1

BILET DE EXAMEN Nr. 1

Entamoeba hystolitica. Morfologie.

-Este specia patogena, colonizeaza intestinul gros
-Trofozoitii si chistii se gasesc in fecale
-Importanta diferentierea de amibele saprofite (se face diferentierea dupa nr de nuclei)
-Au mobilitate asigurata prin pseudopode, chistul este imobil
-Langa ape (piscina, lacuri) traiesc amibe care pot deveni patogene: Naegleria, Acanthamoeba(mortalitate
crescutameningita, piscine neclorinate suficient)
-Parazitul poate fi prezent in organismul uman in 2 forme : vegetativa (trofozoit) si chist:
Forma vegetativa: este constituita dintr-un nucleu cu nucleol central inconjurat de citoplasma cu 2 zone
(endoplasma la interior si ectoplasma la exterior)
-Parazitul format in aceasta forma prezent in intestinul gros al organismului precum si la distanta (localizarile
extra-intestinala)
-In functie de comportamentul parazitului fata de organismul uman, forma vegetativa poate avea doua
aspecte:
Forma hi stol i ti ca parazi tul poate avea di mensi uni mari (20-40 mi croni )
este foarte mobi l si se hraneste cu hemati i si l ezeaza tesuturi l e (de aceea se
numeste si hi stol i ti c)
Forma mi nuta parazi tul are di mensi uni rel ati v mi ci (15-20 mi croni )
el emi te l ent pseudopode, se hraneste cu chi m gastri c si fl ora i ntesti nal a, are
capaci tatea de a se transforma i n chi st
Forma chistica: parazitul poate fi eliminat prin fecale, asigurand transmiterea inter-umana a parazitozei
-Transformarea formei minute in chist presupune o serie de etape intermediare prechistice in care se
sintetizeaza un invelis exterior gros care va permite supravietuirea chistului in conditiile precare oferite de
mediu extrem
-Chistul este rezistent la pH-ul acid al stomacului pe care trebuie sa il tranziteze in drumul lui spre intestinul
gros
-Chistul poate fi inlaturat prin filtrare si distrus prin fierbere
-Chistul matur are forma sferica sau ovalara cu un diametru de 15 microni si contine:
4 nucl ei rezul tati di n dubl a di vi zi une bi nara a nucl eul ui
1-4 baghete si derofi l e rotunj i te l a capete, numi te si corpi cromatoi zi




2

Fascioloza aspect clinic i tratament.

Aspect clinic
-Fascioloza este specifica bovinelor (pasunile contaminate cu fecale ce contin parazitul)
-La om se manifesta prin:
faza de mi grare a parazi tul ui si i nstal are i n cai l e bi l i are: febra, dureri abdomi nal e,
asteni te, al terarea stari i general e (2 l uni )
faza de l ocal i zare bi l i ara: hepatal gi i , i cter (pri n obstructi a cai l or bi l i are de catre
parazi ti i adul ti )
Diagnostic: Serologic RFC, Parazitologic (materiile fecale) pentru evidentierea oualelor de parazit
prin examen microscopic pe preparat proaspat, Hematologic (eozinofilie), echografie, tomografie
computerizata
Tratament: Emetina, Bithionol



BILET DE EXAMEN Nr. 2


Amibiaza aspect clinic i tratament.

Aspect clinic
-Se manifesta printr-o incubatie lunga
-Are un debut insidios cu discomfort abdominal si dureri in fosa iliaca D (simuleaza uneori
apendicita)
-Poate avea debut brusc cu dureri abdominale, tenesme rectale si scaune diareeice cu aspect muco-
sanguinolent
-In conditiile unui tratament corespunzator boala se vindeca prin cicatrizarea ulceratiilor
-Complicatii posibile: hemoragia si perforatia urmata de peritonita ca urmare a distrugerii
structurilor intime ale peretelui intestinal
Diagnostic
Serologic:
ELI SA testeaza prezenta anti genel or speci fi ce parazi tul ui i n materi i l e fecal e
hemagl uti nare i ndi recta (pt formel e i ntesti nal e)
i munofl orescenta ( pt f ormel e extrai ntesti nal e)
Parazitologic:
mi croscopi c i n f ragmentel e muco-sangui nol ente di n scaunul proaspat emi s, se
evi denti aza formel e chi sti ce al e parazi tul ui si eventual trofozoi ti
coprocul tura pe medi u Loef fl er se i nsamanteaza materi i fecal e i n care exi sta
chi sti , control ul mi croscopi c al cul turi i va evi denti a parazi tul i n forma de trofozoi t
Tratament: Metronidazol sau Fasygin
-Se urmareste reechilibrarea hidro-electrolitica a pacientului (in cazul diareei acute)




3

Fasciola hepatic ciclul biologic.

-Ouala neembrionate eliminate de parazit ajung in colon unde sunt eliminate o data cu materiile
fecale (procesul necesita umezeala, temperatura de 20
o
-25
o
, timp de 10 zile)
-Din ou apare larva = miracidum, in mediul acvatic va se va transforma in cercar unde se vor inchista
pe suprafata planterlor acvatice
-Omul se va infesta cand ingereaza apa sau produsele vegetale crude contaminate
-Apoi in tubul digestiv va avea loc dechistarea si eliminarea cercarilor care vor traversa peretele
intestinal si se vor fixa in canalele biliare unde se maturizeaza si devin adulti (vor excreta oua in
aprox 3 luni de la infestare)



BILET DE EXAMEN Nr. 3


Giardia lamblia - morfologie.

-Trichomonas nu prezinta chisti
-Miscarea se datoreaza flagelilor lungi
-Multiplicare directa (diviziune)
Parazitul prezinta 2 forme : vegetativa (trofozoit) si chist:
Forma vegetativa: parazitul are aspect piriform cu o extremitate ant rotunjita si una post usor
efilata (10-20 microni lungime)
-In regiunea ant are 2 nuclei mari si 6 chinetonuclei din care pornesc 4 perechi de flageli (1 pereche
ant si 1 post si 2 perechi ventrale)
-In partea sup a corpului prezinta o depresiune cu rol de fixare a parazitului pe mucoasa intestinala
numita disc adeziv
Forma chistica: are forma sferica sau ovalara (10 microni)
-Chistul este marginit de un perete gros care adaposteste in interior 2-4 nuclei si resturi de flageli
-Chistul este forma de rezistenta in mediu exterior si totodata de diseminare interumana a
parazitozei


Tenioze aspect clinic.
-Bolnavii pot prezenta dureri abdominale, constipatie, diaree
-Uneori boala este marcata de prezenta proglotelor in in materiile fecale
-Copii pot prezenta in plus fenomene neurologice cu tulburari de memorie si insomnii
Diagnostic: se face prin examen macroscopic si microscopic al proglotelor sau a scolexului eliminat o
data cu materiile fecale
Tratament: Niclosamid (se administreaza dimineata pe stomacul gol si se urmareste eliminarea
scolexului in materiile fecale)
-Se apreciaza eficienta tratamentului si respectiv vindecarea bolnavului numai o data cu eliminarea
scolexului (remanenta acestuia duce la regenerarea proglotelor si reconstituirea parazitului la
dimensiunile de adult, concomitent cu aparitia simptomelor clinice)



4


BILET DE EXAMEN Nr. 4


Giardioza aspect clinic.
Aspectul clinic
-Pot exista purtatori asimptomatici (50% din pacienti)
-Incubatia este de 1-4 saptamani
-Clinic: sindrom de malabsorbtie din cauza diareei apoase, a steatoreii (deficiente in absorbtia
grasimilor scanun cu aspect gras)
-Dureri abdominale, flatulenta, semne de deficienta de vitamine liposolubile (A, D, E datorita
steatoreii)
-Pot aparea manifestari la distanta generate de substante toxice eliberate de Giardia: manifestari de
SNC crizele de epilepsie minora (crize de absenta), capacitate scazuta de concentrare, iritabilitate
etc
Tratament: Metronidazol sau Fasigyn (in doza unica)
-Prevenirea: prin tratarea apei de baut (filtrare, clorinare), prin prevenirea turistilor in tarile
nedezvoltate


Tenia saginata morfologie.
-Este un parazit din clasa Cestode, 8-10 m
-Este format din:
scol ex: 1-2 mm, prevazut cu ventuze ce i l f i xeaza de peretel e i ntesti nal
gat scurt
strobi l a: 500-2. 000 progl ote
-Proglotele adulte au uterul incarcat cu oua (125.000 oua/proglot)
-Ele se elimina pasiv (10-12) o data cu materiile fecale dar si activ intre scaune
-Oul este ovalar, 30-40 microni, este brun si delimitat la exterior de un invelis radiar


BILET DE EXAMEN Nr. 5


Trichomonas vaginalis morfologie.

-Protozoar flagelat care determina infectii urogenitale (forma de para, 20-30 microni)
-Din extrem rotunjita pleaca un manunchi de flageli (mobilitatea este asigurata de 3-5 flageli ant si 1
post inserat pe membrana ondulata)
-Nu se cunosc chisti, exista doar sub forma vegetativa, in stadiul de trofozoit
-Median este strabatut de o structura fibrilara rigida = axostil
-Traieste in mediul umed (pH = 4,9-6,5)
-Diviziunea se face prin sciziune longitudinala



5


Pediculoza.

-Pruritul extremitatii cefalice (mai ales regiunea occipitala), a toracelui si sunt insotite de papule roz
care in urma leziunilor de grataj se pot infecta bacterian
Diagnostic: se face prin evidentierea macroscopica a particularitatilor morfologice care permit
identificarea genului si a speciei
Tratament: sampon si sapun cu insecticide, dezinfectia hainelor cu DDT, Lindan (insecticide organo-
clorurate)



BILET DE EXAMEN Nr. 6


Trichomoniaza aspect clinic i tratament.

Aspect clinic
-Se transmite pe cale sexuala (boala venerica), se poate transmite si nesexual, traieste in medii
umede (prosoape,haine contaminate etc)
-Copii pot fi infectati la nastere, incidenta crescuta la F 5-20% si de 2-10 % la B care pot fi
asimptomatici
-Rolul patogen al parazitului este legat de pH-ul vaginal si de balanta hormonala estrogen-
progesteron: in perioada scaderii cantitative a estrogenilor scade cantitatea de glicogen din
mucoasa si de acid lactic (el este responsabil de pH-ul acid al vaginului) oferind conditii propice
multiplicarii parazitului
-Infectia cronica poate determina sterilitate pasagera prin fagocitarea spermatozoizilor de catre
parazit sau diminuarea mobilitatii spermatozoizilor
-Exista si femei asimptomatice, care pot avea o secretie foarte abundenta, apoasa care are un miros
urat
-Vaginita (cand simptomatologie este prezenta) este insotita de mancarime, senzatie de arsura,
durere la mictiune si actul sexual
-La femei se poate ajunge si la cancer de col uterin daca este ignorata mult timp
-Barbatii pot fi purtatori asimptomatici care serversc ca rezervor
-La barbati este mai rar in uretra, infectia avand aspectul unei uretrite sau prostatite (durere la
mictiune, mictiuni frecvente)

Diagnostic: prin examen microscopic al secretiei vaginale sau uretrale (colorant MGG), prin cultura,
prin imunofluorescenta
Tratament: Metronidazol/Fasygin (obligatoriu tratarea partenerilor sexuali)
-Prevenirea: prin igiena sexuala, prin evitarea folosirii comune a articolelor de toaleta







6


Tenia Echinococcus.

Ciclu de viata
-Are ca gazda definitiva intestinul cainelui sau pisicii unde ouale se elimina in materiile fecale
-Ouale sunt ingerate de gazda intermediara (om, oaie, caprsa, porc) si sub actiunea enzimelor
digestive este eliberat embrionul care va traversa mucoasa intestinala iar prin venele mezenterice
ajunge la ficat unde se fixeaza formand hidatida (50%-60% din cazuri)
-Prin venele suprahepatice, vena cava si artera pulmonara larva poate ajunge pana in parenchimul
pulmonar unde se fixeaza formand hidatida pulmonara (30%-40% din cazuri)
-Daca pleaca din plaman prin vena pulmonara va ajunge la cordul S si de aici prin circulatia generala
ajunge in splina, rinihi, creier, ochi unde se fixeaza si determina hidatida (10% din cazuri)


BILET DE EXAMEN Nr. 7


Chistul hidatic - morfologie.

-Boala determinata de Taenia Echinococcus
-Larva Taeniei decalnsaeaza modificari locale in ficat, plaman, rinichi, SN etc prin aparitia unor
formatiuni tumorale (1 cm pana la marimea unui cap de fat)
-De la exterior la interior este format din: cuticula (1 mm, alba, elastica, impenetrabila pentru
bacterii), membrana germinala (captuseste la interior cuticula)
-Din membrana germinala se formeaza vezicule germinale si lichid hidatic
-Lichidul hidatic se afla in interiorul hidatitei, este incolor, limpede, pH 7,4, steril cand membranele
chistului sunt intacte
-El este puternic antigenic (apare socul anafilactic cand se rupe membrana chistica)
-Lichidul contine saruri minerale, glucide, substante albuminoide
-Organul in care se dezvolta hidatita prezinta o delimitare reprezentata de membrana adventiceala,
peretii chistului adera la aceasta si se asigura irigarea chistului

Malaria aspect clinic i tratament.

Aspect clinic
-Dupa ce au distrus celule hepatice, parazitii ajung in hematii si incepe stagiul eritrocitar al
parazitului determinand aspectul clinic al malariei
-Parazitii care se multiplica intra-eritrocitar duc la ruptura eritrocitelor, la infectarea altor eritrocite
si la maturizarea parazitilor
-Eliberarea parazitilor din celule, declanseaza o serie de mediatori ai raspunsului imun
-Citokinele, sunt mediatori eliberati de celulele imune, acesti mediatori imuni impreauna cu
eliberarea parazitiilor conduc la simptomele specifice malarie (febra, anemie, frisoane, stare de
slabiune)
-In infectia cu falciparum, eritrocitele infectate adera la peretii vaselor mici pe care le trombozeaza
si la hipoxie tisulara local
-In creier determina malaria cerebrala (aproape 100% mortala)
-In rinichi apare necroza tubulara acuta si insuficienta renala

7



-In intestin apare ischemie si ulceratie ceea ce conduce la sangerare gastrointestinala si la
bacteriemia secundara intrarii bacteriilor intestinale in circulatia sistemica
-Mai apare anemia prin mai multe cauze: prin hemoliza (distrugere mecanica directa exercitata de
parazit), prin fagocitoza (eritrocitele infectate nu mai sunt recunoscute ca self de fagocite si sunt
fagocitate), prin hemoliza autoimuna
-In infectia cu falciparum apar hemolize masive care conduc la hemoglobinurie si la insuficienta
renala boala = febra neagra
-Tratamentul cu anti-amalarice poate sa accentueze hemoliza, in special daca pacientii prezinta
deficit de GLU-6-fosfat dehidrogenaza
-Cel mai caracteristic simptom este febra, alte simprome comune sunt: frisoane, cefalee, mialgii,
greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale
Criza paroxistica de malarie cuprinde 3 faze:
1. Dureaza 15-60 mi n: fri g, fri soane
2. Survi ne l a 2-6 ore si este faza febri l a: 41
o
grade C, cefal ee, greata, varsaturi
3. Dureaza 2-4 ore: febra scade si este determi nata de ruptura hemati i l or pri n
maturi zarea schi zonti l or
-In P. vivax si P. ovale schizontii se maturizeaza la fiecare 48 ore si apare febra terta iar in infectai cu
P. malariae febra apare la 72 de ore
-Febra in P. malaria cu P. falciparum poate apare la fiecare 48 de ore, dar este de obice neregulata,
fara o periodicitate distincta
-Aceste patern-uri de febra sunt de obicei observate devreme in timpul bolii iar absenta febrei
sincronizate periodice nu exclude diagnosticul de malarie
-In P. falciparum cele mai grave consecinte sunt malaria cerebrala si anemia severa

Diagnostic de laborator
-Anemia normocroma / normocitara, trombocitopenia / leucopenia
-Hipoglicemia, hiponatremia, teste modificate de ficat si rinichi

Apararea organismului
-Siclemia care este cauzata de prezenta unei hemoglobinei patologice HbS protejeaza impotriva
infectiei severe cu P. falciparum
-Pacientii cu siclemie pot fi usor infectati dar rar dezvolta malaria
-Deficitul de GLU-6-fosfat dehidrogenaza ca si alte hemoglobinopatii (talasemia si hemoglobinopatia
E), de asemenea protejeaza impotriva infectiei cu malarie

Epidemiologie
-Este transmisa prin tantarul Anopheles, congenital sau prin transfuzie de sange infectat
-Tantarii Anopheli sunt hematofagi, infectia este frecventa in mediu rural (Africa)

Tratament: Cloroquina (din scoarta de arbore, pe cale orala), P. falciparum a dezvoltat rezistenta la
mutli derivati ai Cloroquina, pacinetii cu P. falciparum necomplicat se trateaza cu Mefloquina sau
Chinina plus Doxiciclina
-Prevenirea: prin chemoprofilaxie sau prin evitarea vectorului (tantarul), se folosesc insecticide




8


BILET DE EXAMEN Nr. 8


Clasificarea i morfologia genului Plasmodium.

Clasificare
P. fal ci parum
P. vi vax
P. oval e
P. mal ari ae
Morfologie
-Este o boala parazitara determinata de un protozoar denumit Plasmodium malariae
-Protozoarul face parte din clasa apicomplexa pentru ca are un complex apical la ME prin care se
fixeaza pe tesutut
-A fost descrisa si in scrierile lui Hipocrate si Celsius, este cea mai grava boala tropicala (Africa
Centrala, America Centrala)
-In fiecare an 200-500 mil de cazuri noi si in fiecare an 1-2,5 morti
-Alte specii de plasmodii infecteaza reptile, pasari si mamifere
-Malaria este raspandit prin femelele de tantari ale genului Anopheles
-Cele mai multe cazuri sunt date de P. falciparum (determina boala cea mai severa) si vivax


Cisticercoza.
Morfologie
-Boala determinata de dezvoltarea in organismul uman a formei larvare a Teniei solium
-Poate aparea prin:
i nghi ti rea oual el or de teni e odata cu fructel e si l egumel e i nfectate
autocontami nare ( pe cal e exogena , fecal -oral a: i ndi vi dul care i si rei ntroduce
oual e di n anus i n gura pri n i ntermedi ul mai ni l or contami nate/ pe cal e endogena:
regurgi tarea progl otel or di n i ntesti n i n duoden unde sunt di gerate si el i berate
oual e)
-Din oua ies embrionii hexacamnii care traverseaza peretele intestinal si se fixeaza in tesutul
subcutanat, musculatura scheletica, ochi , creier
Aspect clinic
-Difera in functie de nr de cisticerci si de localizarea lor:
ci sti cercoza cerebral a evol ueaza cl i ni c cel mai grav cu fenomene neurol ogi ce, cri ze
epi l epti ce, tul burari psi hi ce
ci sti ceroza cu l ocal i zare subcutanata si i n muscul atura schel eti ca
Diagnostic: examen macro-/microscopic al cisticercilor extrasi biotopic
Tratament: chirurgical





9

BILET DE EXAMEN Nr. 9


Genul Plasmodium ciclu biologic.

Plasmodiile trec prin mai multe stagii:
-Sporozoitul: mononucleat, lanceolat, infectios pt om (7 microni lungime)
-Sporozoitii sunt reprodusi prin reproducere sexuala in intestinul tantarului Anofel si
migreaza catre glanda salivara
-Cand inteapa omul injecteaza sporozoitii din saliva in vasele sanguine
-Sporozoitii odata ajunsi in organism ajung la hepatocite si ajung cam in 30 de min de la
inoculare, la celula hepatica apare prima multiplicare asexuata
-In celula hepatica se dezvolta intr-un multinucleat schizont multinucleat, rezulta 2.000-4.000
de schizonti
-Acesti paraziti denumiti schizonti rup celula hepatica si intra in celulele sanatoase, aceasta
faza se numeste schizogonie extraeritrocitare si dureaza 5-21 de zile
-Intre specii exista diferente la vivax si ovale maturizarea hepatica dureaza pana la 2 ani
-Parazitii hepatici care hiberneaza se numesc hipnozoiti
-In eritrocit trece prin mai multe faze :
Faza 1 de i nel pecete: cul oare bl eu i n MGG, nucl eu rosu asezat excentri c
Faza 2 de ami ba: parazi tul creste i n di mensi uni , margi ne a l ui este neregul ata,
nucl eu ramane uni c
Faza 3 de prerozeta: i n care se produce mul ti pl i carea nucl ei l or fara ca sa fi e
urmata de separarea ci topl asmei
Faza 4 fi nal a de rozeta/margareta: mai mul ti parazi ti uni ti f i ecare avand nucl eu si
ci topl asma bi ne det ermi natam, se rupe rozeta si se di struge hemati a


Trichineloza aspecte clinice i tratament.

-Boala evolueaza in 4 faze :
1. I ncubati a: vari aza de l a cateva zi l e, l a cateva saptamani , corespunde peri oadei i n
care l arvel e se gasesc i n i ntesti n
2. Debut: dureri i ntesti nal e si uneori di aree, corespunde peri oadei de mi grati e a
l arvel or pri n peretel e i ntesti nal
3. Faza de stare: febra ( 39-40
o
C), edeme si dureri muscul are vi i , corespunde
prezentei l arvel or i n muschi i strai ti , mai al es i n zona tendoanel or
4. Faza de conval escenta: dureri muscul are, corespunde i nchi stari i l arvel or i n muschi
(conval escenta i ncepe dupa 20-60 de zi l e de l a i nfestare)
Diagnostic
-Serologic: RFC, RIF, reactia de hemaglutinare
-Hematologic: leucocitoza intre 10.000- 20.000 cu eozinofilie peste 80% care se instaleaza la 7 zile
dupa infestare si poate dura ani
-VSH crescut, Hipoglicemie, cresterea LDH, CPK, TGP, TGO
Tratament: Mintezol (25 mg/kg corp/zi), analgezice si corticoizi

10


BILET DE EXAMEN Nr. 10


Pneumocystis carinii morfologie i ciclu biologic.

Morfologie
-Este situat in functie de structura ADN-ului in grupul Protozoare, iar in functie de structura ARN-
ului in grupul Micete (fungi)
-Determina boala pneumocistoza (pneumonie interstitiala cu plasmocite)
-Prezinta 2 forme:
forma vegetati va (trof ozoi t): oval ar, 2-10 mi croni , prezi nta un nucl eu i nvel i t i n
ci topl asma cu mi tocondri i , RE, ri bozomi si l a peri feri e este del i mi tat de un perete
subti re
forma chi sti ca: chi stul matur este sferi c, 4-6 mi croni si este del i mi tat de o
membrana externa groasa, i n i nteri or conti ne 8 corpuscul i cu cate un nucl eu
fi ecare, o mi tocondri e, RE si ri bozomi
Ciclul biologic
-Prezinta un ciclu sexuat si unul asexuat care se desfasoara in alveolele pulmonare
-Intraalveolar trofozoitul trece in stadiul de pre-chist in care are loc diviziunea meiotica a nucleului
si apoi trece in stadiul de chist cu cei 8 corpusculi
-Corpusculii sunt eliberati cand se rupe peretele chistic rezultand trofozoiti haploizi, care prin
conjugare vor forma un trofozoit diploid care va incepe un nou ciclu sexuat


Oxiuroza.

-Se caracterizeaza prin prurit anal nocturn asociat cu leziuni consecutive gratajului (zgariere)
-Migrarea femelelor in regiunea vulvara produce o vulvo-vaginita pruriginoasa
-Din aceste motive pacientii prezinta astenie, somnolenta diurna, insomnie nocturna si scaderea
randametnului intelectual
Diagnostic:
-Evidentierea femelei in regiunea perianala sau vaginala
-Metoda amprentei anale-evidentiaza prezenta oualelor in pliurile anale
Tratament: Mebendazol (100 mg repetat apoi la interval de 2 saptamani), Piperazina (50mg/kg)


BILET DE EXAMEN Nr. 11


Enterobius vermicularis ciclu biologic.

-Infecia este transmisa pe cale fecal-orala, ouale ingerate se fixeaza pe peretele intestinal si
elibereaza larve infectioase
-Parazitul se deplaseaza catre cec si se matureaza n adult in 2- 4 saptamani
-Infectia este autolimitata, este posibila reinfectia
11



Leishmanioza aspect clinic.

-Este un hemoflagelat protozoar care migreaza pana in sange si este transmis de insecte, infecteaza
sangele si tesuturile
-Cele mai frecvent leziuni ale pielii sau ale mucoasei, leziuni care se manifesta ca ulceratii
-Leziunile se pot vindeca spontan / pot evolua cronic, iar infectia poate fi localizata / generalizata
-Parazitul invadeaza celulele reticulo-endoteliale ale ficatului, splinei, maduvei osoase si ggl
producand hiperplazia histiocitara si hipertrofia
-Tesutul hematopoetic este inlocuit cu macrofage
-Insecta vectoare se gaseste in Asia, Africa, Europa de S (in tara sunt prezente cazuri rare de import)
-In zonele in care nu circula insecta rezervoarele le constituie rozatoarele si cainii
Leishmanioza cutanata
-Leziunile apar dupa o incubatie de 2 saptamani pana la 2 luni, la locul intepaturii insectei
-Leziunea devine iritata, se largeste si se ulcereaza, ulceratia devine dura si capata o crusa sub care
se afla material seros
-Leziunea se poate cicatriza vicios determinand o cicatrice deformanta
Leishmanioza viscerala
-Parazitul trece de bariera cutanata si infecteaza viscerele cu sistem reticulo-endotelial
-Majoritatea infectiilor sunt medii / autolimitate
-Boala clasica se numeste Kala-azar care este fatala netratata si consta in: hepatosplenomegalie,
limfadenopatie, anemie, leucopenie si emaciere (scadere de greutate)
Diagnostic
-Parazitii pot fi vizibili in cultura, frotiu de maduva osoasa, in probe de splina
-Se mai pot face teste serologice determinand anticorpii anti-leishmania
Tratament: Pentamidina, Stibogluconat in forme cutanate


BILET DE EXAMEN Nr. 12


Trypanosoma aspect clinic i morfologie.


Morfologie
-Familia Trypanosomatidae consta in mai multe protozoare flagelate
-Deoarece acest protozoar necesita hematina din sange pentru respiratia aeroba = hemoflagelat
-Are o lungime de 15 microni, mobilitatea este asigurata de 1 flagel (intra in alcatuirea membranei
ondulate apoi devine liber la extrem ant a parazitului)
-Cele doua cicluri de viata ale celor doua genuri include insecta si un vertebrat
-Hemoflagelatele au mai multe stadii de viata care difera in plasamentul si originea flagelului
-In intestinul insectei parazitul trece prin mai multe stadii intermediare: amastigot, promastigot
(neinfectante pentru gazda vertebrata) si epimastigot, tripomastigot (infectante pentru gazda
vertebrata)
-Ele vor migra in glandele salivare ale insectei iar apoi la om se vor injecta in derm si ajunge in
circulatia sangvina
-In stadiul final al bolii ei pot patrunde in LCR
12


Aspect clinic
-Boala se numeste boala somnului (incubare intre 5-20 zile)
1. Faza de ancru: leziune locala ancru in zona capului sau membre (datorita inmultirii parazitului in
derm) poate fi insotita de adenopatie satelita (dispare dupa 2 saptamani fara a lasa cicatrici)
2. Faza de diseminare limfo-sanguina: apare hepatosplenomegalia, insotita de febra 38
o
, cefalee,
astenie, anorexie (poate dura luni, ani)
3. Faza de localizare cerebrala: parazitul patrunde in SNC si determina boala somnului (se inverseaza
ritmul nictemeral somnoleta ziua, insomnie noaptea) urmand somnolenta permanenta si coma
Tratament: faza limfo-sanguina (Lomidina/Moranil), faza neuro-meningeana (Arsobal)



Ascaris lumbricoides - morfologie.
-Este cel mai mare vierme cilindric care paraziteaza organismul uman, sexele sunt separate, iar
parazitii difera morfologic astfel :
parazi tul femel a : este mai l ung decat mascul ul , masurand 20 -25 cm (ambel e
extremi tati sunt usor efi l ate si drepte)
parazi tul mascul : este mai scurt decat femel a, masurand 10-17 cm, are
extremi tatea di stal a curbata ventral (aspect de carj a)
-Orificiul bucal al parazitilor este situat la extremitatea anterioara si prezinta 3 buze dintate cu rol
de fixare a parazitului pe peretele intestinal


BILET DE EXAMEN Nr. 13


Ascaridioza aspect clinic.

-In faza de migrare hepato-pulmonara a larvelor, simptomelor clinice sunt nesemnificative :
faza pul monara paci enti i prezi nta tuse seaca, febra si dureri retrosternal e
(prezenta l arvel or i n sputa si eozi nofi l i a confi rma di agnosti cul )
faza i ntesti nal a tabl oul cl i ni c este caracteri zat pri n dureri abdomi nal e, anorexi e,
di aree sau consti pati e si spol i ere nutri ti onal a mai al es l a copi i

-Complicatii posibile: icter mecanic si angiocolite (prin patrunderea parazitilor in caile biliare,
eliminarea parazitiilor prin anus, nas sau gura datorita exacerbarii fenomenului de migrare (ca
urmare a febrei de origine neascaridiana=eratism - fenomenul de migrare a unor paraziti in alte
organe decat cele in care se fixeaza in mod obisnuit)
-Alte complicatii: ocluzii intestinale prin obstructie mecanica si peritonita, prin perforarea suturilor
dupa interventie chirurgicala pe tub digestiv
Diagnostic: examen micro-/macroscopic al materiilor fecale evidentiaza ouale de paraziti / se
evidentiaza parazitii adulti eliminati
-Hemoleucograma - hiperleucocitoza cu hipereozinofilie (40% din cazuri)
Tratament:
-Levamisol doza unica 150 mg la adulti si 5 mg/kg corp la copil (eficient la 70-90 % din cazuri)
-Mebendazol 200 mg de 2 ori pe zi, 3 zile (eficient in 80-90 % din cazuri)
13



Scabia.
-Sarcoptes scabiae hominis (raia la om)
-Femela va sapa un tunel sau galerie n piele progresnd 1-2 mm pe zi, prefer plica cotului, axila,
fese, sani
-Acarian microscopic (350 microni femela i 220 microni masculul)
- Are 2 perechi de picioare situate ant si 2 post
-Contaminarea se poate face prin contact direct, mai ales venerian, prin imbracaminte si lingerie
Ciclu evolutiv
-Femela depune zilnic 2-3 oua dupa 3-4 zile eclozeaza larve care parasesc galeria
-La suprafata pielii n foliculii pilosi sapa un buzunar unde se transforma n numfe apoi n adulti
-Se hraneste cu lichid interstitial
-Femela traieste 2 luni si masculul moare dupa fecundare
-Leziunea este un tunel n zig-zag de 1-2 cm care are la capat o vezicula perlata
-Pruritul,, mai ales nocturn, duce la leziuni de grataj
-Complicatii: nodulii = infiltrate dermice celulare, ancre = leziuni escoriate, infectia leziunilor cu
streptococ
Diagnostic: examen microscopic care evidentiaza ouale
Tratament: pomezi cu benzoat , Lindan, la pacienii cu SIDA se face tratament general Albendazol
-Hainele, aternutul, nclmintea sunt tratate cu insecticide n saci de plastic 24-48 ore


BILET DE EXAMEN Nr. 14



Filarioza.

-Filariile sunt nematode filiforme care paraziteaza omul
-Sunt viermi cilindrici filiformi, cu extrem ascutite, adaptati mediului limfatic, sanguin sau t
subcutanat in care se mobilizeaza
Ciclu biologic
-Femela este vivipara (naste pui vii) si produce microfilari mobile
-Transmiterea de la un individ la altul se face printr-un artropod hematofag in care microfilariile se
transforma in larve infectante apoi patrund in tesuturile gazdei unde se transforma in adulti

Clasificare
Filarii limfatice (produc blocaj limfatic)
Wuchereria bancrofti
femel a: 8-10 cm L, mascul ul : 3-4 cm L
ci cl u bi ol ogi c:
- parazi ti i adul ti trai esc i n ggl si vase l i mfati ce (pedi cul ul geni tal , renal )
-l arvel e ci rcul a i n l i mfa si noaptea pot fi prezente i n sange, femel a el i mi na
mi crofi l ari i l e i n ti mpul nopti i si el e ci rcul a i n sange dar nu sufera ni ci o modi f i care
i n organi sm
-vectorul este reprezentat de femal a tantar Cul ex care prei a odata cu sangel e si
mi crofi l ari i l e care dupa 15 zi l e devi n i nfecti oase
14


patogeni tate: i n st adi ul acut determi na mani festari de ti p i nfl amator, i n
stadi ul croni c determi na mani festari de ti p obstructi v
mani festari cl i ni ce:
-l i mfagi ta speci fi ca f i l ari ozei poate sa fi e superfi ci al a sau profunda
-i n stadi ul acut se poate l ocal i za: membre (uni l ateral ), scrot (orhi ta),
trunchi uri l e l i mfati ce (dureri toraci ce/abdomi nal e)
-i n stadi ul croni c: adeni te croni ce, vari ce l i mfati ce, el efanti azi s
-raspandi re: Asi a, Af ri ca, Ameri ca Central a, Oceani a
tratamanet: saruri de di eti l carbamazi na

Filarii subcutanate: Loa-Loa, Onchocerca volvulus, Dracunuculus medinensis
Loa-Loa
femel a: 5-7 cm L, mascul ul : 3-5 cm L
fi l ari i l e adul te sunt l ocal i zate subcutanat, i ar mi crofi l ari i l e i n sangel e peri feri c
ci cl u bi ol ogi c:
-mi crofi l ari i l e di n sange sunt absorbi te de un di pter tabani d di n genul Crysops
(i nsecta hematofaga di urna)
-dupa 15 zi l e i n organi smul i nsectei devi n i nf ecti oase si trec i n gl sal i vare, apoi i n
cursul unui pranz hematofag sunt depuse pe tegumentul i ndi vi dul ui i ntepat de
i nsecta
-mi crofi l ari i l e traverseaza tegumentul , trec i n sange si dupa 3 l uni devi n adul ti
mani festari cl i ni ce: determi na reacti i i nfl amatori i conj uncti val e si edeme al e
membrel or sup, datori ta mi grari i subcutanate a unei fi l ari i se observa formarea
unui cordon pruri gi nos care se pal peaza subcutanat
raspandi re: Afri ca (camerun, Zai r, Congo, Gabon)
Onchocerca volvulus
femel a: 50 cm L, mascul ul : 2-3 cm L, mi crofi l ari i l e nu parasesc dermul
ci cl u bi ol ogi c: i denti c cu cel el al te, vectorul este di pterul di n genul Si mul i um
mani festari cl i ni ce: determi na o fi l ari oza grava pri n orbi rea pe care o poate
provoca, pahi dermi e ( i ngrosarea si depi gmentarea tegumentul ui , pruri t)
raspandi re: Gol ful Beni n
Dracunuculus medinensis
femel a: 70-120 cm L, mascul ul : 2-3 cm L, mi crofi l ari i l e sunt mobi l e i n apa unde au
o vi abi l i tate de 5-10 zi l e
ci cl u bi ol ogi c:
-femel a se gaseste i n t subcutanat al membrel or i nf, contactul di ntre tegument si
femel a gravi da det apari ti a unei vezi cul e care ul cereaza i n urma contactul ui cu apa
-mi crofi l ari i l e sunt i ngerate de gazda i ntermedi ara reprez de genul Cycl ops, apoi
devi n i nfecti oase dupa o l una
-i nfectarea omul ui i nghi ti rea crustaceul ui odata cu apa de baut, l arvel e el i berate
i n tubul di gesti v strabat stomacul si duodenul si aj ung i n regi unea i nghi nal a unde
devi n adul ti dupa un an
-dupa acupl are mascul ul moare, i ar femel a mi greaza i n zonel e decl i ve al e
organi smul ui unde moare
15

mani festari cl i ni ce: nu are evol uti e beni gna
-asteni e, prupri t general i zat
ul cerati i tegemumentare care se pot compl i ca cu i nfecti i bacteri ene
di agnosti c:
-parazi tol ogi c (evi denti erea mi crof i l ari i l or i n sange si derm)
serol ogi c ( reacti a de i munofl uorescenta si i munoel ectroforeza)
hematol ogi c ( hi pereozi nofi l i e)
tratament: di eti l carbamazi na, Mel ti zan

Filarii peritoneale (nepatogene, produc hipereozinofilie): Mansonella ozzardi, Mansonella perstans


Botriocefal morfologie si ciclul biologic.

Morfologie
-Botriocefaloza este boala parazitara a intestinului subtire datorata infestarii cu botriocefalul
Diphyllobothrium latum
-Diphyllobothrium latum este o tenie care masoara 10-15 m lungime si este formata din:
scol ex: forma de mi gdal a, 2-3 mm l ungi me, prezi nta 2 i nvagi nari = botri di i care
fi xeaza parazi tul de peretel e i ntesti nul ui subti re
gat scurt
strobi l a: 4. 000 progl ote i mature i n partea proxi mal a si mature i n partea di stal a a
strobi l ei
-In centrul proglotelor se gaseste uterul care are aspectul unei mase plurilobate inchise la culoare
-Uterul fiecarei proglote prezinta un orificiu de eliminare a oualelor (prezente in materiile fecale)
-Proglotele distale imbatranesc si se dezintegreaza (nu mai apar in materiile fecale)
-Oul este ovalar, brun, 75 microni lungime, prezinta la un pol un capacel = opercul si la celalalt pol
un pinten = carena
-Ouale sunt embrionate cand este prezent un mediu acvatic pe o perioada de 12 zile si 2 gazde
intermediare
Ciclul biologic
-In mediul acvatic oul elibereaza un embrion hexacanat ciliat care va fi ingerat de un crustaceu, in el
va avea loc transformarea embrionului in larva precercoidala, crustaceul va fi inghitit de un peste
(biban, stiuca) unde in el va fi transformat in larva plerocercoida
-Omul se contamineaza mancand pestele gatit incorect termic, plerocercoizii se fixeaza pe mucoasa
intestinala jejuno-ileala prin intermediul botridiilor iar intr-o luna devin adulti