
!astrarea acestora la administratia spitalului de unde se elibereaza la a#ternarea bolnavului
*ocumentul de internare se ane#eaza la ,.-.(bilet de trimitere de la medical de familie,
cupon de pensie sau adeverinta de salariat, copie de pe B.I. sau C.I. si alte copii 1ero# de pe
biletele de iesire anterioare etc.)
Primirea bolnavilor internati si repartizarea lor in sectia de paturi
*e la serviciul internarii bolnavului este condus la sectia de specialitate indicate de medical
care a internat bolnavul. Aici medical sef de sectie hotaraste salonul in care va fi internat tinand
seama de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii.
%tape de e#ecutie
Timpi de e#ecutie
2. !rimirea bolnavului de catre asistenta sefa
Asistenta sefa inregistreaza datele de identificare de pe ,.-. in registrul de intrari-iesiri a
sectiei
3oteaza pe ,.-. nr de inregistrari din registrul de sectie
Completeaza o ane#a la foaia de alimentative pentru ca noul sosit sa primeasca alimentatia
necesara din ziua internarii sale
!reda bolnavul asistentei de salo
/. !reluarea bolnavului de catre asistenta de salon
Asistenta de salon indruma bolnavul in salonul indicat
Ii face cunostinta cu ceilalti bolnavi din salon
Il ajuta sa-si aseze obiectele pers pe noptiera
Ii adduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara al sectiei pe care il va citi
pacientului
I se e#plica bolnavului ce are de facut in vederea recoltarii produselor pentru analize de
laborator si pregatirea pentru investigatii
Intocmirea conditiei de evidenta a miscarii bolnavilor in sectie
Scop: asigurarea evidentei bolnavilor internati in sectie pe baza foii de observatie. Asistenta
sefa asigura in condica intrare-iesire a sectiei evident bolnavilor internati. 4ilnic totalizeaza datele
primate de la ceilalti asistenti care raporteaza nr bolnavilor din saloanele lor si nr paturilor libere.
Condica de intrate-iesire a sectiei are urmatoarele rubric
r curent nr de inregistrare, numele si prenumele bolnavului, data internarii, salonul,
diagnosticul, data iesirii, starea la iesire.
!atele totalizate privind nr de paturi libere si nr de bolnavi din sectie sunt communicate zilnic
biroului internari.
"oaia de observatie se pastreaza intr-o mapa pentru fiecare salon, intr-un loc inaccesibil
pacientilor deoarece unele date cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza.
*upa iesirea bolnavului ,.-. de pastreaza in arhiva sectiei sau a spitalului in ordinea plecarii (data
iesirii) bolnavului.
Completarea datelor gelerale ale ,.-. si a documentelor de miscare a bolnavului
".#.5 dosarul bolnavului pentru perioada internarii sale. Aceasta este un document medico-
legal, stiintific si de gestiune constituind un instrument necesar activitatii personalului sanitar&
deoarece ea sintetizeaza riguros, stiintific datele e#amenului clini, evolutia pacientului si
tratamentul. *upa inregistrarea bolnavilor se va complete partea generala de ,.-.
Iesirea se face pe baza unui bilet de iesire din spital scris de medic sai asistentul medical.
Spitalul poate interna bolnavi si prin transfer de la un spital la altul fiind necesara completarea unu
bilet de transfer.
#rganizarea si efectuarea iesirii sau transferul bolnavului
Se vor aduna toate documentele necesare pentru intocmirea epicrizei (bilantul internarii) si
pentru completarea biletului de iesire.
$tape de executie %impi de executie
2. Pregatirea pentru iesirea bolnavilor !regatirea documentatiei necesare pt
momentul plecarii bolnavului este strct
stabilit de catre medical currant
Instiintarea fam privind iesirea sau transferul
(se va face cu /-0 zile inainte
/. Pregatirea psi&ica a bolnavului pentru
externare sau transfer
Informarea acestuia cu /-0 zile inainte de
e#ternare sau transfer
%ducarea bolnavului privind regimul dietetic
si tratamentul prescris la e#ternare, conduit
dupa transfer
0. Se noteaza in condica de sectie externarea
sau transferul
Se comunica asistentei sefaa si medicului
decizia de e#ternare a bolnavului din sectie
Se noteaza iesirea din condica insotita de
data si ora plecarii pacientului
Se scoate din evidenta alimentatia
6. Pregatirea fizica a bolnavului pentru iesire
sau transfer
Administrarea medicatiei prescrise pt ziua
respective
Se ajuta bolnavul sa-si primeasca hainele de
la magazine contra bonului si se preda
hainele de spital
7. %ransportul bolnavului transferat Bolnavul transferat va si insotit pana la
sectia sau spitalul in care urmeaza sa fie
internat
Se recupereaza inventarul spitalului in care a
fost internat (patura, cearceaf, perna).
Asigurarea conditiilor de igiena si comfort
!regatirea patului si accesorile lui
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece
majoritatea timpului unde se asigura aingrijirea.
!atul trebuie sa fie de / m lungime, 89-:9 cm latime si ;9 cm inaltime, este prevazut cu
saltea pentru a satisface cerintele de odihna ale pacientului, asiguramndu-I posibilitatea adaptarii
unei pozitii commode, cat si pentru manipularea lui de personalul de ingrijire.
!artea principala utila este somiera metalica confectionata din sarma ino#idabila, bine
intinsa pe un cadru de fier.
Accesorile patului sunt
Salteaua"
2-/ perne"
!atura cu lenjerie de pat(/ cearceafuriunul simplu si unul plic"
<usama"
/ fete de perna"
Aleza sau traversa(aleza=confectionata din cauciuc avand rol de protectie pentru pat, se
aplica pe pat peste saltea oferind protectie impotriva umiditatii si a contaminarii)
!regatirea patului are ca scop asigurarea conditiilor igienice de comfort pentru odihna si
ingrijirea bolnavului.
!regatirea patului poate fi e#ecuta de 2-/ persoane
%tape de e#ecutie Timpi de e#ecutie
2. pregatirea materialelor Se aleg materiale necesare
Se aseaza materiale pen un scaun langa
spatarul patului
Se indeparteaza noptiera de langa pat
/. intinderea cearceafului Cearceaful simplu se pune peste saltea la
mijlocul patului
Cu o mana se desface o parte a cerceafului
spre cap, iar cu cealalta mana se intinde spre
partea opusa
Se intinde cearceful sub saltea la capatul
patului
0. e#ecutarea colturilor In forma de plic Cu o mana se prinde partea libera a
cearceafului la o distanta egala cu lungimea
marginii care atarna si se ridica in sus langa
saltea
In tringhiul format se introduce sub saltea
partea care depaseste salteaua
Se lasa in jos partea ridicata la merginea
saltelei si se introduce sub saltea restul
tringhiului impreuna cu partea laterala a
cearceafului
Se aseaza musamaua la mijlocul patului si se
acopera cu aleza
6. asezarea cearceafului de patura Se aseaza al / lea cearceaf peste care se
intinde patura
<arginea cearceafului dinspre cap se
rasfrange peste patura
Atat cearceaful de pat cat si patura se
introduce sub saltea la capatul de la picioare,
dup ace s-a efectuat o cuta pentru a da
largimea necesara miscarii picioarelor
bolnavului
Colturile paturii si cearceafului se e#ecuta ca
la pct 0
7. Asezarea pernelor ,iecare perna se imbraca cu fata de perna, se
aseza perna pe pat si se da coptiera langa pat
Sc&imbarea len'eriei de pat cu bolnavul in pat
Scop > asigurarea conditiilor igienice de comfort pentru odihna si ingrijirea bolnavului
Materiale necesare > cearceaful de pat, patura, fete de parna, aleza, musama, sac de rufe .
Tehnica este efectueata de /-0 cadre medii asezat de o parte si de alta a patului.
%tape de e#ecutie Timpii de e#ecutie
2. !regatirea materialelor necesare 'enjeria se impatureste si se aseaza pe scaun
in ordinea intrebuintaripatura si cearceaf se
impaturesc in 0 sub forma de armonica,
aleza cu musamaua se ruleaza in latime,
cearceaful de pat va fi rulat in lungi:me intr-
o singura directie
/. pregatirea psihica a bolnavului Se anunta bolnavul si se e#plica simplitatea
tehnici pentru a nu-I creea starii emotive.
0. pregatirea fizica a bolnavului Se aseaza bolnavul in pozitie de decupid
lateral stang-drept
6. schimbarea cearceafului de pat Spalare pe maini cu apa si sapun
Asistenta sin partea dreapta prinde bolnavul
cu mana stanga in a#ial stanga a bolnavului
sprijinandu-I capul de antebrat
Se trage perna cu mana dreapta spre
marginea patului
Se flecteaza usor gambele bolnavului spre
coapsa
Se intoarce bolnavul in decupid lateral drept
sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si
genunchilor
Se mentine bolnavul acoperit in aceasta
pozitie
Asistenta din partea stanga ruleaza
cearceaful, musamaua si aleza murdara prin
spatele bolnavului
Cearceaful, musamaua si aleza pretite
anterior se deruleaza pe jumatatea libera a
patului fara ca lenjeria curate sa atinga pe
cea curate
Asistenta din partea dreapta flecteaza
membrele inferioare ale bolnavului
Sprijinand bolnavul in regiunea omopletilor
si sub genunchi se adduce in decupid dorsal
cu foarte mare atentie
!rinzand bolnavul de a#ial dreapta asistenta
din partea stanga il ridica usor si introduce
mana sub spatele bolnavului
Se sprijina capul bolnavului pe antebratul
drept al asistentei
Cu mana dreapta se trage perna si se aseaza
capul bolnavului
Sprijinand bolnavul de spate se adduce in
decupid lateral stang ce mentine bolnavul in
aceasta spozitie
Asistenta dinpartea dreapta ruleaza lenjeria
murdara, aceasta se introduce in sacul
special
Se intinde bine cearceaful, musamaua si
aleza sip e cealalta jumatate a patului
Se e#ecuta colturile
Sprijinand bolnavul in regiunea omoplatilor
si sub genunchi se readuce in decupid dorsal
cu foarte mare atentie
Spalare pe maini su apa si sapun
-bservarea pozitiei bonavului
!ozitia pacientului in pat este determinate de boala si starea generala. Bolnavul poate
avea o pozitie active, pasiva si fortata.
!ozitia activa bolnavul se misca singur neavand nevoie de ajutor, pozitia sa fiind
identical cu cea a omului sanatos.
!ozitia pasiva in stare grava pacientul este lipsit de forta si are nevoie de ajutor pentru
miscare si schimbarea pozitiei.
!ozitia fortata pacientul are o pozitie neobisnuita impusa de boala sau de necesitatea
efectuarii unui tratament
Aceasta pozitie este intalnita in fracture, in crize abdominale.
2. pozitia decupid dorsal
a. bolnavul este culcat pe spate cu fata in sus fara perna, este indicate in unele afectiuni ale
coloanei verticale.
b. Bolnavul este culcat pe spate cu fata in sus, pe o perna subtire. %ste idnicat in
anemiiposthemoragice, in afectiuni cerebrale
c. Bolnavul este culcat pe spate cu fata in sus si cu / perne.
/. pozitia de decubit lateral(drept sau stang)- bolnavul este culcat pe o parte?dreapta sau stanga
cu o perna sub cap cu membrul inferior care este in contract cu suprafata patului intins, iar
celalt indoit si spatele sprijinand cu o perna sau un sul, aceasta pozitie este indicate in
meningita, pleurezi5acumulare de lichid in cavitatea pleurala.
0. pozitia decubit ventral > bolnavul este culcat pe abdomen cu fata in jos, capul esteintors
intr-o parte, bratele indealungul corpului sau flectate si asezate la stanga si la dreapta
capului cu partea palmara pe suprafata patului. Sub glezne se aseaza un sul sau picioarele
pot fi mentinute in unghii drept printr-un gol creat intre saltea si tablia patului.
%ste indicate in cazul pacientilor inconstienti, in caz de paralizie si la cei cu escare ale
regiuni sacrate.
6. pozitia sezanda
a. in pat bolnavul este mentinut sezand in patul sau, trupul realizand un unghi de :9
9
cu
membrele inferioare prin ridicarea azonierei patului. In cazul in care paturile au somiera,
pozitia se realizeaza cu ajutorul rezamatorului de spate sau cu 6-7 perne. @ambele sunt in
semifle#ie sub genunchi se aseaza un sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaza
sprijinatorul. Sub brate se plaseaza cate o perna se intalneste la bolnavi dispneici in criza de
astm bronsic si insuficienta cardiac. Aceasta pozitie favorizeaza respiratia
b. in fotoliipacientul s-a asezat confortabil in fotoliu si acoperit cu o patura
7. pozitia semisezanda se realizeaza sprijinand spatele bolnavului cu / perne, sub talpi se
aseaza un sprijinator pentru ca bolnavul san u alunece spre e#tremitatea distala. %ste
indicate in primul ajutor acordat bolnavului cu tulburari de deglutitie, comatosiilor si in
cursul anesteziei generale.
;. pozitia sezanda cu gambele atarnate se realizeaza la marginea patului din pozitia sezanda
sub picioarele bolnavului se aseza un tamburel
A. pozitia decliva(trendelenburg) se realizeaza prin coborarea patului la e#tremitatea pro#imala
cu ;9
9
, incat bolnavul sta cu capul mai jos decat corpul. %ste indicate in anemii grave in
hemoragii ale membrelor inferioare, ale organelor genitale dupa intervetie ginecologica
8. pozitia proclina se obtine prin ridicarea e#tremitatii pro#imale a patului, este inversul
pozitiei declivei
:. pozitia ginecologicapacienta este asezata pe spate cu coapsele flectate pe abdomen si
genunchii indepartati
29. pozitia genupectoralabolnavul se aseaza in genunchi, acestia fiind usor indepartati, pieptul
atinge planul orizontal, iar capul este intors intr-o parte. %ste indicate in e#plorari
rectale,rectoscopie sau tuseu rectal.
Masurarea %ensiunii Arteriale
Scop: evaluarea functiilor cardiovasculare, forta de contractie a inimii, rezistenta
determinate de elasticitatea si calibrul vaselor. %lemente de evaluattensiunea arteriala-sistolica,
tensiunea arteriala minima-diastolica.
<aterial necesar
- aparat pentru masurarea tensiunii arteriale cu mercur $iva $occi cu manometru
- stetoscop
- tampon de vata
- alcool
- creion cu piz rosu si albastru
<etode de detrminare
a. palpatorie
b. auscultatorie
interventiile asistentei
a. prin auscultatorie
- pregatirea psihica a pacientului
- asigurarea repausului fizic si psihic timp de 27 min
- spalarea pe maini cu apa si sapun
- se aplica manseta pleumnatica pe bratul pacientului sprijinit si in e#tensie
- se fi#eaza membrane stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioare a mansetei
- se introduce olivele stetoscopului in ureghe
- se pompeaza aer in manseta pleumatica cu ajutorul parei de cauciuc panala disparitia
zgomotelor pulsative
- se descomprima progresiv aerului din manseta prin deschiderea supapei pana cand se
percepe primul zgomot arterial(care reprezinta valoarea tensiunii arteriale ma#ima sau
sistolice)
- se retine valoarea indicate de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi
consemnata
- se contina descomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
- se retine valoarea indicate de coloana de mercur sau de acul manometrului, in momentul in
care zgomotele dispar aceasta reprezinta tensiunea arteriala minima
- se noteaza in valoarea obtinuta cu o linie orizontala de culoare rosie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur
- se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatial rezulatat cu albastru
- in alte documente medicale se inregistreaza cifric
%# T.A ma#ima 5 279mmBg
T.A minima 5 A7 mmBg
T.Amin5 T.A ma#?/ C2
- se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membranele cu alcool
b. metoda palpatoriedeterminarea prin palparea arterei radiale
- nu se foloseste stetoscopul biauricular
- etapele sunt identice etapei auscultatorie
- are dezavantajul obtinerii unor valorii mai mici decat realitatea, palparea periferica fiind
posibila numai de reducarea accentuate a compresiunii e#terioare
*% $%TI3DTE
<anseta pneumatica va fi bine atasata de bratul pacientului
<anometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face detrminarea
<asurarea va fi precedata de linistirea pacientului
In caz de suspiciune se repeat masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului
'a indicatie medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate
Masurarea pulsului
!ef:senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale comprimata pe un
plan rezistent.
Scopevaluarea functiei cardio-vasculare, si elemente de apreciatritmicitatea,
frecventa si amplitudinea.
(ocuri de masurareorice artera accesibila palparii care poate fi comprimata pe un
plan osos artera humerala , artera radiala, artera temporala, artera carotida, artera femorala,
artera plopilee, artera pedioasa, artera tibiala.
Materiale necesare ceas cu secundar, pi# cu culoare rosie
Interventiile asistentei
pregatirea psihica a pacientului"
asigurarea repausului fizic si psihic timp de 27 min,"
spalarea mainilor, reperara arterei"
fi#area degetelor palpatoare pe traiectul arterei"
e#citatea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor"
nr pulsatilor timp de un min"
consemnarea valori obtinerii printr-un pat pe ,.T tinand cont ca fiecare linie
orizontala reprezinta 6 pulsatii"
unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei "
consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si caracteristice pulsului"
copil mic 5 299-2/9 p?min
29 ani 5 :9-299 p?min
Adult 5 ;9-89 p?min
.arstnic 5 peste 89-:9 p?min.
Masurarea respiratiei si notarea in foaia de tratament
Scopevaluarea functiilor respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei boii, al
aparitiei unor complicatii
%ipuri de respiratii:
costal superiorintalnind la femei prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice datorita
maririi diametrului ante-posterior in timpul respiratiei
costal inferior intalnit la barbate prin marirea diametruui lateral al cutiei toracice
abdominal intalnit la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice
$lemente de apreciat
Tipul respiratiei, ritmul, frecventa si amplitudinea
Materiale necesare
Ceas cu secundar, foaia de tratament, creion de culoare verde
Interventiile asistentei
asezarea pacientului in decubit dorsal fara a e#plica tehnica ce urmeaza a fi efectuata
plasarea mainii in fata palmara pe suprafata toracelui
nr inspiratiilor timp de un minut
consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperature(fiecare linie
orizontala a foii reprezinta / respiratii)
unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta cat si caracteristicile
respiratiei
aprecierea celorlalte elemente ale functiilor respiratorii se face prin simpla observare a
miscarilor respiratorii
!entru foaia de temperatura in care respiratia este inscrisa cu valori ce cresc din 7 in 7 pentru
fiecare linie orizontala se considera o respiratie
,recventa respiratorica > nr respiratilor minime este influentata de varsta, se#
la nou nascut > 09-79 rot?min"
/ ani > 27-/7 resp?min"
2/ ani > 27-/7 rot?min"
Adult 2;-28 resp?min"
Varstnic 15-25 resp/min;

S-ar putea să vă placă și