Revolutia Franceza

Revoluia francez (1789-1799) a fost un eveniment major al epocii

moderne, care a dus la rsturnarea ec!iului Re"im #i la instaurarea unei noi
ordini politice #i sociale $n Frana%
Frana a e&perimentat toate sistemele de "uvernare trec'nd succesiv de la
monar!ia a(solut, (azat pe principiul de drept divin, la monar!ia
constituional, dup model (ritanic, $n care domin principiul )re"ele domne#te,
dar nu "uverneaz*, apoi la repu(lic% +ceasta avea la (az, $n teorie, li(ertatea
#i e"alitatea tuturor cetenilor%
Revoluia francez este evenimentul care a marcat totodat $n istoria
Franei, trecerea la epoca modern% ,erioada revoluionar $ncepe $n 1789, cu
reunirea +dunrii -trilor .enerale #i cderea /astiliei, #i se termin $n 1799, cu
lovitura de stat din 18 /rumar a lui 0apoleon /onaparte% 1deile li(erale #i
naionale propovduite de Revoluia francez s-au rsp'ndit $n toat 2uropa,
av'nd ca efect intensi3carea luptei naiunilor asuprite $mpotriva dominaiei
strine% Revoluia francez completeaz #irul marilor revoluii ale epocii
moderne, 3ind precedat de Revoluia en"lez #i Revoluia american% 4otodat,
ea a rmas cel mai popular model de insurecie p'n la Revoluia Rus din 1917%
Originile revolutiei
ec!iul Re"im
ec!iul Re"im (francez l5+ncien R6"ime) este o e&presie folosit pentru a
desemna sistemul francez de "uvernare, le"ile #i instituiile care au precedat
revoluia de la 1789% +cesta se sprijinea pe cele trei ordine (stri)7 starea 1 8
clerul9 starea a 11-a 8 no(ilimea9 starea 111-a (ur"!ezia, rnimea #i pturile
or#ene#ti srace% ,rimele dou stri erau privile"iate, $n timp ce starea 111-a
reprezenta 98: din populaia francez%
;onar!ia francez era o monar!ie a(solut, nu una despotic, adic nu
aciona $n manier ar(itrar #i ile"al% Re"ele era $mpiedicat de le"ile #i
cutumele re"atului su #i e&istau multe or"anisme independente, cum era
+dunarea <lerului, care aveau drepturi #i privile"ii $n care re"ele nu putea
interveni, $ntruc't erau "arantate de le"e% Re"ele emitea le"i dup consultarea
consilierilor si, de#i nu era o(li"at s le accepte opinia% ,arlamentele provinciale
#i strile locale limitau, de asemenea, puterea re"al%
Re"ele era reprezentat $n teritoriu de intendeni de poliie, justiie #i
3nane $n cele => de circumscripii ale Franei% 2i supervizau perceperea
impozitelor, le"ea #i ordinea #i rspundeau de lucrrile pu(lice, comunicaii,
comer #i industrie%
;onar!ia francez nu primea niciodat destui (ani din impozite pentru a-#i
acoperi c!eltuielile, a#a $nc't, pe timp de rz(oi, c'nd c!eltuielile statului
cre#teau foarte mult, recur"ea la $mprumuturi cu do('nzi uria#e% ?n consecin,
plata do('nzilor la datorii a devenit $n secolul al @111-lea o component tot mai
mare din (u"etul statului%
;etoda de colectare a impozitelor directe prin sutele de sluj(a#i aducea
adesea prejudicii statului,deoarece,uneori ace#tia foloseau (anii $n scopuri
personale%
<!eltuielile curii de la ersailles au atins cote $n"rijortoare% Ae pild,
re"ina ;aria +ntoaneta, 3ica $mprtesei ;aria 4ereza a +ustriei #i soia re"elui
Budovic al @1-lea, a acumulat datorii de o jumtate de milion de livre la jocuri de
noroc, primind porecla din partea cumnatului ei, contele de ,rovence, ;adame
A63cit% +proape toat lumea o detesta pentru frivolitatea #i aro"ana sa%
1luminismul
1luminismul a reprezentat o mi#care ideolo"ic #i cultural, care s-a
manifestat pe parcursul secolului @111, al crui scop a fost s pun raiunea $n
centrul tuturor lucrurilor #i s ,,lumineze* naiunea prin educaie #i cultur%
1lumini#tii erau mai mult scriitori dec't 3loso3, ca oltaire, ;ontesCuieu #i
Rousseau%
oltaire era de orientare iluminist conservatoare% + avut o oper e&trem
de vast% -crierile sale sunt $ndreptate $mpotriva inec!itilor sociale,
superstiiilor, intoleranei reli"ioase% + criticat ec!iul Re"im #i /iserica milit'nd
pentru li(ertatea cuv'ntului, a "'ndirii #i e"alitatea tuturor oamenilor $n faa
le"ii% <onsidera c relele societii pot 3 $ndreptate prin aliana $ntre monar!i #i
3loso3% oltaire este teoreticianul despotismului luminat%
;ontesCuieu era de orientare iluminist moderat% + creat o oper
important% ?n 17D1 a pu(licat ,,-crisorile persane* $n care prezint cltoria a
doi persani prin 2uropa #i care critic realitile continentului nostru #i anume7
intolerana reli"ioas, instituiile culturale #i de stat, inclusiv monar!ia a(solut%
?n cartea ,,-piritul le"ilor* teoretizeaz principiul separrii puterilor $n stat%
<onsidera monar!ia constituional forma de "uvernare cea mai e3cient,
deoarece puterea e&ecutiv, le"islativ #i judectoreasc erau independente una
fa de cealalt%
Eean-EacCues Rousseau era de orientare iluminist radical% Bucrrile
sale, ,,Aiscurs asupra ine"alitii de avere* #i ,,<ontractul social*, e&prim
aspiraiile micii (ur"!ezii din care fcea parte% <onsidera sursa ine"alitii #i a
relelor $n societate ca 3ind proprietatea privat, de aceea ea tre(uia limitat% Ae
asemenea, milita pentru participarea tuturor cetenilor la viaa politic, statul
tre(uia or"anizat pentru a asi"ura suveranitatea poporului%
Aenis Aiderot #i d5+lem(ert au pu(licat ,,2nciclopedia* $n =F de volume,
G2nciclopediaG conine ideile revoluionare ale iluminismului7 lupta pentru
pro"res, li(ertate #i toleran, e"alitatea $ntre oameni #i $ntre popoare% Forma
ideolo"ic a iluminismului, prin critic la adresa ec!iului Re"im, a pre"tit, pe
plan ideolo"ic, marile rsturnri cauzate de Revoluia francez%
-ocietatea franceza
?n secolul @111, societatea francez era $mprit $n ordine sau stri% <lerul
forma prima stare, no(ilimea, starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul
populaiei, format din (ur"!ezie, rani #i muncitori ur(ani%
,rima -tare
2&istau circa 1=H%HHH de clerici, din care IH%HHH erau mem(ri ai ordinelor
mona!ale% <ei 7H%HHH de clerici seculari lucrau $n paro!ii% -e o(i#nuia ca cei mai
tineri 3i ai marilor no(ili s urmeze cariera (isericeasc, pentru a se putea
$m(o"i% ;uli episcopi deineau mai multe episcopate #i nu erau vzui
niciodat slujind $n vreuna dintre ele% +cest lucru a provocat mari scandaluri #i
(iserica a fost perceput de populaie ca o instituie corupt%
/iserica <atolic era cel mai mare proprietar funciar $n Frana% <lerul (ene3cia de
pe urma perceperii dijmei #i era scutit de plata impozitelor% ,reoii ocupau o
important poziie $n stat, se ocupau de sraci, spitale #i #coli #i ineau re"istrele
de stare civil, not'nd $n re"istrele paro!iale na#terile, cstoriile #i decesele%
-tarea a doua
-tarea a doua era cea mai puternic% 0umrul no(ililor varia $ntre 11H%HHH
p'n la =FH%HHH 8 adic H,F: p'n la 1,F: din populaie%
<ei mai puternici erau cei >%HHH de no(ili de curte, cate"orie limitat la cei
a cror ascenden no(iliar data de dinainte de 1>HH #i care $#i permiteau
costul vieii de la ersailles%
Jrmtoarea ca importan practic era no(ilimea de ro(, no(ili care
lucrau $n administraie #i justiie, $n special ma"istraii din parlamente%
Restul no(ilimii, care constituiau majoritatea clasei no(iliare, tria la ar%
,rincipala surs de venit a no(ilimii era pm'ntul, dein'nd K p'n la 1L= din
acesta precum #i $ntre 1F:-DF: din venitul /isericii, $ntruc't toi episcopii erau
no(ili%
4oate funciile $nalte erau ocupate de no(ilime% Ae asemenea, se (ucurau
de numeroase privile"ii, 3ind judecai de tri(unale speciale, scutii de serviciul
militar, de munca la $ntreinerea drumurilor, aveau drepturi e&clusive la
v'ntoare #i pescuit, drept de monopol asupra morilor, cuptoarelor de p'ine #i
teascuri, (ene3ciau #i de scutiri de impozite%
?n "eneral no(ilimea era ostil sc!im(rii #i se cramponau de privile"iile
lor ca 3ind sin"urele care $i distin"eau de oamenii de r'nd% 4otu#i no(ilimea nu
era o cast $nc!is ci o elit desc!is, accept'nd deseori aliana cu (ur"!ezia,
dac acest lucru ducea la $ntrirea puterii sale economice% Ae altfel, puteai
deveni no(il 3e prin favoarea acordat direct de re"e, 3e cumpr'nd anumite
sluj(e% Ae#i no(ili $#i puteau pierde titlul de no(lee dac desf#urau activiti
economice speci3ce oamenilor de r'nd, cum erau comerul sau munca manual,
unii dintre ei s-au implicat $n metalur"ie, minerit sau sistemul (ancar%
-tarea a treia
?n fruntea strii a treia se aMa (ur"!ezia care reprezenta un "rup social
etero"en care nu aveau titluri no(iliare #i nu erau nici rani, nici muncitori
ur(ani% <ei mai (o"ai din cate"oria (ur"!eziei erau ne"ustori ale cror venituri
din activitile comerciale au sporit $n numai un secol la >>H: mai (o"ai% +li
(ur"!ezi erau (anc!eri, latifundiari, li(er-profesioni#ti (medici, scriitori, avocai),
funcionari pu(lici% ?n total, e&istau circa D,= milioane de (ur"!ezi, circa 8: din
totalul populaiei%
+ doua component a strii a treia, de departe cea mai numeroas, era
rnimea% <irca 8F: din populaia Franei tria $n mediul rural #i majoritatea o
formau ranii% 2stimrile suprafeei de teren pe care o deineau variaz $ntre DF
8 >F: din total% 2&ista un mic strat (circa IHH%HHH) de mari fermieri, care cultivau
pentru a vinde, an"ajau ali rani cu ziua #i ddeau (ani cu $mprumut% ;ai
numero#i erau les la(oureurs, ranii care cultivau pentru propriul consum #i
care, $n anii (uni, o(ineau #i un mic surplus% +ceste dou componente ale
rnimii au dus-o relativ (ine $n tot secolul @111 p'n $n anii 177H% <elelalte
dou pri ale rnimii erau ranii dijma#i, lipsii de capital #i care ddeau
jumtate de recolt proprietarilor pm'ntului, #i ranii lipsii de pm'nt care nu
deineau dec't casele #i "rdinile% Nranul srac nu avea nici o speran $n a tri
mai (ine #i tria $n nesi"uran deoarece vremea rea sau (oala $l puteau aduce
$n r'ndul va"a(onzilor, care triau din cer#it, furt #i sluj(e ocazionale% 4oi ranii
erau o(li"ai s plteasc dijma (isericii, impozite statului (la taille, la vin"tieme,
la capitation #i la "a(elle) #i o(li"aiile feudale seniorului lor (la corvee, le
c!ampart 8 pri din recolt -, lods et ventes 8 o ta& pltit seniorului c'nd
(unurile $#i sc!im(au proprietarul)% -ituaia ranilor difer de la o provincie la
alta% Ae pild, ranii din ;idi nu plteau deloc dri, $n sc!im( cei din /retania #i
/ur"undia aveau drile cele mai mari% ,ovara cea mai "rea pentru rani erau
arenzile% +cestea au crescut accentuat $n a doua jumtate a secolului al @111-lea,
ca urmare a cre#terii populaiei de la DD,> milioane $n 17HF la D7,9 milioane $n
179H%
<e-a de-a treia component a strii a treia o formau muncitorii ur(ani%
;ajoritatea muncitorilor de la ora# triau $n locuine a"lomerate #i insalu(re% 2i
erau necali3cai #i sraci% ;e#te#u"arii erau or"anizai $n (resle% Orele de munc
erau multe 8 1I ore pe zi, I zile pe sptm'n% 0ivelul de trai al salariailor
sczuse lent deoarece preurile urcaser $n medie cu IF: $n timp ce salariile
numai cu DD:% 0u prea e&ista producie pe scar mare7 numrul mediu de
oameni $ntr-un atelier din ,aris $n 1789 era de 1I% ;ai#trii #i lucrtorii munceau #i
triau $mpreun #i erau afectai de cre#terea preului p'inii deoarece ea
constituia P din !rana zilnic%
Cauzele Revolutiei
?n ciuda transformrilor economice ce au dus la dezvoltarea comerului #i
industriei, or"anizarea societii franceze era anacronic divizat $n trei stri7
no(ilimea, clerul #i Ga treia stareG (restul populaiei)%
+v'nd un nivel de trai din ce $n ce mai apropiat de cel al no(ilimii,
(ur"!ezia, educat $n spiritul 3lozo3ei iluministe #i av'nd e&emplul recent al
Revoluiei americane, ar 3 dorit s-#i asume o parte din responsa(ilitatea
politic%
-tatul #i populaia trecea printr-o "rav criz economic #i 3nanciar%
<riza 3nanciar a fost determinat #i de faptul c, $n intervalul 17>H #i 178=
Frana a fost implicat $n trei rz(oaie7 mai $nt'i rz(oiul pentru succesiunea
austriac (17>H-17>8), apoi $n rz(oiul de 7 ani (17FI-17I=) #i, $n sf'r#it,
rz(oiul american pentru independen (1778-178=)% 4entativele de reform ale
sistemului 3nanciar francez au e#uat% 0u doar statul era $n pra"ul falimentului ci
#i populaia% +nii premer"tori iz(ucnirii revoluiei, sunt anii cu producii sla(e
ceea ce duseser pe muli la ruin% ?n consecin, din cauza datoriilor mari, statul
meninea un nivel ridicat de impozite #i ta&e% ?n 1788, mai mult de 8H: din drile
str'nse au fost a(sor(ite de plata datoriilor statului% 0o(ilimea #i clerul 3ind
e&ceptate de plata impozitelor, numeroase cereri au denunat mrimea #i
injusteea acestor impozite%
Desfasurarea Revolutiei(1789-1799)
1% Revoluia moderat (1789-179=)
<onvocarea +dunrii -trilor .enerale
?n faa cererilor no(ilimii #i a provinciilor, re"ele Budovic @1 convoac +dunarea
-trilor .enerale pentru mai 1789, lucru ce nu se mai $nt'mplase din 1I1>%
,erspectiva acestei +dunrii a reaprins conMictul de interese dintre no(ilime #i a
treia stare ((ur"!ezia)% ,rimele dou stri nu reprezentau la un loc dec't D: din
populaie, iar (ur"!ezia deinea o parte tot mai important din (o"ia rii%
Aup modelul din 1I1>, 3ecare stare ar 3 tre(uit s 3e reprezentat de un
numr e"al de deputai% + treia stare a cerut du(l reprezentare, o(in'nd un
numr mai mare de reprezentani dec't celelalte dou%
+dunarea -trilor .enerale
Ba F mai 1789, $n mijlocul a numeroase festiviti, respect'nd strict
etic!eta de la 1I1>, +dunarea -trilor .enerale se desc!idea $n palatul re"al de
la ersailles% Re"ele a dorit s impun votul colectiv, astfel $nc't majoritatea
avut de a treia stare s devin inutil, votul acestei stri ar 3 c'ntrit e&act la
fel ca #i cel al 3ecreia dintre celelalte dou stri%
?n loc de discutarea impozitelor, principala preocupare a +dunrii a fost
or"anizarea le"islaturii, $n discuii separate% Ba 17 iunie, $n urma e#ecului
tentativelor de reconciliere $ntre stri, reprezentanii celei de-a treia stri s-au
declarat ca 3ind +dunare 0aional, fr ordine, ci a poporului% <elelalte dou
ordine au fost invitate s adere, dar noua adunare #i-a e&primat clar intenia de a
se ocupa de naiune, cu sau fr ele%
?nceputul +dunrii <onstituante
0oua adunare s-a ocupat imediat de 3nane #i de nevoile poporului% Ae#i,
cu scopul de a anula !otr'rile adunrii, re"ele a $ncercat s $mpiedice reunirea
acesteia, +dunarea #i-a mutat deli(errile $n sala de tenis, unde deputaii, la DH
iunie, au depus jurm'ntul de a nu se despri p'n c'nd nu vor oferi Franei o
constituie% Aou zile mai t'rziu, $mpiedicat 3indu-le intrarea $n sala de tenis,
+dunarea s-a reunit la (iserica -aint-Bouis, unde o parte a clerului i s-a alturat%
Ba D= iunie, re"ele a ordonat dispersarea +dunrii -trilor .enerale%
;ajoritatea no(ilimii #i clerului s-a supus ordinului, deputaii celei de-a treia stri
au rmas 3deli jurm'ntului de a realiza o constituie%
Re"ele a $nconjurat cu trupe ,arisul #i ersailles, dar +dunarea primea
numeroase mesaje de sprijin din partea populaiei din ,aris% Ba 9 iulie,
reconstituindu-se ca +dunare <onstituant naional, aceasta cerea re"elui
respectuos, dar ferm, retra"erea trupelor, inclusiv celor strine% Re"ele a refuzat
cererea #i a oferit +dunrii posi(ilitatea de a se deplasa $n afara ,arisului, pentru
a o priva astfel de sprijinul parizienilor%
Ba 11 iulie, re"ele, acion'nd su( inMuena no(ililor conservatori, #i-a
sc!im(at mini#trii% Qtirea a fost anunat $n ,aris la 1D iulie, 3ind interpretat ca
o lovitur de stat a conservatorilor #i a reprezentat $nceputul unei perioade
insurecionale $n ,aris% ?n acest timp, +dunarea se aMa $ntr-o sesiune continu
pentru a nu-#i pierde din nou spaiul de reuniune%
<aderea /astiliei
Riua naional a Franei, 1> iulie, comemoreaz cderea, $n 1789, a
$nc!isorii /astilia% <u toate ca $n $nc!isoare nu se "seau dec't 7 prizonieri,
/astilia a devenit sim(olul a tot ceea ce fusese detesta(il $n vec!iul re"im% ?n
dimineaa de 1F iulie, re"ele a realizat $nfr'n"erea $n faa insureciei cetenilor
parizieni #i a dat ordin de retra"ere a trupelor 3dele lui #i a revenit asupra
sc!im(rilor "uvernamentale fcute $n urm cu c'teva zile% ?n ,aris, a fost sta(ilit
un nou primar, $ntr-o nou structur, numit GcomunG #i s-a $n3inat o armat
popular, G.arda 0aionalG% Revoluia s-a rsp'ndit $n ar dup modelul
parizian, populaia or"aniz'ndu-se $n municipaliti cu scop de auto-"uvernare #i
au $n3inat corpuri ale .rzii 0aionale, i"nor'nd autoritatea re"al%
Ba D7 iulie, $ntr-un "est de aparent reconciliere, re"ele a acceptat o
cocard tricolor, intr'nd $n ,rimria ,arisului% ?n ciuda acestui "est sim(olic,
no(ilii au $nceput s prseasc ara, $ncep'nd s pre"teasc un rz(oi civil #i
a"it'nd o coaliie european $mpotriva Franei revoluionare%
+(olirea ec!iului Re"im
Ba > au"ust, +dunarea 0aional a a(olit feudalismul, #ter"'nd privile"iile
no(ililor #i clerului, anul'nd ordinele, precum si drepturile speciale ale ora#elor #i
provinciilor% Ain noua societate era e&clus privile"iul, forma vec!e de li(erti,
astfel c e"alitatea juridic devenea re"ula #i cadrul pentru noua li(ertate%
+dunarea a $nlocuit provinciile istorice cu 8= de departamente, administrate
uniform #i apro&imativ e"ale $ntre ele, $n teritoriu #i populaie%
+re loc clari3carea faciunilor din cadrul adunrii% +ripa dreapt reprezenta
opoziia fa de revoluie% G;onar!i#tii democraiG #i-ar 3 dorit instalarea unui
re"im asemntor celui (ritanic% G,artidul naionalG reprezenta, $n principal,
(ur"!ezia% ,entru un timp, a e&istat un consens $ntre centrul #i st'n"a politic%
Ba DI au"ust, +dunarea a pu(licat Aeclaraia Arepturilor Omului #i <eteanului,
$n care idealurile revoluionare sunt rezumate $n formularea GBi(ertate, 2"alitate,
FraternitateG% ?n ceea ce prive#te forma de or"anizare, partidele populare au
impus un model le"islativ unicameral% Re"ele pstra un drept de (locare prin
veto%
?ntre timp, o mulime de parizieni, $n principal femei, mr#luind spre
ersailles, la F octom(rie, a reu#it s $l aduc pe re"e $napoi $n ,aris, separ'ndu-l
de eforturile re"ali#tilor de a (loca noua ordine%
<onstituia civil a clerului
,entru a rezolva criza 3nanciar, c't #i datorit ideolo"iei anti-cre#tine a
revoluionarilor francezi, la sf'r#itul anului 1789 #i $nceputul lui 179H au fost
emise o serie de le"i, prin care au fost con3scate averile /isericii <atolice%
Aeputatul 4alleSrand propune ideea de a se con3sca (unurile clerului (#i nu de a
le naionaliza, $ntruc't nicio indemnizaie n-a fost vrsat $n sc!im(%)T1U% +stfel,
la D noiem(rie 1789, +dunarea 0aional <onstituant decise c toate (unurile
clerului vor 3 Vpuse la dispoziia 0aiuniiW% +ceste (unuri vor 3, de acum $nainte,
(unuri naionale, destinate s 3e v'ndute, prin licitaie, pentru a umple casieriile
statului, cre'ndu-se asi"natele% <onstituia civil a clerului a fost adoptat la 1D
iulie 179H #i rati3cat de re"e $n acela#i an, la DI decem(rie% 2a prevedea
transformarea mem(rilor clerului $n funcionari #i interzicea ordinele monastice%
ictorie a forelor celor mai ostile /isericii, le"ea va transforma $n adversari ai
revoluiei acei preoi care contri(uiser la succesul ei% 4e&tul le"ii prevedea,
printre altele, ca ale"erea $n funciile clericale s se fac de ctre toi cetenii,
indiferent de apartenena lor reli"ioas% ;ai mult, la D7 noiem(rie, +dunarea
decreteaz c toi preoii sunt o(li"ai s depun jurm'nt de 3delitate fa de
naiune, le"e #i re"e, su( ameninarea cu destituirea% +pro&imativ >F: dintre
preoi -refractarii- au refuzat s presteze jurm'ntul, pe care $l considerau drept
o sc!ism fa de Roma%
;onar!ia constituional
erita(ila ruptur $ntre popor #i familia re"al s-a produs $n timpul
tentativei de a fu"i $n strintate% ;em(rii familiei re"ale au fost oprii la
arennes, $n D1 iunie 1791% Aeja discreditat de vizi(ila sa ostilitate fa de
Revoluie, Budovic @1-lea este readus la ,aris, $n DF iunie, #i este suspendat%
?n septem(rie, $n faa dezordinilor $n cre#tere #i a ostilitii vec!ilor
monar!ii europene, majoritatea moderat din +dunarea <onstituant decide s-l
reinstaleze pe Budovic @1 pe tron, $n sperana de a fr'na radicalismul Revoluiei
#i de a $mpiedica o intervenie strin% Re"ele a acceptat sa contrasemneze noua
constituie, care transforma Frana $ntr-o monar!ie constituional% 2l era nevoit
s partajeze puterea cu +dunarea Be"islativ (ce succeda +dunarea
<onstituant), pstr'ndu-#i dreptul de veto #i cel de ale"ere a mini#trilor% ?n
+dunarea le"islativ, s-au constituit faciunile7
monar!i#ti9
repu(licani li(erali ("irondini)9
repu(licani radicali (iaco(ini)%
<derea monar!iei #i <omuna din ,aris
Jnii provizoriu de convin"erile lor repu(licane, "irondinii #i iaco(inii au
votat $mpreun mai multe te&te importante, cum ar 3 o(li"aia emi"ranilor de a
se $ntoarce p'n la sf'r#itul anului 1791 #i condamnarea la $nc!isoare sau
deportare pentru clerul refractar% eto-ul emis de Budovic @1-lea $mpotriva
acestor le"i a suscitat o criz ce a acordat "irondinilor accesul la putere, $n
martie 179D%
Ain motive diferite, re"ele, monar!i#tii #i "irondinii $#i doreau rz(oi cu
puterile ostile% Re"ele considera c $nfr'n"erea ar putea s-i consolideze
puterea% .irondinii doreau s canalizeze elanul revoluionar $nspre e&teriorul
Franei% Rz(oaiele revoluionare $ncep odat cu declaraia de rz(oi din DH
aprilie 179D, adresat +ustriei, de partea creia se va altura #i ,rusia, dup
c'teva sptm'ni%
<reat $n ,aris $n iulie 1789 #i instalat la ,rimria ora#ului dup cderea
/astiliei, <omuna a devenit insurecional $n 1H au"ust 179D, pe fondul
$nfr'n"erilor suferite pe front #i a ameninrilor primite din partea strinilor, ce
au determinat cre#terea fervorii naionale #i a nemulumirilor fa de familia
re"al% O manifestaie a luat cu asalt ,alatul 4uileries #i re"ele a fost arestat, su(
suspiciunea de trdare%
Ba $nceputul lui septem(rie 179D, panicat $n faa $naintrii armatelor
inamice #i de rumorile referitoare la un complot contra-revoluionar, poporul
$narmat a masacrat mai mult de o mie de re"ali#ti, preoi refractari #i deinui de
drept comun $n $nc!isorile din ,aris #i din alte ora#e din provincie% ;asacrul,
permis de unii lideri iaco(ini, marc!eaz prima deriv a Revoluiei%
1aco(inii, su( conducerea avocatului ;a&imilien de Ro(espierre, dominau
<omuna #i #i-au mrit inMuena $n +dunarea Be"islativ% +ceasta decide
convocarea ale"erilor cu sufra"iu universal masculin, destinat s reuneasc o
nou convenie constituional%
<onvenia "irondin
O data cu cderea monar!iei, rz(oiul a luat un caracter naional #i politic,
nemai3ind un conMict $ntre re"i% Ba DH septem(rie 179D, o armat francez a
oprit la almS $naintarea prusac% Recent aleasa <onvenie 0aional, reunit $n
ziua victoriei de la almS, proclam Repu(lica la D1 septem(rie% +dunarea
<onstituant $#i sc!im( denumirea $n <onvenia 0aional% ?n toamna anului
179D, armata, $n ofensiv dup (tlia de almS, reu#e#te s ptrund $n
1mperiul Romano-.erman, $n -avoia #i $n Nrile de Eos austriece% ?n cadrul
<onveniei, lupta politic se intensi3c, plenul oscil'nd $ntre a sprijini "irondini #i
iaco(ini (mai radicali #i av'nd populaia ,arisului de partea lor)% <onvenia decide
ca re"ele s 3e judecat pentru trdare $n faa sa #i printr-un vot cvasi-unanim,
Budovic al @1-lea este "sit vinovat% <u o majoritate mic, de un sin"ur vot,
re"ele este condamnat la moarte #i "!ilotinat la D1 ianuarie 179=% Aup e&ecuia
re"elui, inMuena "irondinilor scade $n cadrul <onveniei% ?n plus, armatele
franceze suport loviturile coaliiei formate din +n"lia, +ustria, -pania, Nrile de
Eos #i mai multe state italiene%
Ba D> fe(ruarie, <onvenia voteaz conscripia militar a =HH%HHH de
oameni% <omisarii trimi#i $n departamente pentru a or"aniza mo(ilizarea, sunt
ale#i dintre iaco(ini, lr"ind falia dintre "irondini #i masele populare% ?n endeea,
re"ali#ti #i preoi refractari, $ncurajai de traumatismul cauzat de e&ecutarea
re"elui #i ostilitatea ranilor fa de conscripie, or"anizeaz o revolt armat
care se e&tinde #i $n /retania%
.irondinii $ncearc $n van s se opun propunerilor iaco(ine destinate a
cre#te puterea "uvernului central% Jn 4ri(unal revoluionar este instituit la 1H
martie pentru a judeca suspecii iar la I aprilie, <onvenia creeaz <omitetul de
-alvare ,u(lic, or"anul e&ecutiv al Repu(licii%
Ai3cultile militare, e&tinderea rz(oiului civil, avansul forelor inamice pe
teritoriul naional, au produs o criz $n cadrul <onveniei, rivalitatea dintre
"irondini #i iaco(ini 3ind din ce $n ce mai mare% Jn contra-atac nefast al
"irondinilor, $ndreptat $mpotriva lui Eean-,aul ;arat, unul dintre #e3i iaco(ini cei
mai populari #i radicali, e#uez prin ac!itarea sa $n faa 4ri(unalului revoluionar,
la D> aprilie%
D% Revoluia radical (179=-179>)
?ntre =1 mai #i D iunie, o insurecie parizian condus de EacCues X6(ert,
someaz <onvenia s aresteze D7 de deputai #i D mini#tri "irondini% ,opulaia
cerea o restri(uire a (o"iei #i continuarea aciunilor anti-cre#tine% Ba 1H iunie,
iaco(inii preiau controlul asupra <omitetului de -alvare ,u(lic din care vor face
principalul instrument al dictaturii revoluionare% +sasinarea lui ;arat de ctre o
"irondin, duce la cre#terea inMuenei iaco(inilor% Ba D> iunie, <onvenia
promul" o noua <onstituie, cu o nou versiune, a GAeclaraiei drepturilor
omuluiG, ce punea accent mai mare pe e"alitate si merit% Aup ce,la 1H iulie
Aanton prse#te <omitetul -alvrii ,u(lice, pe D7 iulie, $#i face intrarea
;a&imilien de Ro(espierre, devenit rapid cel mai inMuent mem(ru, lu'nd msuri
radicale pentru salvarea Revoluiei #i distru"erea inamicilor si interni #i e&terni%
-ituaia militar a Repu(licii 3ind critic, contra-revoluionarii control'nd
endeea #i /retania, mai multe ora#e importante -/ordeau&, ;arsilia, BSon- 3ind
su( autoritatea "irondinilor #i armate strine invad'nd teritoriul francez at't $n
est, c't #i vest, la D= au"ust, printr-un nou ordin de conscripie, se ordon
mo(ilizarea "eneral a (r(ailor api pentru serviciul militar, astfel c sunt
constituite, ec!ipate #i e&pediate pe front 1> armate, totaliz'nd 7FH%HHH oameni%
Be"ea asupra suspecilor, votat la 17 septem(rie, permite instalarea
re"imului de 4eroare% Ba 1I octom(rie, $n lips de alte pro(e, ca pedeaps pentru
un a#a-zis incest cu 3ul ei $n v'rst de doar 9 ani Budovic al @11-lea, $nc!is
$mpreun cu restul familiei, smuls din "rija mamei #i $ncredinat spre cre#tere
unui temnicer, re"ina ;aria +ntoaneta este e&ecutat% Jlterior, pe =1 octom(rie,
un numr de =1 de lideri "irondini sufer aceea#i soart% Represiunea se a(ate
asupra tuturor, re"ali#ti, preoi, "irondini, oricrui suspect de activiti sau
simpatii contra-revoluionare% 4ri(unalele revoluionare funcioneaz $ntr-o
manier e&peditiv, trimi'nd mii de persoane la "!ilotin $n ,aris #i $n alte ora#e
franceze% ?n afar de condamnrile la moarte, numeroase persoane mor $n
$nc!isorile suprapopulate ori sunt sumar e&ecutate, astfel c se estimeaz la
aproape >H%HHH numrul de victime ale re"imului de teroare%
?ntre septem(rie #i octom(rie, mormintele tuturor re"ilor Franei din a(aia
-aint-Aenis sunt profanate, catedrala este vandalizat, iar rm#iele pm'nte#ti
ale re"ilor sunt aruncate $n "ropi comune% ?n octom(rie $ncepe s 3e folosit
calendarul repu(lican% 1mpulsionat de Ro(espierre, <omitetul $ncearc
reformarea Franei, induc'nd un amestec de umanitarism fanatic, idealism social
#i patriotism, $ntr-o Repu(lic a irtuii% Aou zile dup ce Ro(espierre ia poziie
$mpotriva des-cre#tinrii, la D= noiem(rie, <omuna din ,aris, la insti"area #e3lor
radicali (Gfurio#iG, G!e(erti#tiG), decide $nc!iderea tuturor (isericilor #i $ncurajarea
activ a cultului Raiunii, reli"ia revoluionar% -cene incredi(ile au loc $n
(isericile franceze% O prostituat dez(rcat, $n c!ip de GRei a RaiuniiG, este
adus revoluionari #i $ntins pe altarul catedralei 0otre Aame din ,aris% ,reoi
sunt lin#ai $n pu(lic de ctre revoluionarii atei% ;i#carea de des-cre#tinare
activ se $ntinde rapid $n $ntrea"a ar%
Aatorit mo(ilizrii "enerale, soarta rz(oiului se $ntoarce $n favoarea
Franei% ,'n la sf'r#itul lui 179=, invadatorii sunt respin#i de pe teritoriul
francez% ?n interior, <omitetul reu#e#te s $nfr'n" insureciile re"aliste #i
"irondine%
Aisputelor 3loso3ce asupra noii reli"ii, Ro(espierre le pune capt $n
primvara lui 179>, dup e&ecutarea lui X6(ert #i a partizanilor si anti-cre#tini,
apoi a lui Aanton #i a indul"enilor, care ceruser sf'r#itul 4erorii% Ostil des-
cre#tinrii #i cultului Raiunii, prin decretul de la 7 mai, el recomand <onveniei
admiterea e&istenei lui Aumnezeu, iar $n ziua urmtoare are loc sr(toarea
GFiinei -upremeG% Ae#i ameninrile la adresa securitii Repu(licii fuseser
$ndeprtate, Ro(espierre cere ca virtutea sa 3e instituit prin teroare%
Ba 1H iunie (DD ,rairial), se instituie marea teroare printr-o le"e ce scotea
4ri(unalele revoluionare de su( incidena <onveniei, limita posi(ilitatea
acuzailor de a se apra, iar orice critic la adresa "uvernului devenea criminal%
?n urmtoarea lun, marea teroare produce peste 1%HHH de victime%
<onvenia t!ermidorian (179>-179F)
Aup o nou serie de succese militare, re"imul cvasi-paranoic meninut de
Ro(espierre, $#i pierde justi3carea% O parte dintre cei implicai $n re"imul de
4eroare se aliaz cu moderaii din plenul <onveniei #i la 9 t!ermidor anul 11 (D7
iulie 179>), Ro(espierre #i cola(oratorii si apropiai sunt supu#i unui decret de
arestare #i e#ueaz $n tentativa lor de insurecie la <omuna din ,aris% +restai $n
cursul nopii, sunt e&ecutai $n seara urmtoare, iar $n zilele urmtoare mai mult
de o sut de partizani de-ai si urm'ndu-i soarta% -f'r#itul Repu(licii irtuii,
visate de Ro(espierre, $l antreneaz #i pe cel al radicalizrii mi#crii
revoluionare, reprezent'nd un moment de cotitur $n desf#urarea Revoluiei%
,'n la sf'r#itul lui 179>, <onvenia este dominat de deputaii de centru
care au rsturnat re"imul de teroare, apoi anul'nd o serie de decrete #i
suprim'nd tri(unalele revoluionare% -uprimarea (u"etului acordat cultelor a
pre"tit separarea /isericii de -tat, con3rmat la D1 fe(ruarie 179F% Aup
revenirea $n <onvenie a "irondinilor proscri#i, reaciunea violent fa de
protestele din primvara anului 179F determin eliminarea ultimilor iaco(ini
radicali%
?n vara aceluia#i an, Frana se mai aMa $n rz(oi doar cu +n"lia, -ardinia #i
+ustria, pacea revenind la frontiere,dup stoparea unei armate de emi"rani
de(arcat $n /retania%
=% Airectoratul (179F-1799)
<onvenia adopt o nou <onstituie, apro(at la DD au"ust 179F, prin
care se confer puterea e&ecutiv unui Airectorat compus din cinci mem(ri, care
tre(uie s numeasc mini#trii% ,uterea le"islativ va 3 $mprit $ntre dou
camere, <onsiliul /tr'nilor, cu DFH mem(ri #i <onsiliul celor FHH% ?ncep'nd din
mai 1797, $n 3ecare an, un mem(ru al Airectoratului #i o treime din adunri sunt
$nnoite%
<onvenia a numit primii Airectori #i dou treimi din corpul le"islativ din
cadrul mem(rilor si% Reacia insurecional a re"ali#tilor parizieni, din F
octom(rie 179F este $nfr'nt rapid de trupele "eneralului 0apoleon /onaparte,
$nc puin cunoscut% <onvenia se dizolv la DI octom(rie #i un nou "uvern este
instalat%
Airectoratul a sta(ilizat (ulversaiile anilor precedeni% Jnul din mijloace l-
a constituit continuarea rz(oiului, canaliz'nd ener"ia eli(erat de Revoluie%
-uccesele Revoluiei inspir rz(oaie de cucerire si de e&port al idealurilor
revoluionare $n $ntre" restul 2uropei% <'teva luni de la intrarea sa $n funciune,
Airectoratul ofer lui /onaparte comanda unei campanii militare $n 1talia, $ntre
martie 179I #i octom(rie 1797, care a permis t'nrului "eneral s c#ti"e
popularitate%
Buptele de faciuni au dus la insta(ilitatea re"imului% Revenirea st'n"ii
iaco(ine se manifest printr-un complot (conjuraia e"alilor) condus de /a(euf,
care preconiza distri(uia e"al a pm'nturilor #i veniturilor% <onjuraia e#ueaz
$n mai 179I%
?n timp ce $n Frana principiile revoluionare erau $n retra"ere, ele se
rsp'ndeau $n 2uropa prin intermediul rz(oaielor napoleoniene% ?nfr'n"erile
militare din vara anului 1799, di3cultile economice #i a"itaia social au
determinat lovitura de stat a "eneralului /onaparte, din 9 noiem(rie (18
(rumar), prin care Airectoratul a fost $nlturat% 0oua <onstituie instaura
<onsulatul, or"anism $n care /onaparte a avut putere dictatorial% Aeviz
repu(lican devine GBi(ertate, 2"alitate, FraternitateG, iar la 1F decem(rie 1799,
prim-consulul 0apoleon /onaparte, prezent'nd francezilor noua <onstituie,
proclam7
<eteni, Revoluia s-a a#ezat la principiile pe care am $nceput-o7 ea s-a
$nc!eiatY
Cronologie
+nul 1789
F mai7 Aesc!iderea o3cial a +dunrii -trilor .enerale
17 iunie7 -tarea a treia proclam +dunarea 0aional
DH iunie7 Eurm'ntul din sala de tenis
D> iunie7 ;ajoritatea clerului se altur +dunrii 0aionale
D iulie7 Re"imente strine sunt concentrate $n jurul ,arisului
1D iulie7 Aemiterea mini#trilor provoac insurecia armat a parizienilor
1> iulie7 <derea /astiliei% Revoluia se declan#eaz #i $n provincie
1F iulie7 <onducerea revoluionar se or"anizeaz ca #i <omuna din ,aris
1I iulie7 Re"ele decide s retra" trupele din capital
> au"ust7 +(olirea corvezilor #i servituilor feudale
DI au"ust7 Aeclaraia Arepturilor Omului #i <eteanului
I octom(rie7 Femeile pariziene o(li" re"ele s revin $n ,aris%
19 noiem(rie7 Aecret privind naionalizarea (unurilor /isericii
+nul 179H
1I ianuarie7 2ste creat Eandarmeria naional
=1 martie7 Ro(espierre este ales pre#edinte al <lu(ului iaco(inilor%
19 iunie7 Jn decret al +dunrii a(ole#te titlurile de no(lee ereditare
1D iulie7 <onstituia civil a clerului
1> iulie7 ?n cadrul primei zile naionale, Budovic al @1-lea jur c va
accepta <onstituia
D1 octom(rie7 Arapelul tricolor $nlocuie#te vec!iul drapel re"al al Morii de
crin
D7 noiem(rie7 Aecretul jurm'ntului clerului
+nul 1791
19 martie7 1ntroducerea sistemului metric ca sistem de msur
1= aprilie7 ,apa ,ius al 1-lea condamn <onstituia civil a clerului
DI mai7 Re"ele cedeaz naiunii (unurile <oroanei
1 iunie7 +(olirea tuturor formelor de tortur
1> iunie7 Be"ea Be <!apelier% .revele #i sindicatele sunt interzise
DH iunie7 Fu"a la arennes
DF iunie7 +ducerea re"elui la ,aris #i demiterea sa temporar
17 iulie7 ;asacrul petiionarilor iaco(ini de pe <!amp-de-;ars
D7 au"ust7 Aeclaraia de la ,illnitz% Franei i se cere s restaureze vec!iul
re"im
= septem(rie7 +doptarea primei <onstituii
1= septem(rie7 -ancionarea <onstituiei de ctre re"e
1 octom(rie7 Aesc!iderea noii +dunri Be"islative
11 noiem(rie7 Re"ele se opune prin veto decretelor asupra emi"ranilor
+nul 179D
DF ianuarie7 +dunarea lanseaz un ultimatum +ustriei
DH aprilie7 +dunarea, dominat de "irondini, declar rz(oi +ustriei
D1 aprilie7 <ondorcet e&pune $n +dunare principiile educaiei pu(lice
DI aprilie7 Rou"et de Bisle interpreteaz <'ntec de rz(oi pentru armata
Rinului (ZZBa ;arseillaiseZZ)
D7 mai7 Aecret al +dunrii privind deportarea preoilor refractari
DH iunie7 ;anifestaie anti-re"alist la 4uilleries
7 iulie7 Biderii <omunei din ,aris sunt suspendai din funcii
DD iulie7 Aeclar'nd patria $n pericol, +dunarea c!eam cetenii su( arme
DF iulie7 ;anifestul lui /raunsc![ei" la <o(lenz (cunoscut la ,aris la
$nceputul lunii au"ust)
=H iulie7 ;arseillaise la ,aris
1H au"ust7 <derea monar!iei% <onvocarea <onveniei naionale ca nou
or"an le"islativ
D septem(rie7 ;asacrul a peste 1%HHH de preoi refractari, no(ili #i ali
prezumptivi adversari ai naiunii
DH septem(rie7 /tlia de la almS% +rmata prusaca este oprit
D1 septem(rie7 <onvenia proclama repu(lica
> decem(rie7 ?ncepe procesul re"elui
+nul 179=
17 ianuarie7 +dunarea voteaz vinovia re"elui #i $l condamn la moarte
D1 ianuarie7 Budovic al @1-lea este e&ecutat
1H martie7 2ste creat 4ri(unalul revoluionar
18 martie7 ?nfr'n"ere armat #i retra"ere din /el"ia
I aprilie7 <onstituirea unui <omitet de salvare pu(lic, cu putere e&ecutiv
D iunie7 Aemiterea #i arestarea liderilor "irondini% <onvenia monta"narda
D> iunie7 <onstituia anului 1
1= iulie7 <!arlotte <ordaS $l asasineaz pe ;arat
D7 iulie7 Ro(espierre este numit $n <omitet
1 au"ust7 <onvenia decreteaz distru"erea endeei
D= au"ust7 ;o(ilizare "eneral #i rec!iziionarea de (unuri
D9 au"ust7 Re"ali#tii permit intrarea en"lezilor $n 4oulon
F septem(rie7 1nstituirea terorii
17 septem(rie7 <onvenia voteaz le"ea suspecilor
D9 septem(rie7 Be"ea ma&imului "eneral (loc!eaz preurile #i salariile
9 octom(rie7 +rmata $nfr'n"e insurecia din BSon
1I octom(rie7 ,rocesul #i e&ecuia re"inei ;aria +ntoaneta
=1 octom(rie7 2&ecuia a D1 de "irondini
1H noiem(rie7 -r(toarea Raiunii la catedrala 0otre-Aame
D> noiem(rie7 1ntroducerea calendarului repu(lican
19 decem(rie7 2n"lezii sunt respin#i din 4oulon
DF decem(rie7 Ro(espierre prezint raportul privind principiile "uvernului
revoluionar
+nul 179>
> fe(ruarie7 <onvenia a(ole#te sclavia $n metropol #i $n colonii
1= martie7 +restarea #i e&ecutarea indul"enilor
D> martie7 2&ecutarea furio#ilor
8 iunie7 -r(toarea Fiinei supreme
1H iunie7 Ae(utul marii terori
DI iunie7 ictorie francez la Fleurus contra +ustriei
D7 iulie7 ?nlturarea lui Ro(espierre
D8 iulie7 2&ecutarea iaco(inilor% ?nceputul reaciunii t!ermidoriene
D> au"ust7 Reor"anizarea "uvernm'ntului revoluionar
18 septem(rie7 -epararea (isericilor de stat
1H octom(rie7 <onservatorul 0aional de +rte #i ;eserii
D> octom(rie7 Qcoala 0ormal -uperioar
1D noiem(rie7 ?nc!iderea clu(urilor iaco(inilor
D> decem(rie7 +(olirea le"ii ma&imului
+nul 179F
D1 fe(ruarie7 Resta(ilirea li(ertii reli"ioase
1 aprilie7 ,rotest al populaiei $mpotriva scumpirii alimentelor
F aprilie7 4ratat la /asel cu ,rusia
7 mai7 FouCuier-4inville, acuzatorul pu(lic, $mpreun cu ali 1F mem(ri $n
4ri(unalul Revoluionar, sunt "!ilotinai
DH mai7 1nsurecii populare violent reprimate% 4eroarea al(
=H mai 7 Restituirea (isericilor
DD iulie7 4ratat la /asel cu -pania
DD au"ust7 <onstituia anului 111
18 septem(rie7 -epararea (isericilor de stat
1 octom(rie7 +ne&area /el"iei
F octom(rie7 1nsurecia re"alist contra <onveniei este $nfr'nt de
/onaparte
=1 octom(rie7 Ae(utul Airectoratului
F decem(rie7 Aecret de arestare contra lui /a(euf care intr $n
clandestinitate
+nul 179I
D= fe(ruarie7 0apoleon numit $n fruntea armatei din 1talia
1H mai7 2#ecul Gconspiraiei e"alilorG condus de /a(euf
1F mai7 0apoleon intr $n ;ilano
1F mai7 ,rin 4ratatul de la ,aris, Frana o(ine -avoia #i 0isa
1F octom(rie7 Repu(lica transpadan
D9 decem(rie7 O e&pediie ratat $n apropierea 1rlandei
+nul 1797
> fe(ruarie7 Revenirea la moneda metalic
1D mai7 /onaparte intr $n eneia
D7 mai7 2&ecuia lui /a(euf
I iunie7 ,roclamarea repu(licii li"uriene
9 iulie7 ,roclamarea repu(licii cisalpine (Bom(ardia $mpreun cu repu(lica
cispadan)
1I iulie7 4alleSrand numit ministru de e&terne
D> au"ust7 +(ro"area le"ilor contra preoilor refractari
= septem(rie7 +dunrile cer punerea su( acuzare a directorului /arras
> septem(rie7 Bovitura de stat a lui /arras (18 Fructidor)
F septem(rie7 Be"i $mpotriva deputailor opoziiei #i $mpotriva li(ertii
presei
17 octom(rie7 4ratat la <ampoformio cu +ustria
+nul 1798
18 ianuarie7 ?nceputul (locadei $mpotriva +n"liei
1F fe(ruarie7 ,roclamare Repu(licii romane
D1 fe(ruarie7 4ratat de alian #i comer cu repu(lica cisalpin
8 mai7 +doptarea unei liste de 1>I de ale#i de e&trem st'n" e&clu#i din
<onsilii
11 mai7 Bovitura de stat contra deputailor iaco(ini ale#i (DD Floreal)
19 mai7 Flota francez prse#te 4oulon $n direcia 2"ipt
11 iunie7 ;alta este ocupat
D iulie7 +le&andria este ocupat
D1 iulie7 /onaparte c'#ti" (tlia de la piramide contra mamelucilor
D= iulie7 <airo este ocupat
1 au"ust7 Flota francez este distrus la +(u\ir de 0elson
I au"ust7 2&pediie francez in sprijinul insureciei irlandeze
D= au"ust7 0apoleon pleac din 2"ipt
F septem(rie7 Be"ea Eourdan instituie serviciul militar o(li"atoriu
9 septem(rie7 1mperiul Otoman declar rz(oi Franei
1F septem(rie7 <apitulare francez $n 1rlanda
1I septem(rie7 ,lecarea celui de-al doilea corp e&pediionar spre 1rlanda
11 octom(rie7 Aezastrul Motei franceze $n 1rlanda
D> noiem(rie7 1mpozit pe u#i #i ferestre
D9 decem(rie7 4ratat de alian $ntre Rusia, +n"lia #i 0apoli
+nul 1799
D= ianuarie7 +rmata francez ocup 0apoli
1D martie7 Airectoratul declar rz(oi +ustriei
D8 aprilie7 +doptarea ta&ei vamale protecioniste
1I iunie7 <onsiliul celor FHH $n conMict cu Airectoratul
18 iunie7 Aemiterea directorilor de ctre consilii% Bovitura de stat din =H
priarial
D8 iunie7 Aecret privind mo(ilizarea "eneral
I iulie7 Aesc!iderea clu(ului amicilor e"alitii #i li(ertii (neo-iaco(in)
D9 iulie7 Fouc!6 este numit ministrul poliiei
1 au"ust7 +(ro"area le"ilor din septem(rie 1797 ce restr'n"eau li(ertatea
presei
I au"ust7 1nsurecie re"alist $n sud
1= au"ust7 ?nc!iderea clu(ului amicilor e"alitii #i li(ertii
D7 au"ust7 Ae(arcare en"lez $n Olanda
1I octom(rie7 0apoleon revine la ,aris
9 noiem(rie7 Bovitura de stat provoac vid de putere (18 /rumar)