Pagina 16

Popoarele antice din Mesopotamia: sumerienii si babilonezii

Mesopotamia e o campie care se gseste ntre dou rauri: Tigru si Eufrat (
priveste harta alturat).
Astzi, Mesopotamia se numes
te Iraq.
Poporul sumerian se stabileste n Mesopotamia n jurul anului 3500 nainte de
Cristos ( .C.). Pentru
sumerieni agricultura este foarte important. Sumerienii svilup o agricultur
irigabil, adic ud
campurile cu apa celor dou rauri. Asa pmantul devine fertil, adic produce
multe fructe.
Sumerienii nu folosesc toate fructele produse asa c dau frutele rmase altor
popoare. Aceste
popoare dau n schimb cherestea si metale sumerienilor, n
scandu-se
comertul.
Sumerienii

ntemeiaz multe orase independente ntre ele. Tranii sumerieni triesc n
sate
n afara
oraselor ( centre urbane) si produc alimente pentru locuitorii oraselor.
n orase locuiesc persoanele cele mai bogate( cetele privilegiate) precum
mestesugarii, negustorii si
functionarii.

n oras mai locuiesc si scribii. Cele mai importante persoane sunt preotii si
regele.
Preotii se ocup de religie si regele conduce armata. Regele si preotul
controleaz pmanturile si
munca tranilor.
Sumerienii ador multe divinitti ( zei, la singular zeu) , adic sunt politeisti.
Fiecare oras are un
rege propriu si ador un singur zeu. Fiecare zeu conduce un aspect al naturii,
ca cerul,a
pa, lumea.
De exemplu, n orasul Ur sumerienii ador zeul Lunii.
Sumerienii si imagineaz zeii sub o form uman ( antropomorfi). Fiecare
oras are un mare templu
care se numeste ziqqurat ( nseamna a construi n nalt). Ziqqurat sunt
cldiri foarte nalte si sunt
dedicate zeului orasului.
n societatea sumerienilor sunt foarte importante scriitura cuneiform,
matematica si astronomia
( studiul cerului si al stelelor). Sumerienii inventeaz un mod de a msura
timpul: mpart ziua n 24
de ore, orele n 60 de minute, minutele n 60 de secunde. Exact cum facem
noi astzi!
Ctre 2000 .C. civilizatia sumerian ( a sumerienilor) se termin pentru c
popoarele nomade care
triesc n desertul arabic si n Siria intr n teritoriul sumerienilor. Dar
popoarele din Mesopotamia,
fondeaz alte orase. Babilonia e un oras pe malul raului Eufrat.
Ctre 1700 .C., n jurul Babiloniei, se naste un imperiu n frunte cu
Hamurabi. Hamurabi unific
toate orasele sub puterea Babiloniei si impune babilonezilor ( locuitori al
imperiului babilonez) un
cod de legi. Codul lui Hamurabi se bazeaz pe principiul c legea nu e egal
pentru toti.
Pagina 18
Egiptul, un dar al Nilului
Civilizatia egiptean se dezvolt in jurul anului 3000 .C. de-a lungul cursului
fluviului Nil. n 2007
.C. Regele Menes unific (pune impreun) toate teritoriile ntr-un singur
regat care dureaz circa
2000 de ani. Egiptul este primul regat unitar din istorie.
Perioada de timp care merge din 2700 pana in 2200 .C. este numit Regatul
Antic. E o perioad
lung de pace. Egiptenii fac mari lucrri si construiesc monumente
importante ( de exemplu:
Sfinxul). Catre 2000 .C. ncepe o perioad de razboaie civile. Dupa
razboaiele civile, in 2052 .C.
ncepe Regatul Mediu care dureaz pan in 1750 .C. n timpul acestor secole
Egiptul si mreste
stpanirea ( se extinde) pe marea Mediteran si in Asia.
Dup aceast perioad ajung n Egipt hyksos, popoare care vin din Asia.
Hyksos stiu sa foloseasc
calul si sunt puternici in rzboi. Hyksos cuceresc Egiptul, apoi, n jurul anului
1600 .C., sunt
alungati. Incepe asa Noul Regat. In timpul Noului Regat egiptenii fac noi
cuceriri si ajung in Siria si
in Palestina. Egiptenii se lupt cu hititii, un popor care trieste in Asia Mic
(Turcia). Egiptenii si
hititii combat in btalia din Kadesh ( circa 1285 i.C.) apoi fac un pact pentru
a tri in pace. Dup
Noul Regat puterea Egiptului incepe s scad ( in jurul lui 1000 i.C.).
In fruntea regatului egiptean e un rege care se numeste faraon. Faraonul este
cea mai mare autoritate
politic. Pentru egipteni faraonul este ca un zeu. Toate teritoriile Egiptului
sunt ale lui. Toti supusii
lucreaz pentru el. In societatea egiptean sunt diferite ceturi sociale. Cetul
social cel mai sczut
este acela al sclavilor ( oameni fr libertate). Sclavii fac muncile cele mai
grele. Apoi sunt tranii.
Tranii lucreaz pmantul si sunt foarte sraci. Tranii,cand nu lucreaz
pmantul construiesc
piramidele, adic mormintele faraonilor, palate si temple.
Mestesugarii ( de exemplu tamplarii, zidarii, vasalii) si negustorii sunt putin
mai bogati.
Functionarii sunt foarte importanti deoarece controleaz lucrrile.
Functionarii au multe privilegii.
Apoi sunt scribii. Scribul e o figur important pentru c stie s fac
socotelile si s scrie
documentele.
Cetul social cel mai inalt este acela al nobililor si al preotilor. Nobilii si
preotii nu pltesc taxele si
sunt foarte bogati. Nobilii conduc armata.
Egiptenii ador multi zei. Acesti zei au form de animal ( zoomorfici). Zeul
cel mai important este
regele Soare ( Ra). Egiptenii cred in viata dupa moarte de aceea caut s
pstreze corpul mortului
(mortul) cu mumificarea.
Pentru egipteni mormantul este casa mortilor. De aceea pun in morminte
obiecte si mancare.
Pagina 26
Creativitatea politic a grecilor
A) Lumea poleis
Nasterea polisului
Aproape 2800 de ani inainte ( VIII secol i.C.) in Grecia se nasc orasele-stat.
Oras in greac se zice
polis ( la plural poleis). Polis e un stat autonom ( nu depinde de alte state) si
guverneaz pe teritoriul
inconjurtor ( vecin). Polis se naste cand cateva sate se unesc pentru a se
apra de inamici si pentru
a imbuntti economia lor. Sunt mii de poleis si se gsesc pe continent si pe
insule.
Caracteristici ale polisului
Polis are cateva caracteristici. S le vedem.
Teritoriul polis-ului este mic deoarece in Grecia sunt multi munti si putine
campuri. Muntii despart
teritoriul unui oras de cellalt. Orasele nu au foarte mult spatiu pentru a se
extinde (a creste).
Populatia polis-ului este putin numeroas. Toate poleis-urile au in comun
limba si religia. Deseori,
poleis-urile se nasc lang mare. Marea foloseste pentru clatorii si pentru a
comercia cu alte
teoritorii.
Cum e facut polis
Polis cuprinde (are inuntrul ei) campul si orasul adevrat si propriu. In
campie triesc tranii. In
oras triesc mestesugarii, negustorii, marinarii, nobilii si cine face alte munci,
ca arhitectii si
medicii.
Priveste desenul de deasupra. Orasul este separat in dou zone pe un deal se
afl acropola (oras
inalt). In acropol se afl palatul guvernului, sunt temple religioase si
rzboinici. Acropola este in
inalt pentru c asa toti pot vedea aceste palate importante si pentru c este
mai usor de aparat. Sub
deal se afl piata comercial ( in greac se numeste agora) unde se afl
schimburi comerciale. In
agora se desfsoar sedinta popular unde se discut problemele orasului.
Economia: comert si sclavi
Multi greci sunt trani si pstori. Tranii produc grau, struguri si msline.
Dar, bogtia cea mai mare
a polis-ului este comertul maritim(maritim).
Pagina 27
Grecii exploateaz ( folosesc) munca sclavilor. Sclavii fac toate muncile:
lucreaz in campie, dar si
in casele celor bogati si in mine.
Sclavii sunt cumprati la piat, ca si celelalte mrfuri. Multi sclavi sunt
prizonieri de rzboi sau
oameni capturati de pirati.
In polis sunt multi sclavi: sclavii cost putin. Si un tran poate cumpra un
sclav.
Pentru a captura un sclav si pentru a controla teritoriile pentru comert grecii
fac multe razboaie.
Intr-adevar grecii sunt mari rzboinici.
Politica: orsenii au puterea
In polis este considerat orsean doar cine face parte dintr'o familie care
traieste de mult timp in oras
si care stpaneste un teritoriu agricol. Doar orsenii pot participa la sedinta
popular, pot avea
sarcini politice si pot avea arme.
Sedinta popular are aceste sarcini:

s controleze munca magistratilor

s aprobe legile

s decid pentru chestiunile mai importante, ca de exemplu, a face razboi
Orsenii controleaz viata politic a orasului. Cuvantul politic provine de la
cuvantul grec polis si
inseamna arta de a guverna ( a administra, a organiza) orasul.
In schimb, nu sunt considerati orseni si nu particip la viata politic :
persoanele care au imigrat in
oras, adic ( strainii), sclavii; femeile, care trebuie s asculte de toti si de soti
si se ocup doar de
cas si de copii.
Poleis-urile creaz colonii
In timpul secolului VIII i.C. in Grecia populatia creste mult si nu e mancare
pentru toti. Pentru a
rezolva aceast problem orasele-stat decid s colonizeze ( cucereasc) alte
teritorii in afara Greciei.
Cativa orseni se mut cu navele in locuri mai fertile si cu putini locuitori.
Grecii supun (pun sub
conducerea lor) locuitorii din aceste locuri care scap sau devin sclavi. Grecii
fundeaz colonii, sunt
autonome, dar mentin ( au inc) raporturi cu tara mam si au un sistem politic
asemntor.
Coloniile in Italia de Sud si in Sicilia
Intre secolele VIII si VI i.C. Grecii fundeaz multe orase in afara Greciei.
Aceste orase sunt aproape
toate in partea occidental (vest) a marii Mediteran, mai ales in Italia
meridional ( Italia de Sud) si
in Sicilia. Priveste harta. Grecii numesc Magna (mare) Grecia coloniile din
Italia meridional.
Pagina 40
Originile Romei
O legend povesteste ca Roma a fost fondat de Romolo si Remo.
La inceput ( in sec VIII i.C.) Roma e o comunitate de sate, dar pe la sfarsitul
sec VII i.C este un
oras, care cu timpul devine mai mare ( se mreste).
Din secolul VIII i.C. pan la sfarsitul secololui VI i.C. Roma este o monarhie,
dar regele nu are
putere absolut. Intr-adevar deciziile si legile regelui trebuie aprobate de
adunare, in special de
aceea a senatului. Regele are puterea militar adic comand armata si are
puterea religioas. E
considerat singurul capabil sa inteleag vointa zeilor.
Societatea Romei e diviz in 2 clase sociale : patricienii si plebeii. Patricienii
(deriv de la patres,
tati) sunt un grup putin numeros (restrans) de familii bogate si puternice.
Patricienii sunt membrii
familiilor care au ajuns primele in Roma si sunt proprietarii pmanturilor.
Plebeii sunt trani, mestesugari si negustori si nu pot participa la guvernul
orasului ( sunt exclusi
din viata politic). Diferenta dintre patricieni si plebei nu depinde de bogtie,
ci de nastere.
In secolul V i.C. Roma devine republican: nu mai e regele la capul orasului,
ci mai multe persoane
care se numesc magistrati si au (desfsoar) functii precise. Cettenii romani
voteaz (aleg)
magistratii care rman in functie doar pentru o perioad de timp. Magistratii
cei mai importanti sunt
consuli.
In primele secole, Roma e o republic oligarhic ( oligarhia inseamn guvern
al putinilor) doar
putine persoane, patricieni, pot deveni magistrati si pot participa la guvernul
orasului.
In 494 i.C. Plebeii se rzvrtesc pentru c vor s participe la viata politic a
orasului. Dup aceast
rzvrtire, obtin ( reusesc sa aib) de la magistratii lor, tribunii plebei.
Tribunii plebei apr
drepturile plebeilor.
In 451 i.C. plebeii obtin si legi scrise: legile celor 12 mese. Legile se numesc
asa pentru c sunt
scrise pe 12 mese de bronz. Asa, toti cettenii sunt egali in fata legilor. Mai
tarziu, plebeii obtin alte
drepturi, de exemplu : plebeii se pot cstori cu patricieni ( 445 i.C.) plebeii
pot fi alesi consuli
( 367 i.C.).
pagina 42
Expansiunea Romei republicane
In secolul IV si in secolul III i.C. Roma face multe lupte de cucerire in Italia.
In secolul III i.C.
Roma posed un teritoriu foarte extins: domin ( are putere) Lazio si
controleaz Italia central ( din
centru) si meridional ( din sud). Roma organizeaz teritoriul Italiei (italic) in
municipii, orase
federale si colonii.
Municipiile sunt orase cucerite de Roma. Aceste orase pot guverna in mod
autonom, dar trebuie sa
trimit la Roma bani si soldati pentru armat. Locuitorii municipilor au
cettenie roman si, de
aceea, au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri ca cettenii romani.
Orasele federale sunt orase care accept spontan ( in mod liber) s fac o
aliant cu Roma si
guverneaz in mod autonom. Orasele federale trebuie s trimit soldatii s
lupte in armata Romei
doar cand este necesar.
Coloniile sunt grupuri de romani si latini ( un popor din Lazio) care triesc in
orasele cucerite de
Roma. In colonii merg s triasc multi romani si latini care incearc s aib
o viat mai bun
departe de oras. Coloniile sunt independente ca in Grecia, dar fac parte din
statul roman.
Roma devine important pentru marea Mediteran. De aceea, in sec III si II
i.C. Roma combate in 3
rzboaie impotriva Cartaginei, o colonie fenicean care se gseste in Africa.
Cartaginezii ( locuitorii