Sunteți pe pagina 1din 23

Metode de dezvoltare a creativitatii specifice

matematicii
III.3.1. Natura creativitatii
n sens larg, creativitatea este un concept care se refera
la potentialul de care dispune o persoana pentru a desfasura o activitate
creatoare.
Activitatea creatoare este una dintre formele fundamentale ale
activitatii omului (alte forme fiind jocul, nvatarea, munca si
comunicarea). Se deosebeste de celelalte forme de activitate umana prin
caracteristicile produselor n care se concreti 333g65d zeaza si
prin procesualitatea psihica ce i este caracteristica.
Produsele activitatii creatoare ntrunesc o serie de atribute
specifice: noutate, originalitate, ingeniozitate, utilitate si valoare sociala.
Din punctul de vedere al structurilor psihologice implicate,
creativitatea este o dimensiune integrala a personalitatii subiectului
creativ: presupune imaginatie, dar nu se reduce la procesele
imaginative; implica inteligenta, dar nu orice persoana inteligenta este si
creatoare; presupune motivatie si vointa, dar nu poate fi explicata doar
prin aceste aspecte etc.
Ca proces, creativitatea este legata de rezolvarea de probleme,
nsa persoana creatoare este cea care descopera noi probleme, pentru
care nu exista o strategie rezolutiva anterioara, caci problema nu poate fi
ncadrata ntr-o clasa cunoscuta de probleme.
III.3.2. Strategii pedagogice de stimulare a creativitatii elevilor
Dezvoltarea potentialului creativ uman presupune, n primul rnd, o
optima interactiune educativa a tuturor factorilor de educatie care
interactioneaza ntr-o societate, scoala nefiind singurul factor de
influenta. Sunt necesar actiuni concertate n trei planuri distincte: a)
social; b) individual- psihologic; c) calitatea vietii.
n plan social, de o deosebita importanta pentru descatusarea
energiilor creatoare umane sunt preocuparile de a asigura (1) o larga
participare democratica si creativa la procesele decizionale care privesc
viata oamenilor; (2) aprecierea sociala a muncii creative si a persoanelor
creative de catre societate; (3) crearea unor posibilitati reale cetateanului
de a-si petrece timpul liber prin desfasurarea unor activitati creative,
dupa preferinta s.a.
n plan individual psihologic, prezinta importanta: (1) crearea unui
sistem eficient de instruire si educatie permanenta; (2) ridicarea calitatii
educatiei si nvatamntului; (3) preocupari sistematice de calificare a
oamenilor; (4) educatia pentru creativitate s.a.
n ceea ce priveste calitatea vietii se impune crearea unor conditii
favorabile unui regim de munca igienic, de natura sa sustina fizic efortul
creator.
n contextul tuturor acestor conditii social-educative ale creativitatii,
scoala urmeaza sa realizeze finalitati educative specifice, de care este
direct responsabila. Ei i revine responsabilitatea de a actiona pentru
stimularea potentialului creativ al elevilor n urmatoarele directii:
1 identificarea potentialului creativ al elevilor;
2 crearea premiselor gnoseologice ale activitatii creatoare, libere si
constiente a omului (o conceptie despre lume care sa dea sens si
sa orienteze activitatea creativa);
3 dezvoltarea posibilitatilor individuale de comunicare, care sa
nlesneasca punerea rezultatelor creatiei la dispozitia societatii;
4 dinamizarea potentialului creativ individual, n sensul valorificarii
adecvate a talentelor si a cultivarii unor atitudini creative n special
a acelor care constituie principalii factori vectoriali ai creativitatii;
5 asigurarea suportului etic al comportamentului creator.
Cta vreme creatia era socotita un privilegiu dobndit ereditar de o
minoritate, scoala nu s-a ocupat n mod special de acest aspect, desi, e
drept, s-au creat ici colo clase speciale pentru supradotati. De cnd se
arata ca automatele dirijate de calculatoare nfaptuiesc toate muncile
monotone, stereotipe si deci omului i revin mai mult sarcini de
perfectionare, de nnoire, cultivarea gndirii inovatoare a devenit o
sarcina importanta a scolilor de masa. Pe lnga efortul traditional de
educare a gndirii critice, stimularea fanteziei apare si ea ca un obiectiv
major. Aceasta implica schimbari importante, att n mentalitatea
profesorilor, ct si n ce priveste metodele de educare si instruire.
n primul rnd, trebuie schimbat climatul, pentru a elimina blocajele
culturale si emotive, puternice n scoala din trecut. Se cer relatii distinse,
democratice, ntre elevi si profesori, ceea ce nu nseamna a cobor
statutul social al celor din urma. Apoi, modul de predare trebuie sa
solicite participarea, initiativa elevilor, e vorba de acele metode active,
din pacate prea putin utilizate n scoala romneasca. n fine, fantezia
trebuie si ea apreciata corespunzator, alaturi de temeinicia cunostintelor,
de rationamentul riguros si spiritul critic.
n cele ce urmeaza, prezentam cteva metode de dezvoltare a
creativitatii care
se pot folosi n cadrul orelor de matematica: brainstorming, metoda
mozaicului, metoda cubului, turul galeriei, ciorchinele.
III.3.3. Brainstorming
Brainstormingul este o metoda care ajuta la crearea unor idei si
concepte creative si inovatoare. Pentru un brainstorming eficient,
inhibitiile si criticile suspendate vor fi puse de-o parte. Astfel exprimarea
va deveni libera si participantii la un proces de brainstorming si vor
spune ideile si parerile fara teama de a fi respinsi sau criticati. Un
brainstorming dureaza n jur de o jumatate de ora si participa n medie
10 elevi sau grupuri de minim 10 elevi. Se expune un concept, o idee
sau o problema si fiecare si spune parerea despre cele expuse si
absolut tot ceea ce le trece prin minte, inclusiv idei comice sau
inaplicabile. O varianta a brainstormingului este brainwritingul.
O sesiune de brainstorming bine dirijata da fiecaruia ocazia de a
participa la dezbateri si se poate dovedi o actiune foarte constructiva.
Etapele unui brainstorming eficient sunt urmatoarele:
deschiderea sesiunii de brainstorming, o perioada de acomodare de 5-
10 minute, partea creativa a brainstormingului, prelucrarea ideilor si
stabilirea unui acord.
n deschiderea sesiunii de brainstorming se prezinta scopul
acesteia si se discuta tehnicile si regulile de baza care vor fi utilizate.
Perioada de acomodare dureaza 5-10 minute si are ca obiectiv
introducerea grupului n atmosfera brainstormingului. Este o mini-
sesiune de brainstorming unde participantii sunt stimulati sa discute idei
generale pentru a putea trece la un nivel superior.
Partea creativa a brainstormingului are o durata de 25-30 de
minute. Este recomandabil ca n timpul derularii acestei etape,
coordonatorul (profesorul) sa aminteasca timpul care a trecut si ct timp
a mai ramas. Sa "preseze" participantii si n finalul partii creative sa mai
acorde cte 3-4 minute n plus. n acest interval de timp grupul
participant trebuie sa fie stimulati sa-si spuna parerile fara ocolisuri.
La sfrsitul partii creative coordonatorul brainstormingului clarifica
ideile care au fost notate si puse n discutie si verifica daca toata lumea a
nteles punctele dezbatute. Este momentul n care se vor elimina
sugestiile prea ndraznete si care nu sunt ndeajuns de pertinente. Se
face si o evaluare a sesiunii de brainstorming si a contributiei fiecarui
participant la derularea sesiunii. Pot fi luate n considerare pentru
evaluare: talentele si aptitudinile grupului, repartitia timpului si punctele
care au reusit sa fie atinse.
Pentru a stabili un acord obiectiv cei care au participat la
brainstorming si vor spune parerea si vor vota cele mai bune idei.
Grupul supus la actiunea de brainstorming trebuie sa stabileasca singuri
care au fost ideile care s-au pliat cel mai bine pe conceptul dezbatut.
Pe timpul desfasurarii brainstormingului participantilor nu li se vor
cere explicatii pentru ideile lor. Aceasta este o greseala care poate
aduce o evaluare prematura a ideilor si o ngreunare a procesului n
sine.
Metoda creativa denumita brainstorming are o lunga istorie, dar ea
a fost reactivata de profesorul Alex Osborne, prorector la Universitatea
Buffalo si fondator al Institutului de Creatie Tehnica, USA.
Fiecare dintre noi este o persoana creativa sau are anumite laturi
creative. De multe ori ideea este "omorta" chiar de catre creatorul ei de
frica nfruntarii criticilor colegilor sai, de teama de a nu se face de rs.
Autocritica distruge momentul n care o idee creativa este irosita nainte
de a prinde viata. Brainstormingul functioneaza dupa principiul:
asigurarea calitatii prin cantitate si si propune sa elimine exact acest
neajuns generat de autocritica.
Va recomandam 7 reguli pe care elevii le vor respecta n scopul
unei sedinte reusite de brainstorming:
1. Nu judecati ideile celorlalti - cea mai importanta regula.
2. ncurajati ideile nebunesti sau exagerate.
3. Cautati cantitate, nu calitate n acest punct.
4. Notati tot.
5. Fiecare elev este la fel de important.
6. Nasteti idei din idei.
7. Nu va fie frica de exprimare.
Exemplul 1. Aplicarea metodei brainstorming la rezolvarea unei
probleme
de geometrie la clasa a VII-a (a se vedea Anexa1).
Este important de retinut ca obiectivul fundamental al metodei
brainstorming
consta n exprimarea libera a opiniilor prin eliberarea de orice
prejudecati. De aceea, acceptati toate ideile, chiar traznite, neobisnuite,
absurde, fanteziste, asa cum vin ele n mintea elevilor, indiferent daca
acestea conduc sau nu la rezolvarea problemei. Pentru a determina
progresul n nvatare al elevilor este necesar sa i antrenati n schimbul
de idei; faceti asta astfel nct toti elevii sa si exprime opiniile!
III.3.4. Mozaicul (Metoda Jigsaw)
Jigsaw (n engleza jigsaw puzzle nseamna mozaic) sau "metoda
grupurilor
interdependente" este o strategie bazata pe nvatarea n echipa (team-
learning). Fiecare elev are o sarcina de studiu n care trebuie sa
devina expert. El are n acelasi timp si responsabilitatea transmiterii
informatiilor asimilate, celorlalti colegi.
n cadrul acestei metode rolul profesorului este mult diminuat, el
intervine semnificativ la nceputul lectiei cnd mparte elevii n grupurile
de lucru si traseaza sarcinile si la sfrsitul activitatii cnd va prezenta
concluziile activitatii.
Exista mai multe variante ale metodei mozaic iar noi vom
prezenta varianta standard a acestei metode care se realizeaza n
cinci etape.
1. Pregatirea materialului de studiu
1 Profesorul stabileste tema de studiu si o mparte n 4 sau 5 sub-
teme. Optional,
poate stabili pentru fiecare sub-tema, elementele principale pe care
trebuie sa puna accentul elevul, atunci cnd studiaza materialul n mod
independent. Acestea pot fi formulate fie sub forma de ntrebari, fie
afirmativ, fie un text eliptic care va putea fi completat numai atunci cnd
elevul studiaza materialul.
2 Realizeaza o fisa-expert n care trece cele 4 sau 5 sub-teme
propuse si care va
fi oferita fiecarui grup.
2. Organizarea colectivului n echipe de nvatare de cte 4-5 elevi
(n functie de numarul lor n clasa)
3 Fiecare elev din echipa, primeste un numar de la 1 la 4-5 si are ca
sarcina sa
studieze n mod independent, sub-tema corespunzatoare numarului sau.
4 El trebuie sa devina expert n problema data. De exemplu, elevii
cu numarul 1
din toate echipele de nvatare formate vor aprofunda sub-tema cu
numarul 1. Cei cu numarul 2 vor studia sub-tema cu numarul 2, si asa
mai departe.
5 Faza independenta: fiecare elev studiaza sub-tema lui, citeste
textul
corespunzator. Acest studiu independent poate fi facut n clasa sau
poate constitui o tema de casa, realizata naintea organizarii mozaicului.
3. Constituirea grupului de experti
6 Dupa ce au parcurs faza de lucru independent, expertii cu acelati
numar se
reunesc, constituind grupe de experti pentru a dezbate problema
mpreuna. Astfel, elevii cu numarul 1, parasesc echipele de nvatare
initiale si se aduna la o masa pentru a aprofunda sub-tema cu numarul 1.
La fel procedeaza si ceilalti elevi cu numerele 2, 3, 4 sau 5. Daca grupul
de experti are mai mult de 6 membri, acesta se divizeaza n doua grupe
mai mici.
1 Faza discutiilor n grupul de experti: elevii prezinta un raport
individual
asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discutii pe baza datelor
si a materialelor avute la dispozitie, se adauga elemente noi si se
stabileste modalitatea n care noile cunostinte vor fi transmise si celorlati
membrii din echipa initiala.
2 Fiecare elev este membru ntr-un grup de experti si face parte
dintr-o echipa
de nvatare. Din punct de vedere al aranjamentului fizic, mesele de lucru
ale grupurilor de experti trebuie plasate n diferite locuri ale salii de clasa,
pentru a nu se deranja reciproc.
3 Scopul comun al fiecarui grup de experti este sa se instruiasca ct
mai bine,
avnd responsabilitatea propriei nvatari si a predarii si nvatarii colegilor
din echipa initiala.
4. Rentoarcerea n echipa initiala de nvatare
4 Faza raportului de echipa: expertii transmit cunostintele asimilate,
retinnd la
rndul lor cunostintele pe care le transmit colegii lor, experti n alte sub-
teme. Modalitatea de transmitere trebuie sa fie scurta, concisa, atractiva,
putnd fi nsotita de suporturi audio-vizuale, diverse materiale.
5 Specialistii ntr-o sub-tema pot demonstra o idee, citi un raport,
folosi
computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor,
fotografiilor. Membrii sunt stimulati sa discute, sa puna ntrebari si sa-si
noteze, fiecare realizndu-si propriul plan de idei.
5. Evaluarea
6 Faza demonstratiei: grupele prezinta rezultatele ntregii clase. n
acest moment
elevii sunt gata sa demonstreze ce au nvatat. Profesorul poate pune
ntrebari, poate cere un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare
fiecarui elev o fisa de evaluare. Daca se recurge la evaluarea orala,
atunci fiecarui elev i se va adresa o ntrebare la care trebuie sa raspunda
fara ajutorul echipei.
Exemplul 2. Aplicarea metodei mozaicului la predarea unei lectii de
aritmetica la clasa a V-a (a se vedea Anexa 2).
Ca toate celelalte metode de nvatare prin cooperare si aceasta
presupune urmatoarele avantaje:
11 stimularea ncrederii n sine a elevilor;
12 dezvoltarea abilitatilor de comunicare argumentativa si de
relationare n cadrul grupului;
13 dezvoltarea gndirii logice, critice si independente;
14 dezvoltarea raspunderii individuale si de grup;
15 optimizarea nvatarii prin predarea achizitiilor altcuiva.
"Trebuie sa remarcam calitatea metodei grupurilor interdependente
de a
anihila manifestarea efectului Ringelmann. Lenea sociala, cum se mai
numeste acest efect, apare cu deosebire atunci cnd individul si
imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita
cu precizie. Interdependenta dintre membri si individualizarea aportului
fac din metoda Jigsaw un remediu sigur mpotriva acestui efect".
III.3.5. Metoda cubului
2 Anuntarea temei, subiectului pus n discutie.
3 mpartirea clasei n 6 grupe, fiecare dintre ele examinnd tema
din perspectiva
cerintei de pe una din fetele cubului.
1 Descrie: culorile, formele, marimile, etc.
2 Compara: ce este asemanator? Ce este diferit?
3 Analizeaza: spune din ce este facut, din ce se compune.
4 Asociaza: la ce te ndeamna sa te gndesti?
5 Aplica: ce poti face cu aceasta? La ce poate fi folosita?
6 Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive
care vin n sprijinul afirmatiei tale.
7 Redactarea finala si mpartasirea ei celorlalte grupe.
8 Afisarea formei finale pe tabla sau pe peretii clasei.
Exemplul 3. La lectia de recapitulare si sistematizare a
cunostintelor
- Unitatea de nvatare: Divizibilitatea numerelor naturale - clasa a VI-a,
am folosit metoda cubului si turul galeriei (a se vedea Anexa 3).
III.3.6. Turul galeriei
Turul galeriei este o metoda interactiva de nvatare bazata pe
colaborarea
ntre elevi, care sunt pusi n ipostaza de a gasi solutii de rezolvare a unor
probleme. Aceasta metoda presupune evaluarea interactiva si profund
formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.
Astfel, turul galeriei consta n urmatoarele:
1. Elevii, n grupuri de trei sau patru, rezolva o problema (o sarcina
de nvatare)
susceptibila de a avea mai multe solutii (mai multe perspective de
abordare).
2. Produsele muncii grupului se materializeaza ntr-o schema,
diagrama, inventar
de idei etc. notate pe o hrtie (un poster).
3. Posterele se expun pe peretii clasei, transformati ntr-o veritabila
galerie.
4. La semnalul profesorului, grupurile trec pe rnd, pe la fiecare
poster pentru a
examina solutiile propuse de colegi. Comentariile si observatiile
vizitatorilor sunt scrise pe posterul analizat.
5. Dupa ce se ncheie turul galeriei (grupurile revin la pozitia initiala,
nainte de
plecare) fiecare echipa si reexamineaza produsul muncii lor comparativ
cu ale celorlalti si discuta observatiile si comentariile notate de colegi pe
propriul poster.
Turul galeriei se foloseste cu succes mpreuna cu metoda cubului
asa cum se poate vedea si n exemplul 3 prezentat anterior.
III.3.7. Ciorchinele
Desi este o varianta mai simpla a brainstorming-
ului, ciorchinele este o
metoda care presupune identificarea unor conexiuni logice ntre idei,
poate fi folosita cu succes att la nceputul unei lectii pentru
reactualizarea cunostintelor predate anterior, ct si n cazul lectiilor de
sinteza, de recapitulare, de sistematizare a cunostintelor.
Ciorchinele este o tehnica de cautare a cailor de acces spre
propriile cunostinte evidentiind modul de a ntelege o anumita tema, un
anumit continut.
Ciorchinele reprezinta o tehnica eficienta de predare si nvatare
care ncurajeaza elevii sa gndeasca liber si deschis.
Metoda ciorchinelui functioneaza dupa urmatoarele etape:
1. Se scrie un cuvnt / tema (care urmeaza a fi cercetat) n mijlocul
tablei sau a
unei foi de hrtie.
2. Elevii vor fi solicitati sa-si noteze toate ideile, sintagmele sau
cunostintele pe
care le au n minte n legatura cu tema respectiva, n jurul cuvntului din
centru, tragndu-se linii ntre acestea si cuvntul initial.
3. n timp ce le vin n minte idei noi si le noteaza prin cuvintele
respective, elevii
vor trage linii ntre toate ideile care par a fi conectate.
4. Activitatea se opreste cnd se epuizeaza toate ideile sau cnd s-a
atins limita
de timp acordata.
Exista cteva reguli ce trebuie respectate n utilizarea tehnicii
ciorchinelui:
1 Scrieti tot ce va trece prin minte referitor la tema / problema pusa
n discutie.
2 Nu judecati / evaluati ideile produse, ci doar notatiile.
3 Nu va opriti pna nu epuizati toate ideile care va vin n minte sau
pna nu expira timpul alocat; daca ideile refuza sa vina insistati si
zaboviti asupra temei pna ce vor aparea unele idei.
4 Lasati sa apara ct mai multe si mai variate conexiuni ntre idei;
nu limitati nici numarul ideilor, nici fluxul legaturilor dintre acestea.
Avantajele acestei tehnici de nvatare sunt:
1 n etapa de reflectie vom utiliza "ciorchinele revizuit" n care elevii
vor fi ghidati prin intermediul unor ntrebari, n gruparea
informatiilor n functie de anumite criterii.
2 Prin aceasta metoda se fixeaza mai bine ideile si se structureaza
infomatiile facilizndu-se retinerea si ntelegerea acestora.
3 Adesea poate rezulta un "ciorchine" cu mai multi "sateliti".
Exemplul 4. Aplicarea metodei ciorchinelui la rezolvarea unei
probleme de
geometrie la clasa a VII-a (a se vedea Anexa 4).
BIBLIOGRAFIE
Ardelean L., Secelean N. - Didactica matematicii - notiuni generale,
comunicare didactica specifica matematicii, Ed.
Universitatii Lucian
Blaga, Sibiu, 2007
Ardelean L., Secelean N. - Didactica matematicii - managementul,
proiectarea si evaluarea activitatilor didactice, Ed.
Universitatii Lucian
Blaga, Sibiu, 2007
Dumitru I.A. Dezvoltarea gndirii critice si nvatarea eficienta,
Ed. de Vest, Timisoara, 2000
Sarivan L. coord. - Predarea interactiva centrata pe elev, Educatia
2000+,
2005, Bucuresti, 2005
Singer M., Voica C. - Recuperarea ramnerii n urma la matematica,
Educatia 2000+, 2005, Bucuresti, 2005
ANEXE
Anexa 1. Aplicarea metodei brainstorming la rezolvarea unei
probleme
de geometrie la clasa a VII-a.
Etape:
1. Alegerea sarcinii de lucru
Fie ABCD un patrulater convex, n care BC si AD nu sunt paralele,
fie
Ee(BC) si Fe(AD) astfel nct . Construim paralelogramele
ABEG si ECDH. Demonstrati ca:
a) AG ,, DH; b) < GFA < DFH; c) Punctele G, F, si H sunt coliniare;
d) |EF este bisectoarea unghiului GEH.
(cf. Manual de matematica pentru clasa a VII-a, Ed. Teora, 2000)
2. Solicitarea exprimarii ntr-un mod ct mai rapid, a tuturor ideilor
legate de rezolvarea problemei. Sub nici un motiv, nu se vor
admite referiri critice.
Cereti elevilor sa propuna strategii de rezolvare a problemei. Pot
aparea, de
exemplu, sugestii legate de realizarea unei figuri ct mai corecte, de
verificare "pe desen" a proprietatilor cerute n concluzia problemei, de
masurare a unor unghiuri sau segmente. Lasati elevii sa propuna orice
metoda le trece prin minte!
3. nregistrarea tuturor ideilor n scris (pe tabla). Anuntarea unei
pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minute pna la o zi).
Notati toate propunerile elevilor. La sfrsitul orei, puneti elevii sa
transcrie
toate aceste idei si cereti-le ca pe timpul pauzei, sa mai reflecteze
asupra lor.
4. Reluarea ideilor emise pe rnd si gruparea lor pe categorii,
simboluri, cuvinte cheie, etc.
Pentru problema analizata, cuvintele-cheie ar putea fi: masurare,
congruenta,
asemanare, paralelism.
5. Analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea
ideilor emise anterior. Selectarea ideilor originale sau a celor mai
apropiate de solutii fezabile pentru problema supusa atentiei.
Puneti ntrebari de tipul: Am putea rezolva problema folosind
masuratori pe o
figura ct mai corecta? Este util sa studiem un caz particular al
problemei? Au ntrebarile problemei legatura ntre ele? Ce anume
trebuie sa demonstram?
6. Afisarea ideilor rezultate n forme ct mai variate si originale:
cuvinte, propozitii, colaje, imagini, desene, etc.
Ca urmare a discutiilor avute cu elevii, trebuie sa rezulte strategia
de rezolvare
a problemei. Aceasta poate fi sintetizata sub forma unor indicatii de
rezolvare de tipul:
1 construim figura;
2 aplicam un criteriu de asemanare;
3 folosim teorema bisectoarei.
Anexa 2. Aplicarea metodei mozaicului la predarea unei lectii
de
aritmetica la clasa a V-a.
Etape:
1. mpartirea clasei n grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre
acestia primind cte o fisa de nvatare numerotata de la 1 la 4.
Fisele cuprind parti ale unui material, ce urmeaza a fi nteles si
discutat de catre elevi.
Propuneti lectia "Propozitii compuse" din Manualul de matematica
pentru
clasa a V-a, Ed. Sigma, 2002. Cele patru fise de lucru sunt paragrafele
prezentate n manual cu titlurile: Cnd obtinem propozitii adevarate
folosind "si"/ "sau"/ "nu"/"daca.atunci."?.
2. Prezentarea succinta a subiectului tratat. Explicarea sarcinii de
lucru si a modului n care se va desfasura activitatea.
n cazul analizat, subiectul analizat este "Propozitii compuse".
3. Regruparea elevilor, n functie de numarul fisei primite, n grupuri
de experti: toti elevii care au numarul 1 vor forma un grup, cei cu
numarul 2 vor forma alt grup s.a.m.d.
Asadar, unul dintre grupurile de "experti" va fi format din toti elevii
care au
primit, n cadrul grupului initial de 4, portiunea de lectie cu titlul: Cnd
obtinem propozitii adevarate folosind "si"?
4. nvatarea prin cooperare a sectiunii care a revenit fiecarui grup de
experti. Elevii citesc, discuta, ncearca sa nteleaga ct mai bine,
hotarasc modul n care pot preda ceea ce au nteles colegilor din
grupul lor originar.
Elevii din fiecare grup decid cum vor "preda". Ei pot folosi desene,
exemple
numerice, texte n vorbirea curenta, simboluri matematice.
5. Revenirea n grupul initial si predarea sectiunii pregatite celorlalti
membri. Daca sunt neclaritati, se adreseaza ntrebari expertului.
Daca neclaritatile persista se pot adresa ntrebari si celorlalti
membrii din grupul expert pentru sectiunea respectiva.
n fiecare grup, sunt astfel "predate" cele patru secvente ale lectiei.
n acest
fel, fiecare elev devine responsabil att pentru propria nvatare, ct si
pentru transmiterea corecta si completa a informatiilor. Este important sa
monitorizati aceasta activitate, pentru ca achizitiile sa fie corect
transmise.
6. Trecerea n revista a materialului dat prin prezentare orala cu
toata clasa / cu toti participantii.
Cteva ntrebari bine alese de profesor vor evidentia nivelul de
ntelegere a
temei.
Metoda Mozaicului are avantajul ca implica toti elevii n activitate
si ca fiecare dintre ei devine responsabil, att pentru propria nvatare, ct
si pentru nvatarea celorlalti. De aceea, metoda este foarte utila n
motivarea elevilor: faptul ca se transforma, pentru scurt timp, n
"profesori" le confera un ascendent moral asupra colegilor.
Anexa 3. La lectia de recapitulare si sistematizare a
cunostintelor
- Unitatea de nvatare: Divizibilitatea numerelor naturale - clasa a VI-
a, am folosit metoda cubului si turul galeriei.

Am realizat un cub din carton si am colorat fiecare fata diferit, iar
fiecarei fete
i-am asociat un verb, astfel:
n desfasurarea activitatii, am avut grija sa dau indicatii unde a fost
necesar, sa solutionez situatiile n care nu toti elevii s-au implicat n
cadrul activitatii n grup sau atunci cnd un elev a monopolizat toate
activitatile.
Elevii care au primit fisa de lucru cu verbul DESCRIE au avut
urmatoarele sarcini:
- de enuntat definitiile pentru divizor, multiplu
- de enumerat criteriile de divizibilitate nvatate
- de identificat numerele prime, numere prime ntre ele
- de stabilit relatia ntre c.m.m.d.c., c.m.m.m.c. si produsul a doua
numere
Elevii care au primit fisa de lucru cu verbul COMPAR au stabilit
asemanari si deosebiri ntre criteriile de divizibilitate (cu 3 si 9; cu 4 si
25); ntre procedeele de calcul pentru c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c.
Elevii care au primit fisa de lucru cu verbul ASOCIAZ au
identificat dintr-o multime numerele divizibile cu 2, cu 3, cu 5, cu 10 si au
completat spatiile punctate cu raspunsuri corecte.
Pentru grupa care a avut verbul ANALIZEAZ, sarcina de lucru a
cerut ca elevii sa analizeze n ce mod se poate forma un dreptunghi cu
ajutorul unor betisoare de lungimi diferite si cine este cstigatorul unui
joc.
Elevii care au primit o fisa de lucru cu verbul ARGUMENTEAZ au
avut de analizat si justificat n scris valoarea de adevar a unor propozitii,
ce au continut si chestiuni capcane. Le-am cerut sa realizeze si scurte
demonstratii sau sa descopere greseala dintr-o redactare a unei
rezolvari.
Elevii din grupa verbului APLIC au avut un set de ntrebari grila n
care au aplicat criteriile de divizibilitate, metodele de calcul a c.m.m.d.c.
si c.m.m.m.c., teorema mpartirii cu rest, etc.
Pentru evaluarea activitatii, dupa expirarea timpului de lucru (20-25
minute), am aplicat metoda "turul galeriei".
Materialele realizate au fost expuse n 6 locuri vizibile. Elevii din
fiecare grup si-au prezentat sarcina de lucru si modul de realizare a ei,
dupa care au acordat note materialelor realizate de celelalte grupe,
urmnd ca eu sa discut mpreuna cu ei obiectivitatea notelor acordate si
sa corectez eventualele erori.
Ca PREMIU, fiecare echipa a primit cte un material informativ, astfel:
1 Echipa 1 - un material despre Arhimede
2 Echipa 2 - un referat despre criterii particulare de divizibilate (cu 7,
cu 11, cu 13)
3 Echipa 3 - un material despre "Ciurul lui Eratostene"
4 Echipa 4 - un material informativ despre Aristotel
5 Echipa 5 - un referat despre Cantor
6 Echipa 6 - un material informativ despre repartitia numerelor prime
Fisa nr.1: Verbul "DESCRIE"
1. Enuntati definitia divizibilitatii numerelor naturale.
2. Enumerati criteriile de divizibilitate studiate.
3. Scrieti multimea divizorilor lui 24.
4. Identificati n multimea divizorilor numarului 24, divizorii proprii si
divizorii improprii.
5. Stabiliti relatia dintre c.m.m.d.c., c.m.m.m.c. si produsul a 2
numere naturale.
Fisa nr.2: Verbul "COMPAR"
1. Realizati un scurt eseu matematic n care sa puneti n evidenta
asemanari si deosebiri sau analogii ntre criteriile de divizibilitate cu 3 si
9; cu 4 si 25; cu 8 si 125.
2. Calculeaza c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. si compara rezultatele,
pentru numerele:
a) 324 si 432; b) 120; 201; 504; c)35 si 54.
Fisa nr.3: Verbul "ASOCIAZ"
1. n multimea A = identifica numerele divizibile cu 2; cu 3; cu 5; cu
10.
2. Completati spatiile punctate cu raspunsurile
corecte:
a) pentru x e .
b) pentru x e .
c) pentru a + b e.
Fisa nr.4: Verbul "ANALIZEAZ"
1. Avnd 4 betisoare cu lungimea de 1 dm fiecare, 5 betisoare cu
lungimea de 2 dm fiecare, 7 betisoare cu lungimea de 3 dm fiecare si 8
betisoare cu lungimea de 4 dm fiecare, analizati daca se poate forma un
dreptunghi avnd asezate toate aceste betisoare cap la cap pe conturul
sau?
2. Doi jucatori joaca urmatorul joc: ei aleg, pe rnd, un divizor
natural pozitiv al numarului 1000, cu conditia ca, de fiecare data,
numarul ales sa nu divida nici unul din divizorii deja alesi pna atunci.
Primul care alege 1000 ca divizor pierde. Analizati ce se ntmpla daca
jocul se schimba, n sensul ca fiecare numar nou ales sa nu aiba mai
putini divizori dect oricare din numerele anterioare alese. Analizati cine
cstiga jocul.
Fisa nr.5: Verbul "ARGUMENTEAZ"
1. Precizati valoarea de adevar a propozitiilor urmatoare,
justificnd raspunsurile:
a) Suma a doua numere naturale pare este un numar par.
b) Suma a doua numere naturale impare este un numar impar.
c) Daca me N este divizibil cu 6 si cu 4, atunci m este divizibil cu 24.
d) Daca me N este divizibil cu 17, atunci (15 m) este divizibil cu 51.
2. a) Gasiti un multiplu comun al numerelor 30 si 37. Aratati ca
orice multiplu comun al lor este divizibil cu produsul lor.
b) Este adevarata afirmatia si n cazul numerelor 36 si 40? Justificati.
Fisa nr.6: Verbul "APLIC"
1. Aflati doua numere naturale al caror produs este 26460, iar
c.m.m.d.c. al lor este 14.
2. Exista un numar care mpartit la 3 sa dea restul 1, mpartit la 4
sa dea restul 2, mpartit la 5 sa dea restul 3, iar mpartit la 6 sa dea restul
4?
3. Sa se determine toate numerele naturale de 4 cifre, care
mpartite la sa dea ctul 10 si restul 12, stiind ca se divide cu 6.
4. Fie A multimea numerelor de forma divizibile cu 12 si B
multimea numerelor de forma divizibile cu 15.
a) Sa se determine multimile A si B.
b) Sa se afle A B, A B, A - B, B - A.
Anexa 4. Aplicati metoda ciorchinelui la rezolvarea problemei
de
geometrie, clasa a VII-a:
Fie ABCD, trapez dreptunghic ( AB||CD), , AB = 26
cm, CD = 8 cm, si . Aflati:
1. AD ( minim 3 metode); 2. BC ; 3. ; 4. ; 5. AC; 6. BD; 7. DM;
8. MC ( minim 3 meotde); 9. ; 10. ; 11. ; 12.
natura ;
IMPORTANA CREATIVITII N PROCESUL DE NVARE
A MATEMATICII N GIMNAZIU

Copaciu Georgeta Ctlina
prof. coala General Moeciu de Jos, Jud. Braov


Prin nvarea creativ trebuie s reuim s facem din fiecare copil un participant
activ al redescoperirii adevrurilor despre lucruri i fenomene,atunci cnd i se indic
direciile de cercetare sau i se dau notele definitorii i s-i pun ntrebri similare cu cele pe
care i le pune cercettorul tiinific,deoarece ele ntrein interesul pentru cunoatere i
corespund spiritului de curiozitate al copilului.

nvarea este latura procesului de nvmnt intenionat, programat, organizat i
contient de asimilarea cunotinelor teoretice i practice de ctre elev pe baza predrii i a
studiului independent. Aceasta este ceea ce se numete nvarea colar.
nvarea colar este evoluia fiinei umane n coal (n procesul de nvmnt) n dou
componente n interaciune:
nvarea intern este latura intim (mental, psihic) a procesului de nvare, care
valorizeaz actele de percepie, nelegere, abstractizare, generalizare, fixare i
reproducere a informaiilor.
nvarea extern (comportamental) este latura exterioar cu caracter acional, de
aplicare a cunotinelor, de formare a priceperilor i deprinderilor intelectuale i
practice.

Perceperea obiectelor i fenomenelor
Este etapa cunoaterii (nvrii) senzoriale, n cadrul creia prin contactul direct cu
realitatea ( materiale didactice i intuitive, experiene, etc.) prin mijlocirea simurilor i a
capacitii raionale se formeaz imaginea global a realitii sub form de percepii i
reprezentri n plan mintal.

nelegerea, abstractizarea i generalizarea cunotinelor
Este etapa cunoaterii (nvrii) contiente, logice, raionale, abstracte. Pe baza
comparaiilor, analizei i sintezei, se scot (abstrag) mintal elementele (semnificaiile i
conexiunile) eseniale, tipice i generale ale realitii studiate, realizndu-se nelegerea,
abstractizarea i generalizarea acestora sub form de noiuni, concepte, idei, teze, principii,
legi, teorii, ipoteze, etc, ca urmare a interaciunii dintre mijloacele intuitive i mijloacele
logico- matematice de predare-nvare.

Formarea priceperilor i deprinderilor
Este etapa de aplicare a cunotinelor, de formare a capacitilor, priceperilor i
deprinderilor intelectuale i practice, de proiectare i investigaie tiinific- dup caz. Aceast
etap este baza formrii profesionale a elevilor; ea ncepe prin experienele efectuate n clas
i continuate prin lucrrile, experienele i activitile practice n cabinetele, laboratoarele,
atelierele de producie i de proiectare coal sau n activitatea social-util din ntreprinderi,
societi comerciale precum i n munca independent a elevilor.
Creativitatea este o capacitate destul de complex. Ea face posibil crearea de produse
reale ori pur mintale, constituind un progres n plan social. Componenta principal a
creativitii o constituie imaginaia, dar creaia de valoare real mai presupune i o motivaie,
dorina de a realiza ceva nou, ceva deosebit. i cum noutatea azi, nu se obine cu uurin, o
alt component implicat este voina, perseverena n a face numeroase ncercri i verificri.

Tipuri de creativitate
Din punct de vedere al produsului creativ, creativitatea poate manifesta urmtoarele
tipuri (trepte, nivele sau paliere):
Expresiv - este cea care se manifest la nivelul de execuie, prin diverse soluii mai
productive, cu valene de perspicacitate.
Productiv - este cea manifestat prin soluii eficiente de producie ca urmare a unor
combinri i recombinri, asocieri de date i soluii existente cunoscute.
Inovativ - este legat de cea expresiv i productiv, dar aduce o soluie nou care
sporete simitor productivitatea.
Inventiv - depete calitatea i performana creaiei productive i inovative; n baza
unei gndiri i restructurri noi, produce o idee, soluie, tehnologie noi, originale, ce
dinamizeaz progresul teoretic sau practic ntr-un anumit domeniu tehnico-tiinific.
Emergent - idei, teorii, soluii, tehnologii cu caracter de invenii sau descoperiri
excepionale, care revoluioneaz diversele domenii ale cunoaterii sau practicii-
chimie, fizic, medicin, biologie, matematic, literatur, economie, tehnic.

Creativitatea duce la progresul teoretic sau practic. S-au fcut cercetri privind rolul
inteligenei n creativitate i s-a observat, c printre subiecii cu note ridicate la inteligen
sunt unii avnd cote slabe la creativitate. n schimb, cei cu performane ridicate la testele de
creativitate aveau la inteligen cote cel puin mijlocii. Acest lucru l-am constatat i la clasele
la care predau matematica.
Profesorul trebuie s depisteze elevii cu potenial creativ superior, crora e firesc s li
se asigure posibiliti speciale de dezvoltare a capacitii lor. Educatorul trebuie s lase
elevilor iniiativa de a gndi independent, deoarece numai pe calea exerciiului, elevul va
nva s gndeasc creativ. Gndirea trebuie s se desfoare ntr-o form care s intereseze
pe elevi . Iniiativa se manifest prin uimire, curiozitate, punerea unor ntrebri.
Una din cele mai importante sarcini ce rezult din cercetarea creativitii este educaia
transdisciplinar. Sarcina educatorului este ns aceea de a corela astfel diferite discipline,
asigurnd dezvoltarea personalitii creative a elevilor. Aceasta nseamn c elevul trebuie s
foloseasc n rezolvarea problemelor date, asociaii stabilite la alte discipline sau s coreleze
problema cu cunotinele nsuite anterior.
Tendinele ce se manifest azi n preconizatele metode de stimulare a creativitii, sunt
de a realiza condiii pentru o liber manifestare a asociaiilor spontane, nestnjenite de rigorile
raiunii.Desigur, iluminarea e condiionat, nu numai de munca prealabil ci i de ntreaga
cultur a creatorului, de bagajul su de cunotine i de varietatea lor.
Chiar eforturile efectuate de un elev pentru a soluiona o problem de matematic
implic momente de incubaie, dar i asociaii salvatoare care vin din memorie, adic din
incontient. Uneori solicit elevilor ca tem pentru acas s formuleze probleme pe baze
cunotinelor pe care le dein i s le rezolve. Le-am sugerat elevilor ca problemele realizate
de ei s aib cel puin dou cerine pentru a fi mai complicate.
n caietul de evaluare am o rubric unde notez elevii pentru activitatea de creativitate a
lor. Testele de evaluare conin i subiecte de creativitate.
Un alt mod de a dezvolta creativitatea este realizarea unor referate despre subiecte de
matematic din mai multe surse bibliografice. Dar puini elevi realizeaz referate originale,
muli se mulumesc s copieze de pe Internet, care nu i ajut aproape cu nimic, dac nici
mcar nu-l studiaz.
Ct vreme creativitatea era socotit un privilegiu dobndit ereditar de o minoritate,
coala nu s-a ocupat n mod special de acest aspect, dei, e drept, s-au creat ici i acolo clase
speciale pentru copii supradotai. De cnd se arat c automatele dirijate de calculatoare
nfptuiesc muncile monotone, stereotipe i deci omului i revin mai mult sarcini de
perfecionare, de nnoire, cultivarea gndirii creatoare a devenit o sarcin important a colilor
de mas. Pe lng efortul tradiional de educare a gndirii critice, stimularea fanteziei apare i
ea ca un obiectiv major. Aceasta implic schimbri importante, att n mentalitatea
profesorilor, ct i n ce privete metodele de educare i instruire.