E chiar mai grav decat credem

Dragos Paul Aligica

Martea Neagra a democratiei romanesti: o rusine nationala. Cand o sa privim
in urma, nu o sa ne vina sa credem ca Romania si romanii au fost supusi unei
asemenea insulte si umilinte.
Lista cu parlamentarii in caua e utila. !a stim cu nume si prenume cine sunt
ticalosii. Dar sa nu uitam esenta pro"lemei: respectivii repreinta nu doar
propria forma de nesimitire patologica, tupeul tipic al escrocilor si tal#arilor de
vocatie. C#estiunea e mult mai grava.
$ste vor"a de undeva intre %&& si '&& de familii, de clanuri, care sunt in plin
proces (a) de a *nalia institutionaliarea controlului oligopolic asupra
sistemului politic, administrativ si economic din Romania si (") de a crea in
acest proces o casta politica (cu valente ereditare) care urmeaa sa operee
deasupra legii, deasupra mecanismelor democratice, deasupra regulilor
elementare ale economiei concurentiale.
Despre asta vor"im aici: o sc#im"are structurala a intregului regim social+
politic si economic. $ste ceva incredi"il in secolul ,-, in .niunea $uropeana. /e
uiti si nu iti vine sa crei ca ni se intampla noua, aici, su" oc#ii nostri0
Comentatorii aseamana ceea ce se intampla cu o forma de feudalism. $ste mai
grav. Mi1loacele te#nologice si administrative moderne, forta de centraliare a
statului modern, folosirea mecanismelor si resurselor "ugetelor pu"lice vor da
acestei federatii de clanuri o capacitate de a controla si e2ploata ma1oritatea
din castele inferioare in moduri pe care 1upanii feudali nici nu le visau.
3n conditiile economice moderne (in care c#iar si productivitatea economica
sla"a este totusi su*cienta mentinerii la un nivel de supravietuire miera"il dar
accepta"il unui numar mare de dependenti) posi"ilitatea de a oferi paine si
circ unei populatii sistematic indoctrinate mediatic in sensul pasivitatii, devine
o realitate politic+administrativa. Devine un principiu de guvernare via"il c#iar
si intr+o tara prost guvernata, cu resurse umane si materiale su"folosite,
corupta. Atat timp cat inegaliatea de status este camu4ata printr+un "ara1
mediatic continuu iar de la stat se da ceva, totul e pasa"il.
Merita votantul roman acesta "ataie de 1oc petrecuta in Parlament saptamana
asta si implictul tratament sugerat de formula de regim descris mai sus, catre
care clanurile si familiile castei politice imping Romania5
!tiinti*c vor"ind, raspunsul este da. De ,& de ani, (daca vreti de 6& de ani),
lucrurile pregatesc terenul pentru o asemena posi"ila transformare sociala.
Clanurile si familiile conducatoare repreentate masiv in actuala Putere ce a
pornit acesta campanie de sc#im"are sociala si politica fara precedent in tarile
civiliate, sunt re4ectarea a ,% de ani de e2ercitii electoare relativ li"ere in
Romania.
7otantul median roman este ca educatie politica, cultura civica, atitudine
pu"lica si comportament antreprenorial, se vede, cumva a*n unui regim si
tipologii de ierar#ie sociala de tipul 1upanilor si clanurilor repreentate pe
Parlamenul Rusinii Nationale. 3n acest sens, ce fac indiviii astia e o urmare
sociologica si politica *reasca. Ma1oritatile sau pluralitatile electorale
manifestate in perioada democratica ne+au adus aici. Mergeti in *ecare 1udet,
1udeti cu 1udet: veti identi*ca familiile si clanurile si "aa lor social+politica si
electorala cu mare usurinta.
Romanii se mira ce ticaloasa e clasa politica si sa vei si sa nu crei. Dar clasa
asta politica este validata si revalidata de ei la urme de *ecare data. Nu a fost
nici parasutata de occidentali nici votata de 1aponei. $ reutatul constant al
unei serii de alegeri li"ere ce au avut loc de ,& si ceva de ani in aceasta tara.
Moral si politic vor"ind insa, raspunsul este: nu. Ma1oritatea romanilor merita
un regim decent. Merita, indiferent de lipsa de cultura politica, de civism si in
ciuda apetentei pentru formule de guvernere de tipul paine si circ, sansa unei
vieti mai "une. Merita sansa autoguvernarii democratice. Aceata este
constanta moral+politica a miscarii reformiste in Romania de ,& si ceva de ani.
3n acest sens, intre"area c#eie este: Poate minoritatea reformista care se
opune acestor evolutii nefaste face ceva pentru a opri instaurarea controlului
a"solut al marilor familii si oligar#iei aferente asupra tarii5
Raspunsul este: da. $volutiile recente au creat inceptul unui cliva1 intre
potentiale ma1oritati electorale si frontul politic si mediatic care opereaa in
sustinerea cauei 1upanilor si clanurilor proiectatei caste politice. Ma1oritatea,
asa cum e ea, vede acum lucruri pe care le poate intelege. Clanurile sunt acum
in controlul aproape a"solut al tarii la nivel local, 1udetean si c#iar si la centru.
8amenii vad toate astea. Poate ca nu inteleg ei multe. Dar inteleg instinctiv ca
nu e "ine: Astia e clar ca iau mai mult decat dau. !i vor tot mai mult. !unt
peste tot, ei si nemurile si asociatii lor. !i iau, si iau, si iau. Nu e "ine0
Pentru prima data in ani "uni, minoritatea reformista poate specula in acest 1oc
in trei, "resa creata. 3n trecut a reusit de mai multe ori sa ai"a reultate
remarca"ile prin specularea aparitiei acestui cliva1. !a nu uitam: in Romania s+a
facut enorm progres fara ca reformistii sa * fost vreodata ma1oritari sau in
controlul relativ al mecanismelor puterii.
Martea Neagra a reactivat asadar posi"ilitatea unei contraofensive
reformiste. Ramane de vaut daca si cum va * speculata aceasta oportunitate.
Dar asta e o discutie separata.