Curs 2 - Penal - 06.03.

2014

MODALITATI ALE TENTATIVEI. SANCTIONAREA TENTATIVEI

Tentativa nu e posibila la faptele din culpa nici la cele cu preterintentie pt ca aici e
vb de producerea unui rez; etc.
Tentat se pedepseste. Legiuitorul trebuie sa prevada ca tentat se ped.
Se ped - partea generala - jumatatea min si max speciala a infractiunii.
Cand e vb de detentiune pe viata - tentat se ped cu inchisoarea de la 10 la 20 ani.
Cand nu se ped tentat: dc faptuitorul impiedica prod rezultatului, de buna voie. - art
34 NCP.
Cei care sustineau neincriminarea actelor preparatorii - le lasau un ragaz autorilor
sa poata sa renunte; sa revina pe calea licita. Ac conceptie a fost adoptata si de
legiuitorul pen modern care nu sanctioneaza actele preparatorii si nici pe cel care a
inceput infract dar impiedica producerea rez ( tentat).
Art 34 NCP - se creaza cadrul cand fapta a trecut in faza de executare, deci ar fi
tentat dar nu se ped pt ca faptuitorul renunta de buna voie la executarea faptei,
impiedica prod rez.
De aici rezulta ca in art 34 exista 2 cauze de nepedepsire a tentat:
a) desistarea (renuntarea de buna voie la continuarea infract) si
b) impiedicarea prod rezultatului.
La tentat intrerupta, ac are cauze exterioare, independente de vointa autorului.
Pt ca desistarea sa dupa la neaplicarea ped, trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:
1. autorul de buna voie sa renunte la continuarea faptei infract
2. sa aiba loc dupa inceperea faptei ( executarea e intrerupta. Nu e intrerupere faptul
ca agentul nu reia infract dupa ce a comis-o)
3. sa aiba loc inainte de descoperirea faptei
4. autorul sa impiedice prod rezultatului.
Renuntarea = revenire pe calea cea buna
NCP - dc pana in momentul desistarii s-a realizat continutul unei alte infract, autorul
va rasp pt acea infract.
Impiedicarea = zadarnicirea din partea autorului de a impiedica consumarea infract;
impiedicarea prod rezultatului. Nu reprezinta o impiedicare a producerii rezultatului
repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei pt ca fapta s-a consumat.
Pt ac cauza, a impiedicarii, exista anumite conditii:

1. autorul sa intervina de buna voie, voluntar pt a impiedica prod rezultatului (sa

sesizeze autoritatile pt ca rezultatul sa poata fii prevenit sau el insusi sa intervina si sa
impiedice prod rezultatului)
2. ac cauza e cauza de nepedeepsire
Si in ac caz, dc pana in momentul zadarnicirii s-a produs deja o urmare prevazuta de
legea pen, autorul va raspunde pt infract care s-a realizat pana in acel moment.
Urmatoarea faza din perioada externa FAZA URMARII
Dc s-a dus pana la capat si s-a prod si urmarea prevazuta de lege se consuma fapta, se
realizeaza o concordanta intre latura subiectiva si cea obiectiva a infract. Infract
capata o configuratie de sine statatoare - infract consumata.
Unele infract, dupa ac moment al consumarii cunosc o amplificare a rezultatului sau o
reluare a activitatii infractionale. Actiunea care constituie obiectul material se poate
reflecta, poate dura mai mult sau rezultatul se poate amplifica. Infract aici are forma
fapt- epuizat.
Infract fapt-epuizat e caracterizata pt cele continue, continuate, de obicei. Aceste
infract, care dupa savarsirea lor prod rezultate noi, disticte de cosumare sau o
continuare a elementului material, al actului, poarta denumirea de infract fapt-epuizat.
De momentul epuizarii infract se leaga dispozitiile privind aplicarea legii pen in
spatiu, timp.
De la momentul epuizarii devin incidente celelalte instit ( term de P.; incidenta actelor
de clementa - gratiere etc)

UNITATEA DE INFRACTIUNI. PLURALITATEA DE INFRACT

CP vechi consacra un cap privind unitatea de infract.
Doctrina pen:
Unitatea se examineaza in raport cu o baza de evaluare.
Dc sunt mai multe infract => pluralit de infract.
La unitate - continutul active al unei pers e continutul unei sg infract.
Unitatea de infractiuni e cunoscuta sub 2 feluri:
a) naturala ( sit in care in continutul activ al unei pers se desluseste continutul unei sg
infract, unitatea care e data de nat faptei, prin natura ei.);
b) legala ( unitatea nu e data de natura faptei ci de vointa legiuitorului. El reuneste in
cadrul unei sg infract mai multe activitati care ar putea constitui mai multe infract).
Unitatea naturala:
a) infract sp;

b) infract continua si
c) infract deviata
Unitatea legala:
a) infract continuata;
b) infract complexa;
c) infract progresiva;
d) infract de obicei (din obisnuinta).
Unitatea priveste atat latura subiectiva cat si cea obiectiva. E vorba de o sg infract
deci o singura pedeapsa.
UNITATEA NATURALA:
a) Infract SIMPLA ( unica sp):
- Forma a unitatii naturale;
- Desemneaza forma in care printr-o sg act/inact, cu o sg forma de vinovatie, se prod
un sg rez, se incalca un sg text de lege si se aplica o sg ped.
Ex: un individ vrea sa-l suprime pe rivalul sau cu o arma de foc ( o sg intentie, sa-l
omoare; o sg act; un sg rez; o sg forma de vinov; un sg text de lege si o sg ped)
Nu se schimba unicitatea ilicitului pen dc elementul material al actului material e
multiplicat ( se trag mai multe focuri de arma asupra victimei). E tot o sg infract de
omor.
Ipoteze ale infract simple:
a) nu se schimba unicitatea cand elem material se multiplica
b) dc o pers, printr-o sg act, loveste 3 pers at avem 3 infract ( pt ca se aduce atingere
la 3 pers; 3 titulari de val sociale => pluralitate de infract)
c) dc o pers trage un foc pt un rival si glontele ucide pe rival dar si alte 2 pers din
spate e vb de 1 sg infract ( legiuitorul intervine si din pluralitatea de victime creeaza o
unitate complexa - omor calificat; e vb de o infract contra vietii)
d) dc o pers merge cu 4 prieteni la o plimbare la munte cu masina si soferul face
accident, se rastoarna cu masina in sant.
In ac accident 2 pers sufera vatamari corporale, 2 isi pierd viata si soferul e bine. In
cazul acesta - 3 infract ( o infract de omor din culpa calificat si 2 de vatamare
corporala din culpa - art 192)

Concluzie: in cazul infract contra pers, altele decat cele contra vietii, pluralitatea
de pers vatamate printr-o sg act/inact det o pluralitate de infract; un concurs de

infract.
La cele contra vietii, din pluralitatea de victime care si-au pierdut viata
legiuitorul a creat o unitate legala - omorul calificat; uciderea din culpa in varianta
calificata.
In cazul infract contra patrimoniului - un individ fura toti pantofii de la un lacas de
cult unde oamenii trebuiau sa se descalte la intrare - o sg infract ( se aduce atingere
unei sg valori soc patrim)
NCP - infract de talharie e prevaz la cap infract contra patrim. Talharia e o infract
complexa.
Talharia = furt prin savarsirea violentei pt a obtine un bun/ a-l pastra. Se aduce
atingere in principal relatiilor soc patrim si in subsidiar relatiilor soc ale pers.
Dc sunt talharite 4 pers in acelasi timp => 4 infract de talharie pt ca se aduce atingere
fiecarei pers; patrim fiecarei pers.
Dc are loc o talharie in cadrul unei banci pline cu oameni => tot atatea infract de
talharie cate pers au avut de suferit ( cei care erau in banca; care sunt protejati prin
lege )
Ultraj = infract contra autoritatii.
Dc e o infract contra a 2 politisti => 2 infract.
Infract sp - nu e reglem in nici un text de lege !
Ex: nu scrie omorul sp, scrie doar omorul si se subintelege ca dc nu e calificat at e sp
b) Infract CONTINUA:
- Forma a unitatii naturale ce se caracterizeaza prin prelungirea in timp natural a elem
material al laturii obiective a infract => pt ac infract, actiunea ce desemneaza elem
material al actiunii obiective se prelungeste, dureaza in timp. Durata in timp e ceruta
de natura faptei.
- Nu e reglem in NCP
- Intalnim o sg referire expresa la ea - 154 alin 2 NCP - in cazul infract continue, term
de P incepe sa curga de la incetarea act/inact.
- Cum o identificam ? Observam elem material. Ac infract sunt desemnate prin elem
material; se refera la o act de durata ( conducerea unei masini fara permis pe un drum;
conducerea e o act continua; detinerea - de instrumente de falsificare - act de durata).
Alte ori o deslusim dupa natura obiectului asupra careia poarta obiectul infract - furtul
de curent electric;)
- Elementul material se prelungeste in timp pana la interventia unei forte contrare
- Literatura juridica de specialitate infract continua e examinata distingandu-se:
a) infract continua permanenta si
b) infract continua succesiva

a) Infract CONTINUA PERMANENTA:

- Act dureaza in timp pana la epuizare ( interventie forta contrara sau oprire de catre
agent).
- Nu pp reluarea activitatii.
- Nu e susceptibila de intrerupere. (Ex: sechestrarea pers; lipsirea ei de libertate - dc o
elibereaza s-a epuizat infract cont. Dc o prinde si o inchide iar e o a2-a infract).
b) Infract CONTINUA SUCCESIVA:

- Act continua succesiva e susceptibila de intrerupere. Intreruperea nu epuizeaza

infract continua succesiva ( conducere autovehicul pe drumuri pub fara carnet de
conducere - chiar dc mai face opriri e tot o sg infract; intreruperile nu epuizeaza
infract ).
- Momentul anchetarii ac infract se leaga de consecintele jurid. In rap cu ac momentul
devin incidente alte instit ale dr pen.
- In rap cu varsta - dc incepe cand era minor si se epuizeaza cand era major => se
considera ca a fost major pe tot parcursul ac fapte. Dc a inceput cand era< 14 ani at nare semnificatie pen.