Sunteți pe pagina 1din 45

Enciclopedia cunoasterii.

Curiozitati
1.Care este cea mai mare cascada din lume?
Cascada Victoria este cea mai mare cascada din lume si una dintre cele 7 minuni naturale ale lumii,
fiind declarata monument al naturii de catre UNESCO in 1989.
Cascada Victoria se aseste in sudul !fricii, la ranita dintre "im#a#$e si "am#ia, fiind situata pe
cursul flu%iului "am#ezi. Cascada Victoria este cea mai lara perdea de apa din lume, a%and o latime
de peste 1 &m si 'umatate (17)8 m* si o inaltime de 11) m (este de + ori mai adanca,inalta decat
Cascada Niaara*. -e#itul mediu al Cascadei Victoria este de ..) milioane de litri pe minut.
+.Care este cel mai mare copac din lume?
Cel mai mare copac din lume in ceea ce pri%este %olumul total este ar#orele cu numele /eneral
S0erman, care este totodata si cel mai mare oranism %iu de pe pamant. !cest copac face parte din
enul Se1uoia, specia Se1uoiadendron ianteum 2 renumita ca fiind specia celor mai mari copaci din
lume (ca %olum*.
3aimosul ar#ore /eneral S0erman este situat in 4adurea /iant din 4arcul National Se1uoia din
Statele Unite, in estul localitatii Visalia din statul California (in %estul 5untilor Sierra Ne%ada*
!r#orele /eneral S0erman are un %olum al trunc0iului de 1.687 metri cu#i, ceea ce il face sa fie cel
mai mare copac din lume in ceea ce pri%este %olumul.
7. 8n ce tari din Europa a%em monar0ii?
Spania, !ndorra, Olanda, 5area 9ritanie, 5onaco, :u;em#ur, -anemarca, Suedia, Nor%eia,
8nsulele 3aroe, :ic0tenstein, Vatican.
<E==!>UN8VE=S
6. Cum se mentine miezul 4amantului fier#inte ?
a* Este el intr>o continua racire de la formarea sa acum . mld de ani ?
-a, 4amantul este in racire fata de perioada ?fier#inte? in care s>a format, adica in perioada copilariei
Sistemului Solar. 5ulta %reme a fost un lo# incandescent #om#ardat continuu, #a se spune ca s>ar fi
ciocnit inclusi% cu o planeta de dimensiunile lui 5arte (<0ea* @
Cand campurile ra%itationale s>au ?acordat? si planetele mai mari au facut curatenie in sistem,
4amantul a inceput sa se raceasca > dar numai superficial, crusta solida este foarte su#tire (%reo .) de
&m in zona de ses a tarii noastre* @
#* Cat timp i>ar mai tre#ui sa se raceasca de tot ?
4entru a calcula in cat timp s>ar raci ?de tot?, ar tre#ui sa facem #alanta termica intrari>iesiri de
enerie. 9alanta asta tre#uie sa fie deficitara, caci 4amantul se raceste totusi, in mod foarte lent. Stim
ca pe lana caldura pro%enita din eneria cinetica a #om#ardamentului initial, mari cantitati de enerie
rezulta din fisiunea elementelor radioacti%e ?mostenite? initial (izotopi de Uraniu, <0oriu si c0iar
4otasiu*, dar nu a%em date suficiente pentru calcule e;acte.
Contrar unei opinii la prima %edere, racirea este foarte lenta, fiind in0i#ata de structura ?in foi? a
<errei (inclusi% atmosfera*, dimensiunile planetei si #ineinteles, de eneria
primita de la Soare. 8n mod cert, in actualele conditii procesul de racire ar dura o perioada de ordinul a
miliardelor de ani.
-esiur, mai e;ista si alte surse de caldura, de pilda interactiunile ra%itationale cu Soarele. -e
asemenea, este de mentionat ca pierdem enerie si pentru mentinerea manetosferei.
c* Va disparea campul manetic daca miezul s>ar raci si s>ar solidifica ?
8n mod siur campul manetic al <errei ar disparea in conditiile solidificarii miezului, asa a patit
5arte, fiind prea mica s>a racit prea repede, si>a pierdut manetosfera si pe cale de consecinta si
atmosfera. 8ar fara atmosfera racirea a fost si mai rapida ...
1
.. -e ce se contracta :una?
:una s>a contractat in trecut pe masura ce s>a racit. E;ista o#ser%atii care aduc indicii si despre o
contractie recenta sau c0iar prezenta, insa nu este siur daca se mai intampla asta.
Contractia are loc atunci cand corpurile se racesc. :una nu este mare ca dimensiuni, iar de la formare
si>a pierdut de'a toata sau aproape toata caldura initiala, de%enind inacti%a > sau aproape > eoloic..
A. E posi#il ca in uni%ers sa e;istam in doua locuri in acelasi timp?
O copie fizica dar cu alt Eo e posi#il sa e;iste daca %or#im in termeni pro#a#ilistici. -ar atata timp
cat sinele tau nu poate e;perimenta, nu poate controla, nu poate simti cele doua e;istente nu cred ca
are %reo importanta pentru tine daca mai e;ista o copie a ta sau nu.
Sunt o multime de teorii leate de uni%ersurile paralele in care se spune ca e posi#il ca noi sa a%em
du#luri ale noastre care traiesc simultan cu noi in uni%ersuri paralele.
Si in aceste teorii apare aceasi pro#lema a Eului care e unic si nu se poate simti pe sine in du#lu
e;emplar.
8n plus, daca %or#im de uni%ersuri paralele tre#uie sa presupunem ca ele nu au nimic in comun. Nici
spatiul si nici timpul nu sunt aceleasi. !tunci cum putem %or#i de simultan sau ?in acelasi timp? daca
timpul este altul in fiecare uni%ers?
-aca timpul ar fi acelasi in uni%ersurile paralele, ele nu ar mai fi paralele ci s>ar intrepatrunde cel
putin in ce pri%este timpul.
7. -e ce este 4BmCntul turtit la poli?
Ca efect al miscari de rotatie in 'urul a;ei sale, pamintul e turtit la poli.
8. Cum sunt prote'ati astronautii de radiatii in spatiu?
Cum sunt prote'ati in na%eta spatiala?Cum sunt prote'ati in costum cand ies din na%eta afara in
spatiu?
a* 8n spatiul cosmic, astronautii sunt afectati de radiatie electromanetica pro%enind din 7 surseD raze
cosmice cu enerie inalta (amma*, particule solare si ioni capturati de campul manetic al
4amantului.
#* Contrar presupunerilor noastre, astronautii din na%eta si de pe statia spatiala internationala nu sunt
afectati de cantitati de radiatii mult mai mari decat pe <erra, 4EN<=U C! SE !3:! 8NC! 8N
CONU: -E 4=O<EC<8E 5!/NE<8C! !: 4:!NE<E8.
c* Cata %reme se afla in interiorul statiei, protectia este relati% #una, sinurul pericol al unei e;plozii
solare sau din surse cosmice ar fi sa se scurtcircuiteze instalatiile > ele sunt mult mai sensi#ile decat
oranismul omului @
d* 4ericolul creste cand se iese in spatiul cosmic > in acest caz riscurile sunt manaeriate ca si pe
4amantD prin limitarea e;punerii E iesirii @ 8n e;tenso, insasi misiunea fiecarui astronaut este limitata la
A luni (parca recordul il detine un rus > astia actioneaza dupa pro%er#ul acela > nimeni nu este de
neinlocuit @*
e* Ca termen de comparatie, in A luni de misiune in conditii de acti%itate solara ma;ima (inclusi% iesiri
in spatiu* un astronaut incaseaza ec0i%alentul a ma; 1.))) de radiorafii de torace (7)) radiorafii
daca Soarele are acti%itate scazuta*.
f* :ucrurile se sc0im#a radical in calatoriile indelunate dincolo de campul manetic al 4amantului,
acolo este ne%oie de alte solutii, doza incasata este mult mai mare. Se studiaza fie materiale inteliente
care sa de%ieze directional, fie protectii prin camp electromanetic. Solutia la indemana ar insemna
niste pereti metalici mai rosi, dar fiecare F ridicat de pe 4amant costa imens in termeni de
com#usti#il...
+
9. -e ce este tot timpul zapada pe E%erest?
Caldura solara este a#sor#ita de sol si de apa, de unde este radiata in atmosfera. /aze ca o;ienul si
azotul nu retin caldura, dar dio;idul de car#on si %aporii de apa da. -e aici si efectul de sera, ce
pastreaza indea'uns de multa caldura #enefic %ietii (cat timp nu e prea pronuntat*. Cu cat altitudinea
creste, cu atat atmosfera este mai rarefiata si nu mai poate retine caldura atat de #ine.
-istri#uirea caldurii se face intr>ade%ar prin con%ectie, insa un aer cald la ni%elul marii are o densitate
mai mare decat un aer rece la 8.))) m, astfel ca nu>l %a inlocui. :a %arful muntelui E%erest densitatea
atmosferei este cam o treime din cea de la ni%elul marii.
Sa tinem cont insa ca %or#im de %alori masurate in prezent. -aca atmosfera 4amantului %a de%eni
indea'uns de calda, %arfurile de munti cu zapezi eterne %or de%eni o leenda. C0iar si 0eturile de la
poli pot disparea complet, si istoria planetei a mai inreistrat astfel de cazuri.
1). 8n uni%ers intre ordine si 0aos nu sunt decat niste diferente minime?
-a. -iferenGele Hntre ordine Ii 0aos sunt su#iecti%e. Uni%ersul este antropic (are atri#ute conosci#ile
oamenilor* HntrucCt oamenii sunt cei ce cautB rBspunsul la ce Ii cum este uni%ersul. Capacitatea
oamenilor de a raGiona enereazB forma loicB a uni%ersului, sinura Hn mBsurB a fi perceputB,
conItientizatB Ii HnGeleasB de oameni.
Uni%ersul are un sens Hn mBsura Hn care oamenii Hi dau sens. 8ar oamenii Hi dau sens uni%ersului pentru
cB ei HnIiIi considerB cB e;istenGa lor are sens Ii din acest moti% c0iar cautB un sens Hn uni%ers.
Consider cB uni%ersul este 0aosul cu potenGial de a fi HnGeles Hn dinamica sa. -inamica creeazB
premisele unei structuri ce ar putea fi descoperite Ii HnGelese la un moment dat, dar imainea respecti%B
%a fi %ala#ilB doar atunci. Suntem mereu cu un pas Hn urma uni%ersului HnsuIi. Jntotdeauna %a mai fi o
#ucBGicB de ?0aos?.
CCt despre imainea unui uni%ers de tip fractal > este o idee asemBnBtoare celor de tipul perpetuum
mo#ile, piatra filosofalB sau a#solut. 3rumoasB Hn intenGie, dar inopera#ilB Hn realitate.
11. Ce era inainte de 9i 9an in conditiile in care 99 insusi era un fel de particula (atom*oriinara?
!m citit un articol mai demult, in care spunea ca inainte de ## era alt uni%ers. Si ca in uni%ersul in
care traim astazi sunt 6 urme de emisii diferite de radiatii emise de la cele 6 #i #anuri a%ute pana
acum. O fi ade%arat sau nu ramane de %azut, ce surprize ne mai aduc descoperirile secolului KK8..
1+. 4oate fi depasita %iteza luminii?
3aptul ca eu ma andesc la o stea care se afla la 1)) de ani lumina nu inseamna ca andul meu a
calatorit pana acolo intr>o secunda, asa cum atunci cand %ad steaua, nu pri%irea calatoreste pana la stea,
ci lumina ei a atins retina. Si o pasare miratoare se poate andi la tarile calde dar nu inseamna ca a si
calatorit acolo instantaneu. C0estia cu ?%iteza andului? e doar pur filozofica, mai dera#a o e;aerare
potetica. 4utem spune ca ne lasam condusi de imainatie oriunde in Uni%ers, dar nu are nimic de>a
face cu %iteza luminii sau alte limite fizice in eneral.
!m putea spune ficti% deocamdata ca se %or descoperi auri de %ierme unde %om calatorii distante
e;trem de mari intr>un timp foarte scurt, asta nu ar insemna ca %om mere cu o %iteza mai mare decat
%iteza luminii.
17. -e ce 4luto nu mai este consideratB planetB?
4luto nu mai este consideratB o planetB Hn esenGB din cauza dimensiunii saleD este prea micB.
4luto, e putin altfel (se in%arte in alt plan fata de celelalte planete din sistem*.
16. S>ar putea determina centrul Uni%ersului ?
Stim ca de la 99 incoace ca Uni%ersul este in e;pansiune, impinand toate ala;iile catre e;terior @
<eoretic ar tre#ui ca centrul sa fie ol si pe o raza foarte mare la fel de ol. Nu ?
> 8nsusi spatiul>timp a fost creat la momentul 99, nu numai eneria si materia. -eci nu e;ista e;terior,
e;ista numai interior. <ot din acelasi moti% nu e;ista marini ale Uni%ersului @ 8ncearca sa %izualizezi
99 nu ca o e;plozie care a pornit dintr>un punct, ci ca un proces de dilatare care se intampla in acelasi
timp din,in toate punctele Uni%ersului.
7
> E;pansiunea se face in toate directiile, 4=!C<8C SE C=EE!"! 4E=5!NEN< S4!<8U><854 >
din acest moti% nici nu e;ista %reun ol pe unde%a. C0iar si tu te ?umfli? in acest timp, dar %iteza cu
care se intampla asta este infinitezimala si nu are consecinte practice.
> <ot din acest moti% nu e;ista un centru al Uni%ersului, daca ai derula timpul inapoi nu>l %ei %edea
stranandu>se intr>o zona anume, doar ca pur si simplu astrele (materia* ar fi mai aproape unele de
altele. 5ai e;act, toate s>ar strane S4=E NO8, ca si cum noi am fi centrul Uni%ersului @
1.. Sunt oare constantele Uni%ersului niste marimi specifice acestuia sau ar putea fi similare in orice
alt Uni%ers ?
S>ar putea ca in functie de conditiile initiale ale unui uni%ers sa se seteze anumite constante si poate
anumite lei. Sau in%ers, daca ne imainam un uni%ers mai mare care sa cuprinda uni%ersuri mai mici,
poate acest uni%ers mai mare sa dea anumite lei comune uni%ersurilor mai mici (si ma refer si la
constante*, iar altele sa %arieze.
4oate e;ista uni%ersuri in care %iteza luminii nici macar nu e constanta, dar e constanta o alta marime
care la noi %ariaza. 5ai dera#a ma andesc ca aceste constante si,sau lei cu care pleaca un uni%ers se
pot modifica, insa au cum%a o leatura intre ele, cel putin unele > se pot acorda reciproc, sau
conditiona
>-aca in alt uni%ers ra%itatia ar fi prea mare acel uni%ers ar fi plin de auri nere care s>ar uni si in
final insusi acel uni%ers ar colapsa intr>o aura neara imensa.-ar si in acest caz natura ar a%ea solutii>
Colapsand intreul uni%ers intr>un punct ar urma un nou #i #an si tot asa pana cand ar asi solutia ca
ra%itatia sa fie e;act cat tre#uie iar acel uni%ers sa de%ina ca si al nostru.
>-aca in alt uni%ers ra%itatia ar fi prea sla#a nu s>ar forma nimic in el>nici stele si nici planete(!r fi
un uni%ers liniar sau plat*.-ar si in acest caz natura aseste solutii>!cest uni%ers e;trem de intins ar
atine un alt uni%ers care ar enera #i #an in am#ele uni%ersuri conform fizicianului Neil <uro&(si
tot asa>#i #an dupa #i #an pana cand ra%itatia ar fi e;act cat tre#uie*.-!= N!<U=! /!SES<E
<O< <854U: SO:U<88 iar si un alt uni%ers paralel e;istent tre#uie intr>un final sa a'una la fel ca
uni%ersul nostru si sa fie u%ernat de aceleasi lei ale fizicii.
1A. 4ot e;ista stele in ala;ia noastra si in uni%ersul o#ser%a#il care sa nu fie or#itate de nicio planeta?
-aca da, de ce?
-a, nu numai ca pot e;ista, c0iar e;ista. =aspunsul la a doua intre#are e insa mult mai comple;.
4utem a%ea mai multe cazuri de stele fara planete. E;ista stele foarte tinere ce nu au planete pentru ca
inca nu s>au format unele, dar pro#a#il se %or forma in %iitor. E;ista si stele #atrane care au a%ut
planete si nu mai au pentru ca ori le>au in0itit, ori le>au e;pulzat din sistem.
!u e;istat stelele de prima eneratie, primele stele ce s>au aprins in Uni%ers, pe %remea cand
elementele rele erau aproape ine;istente. Sunt stele ce au fost incon'urate de un nor de aze foarte
usoare, ce nu se pot contracta pentru a da nastere la acumulari de materie care mai tarziu sa duca la
formarea planetelor. Stelele cu metalicitate scazuta (metalicitate inseamna in astronomie prezenta
oricarui element care nu este 0idroen sau 0eliu* au o mica pro#a#ilitate de a a%ea planete.
E;ista stele care dupa formare nu au mai lasat destul material din care s>ar putea forma planete, ci
doar corpuri mici ca asteroizi, comete.
E;ista un procent mare de stele prinse in sisteme du#le, triple sau multiple, ale caror or#ite fac dificila
formarea si e;istenta sta#ila in timp a unor planete.
E;ista zone in centrul ala;iilor sau in roiurile stelare unde alomeratia de stele este atat de mare si
0aosul ra%itational din 'ur atat de pronuntat, ca formarea unor planete este impro#a#ila, multe din
stelele din aceste reiuni nea%and planete.
:ista se continua si cu alte cazuri, iar moti%ele pentru care nu au planete sunt di%erse.
17. E;ista %id a#solut in spatiu ?
-aca e;ista atunci cum ne>am putea deplasa cu o na%a fiind in repaus ?
Vidul din spaiu nu este a#solut, Hn sensul cB ici>colo mai este cHte o moleculB, un atom, un electron, un
ion sau alte particule, inclusi% corpuri mai mari (fire de rocB, 0eaB etc.*.
-ar pentru deplasarea na%ei nu este ne%oie ca spaiul sB fie plin cu ce%a. -impotri%B, e c0iar mai #ine
6
ca spaiul sB fie %id, ca sB nu a%em pro#lema frecBrii. -eplasarea rac0etelor se face prin aruncarea de
materie Hn direcia opusB celei Hn care %rei sB te deplasezi. L!runcarea de materieM poate sB fie un 'et
de az, un 'et de ioni (plasmB*, un fascicul de luminB etc. 4rin leea conser%Brii impulsului rac0eta o ia
din loc i se micB din ce Hn ce mai repede. !stfel deplasarea Hn %id diferB de deplasarea pe sol, Hn apB,
Hn aer etc.
4entru o deplasare cHt mai eficientB este ne%oie ca masa materialului aruncat sB fie cHt mai micB, dar sB
ai#B o %itezB cHt mai mare, altfel rBmHnem repede fBrB Lo#iecteM de aruncat. 8dealB este deplasarea cu
motoare fotonice, dar deocamdatB este nepracticB pentru cB nu tim sB producem fascicule de luminB
atHt de intense. Ne rBmHn motoarele cu ardere i motoarele cu plasmB.
E;istB i alte moduri de deplasare Hn spaiu care nu folosesc nici un fel de com#usti#il, de e;emplu
prin folosirea de %ele solare, pHnze mari de material reflectant care preiau presiunea luminii de la soare.
Jn anumite condiii se poate profita de ra%itaia planetelor i sateliilor, pentru a face economie de
com#usti#il. -ar astfel de metode nu funcioneazB oriunde Hn cosmos.
18. -e ce soarele arde mai tare la amiaza ?
/rosimea aparentB a atmosferei i un0iul de incidenB pe sol >>> influeneazB senzaia de cBldurB.
:a rBsBrit i la apus lumina soarelui trece printr>un strat atmosferic mult mai ros, deci a#sor#ia
radiaiei solare este mult mai mare, moti% pentru care putem c0iar sB ne uitBm Hn soare fBrB sB ne doarB
oc0ii.
-e asemenea, cBldura soarelui este perceputB i indirect, prin intermediul HncBlzirii aerului de la sol.
!cest aer se HncBlzete cu atHt mai mult cu cHt razele soarelui sunt mai apropiate de perpendiculara la
sol, pentru cB aceeai radiaie a soarelui se distri#uie pe o suprafaB mai micB.
O altB componenta a cBldurii percepute este radiaia reflectatB de suprafaa solului i a o#iectelor din
'ur, care Hn eneral este i ea cu atHt mai mare cu cHt razele soarelui cad mai perpendicular pe sol (dar
aici mai conteazB i cum sHnt orientate suprafeele care reflectB radiaia*.
19. Este posi#il ca in urmatorii .)>1)) de ani sa putem coloniza 5arte sau alte planete?
4ro#lema nu este dacB putem, ci dacB %rem, dacB sHntem dispui sB in%estim Hn asta. 4e %remea
=Bz#oiului =ece americanii i so%ieticii se Hntreceau Hn a>i demonstra puterea i in%esteau la reu Hn
te0nica spaialB, de>asta s>a putut face pasul e;traordinar de a iei Hn cosmos i de a aseleniza. -ar azi
moti%aia asta a dispBrut practic de tot. O rBmBiB o mai %edem la c0inezi, care i ei acum se
strBduiesc sB demonstreze lumii cB au o tiinB i o te0nicB de %Hrf, dar ni%elul lor de moti%aie nu e
deloc suficient pentru cHt efort necesitB colonizarea unei planete. 4ro#a#il cB numai toate naiunile
HmpreunB ar reui sB facB ce%a.
!de%Brul este cB omenirea tre#uie sB>i cHntBreascB #ine direciile Hn care Hi c0eltuiete resursele.
-eocamdatB pro#lemele mari care ne stau Hn faB sHnt aici, pe 4BmHnt. Colonizarea unei alte planete nu
este nici foarte utilB, nici foarte urentB i cu siuranB deloc uoarB.
+). Cum se e;plicB faptul cB planetele sistemului solar, de dincolo de <erra, deIi mult mai mari ori
mult mai mici, nu se pierd Hn spaGiu?
> <oate corpurile aflate pe or#ita urmeaza aceeasi reulaD 3orta de atractie ra%itationala tre#uie sa fie
eala cu forta centrifua.
> =ezulta o ecuatie continand masele celor doua corpuri, raza or#itei, constanta ra%itationala si %iteza
un0iulara a satelitului. <oate corpurile cu or#ita sta#ila tre#uie sa indeplineasca aceasta ealitate.
=ezulta la prima %edere ca este necesar ca satelitii cu masa mare sa ai#a %iteza mai mica fata de
satelitii cu masa mica > care tre#uie sa ai#a %iteza un0iulara mare @ 8n fapt, %iteza lor %ariaza pe
or#ita in cazul celor e;centrice, dar ealitatea se pastreaza si atunci.
> 4ro#lema de%ina mai complicata cand in sistem se introduc mai multi sateliti. !tunci apar influente
reciproce, de pilda, or#ita <errei de%ine mai e;centrica cu trecerea %remii (mai turtita* din aceasta
cauza.
> O pro#lema amenintatoare este cea a asteroizilor. -in fericire ne aflam in etapa matura a Sistemului
Solar, in care au cam disparut marea ma'oritate a celor amenintatori. -ar e;ista un catalo al celor mai
periculosi, 1+7A mai mari de 1 &m care se apropie la mai mult de 7.))).))) &m. Si nu e imposi#il ca
.
intr>o zi Nupiter sa ne trimita unul pe cap @
+1. Se presupune ca Uni%ersul are o e;pansiune accelerata. Care este %iteza acestei e;pansiuni ?
> 4ana in 19+) nu s>a stiut daca Uni%ersul se dilata, este stationar sau se contractaO
> Pu##le a demonstrat in anii +)Q departarea accelerata a ala;iilor masurand deplasarea spre rosu
potri%it principiului -oppler. El a o#ser%at ca aceasta %iteza crestea proportional cu departarea
ala;iilor o#ser%ate > rezultand de aici cele#ra constanta Pu##le. 4rima estimare facuta de Pu##le era
mult mai mare decat %alorile acceptate astazi, din cauza erorilor e;perimentale >el estimase o %aloare
de .)) &m,s,5pc.
>au urmat determinari cu %alori intre .)>A) &m,s,5pc (19.)*
> prin +))9 se o#tinuse cea mai #una estimare a constantei, ca a%and %aloarea de 76,+ &m,s,5pc
utilizand telescopul spatial.. Pu##le @
> in +)11, 4remiul No#el a fost decernat unor fizicieni care au demonstrat ..%aria#ilitatea constantei
Pu##le @ Ei au studiat superno%e e;trem de departate si au aratat ca e;pansiunea nu creste uniform
proportional cu distanta ci din ce in ce mai repede @
Ce semnificatie fizica are %aloarea constantei Pu##le de 76,+ &m,s,5pc, de pildaD daca %iteza unei
ala;ii aflate la 1 5pc (meaparsec* este de 76, + &m,s, o ala;ie aflata la o distanta du#la se %a
departa cu o %iteza du#la, samd.
!ceasta %iteza de e;pansiune accelerata are cel putin o consecinta practicaD in %iitor %om %edea din ce
in ce mai putine corpuri ceresti > nici nu se pune pro#lema sa accesam %reun capat (in ipoteza ca ar
e;ista* @
++. Ce se intampla cu constanta lui 4lanc& intr>o aura neara?
Cu constanta lui 4lan& nu se intimpla nimic intr>o aura neara deoarece e cea mai mica unitate de
masura posi#ila si conform leilor fizicii NU 5!8 4O!<E 38 -8V8"!<!.
-e cate ori e %or#a de auri nere fizicienii ne trimit la plim#are.E su#iect ta#u.8n interiorul unei auri
nere leile fizicii nu functioneaza>O!=E? /aurile nere fac parte din uni%ers si tre#uie sa se supuna
leilor fizicii din uni%ers la fel ca tot restul uni%ersului.-oar ca aici u%erneaza #izarele lei ale
mecanicii cuantice./aurile nere sunt supuse leilor mecanicii cuantice deoarece tot ce contin s>a
contractat atat de mult pana la ni%el su#atomic.<otul a colapsat pana la ni%el de un punct e;trem de
dens.8n cazul aurilor nere care se rotesc centrul ei nu este un punct ci un cerc.S>a demonstrat ca
cateodata aurile nere mai raaie datorita mecanicii cuantice.Sa facem un e;periment mentalD/anditi>
%a ca am putea arunca un ceas intr>o aura neara si nu s>ar dezintera.Ce s>ar intimpla cu ceasul?
-aca l>am pri%i din e;terior am o#ser%a ca taarile nu mai #at(<impul se opreste*.Ce inseamna asta?
C! NU EK8S<! <854 8N<=>O /!U=! NE!/=!?>9a da EK8S<! dar in conditii de ra%itatie
e;trema se opreste(<impul e;ista intr>o aura neara>E !CO:O dar sta pe loc,s>a oprit*.
+7. -e la 9i 9an pana in prezent, Uni%ersul se raceste. Cum poate fi inteles si interpretat acest
fenomen?
Uni%ersul s>a racit din momentul in care a inceput sa se e;tinda imediat dupa #i #an.:eile fizicii
spun ca eneria nu se poate pierde ci se conser%a.Eu cred ca are leatura directa cu structura radiatiei
cosmice de fond.Eneria initiala a uni%ersului NU s>a pierdut ci s>a transformat inD
>o parte de 6 la suta din enerie s>a transformat in materie.
>o alta parte de +1 la suta s>a transformat in materie intunecata.
>iar cea mai mare parte s>a transformat in enerie intunecata>4ES<E 7) la suta.
-e aceea uni%ersul este in e;pansiune fiindca eneria initiala(marea ma'oritate din eneria initiala* s>a
transformat in enerie intunecata.Nu stim 8NC! incotro se scure aceasta enerie intunecata.E posi#il
ca aceasta e;trem de #izara deocamdata enerie intunecata sa se scura in alt uni%ers prin celelalte
e;tradimensiuni pre%azute de <eoria 5.
+6. Cat de mult este influentata masa pamantului de pierderea constanta a atmosferei ?
!%and in %edere ca auzim zilnic de miliarde si miliarde de #arili de petrol e;trasi si transformati in
com#usti#ili iar descoperiri recente certifica faptul ca atmosfera pamantului se pierde mult mai rapid
decat se credea, la un moment dat, masa pamantului nu %a a%ea de suferit? scaderea in masa nu %a
A
influenta or#ita, atractia ra%itationala si alti factori care acum sint intr>un ec0ili#ru?
<re#uie sa estimam atat pierderile cat si castiurile de masa.
> Castiurile pro%in din praful si metoritii care sunt atrase de campul ra%itational al <errei. Se
estimeaza ca in fiecare an cad pe 4amant 6).))) tone de astfel de materieO
> 4ierderile se refera la ec0i%alentul eneretic emis de 4amant (dar care inseamna numai 1A tone* si
mai ales pierderile de aze usoare (0idroen si 0eliu* spul#erate de %antul solar. Se estimeaza ca anual
se pierd 9..))) tone de 0idroen si 1.A)) tone de 0eliu.
> =ezulta intr>ade%ar o #alanta neati%a, dar asta inseamna numai 1) la >1. R din masa 4amantului.
:a asemenea ni%el nu este niciun pericol, desi :una se mai departeaza un pic.
+.. Cum s>a calculat %arsta Uni%ersului la 17,7 mld de ani ?
!m citit atatea articole despre diferite ala;ii si auri nerede marimea a 1lmd de ori masa
soarelui descoperite la marinea uni%ersului o#ser%a#il. Cum s>au format acestea atat de repede, cand
dea#ia se forma Uni%ersul ?
/aurile nere imense(1uasarii* descoperite la marinea uni%ersului %izi#il s>au format atat de repede si
sunt atat de mari fiindca 4=85! /ENE=!<8E -E S<E:E care au aparut dupa #i #an nu au fost
S<!98:E.-e fapt nici nu le putem numi stele(ca si soarele nostru* ci mai dera#a SU4E=NOVE si
P84E=NOVE.8n prima eneratie stelele au fost imense(Superno%e si Piperno%e* deoarece la formare
au aspirat e;trem de mult 0idroen.5ulte dintre ele au e;plodat(iar apoi au facut implozie* imediat
dupa ce s>au format.!stfel au aparut primele auri nere.!ceste stele supermasi%e nu erau sta#ile si au
colapsat in auri nere enorme care s>au unit intre ele.-e aceea spre marinea uni%ersului %izi#il a%em
multi Suasari.Virsta uni%ersului e data de lumina a'unsa de la acei 1uasari pina la noi.Soarele nostru si
stelele care le %edem acum pe cer fac parte din a doua eneratie de stele.!cestea sunt mult mai sta#ile
decit stelele din prima eneratie.
+A. Credeti ca in %iitor %om asi resursele necesare pt a construi na%e spatiale pt colonizarea
Uni%ersului ?
O9:8/!<O=8U tre#uie asite resurse(cat mai a%em resurse* pentru a incepe colonizarea
spatiului.Suntem de'a 7 miliarde pe <erra si resursele sunt pe terminate(-ar daca de%enim si
nemuritori %om fi prea multi ca sa raminem doar pe <erra*.Colonizarea sistemului solar si mai apoi a
ala;iei ES<E S8N/U=! SO:U<8E 4E C!=E O !VE5.!ltfel o sa de%enim istorie la fel ca si
dinozaurii.4ro#lema se pune daca !VE5 <854 sa incepem colonizarea(Sa nu ne autodistruem intre
timp cu #om#ele nucleare.=usia in%esteste 7A) de miliarde de dolari in armament in urmatorii 1)
ani*.4rimii pasi tre#uie facuti cu o calatorie pe 5arte si colonizarea U=/EN<! a :unii in urmatorii +)
de ani.Sa speram ca C0ina nu o sa in%esteasca in armament si o sa in%esteasca masi% in colonizarea
:unii.-aca C0ina o sa faca primii pasi sunt con%ins ca o sa fie un efect de domino.Va fi ca pe timpul
lui Colum# dar %alul de e;ploratori %a fi in spatiu.
+7. Cum ne dam seama unde se afla 4olul Nord sau Sud?
4olii manetici se aflB la distane mari de polii eorafici corespunzBtoriD %reo 8)) &m la nord i
%reo 1A)) &m la sud. Ca urmare simpla utilizare a unei #usole o#inuite nu a'utB la Bsirea polului
eorafic cu o precizie accepta#ilB.
4olii eorafici sHnt cei prin care trece a;a de rotaia a 4BmHntului. !tunci cHnd te afli la un pol,
#olta cereascB se Hn%Hrtete Hn 'urul zenitului. !ltfel spus, stelele se micB pe cercuri paralele cu
orizontul. Cu apro;imaie, i Soarele, :una i planetele se micB tot paralel cu orizontul. 5ultB
%reme, asta a fost sinura metodB de a Bsi polulD cu un se;tant i un ceas. Este metoda folositB de
primele e;pediii reuite cBtre cei doi poli.
-ar Hn prezent polii se Bsesc foarte uor cu un /4S. Sinurele precauii sHnt ca dispoziti%ul /4S
sB reziste la fri i sB nu ai#B funciile limitate prin soft (nu arantez cB telefoanele mo#ile sau
na%iatoarele de mainB Hndeplinesc am#ele condiii*. Eroarea de Bsire a polului eorafic cu
/4S>ul este de numai %reo .>1) metri.
!propo de cum se comportB #usola la polii manetici ai 4BmHntului, da, se comportB Hntr>un mod
deose#itD spre deose#ire de orice alt punct de pe lo#, la polii manetici acul #usolei are o orientare
indiferentB. Cum Hl pui, aa stB. !sta se HntHmplB din cauzB cB la polii manetici liniile de cHmp
7
manetic sHnt e;act %erticale, deci aciunea asupra unui ac manetic orizontal este aceea de a>l
Hnclina puin Hntr>un plan %ertical, i nu de a>l roti Hn plan orizontal..
+8. Cum putem e%ita o aura neara daca se indreapta spre <erra?
Ce putem face sa se e%ite o coliziune cu <erra?!#solut nimic.
+9. E;ista o temperatura ma;ima a#soluta ?
a* -ar cea mai mare temperatura atinsa in la#oratoare, Uni%ers ?
!%and in %edere ca fotonii sunt #osoni, deci pot ocupa acelasi spatiu in acelasi timp, teoretic nu e;ista
o temperatura ma;ima ca limita. !%and in %edere ca Uni%ersul este finit, pro#a#il temperatura ma;ima
pe care am putea>o o#tine ar fi in0esuirea intreii materii si enerii intr>un sinur punct, adica 9i>
9anul.
#* <emperatura ma;ima atinsa in Uni%ers a fost calculata ca a%and %aloarea de 1,617;1)T7+ rade
Fel%in, dupa trecerea a .,791;1)T>66 secunde de la 9i 9an. !sta ar putea fi numita o temperatura
ma;ima a#soluta, tinand cont ca ulterior Uni%ersul a inceput sa se raceasca. Cea mai mare temperatura
atinsa in la#orator este de 1) <F si s>a atins la CE=N in urma coliziunii protoni>nuclei.
7). Cum a calculat Erat0ostene raza 4amantului?
SB ne imainBm cB cine%a care porneIte din !le;andria Ii mere Hn linie dreaptB, Hncon'urCnd
4BmCntul, parcure astfel un cerc complet (7A)U*. -eci dacB un0iul dintre SVene si !le;andria este de
7,+U, atunci distanGa dintre cele douB locaGii este de 7,+,7A) sau 1,.) din circumferinGa 4BmCntului.
-istanGa SVene>!le;andria mBsuratB de Eratostene a fost de .))) de stadii, trBCnd concluzia cB
circumferinGa planetei este de +.).))) de stadii.
Stadiul folosit de Eratostene a%ea %aloarea de 18. de metri, de unde rezulta cB circumferinGa
4BmCntului este de 6A.+.) &m, deci cu o eroare de 1.R faGB de %aloarea realB, cunoscutB Hn prezent.
JnsB dacB am presupune cB acesta a folosit stadiul eiptean (1.7 metri*, s>ar a'une la o %aloare a
circumferinGei 4BmCntului de 79.+.) &m, cu o eroare de doar +R(@*.
71. Ce s>ar intimpla daca o aura neara ar trece prin sistemul solar?
a*-in punct de %edere ra%itational, o aura neara interactioneaza cu %ecinatatile EK!C< :! 3E:
C! O=8CE CO=4 CU 5!S! CUNOSCU<! ?5?, cu e;ceptia cazului in care se apropie mai mult
decat raza Sc0$arzsc0ild (orizontul e%enimentelor*. Contrar intuitiei, raza Sc0$arzsc0ild este destul
de 58C!, de pilda o aura neara cu masa eala cu a Soarelui nostru are orizontul e%enimentelor de
numai 7 &m @
#* 8n pro#lema lui 9est ni se da raza efecti%a a aurii nere, apro;imati% +,. cm, deci %olumul este
cam A.,. ori 1) la >A m cu#i.O aura neara de dimensiuni mici ar tre#ui sa ai#a densitatea mai mare
decat densitatea nucleului atomic (adica mai mare decat stelele neutronice*, care este apro;imati% 1) la
puterea 18 &,m cu#i, rezulta ca masa aurii nere ar fi de A.,. miliarde tone. !sta insemna cat un
meteorit mare, mai mic decat satelitii planetelor Sistemului solar.
c* 4lecand de la aceasta masa, e limpede cam ce efecte ra%itationale ar produce, n>ar putea efecta
direct %reo planeta de pe or#ita, numai daca ar produce un comple; de impre'urari, ca la #iliard.
d* 8ntre#area este ce s>ar intampla daca ar a%ea traiectorie de coliziune cu <erra ? Eu cred ca ar duce la
distruerea planetei...
7+. -e ce sunt norii asa?
?3rumusetea este in oc0ii pri%itorului?. !ltfel spus, frumoasele culori ale norilor sunt enerate de
lunimile de unda selecti%e din domeniul spectrului %izi#il, a'unse in oc0ii nostri. Si daca este %or#a de
fenomene optice, actioneaza lei cunoscuteD refle;ia, refractia, dispersia.
Care sunt %aria#ilele care enereaza di%ersele fenomene optice care modeleaza si coloreaza noriiD
> tipul de nor > e;ista o forma specifica a fiecarui tip de nor, cumulus arata ca niste #ucati de %ata
calatoare, stratus arata ca un co%or su#tire si #razdat, stratocumulus arata ca %alurile unei mari.
> inaltimea norului si un0iul pe care il face cu sursa de lumina (Soarele sau :una* si cu oc0iul
pri%itorului.
> forma si marimea cristalelor de 0eata din nori > functie de care se produc fenomene de refractie
8
multipla cu dispersie la iesirea din cristalO
> marimea picaturilor de apa componente ale norilor > din aceleasi moti%e ca mai sus.
> neomoenitatea norului > rezulta zone de colorare diferita.
Ca si concluzie, din cauza dispersiei su# un0iuri diferite a lunimilor de unda componente ale
luminii al#e, a'un in oc0ii nostri numai unele dintre ele > si atunci apar colorati. -aca lumina nu
a'une mai deloc, par intunecati.
3orma norului este data in special de altitudinea lui, densitatea continutului de apa si starea de areare
a acesteia (picaturi fine de apa sau cristale de 0eata.
77. Cat de folositoare este :una si ce #eneficii ne aduce in ziua de astazi ?
4rintre multe alte #eneficii pe care ni le aduce, :una sta#ilizeaza inclinaGia a;ei planetei noastre,
facandu>i astfel climatul capa#il sa sustina forme a%ansate de %iata.
-e asemenea, :una asiura sta#ilitatea rotatiei planetei noastre, arantand astfel o cantitate si o
repartitie aproape constanta a luminii solare.
:una are o actiune nu numai asupra marilor si oceanelor ci si asupra lacurilor si panzei freatice.Cand
scoarta terestra se dilata su# atractia :unii, apele su#terane co#oara mai in profunzime.
8n plus, ne ofera lumina noaptea, e sursa de inspiratie pentru multi artisti, pictori, poeti, un ?decor?
perfect pentru indraostitii romantici, etc.
Studiind :una am a%ut posi#ilitatea sa aflam mai multe despre uni%ers. 3ara :una unde s>ar fi dus
americanii in misiunile !pollo si cate teorii ale conspiratiei ar fi ramas fara su#iect?
76. -e ce e intuneric noaptea ?
4ractic intunericul in sine nu e;ista. El nu reprezinta opusul luminii ci doar a#senta ei. :umina poate
fi mai sla#a, mai puternica, mai stralucitoare, intermitenta, etc. in timp ce intunericul nu poate fi ?mai
intuneric?. !#senta luminii e ceea ce numim intuneric.
7.. Centralele atomoelectrice sunt un pericol sau o metoda a%anta'oasa de producere a eneriei
electrice?
a* Centralele atomonucleare sunt o metoda e;trem de a%anta'oasa de producere a eneriei electrice.
:a lansarea acestei metode de producere a eneriei electrice, c0iar se credea ca la un moment dat se %a
a'une ca eneria sa fie ratuita pentru populatie, sau e;trem e;trem de ieftina.
Numarul de accidente este e;trem de mic in raport cu numarul de reactoare functionale e;istente,
peste 67) in toata lumea. 8ar aceste accidente sunt in eneral produse de incompetenta,inconstienta
(Cerno#il* sau de dezastre naturale (3u&us0ima*.
4ro#lema e ca un sinur accident poate a%ea efecte dezastruoase pe o perioada de luna de timp.
Nu se %a renunta la eneria atomonucleara prea curand.
#* in primul rand eneria nucleara este o sursa siura de enerie indiferent de anotimp si conditii
meteo. C0iar daca la noi in tara se construiesc parcuri eoliene uriase, de mii de 5W aceasta enerie nu
este constanta si tre#uie sa ai un #ac&>up.
4ro#lema ar fi alta, tipul de centrala nucleara. Cele de la 3u&usima erau centrale de eneratia 8V care
foloseau uraniu im#oatit ce se sc0im#a odata la 1 an. -in acest moti% aceste centrale se opresc mai
reu. Sunt foarte eficiente, sunt si siura dar la o catastrofa in care iti crapa reactorul c0iar nu ai ce>i
face.
Centrala Candu de la noi din tara este una de tip mai %ec0e ce functioneaza cu uraniu neim#oatit,
acesta sc0im#andu>se cam la + sapt, ceea ce rezulta deseuri foarte multe in timp foarte scurt.
7A. Ce s>ar HntCmpla cu :una dacB 4BmCntul ar dispBrea?
8atB douB situaii ce%a mai uor de analizat, Hn care foarte pro#a#il :una ar rBmHne pe o or#itB
apropiatB de cea actualB a 4BmHntului.
Cazul 1D atracia ra%itaionalB a 4BmHntului dispare atunci cHnd :una este Hn partea opusB Soarelui (Hn
raport cu 4BmHntul*, sau altfel spus atunci cHnd este Hn faza de lunB plinB. Jn acel moment :una se aflB
la apro;imati% 1,))+A !U de Soare i are o %itezB de 7),81 &m,s, orientatB perpendicular pe linia
Soare>:unB. Jn aceastB poziie, pentru ca or#ita sB fie e;act circularB, %iteza ar tre#ui sB fie +9,7. &m,s,
deci or#ita a :unii ar fi puin elipticB (spre e;terior*, dar nu atHt de elipticB HncHt sB a'unB pHnB Hn
9
apropiere de 5arte (aflat la 1,.+ !U de Soare*.
Cazul +D in%ers, 4BmHntul dispare cHnd e lunB nouB. !tunci :una se %a afla la ),9976 !U de Soare i %a
a%ea %iteza de +8,7A &m,s, care este ce%a mai micB decHt %iteza necesarB pentru o or#itB circularB la
aceastB distanB, i anume +9,86 &m,s. -eci or#ita :unii ar fi iarBi elipticB, dar mai micB decHt cea
circularB. Nu ar fi HnsB atHt de micB HncHt :una sB a'unB Hn apropiere de Venus (aflat la ),7+ !U de
Soare*.
Jn eneral, Hn afarB de aceste douB situaii Hn care foarte pro#a#il :una ar cBpBta or#ite nepericuloase,
este posi#il ca pHnB la urmB oricare ar fi momentul dispariiei 4BmHntului :una sB nu fie Hn pericol.
4BmHntul a fBcut trea#B #unB cHnd i>a curBat %ecinBtatea or#itei, aa HncHt pe o #andB larB din
Sistemul Solar Hn 'urul distanei de 1 !U nu se mai aflB o#iecte mari Hn afarB de :unB.
Jn situaia actualB, com#inaia dintre micarea :unii Hn 'urul 4BmHntului i micarea 4BmHntului Hn
'urul Soarelui face ca traiectoria :unii Hn 'urul Soarelui sB ai#B o formB de cerc doar foarte puin
ondulat, ca o sinusoidB formatB din circa 1+ perioade, de amplitudine foarte micB, cur#atB Hn formB de
cerc. =aza or#itei :unii este atHt de micB faB de raza or#itei 4BmHntului HncHt traiectoria :unii Hn spaiu
are tot timpul cur#ura orientatB spre Soare, niciodatB in%ers. :una nu are niciodatB %iteza orientatB
drept spre Soare. Viteza :unii de>a lunul traiectoriei este practic constantB, cu fluctuaii de circa X,>
7R, i este datB de %iteza 4BmHntului. Un0iul pe care Hl face %iteza :unii cu dreapta Soare>:unB este
Hn medie 9)U, cu fluctuaii de numai cHte%a rade. !sta HnseamnB cB, Hn orice moment s>ar produce
dispariia 4BmHntului, pro#a#il cB :una i>ar continua re%oluia Hn 'urul Soarelui fBrB sB se HndepBrteze
prea mult de or#ita actualB a 4BmHntului, pentru cB are apro;imati% %iteza i orientarea potri%itB pentru
asta.
Sinura Hntre#are care rBmHne este dacB planetele Hn%ecinate (Venus i 5arte* ar putea reprezenta
factori pertur#atori ai or#itei :unii. 3BrB a face calcule ce%a mai complicate sau nite simulBri nu pot
sB rBspund, dar impresia mea este cB pertur#aiile ar fi prea mici, deci :una ar lua pur i simplu locul
4BmHntului Hn zona aceasta a Sistemului Solar.
77. Cum calculeaza astronomii cu e;actitate distantele in uni%ers ?
3oarte pe scurt, distanele astronomice se msoar printr>o com#inaie de metodeD
> Jn Sistemul Solar se folosete radarul pentru a afla distanele pHn la :un i la planete. Cu puin
eometrie, Hn felul acesta s>a putut calcula i distana pHn la Soare.
> tiind cHt de mare e or#ita 4mHntului, putem folosi fenomenul de parala; pentru a msura
distanele pHn la stelele apropiate din ala;ia noastr, pHn la cHte%a sute de ani>lumin. 4arala;a este
deplasarea aparent a stelelor apropiate Hn raport fondul stelelor Hndeprtate, atunci cHnd 4mHntul se
mic pe or#ita lui.
> Cefeidele sHnt stele %aria#ile la care e;ist o corelaie strHns Hntre perioada de oscilaie i
luminozitate. =elaia s>a putut sta#ili pe #aza cefeidelor aflate destul de aproape pentru a folosi metoda
parala;ei. !poi nu>i mai tre#uie decHt s msori luminozitatea aparent i perioada de oscilaie pentru
a afla distana. 5etoda cefeidelor se poate aplica Hn ala;ia noastr i la ala;iile apropiate.
> 3olosind distanele msurate prin metoda cefeidelor, s>a putut constata c e;ist o relaie liniar Hntre
distana la care se afl o stea i deplasarea spre rou a spectrului acelei stele. -eplasarea spre rou este
proporional cu %iteza cu care se Hndeprteaz steaua de noi. !stfel s>a aflat c tot uni%ersul este Hn
e;pansiune. !cum ne putem uita la o stea Hndeprtat i, analizHndu>i spectrul, putem calcula la ce
distan se afl de noi.
> 3olosind deplasarea spre rou am aflat c superno%ele de tipul 1a e;plodeaz Hntotdeauna cu aceeai
luminozitate a#solut, deci e suficient s prindem o superno% Hn cursul e;ploziei i s>i msurm
luminozitatea ma;im pentru a calcula la ce distan se afl. Superno%ele sHnt atHt de luminoase HncHt se
%d la distane e;trem de mari, miliarde de ani>lumin.
!adar a%em o suit de metode de msurare a distanei. 3iecare din ele se #azeaz pe cea anterioar i
pe cunotine acumulate Hn timp despre fenomene fizice i astrofizice. Jn ultim instan toate
metodele acestea se #azeaz pe in%entarea radarului i pe msurarea %itezei luminii.
78. Care este cel mai izolat(politic* stat al lumii?
-eea#a esti conectat la continent eorafic daca politic conducerea tarii tale nu te lasa nici macar sa
afli ce e dincolo de ranita.
E%ident, cel mai izolat stat al lumii este astazi Coreea de Nord, urmata de Cu#a, 5Vnamar,
<ur&menistan, etc.
1)
79. Ce este ra%itaia?
/ra%itatia este una din cele 6 forte fundamentale(alaturi de forta electromanetica,forta nucleara tare
si forta nucleara sla#a* si actioneaza intre o#iecte care se atra reciproc.3orta ra%itationala depinde de
masa si distanta dintre o#iecte.4entru %iitoarele luni calatorii in spatiu este ne%oie de ra%itatie
artificiala pentru ca ec0ipa'ul sa se simpta la fel ca pe <erra(4entru ca musc0ii corpului uman sa nu se
atrofieze*.4e 4amint ra%itatia artificiala apare cand astronauti se antreneaza in centrifua.4rin rotire
se creaza ra%itatie artificiala.:a fel se poate proceda si in %iitoarele misiuni in spatiu>4rin rotirea
na%etei cu o anumita %iteza se creeaza ra%itatie iar ec0ipa'ul se simpte la fel ca pe <erra.
6). -e ce ala;iile nu au o ?rosime? considera#ila?
> Eneria rezultata din 9i>9an s>a ?condensat? partial in materie intunecata si materia #arionica (Pidroen X
putin 0eliu*, raspandindu>se neuniform in Uni%ers, formand zone mai dense.
> 8n zonele mai dense a inceput sa actioneze atractia ra%itationala si s>au format nori (initial sferici* de materie
protostelara. !cesti nori au inceput sa se in%arteasca in 'urul centrului de masa (atat in plan eneral > enerand
aura neara centrala, cat si in plan local enerand stele X sisteme stelare*, su# influenta flu;urilor de particule
enerate de 9i>9an.
> Crescand atractia ra%itationala e;ercitata de centrul ala;iei de%enita din ce in ce mai compacta, a crescut
%iteza de rotatie (conser%area momentului un0iular*. !ceasta miscare de rotatie a facut ca ala;iile si sistemele
stelare sa se aplatizeze lent (conser%area momentului cinetic*. -in acelasi moti% sunt aplatizate si planetele
aflate in miscare de re%olutie.
> <oate ala;iile sufera aceasta aplatizare rezultata din miscarea de re%olutie, dar in functie de e%olutia lor se
plaseaza intr>o anumita cateorie (eliptice, spirale, lenticulare*. E;ista si ala;ii de forma nereulata, dar ele au
rezultat din ciocniri si alte interactiuni ra%itationale.
61. Unde s>a inreistrat cea mai mare temperatura pe <erra?
8n :i#ia, la El !zizia, apro;imati% .8 de rade Celsius, si da este in desert.
6+. !urora #oreala si aurora australaD care>i diferenta?
>Cand apare in emisfera nordica a planetei fenomenul e cunoscut su# numele de aurora #oreala, termen folosit
initial de /alileo /alilei cu referire la zeita romana a zorilor !urora si la titanul care reprezenta
%anturile,9oreas. !pare Hn mod normal Hn inter%alele septem#rie>octom#rie i martie>aprilie.
>8n emisfera sudica fenomenul se numeste aurora australa, dupa Names Coo&.
67. Uni%ersul este in e;pansiune. -ar sistemul solar de ce nu este? -ar ala;ia noastra?
5omentan, aceasta e;pansiune nu e %izi#ila decat la ni%elul clusterelor de ala;ii. E;pansiunea la ni%elul
sistemelor stelare sau al atomilor nu are loc, deoarece la acest ni%el ra%itatia(respecti% fortele nucleare* este
pentru moment mai puternica, contracarand efectele asa>zisei materii intunecate. -ar cum e;pansiunea
accelereaza, presupun ca aceasta %a fi tot mai e%identa cu trecerea timpului.
66. :a ce distanta de <erra este cea mai indepartata stea %izi#ila cu oc0iul li#er?
-epinde de conditiile de %izi#ilitate . 8ntr>un caz ideal , cele mai indepartate stele pe care la putem %edea
apartin ala;iei noastre , la o distanta de pana la 6))) ani lumina.
8n sc0im# putem %edea si /ala;ia !ndromeda , care este la o distanta de +.. milioane ani lumina.
1 an lumina E distanta pe care o parcure lumina intr>un an(pamantesc * , prin %id.
telescoapele sunt ade%arate aparate care citesc trecutul. -aca o#ser%am o stea la 17 mld de ani lumina atunci
inseamna ca noi %edem cu a aratat acea stea acum 17mld de ani. 8n prezent ea se poate sa nu mai e;iste de mult.
-easta a si zis einstein ca daca depasim %iteza luminii ne>am intoarce in timp. -aca noi am putea calatorii
17mld de ani lumina intr>o zi atunci am putea zice ca ne>am intors in timp 17mld de ani.
6.. Care este cea mai mare adancime la care a a'uns omul?
/roapa 5arianelor (11.)76 m adancime*, insa a fost %izitata o sinura data de un ec0ipa' uman (-on Wals0 si
Nac1ues 4iccard in 19A)*
6A. Care este %iteza de deplasarea in spatiu a ala;iei noastre, Calea :actee?
Se pare ca ma'oritatea rezultatelor masurate indica %aloarea de YA))&m,s sau in orice caz unde%a intre .))>
1)))&m,s, %iteza raportata la o structura numita 5arele !tractor, care este o reiune din spatiu (aflata la 1.) de
milioane de ani lumina distanta de noi, cu o masa de 1)) de c%adrilioane de ori mai mare decat cea a Soarelui*
spre care ala;ia noastra si cele incon'uratoare se deplaseaza.
11
67. -aca <erra s>ar in%arti de 1) ori mai repede in 'urul propriei a;e, noi am simti aceasta in%artire sau nu ??
4arerea mea este ca nu am simti acea %iteza, atata timp cat ea se mentine constanta. E la fel ca mersul cu
masinaD cat timp pastrezi o %iteza de deplasare constanta, nu poti sa>ti dai seama din interiorul masinii daca te
misti sau stai (fara a te uita afara, consideram nu poti sa te uiti pe eam*. Orice e;periment pe care il %ei face in
interiorul unui %e0icul care se deplaseaza cu %iteza constanta nu %a putea pune in e%identa starea de
miscare(consideram, deasemenea, ca drumul nu are ropi D* *.
68. Cum a fost determinata %arsta Uni%ersului?
E;ista cel putin 7 metode de care cercetatorii se a'uta pentru a estima %arsta Uni%ersului. !cestea suntD
a*. %arsta elementelor c0imice din spatiu.
#*. %arsta celor mai #atrane clustere de stele.
c* %arsta celor mai #atrane stele pitice al#e.
a*. Varsta elementelor c0imice este estimata folosindu>se datarea radioacti%a a unei mi;turi de atomi. !stfel de
%alori sunt o#tinute studiindu>se pro#e de roca. !tunci cand o roca se solidifica, elementele c0imice care o
compun se separa in clustere cristaline. -e e;emplu, ru#idiul (=#* si strontiul (Sr* se reasesc in roca, dar =#>
87 se dezintereaza in Sr>87, cu un timp de in'umatatire de 67 miliarde ani. Si mai e;ista un izotop de Sr, Sr>8A,
care nu rezulta prin in'umatatirea =#. Se spune ca izotopul Sr>87 este radioenic, pentru ca poate fi produs prin
in'umatatire radioacti%a, in timp ce Sr>8A este non>radioenic. 8zotopul Sr>8A este folosit pentru a determina
fractia de Sr>87 produsa prin in'umatatire. !cest lucru se face prin reprezentarea rafica a raportului Sr>87,Sr>
8A, fata de raportul =#>97,Sr>8A. (mai multe despre asta aici 0ttpD,,$$$.tal&oriins.or,fa1s,isoc0ron>
datin.0tml *
Cand au aplicat aceasta metoda pe rocile de la suprafata 4amantului , s>a estimat ca cea mai %ec0e roca are 7.8
miliarde de ani. Cand au aplicat>o la meteoriti, s>a aratat ca cei mai in %arsta au 6..A miliarde de ani. 8ar despre
Sistemul Solar puteti afla mai multe aici D0ttpD,,$$$.tal&oriins.or,fa1s,fa1>ae>of>eart0.0tml .
8n ceea ce pri%este %arsta Uni%ersului, tre#uie creat un model al modului in care elementele c0imice ce>l
compun au luat fiinta. -aca se considera ca elemetele c0imice au rezultat imediat dupa 9i 9an, atunci %arsta
Uni%ersului ar fi t)E 8>11 miliarde de ani. -ar daca elementele sunt produse in mod continuu la o rata constanta,
atunci %arsta medie a ceea ce e;ista in Sistemul nostru solar ar fi de (t)Xtss*,+ E 8>11 /Vr, iar t) ar fi eala cu
11..>17.. /Vr. -aup0ans a com#inat fractia izotopilor de uraniu>+78 (U>+78* si toriu>+7+ (<0>+7+* cu fractia
o#ser%ata la stelele e;trem de #atrane si sarace in metale, pentru a rezol%a simultan ecuatii atat ale producerii
elemetelor c0imice, cat si a %arstei Uni%ersului, estimat astfel la 16.. /Vr. 5!i multe despre aceasta aiciD
0ttpD,,$$$.nature.com,nature,'ournal,%67.,n7)6A,full,nature)7A6..0tml .
#*. Estimarea %arstei celor mai #atrane clustere de steleD
Cand stelele transforma 0idroenul (P* la 0eliu (Pe* in interiorul miezului, acestea cad pe o traiectorie cur#a in
raficul lumina>temperatura, numit P>=, dupa in%entatorii sai. :uminozitatea unei stele %ariaza, astfel daca se
masoara luminozitatea celei mai luminoase stele din sec%enta principala, se o#tine limita superioara a %arstei
clusterului. <e0nica a fost aplicata de C0a#oVer, Fernan, Frauss si -emar1ue pe clusteri lo#ulari. Cititi despre
asta aiciD 0ttpD,,;;;.lanl.o%,a#s,astro>p0,9.)911. .
c*. Varsta celor mai #atrane pitice al#eD
Stelele pitice al#e se formeaza in centrul unei stele rosii iantice, si nu sunt %izi#ile pana cand an%elopa stelei
rosii nu este eliminata in spatiu. Cand se intampla asta radiatia ultra%ioleta a miezului ionizeaza azul din
an%elopa si se produce o ne#uloasa planetara, care in final se disipeaza in spatiu. !tunci %a ramane decat
nucleul care constituie pitica al#a. Cele mai #atrane pitice al#e %or fi si cele mai reci, si deci %or a%ea o
luminozitate pala, pentru ca piticele al#e stralucesc doar prin eneria termica reziduala. Cercetatorii cauta aceste
pitice al#e pale si estimeaza timpul de racire. 8n +))6 Pansen si coleii au estimat %arsta piticelor al#e din
clusterii lo#ulari, si din datele o#tinute a rezultat ca %arsta Uni%ersului este de apro;imati% 1+.8 /Vr. 5ai
multe aiciD 0ttpD,,ar;i%.or,a#s,astro>p0,)6)1667 .
69. Cum putem opri un asteroid sau o cometa?
4entru a e%ita impactul cu un asteroid, e necesara dez%oltarea in ritm mai rapid a te0noloiei spatiale.
Esential e depistaarea si sc0im#area traiectoriei asteroidului, din timp. Nefiind necesara o forta mare, pentru a>l
1+
face sa rateze tinta.
.). Uni%ersul a e;istat si inainte de 9i 9an ?
8arasi a'unem la <eoria 5(Uni%ersul are 11 dimensiuni*. !ceste e;tradimensiuni(Celelalte 7 pe lina cele 6
cunoscute>7 spatiale plus timpul* sunt ?strCnse? Hntr>o reiune a spatiului (spatiu Cala#i>Zau* prea mica pentru a
putea fi %izi#ila. <eoria 5 %ine cu ce%a in plusD unele din aceste dimensiuni ar putea fi foarte mari, c0iar
infinite.:isa =andall de la Uni%ersitatea Par%ard a fost cea care a desc0is calea catre aceasta idee plecCnd de la
ra%itatieD ?forta ra%itationala este foarte sla#a Hn comparatie cu celelalte forte. -aca te uiti Hn 'ur, spui ca
ra%itatia nu pare atCt de sla#a, dar daca stai sa te Cndesti Hntreul 4amCnt trae de tine si totusi poti sa ridici
lucruri de pe sol.?:isa =andall e;plica aceasta ciudatenie prin prezenta dimensiunilor aditionaleD ra%itatia este
la fel de puternica ca si celelalte forte dar ea se scure Hn aceste dimensiuni pe care nu le putem %edea. Ecuatia
Hnsa nu functiona din aceasta perspecti%a. :a auzul ideii ca s>ar putea sa e;iste alta mem#rana Hn dimensiunea
11, =andall a sc0im#at perspecti%a asupra pro#lemei ra%itatiei si a asit o alta solutieD ra%itatia nu se scurea
din uni%ersul nostru spre alte dimensiuni, ci in%ers, din alte dimensiuni Hn uni%ersul nostru. si astfel s>a a'uns la
o notiune mult timp ocolita de comunitatea stiintificaD uni%ersurile paralele.
Cercetatorii au a'uns iarasi la Hncercarea de a e;plica sinularitatea ce a precedat 9i 9an, de data aceasta cu
a'utorul <eoriei 5. Jn +))1, aceasta a suferit o transformare din partea lui 9urt O%rut. -esi pCna atunci se
credea ca a 11a dimensiune este un loc pasnic Hn care uni%ersurile>mem#rana plutesc linistit, 9urt O%rut spune
ca de fapt ?uni%ersurile se misca prin dimensiunea 11 ca niste %aluri imense puternice.? El mai spune ca nu este
atCt de mult loc pentru toate uni%ersurile, asa ca daca ele se misca, atunci e;ista posi#ilitatea ca ele sa se
lo%easca unele de celelalte. -e fapt, ele ori se departeaza una de cealalta, ori se lo%esc. Urmatoarea Hntre#are
loica este ce se HntCmpla cCnd uni%ersurile>paralele se lo%esc? =aspunsul este dat de astronomul Neil <uro&D
?9i 9an este consecinta HntClnirii dintre doua uni%ersuri paralele.? Uni%ersul nostru are Hnsa Hn unele locuri
concentrari de materieD stele, ala;ii, 1uasari si alte alomerari. !cestea se e;plica tot prin uni%ersurile paralele.
Neil <uro& spune ca acestea se misca precum %alurile si tot ca %alurile, suprafata lor nu este plata, ci se
unduieste. !stfel, cCnd uni%ersurile paralele se lo%esc, ele nu se lo%esc uniform pe toata suprafata si
concomitent, ci Hn puncte diferite si la momente diferite Hn timp. !sa se e;plica nasterea uni%ersului Hn forma pe
care o cunoastem noi, cu a'utorul <eoriei 5.
.1. Cate tari sunt pe lo# ?
<ermenul de ?tara? este folosit in mod o#isnuit pentru a se face referire la un stat su%eran (independent*. Nu
e;ista un acord uni%ersal in ceea ce pri%este numarul statelor de pe lo# din moment ce anumite state au un
statut de su%eranitate disputat. E;ista 197 de state care fac parte din ONU (Oranizatia Natiunilor Unite* cu
e;ceptia orasului Vatican asupra caruia Sfantul Scaun detine su%eranitatea, iar cel mai nou stat este Sudanul de
Sud (16.)7.+)11*.
-epartamentul de Stat al Statelor Unite recunoaste 196 de state independente la ni%elul lo#ului, dar aceasta
lista cu tari reflecta aenda politica a Statelor Unite ale !mericii. -e e;emplu, include Foso%o, dar nu include
<ai$anul, intrucat C0ina pretinde ca <ai$anul este o simpla pro%incie a C0inei.
8n ceea ce pri%este !nlia, Scotia si <ara /alilor, desi fiecare este considerat un stat in parte, toate inca fac parte
din =eatul Unit al 5arii 9ritanii, o tara europeana recunoscuta de ONU, SU! si alte oranizatii.
/roenlanda a %otat in noiem#rie +))8 in fa%oarea su%eranitatii sale primind acceptul pentru intreaa
responsa#ilitate a afacerilor interne in iunie +))9. Cu toate acestea, -anemarca continua sa>si e;ercite controlul
asupra afacerilor e;terne, securitatii si politicii financiare ale /roenlandei in consultanta cu :eile /u%ernului
roenlandez. !stfel, /roenlanda inca face parte din -anemarca si nu este recunoscuta oficial ca un stat
independent. -e fapt este o tara constituentaD o tara care face parte dintr>o alta entitate, cum ar fi un stat su%eran.
8n acest caz, statul -anez.
CO=4U: U5!N
.+. Cati neuroni are creierul uman, si din ce este format un neuron?
Ultimele studii suereazB cB Lun creier adult are Hn medie 8A miliarde de neuroni.M
Neuronul este alcatuit dintr>un corp celular (pericarion* %oluminos, cu diametrul de 7) microni, dendrite foarte
ramificate si un a;on care este foarte lun, putand atine aproape un metru.
a* Corpul celular formeaza su#stanta cenusie din ne%ra; si anlionii somatici si %eetati%i e;trane%ra;iali. El
este delimitat de o mem#rana lipoproteica, neurilema, are citoplasma (neuroplasma*, ce contine oranite
citoplasmatice si un nucleu o#isnuit, central, cu unul sau mai multi nucleoli. Unele oranite celulare
17
(mitocondrii, comple;ul /oli, reticul endoplasmatic, lizozomi* sunt prezente si in alte celule, iar altele sunt
specifice neuronului > corpusculii Nissl si
neurofi#rilele. Corpusculii Nissl (corpii tiroizi* sunt constituiti din mase dense de reticul endoplasmatic ruos,
la ni%elul carora au loc sintezele proteice neuronale. Neurofi#rilele apar ca o retea omoena de fi#re care
tra%erseaza intreaa neuroplasmaO au rol in transportul su#stantelor si de sustinere.
#* 4relunirile neuronale sunt dendritele si a;onul.
-endritele sunt preluniri citoplasmatice e;trem de ramificate continand neurofi#rile si corpusculi Nissl spre
#aza lor. Ele conduc influ;ul ner%os centripet (aferent*.
!;onul (cilindra;ul sau neuritul* este o prelunire unica, luna (atine c0iar 1 m*, alcatuit din a;oplasma
(continuarea neuroplasmei*, in care se asesc neurofi#rile, mitocondrii si lizozomi, si este delimitat de o
mem#rana, a;olema, continuarea neurilemei. !;onul se ramifica in portiunea terminala, ultimele ramificatii
fiind #utonate (#utoni terminali*. !cestia contin, in afara de + neurofi#rile, numeroase mitocondrii, precum si
%ezicule in care este stocata o su#stanta (mediator c0imic*. !;onii conduc impulsul ner%os centrifu (eferent*.
3i#ra a;onica este acoperia de mai multe teciD
> teaca Sc0$ann este formata din celule liale, care incon'ura a;onii. 8ntre doua celule Sc0$ann succesi%e se
afla stranulatii =an%ier (reiune nodala*. 5a'oritatea a;onilor prezinta o teaca de mielina, secretata de celulele
ne%rolice Sc0$ann si depusa su# forma de lamele lipoproteice concentrice, al#e, in 'urul fi#rei a;onice (a;oni
mielinizati*. =olul tecii de mielina consta, atat in protectia si izolarea fi#rei ner%oase de fi#rele in%ecinate, cat si
in asiurarea nutritiei a;onului. 3i#rele %eetati%e postanlionare si unele din fi#rele sistemului somatic au
%iteza lenta de conducere si sunt amielinice, fiind incon'urate numai de celule Sc0$ann, care au ela#orat o
cantitate minima de mielinaO
> teaca Penle este o teaca continua, care insoteste ramificatiile a;onice pana la terminarea lor, constituita din
celule de tip con'uncti%, din fi#re de colaen si reticulina, orientate intr>o retea fina care acopera celulele
Sc0$ann pe care le separa de tesutul con'uncti% din 'urul fi#rei ner%oase. !ceasta teaca con'uncti%a are rol
nutriti% si de protectie.
.7. -e ce scade reutatea corpului imediat dupa moarte cu fi; +1 de rame?
4o%estea pleaca de la un o#scur e;periment efectuat de un anume dr. -uncan 5ac-ouall din 5assac0uttes
tocmai in 19)7 @@@ Cica a cantarit sase persoane inainte si dupa moarte si ar fi o#ser%at diferente la cantar intre
11 si 6+ de rame (deci +1 era o medie @*.
8n acelasi timp a cantarit si sase caini (pro#a#il i>a omorat cu mana lui, nenorocitul @* si n>a o#ser%at nicio
diferenta de rama'. -e aici a rezultat concluzia pe care o si astepta > oamenii au suflet (calator* si cainii nu @ Sa
mori de ras, nu alta @ Si ca sa fie si mai cara0ios, -E 3!4< NU5!8 UNU: -8N A a respectat ?reteta? @
0ttpD,,$$$.a#c.net.au,science,articles,+))6,).,17,11).9.A.0tm?siteEscience,reatmomentsinscience
Sunt con%ins ca daca repeta e;perimentul cu sase nerii, nici astia nu a%eau suflet, asa era sta#ilit prin statele
sudiste la %remea aceea @
9ineinteles ca ideea a fost speculata de mass>media, fiind preluata atunci de Ne$ Zor& <imes si in zilele
noastre de PollV$ood, in filmul numit c0iar asaD ?+1 rams?.
.6. -e ce im#atranim?
8m#atranim pentru ca asa suntem proramati, suntem proramati sa murim ca sa lasam locul altora mai
adaptati conditiilor de mediu.
9ioloic, oranismul este mentinut in functie optim numai pana la %arsta la care tre#uie sa>si indeplineasca rolul
#ioloic > sa procreeze. Ulterior incepe un reres lent (copiii speciei umane si ai altora au ne%oie de parinti pe o
perioada mult mai luna decat la alte specii > care traiesc mai putin*.
8n concluzie, im#atranim si murim 4EN<=U ! EVO:U! C! S4EC8E @
... -e ce a%em tendinta sa ne sincronizam pasii, atunci cand ne deplasam alaturi de cine%a?
Nu stiu daca tine de e%olutie sau de ce%a mult ma simpluD mentinerea unui contact %izual, al unui confort al
deplasarii. Cand meri alaturi de cine%a, mai sc0im#i si o %or#a doua, iar daca cum%a esti si la #rat cu persoana
respecti%a si ritmul e diferit se produce un dute>%ino in sus si in 'os al pri%irilor, sau al #ratelor, unul relati% la
celalalt.
-aca insa incerci sa cari o aleata plina impreuna cu cine%a, sfatul meu este sa pui piciorul opus in fata, fata de
celalalt, astfel #alansul amandurora %a duce la aitarea lic0idului din recipient si il %arsati, iar asa #alansul se
anuleaza.
.A. Va e;ista oare intr>ade%ar nemurirea?
4e termen scurt, medicina (mai ales utilizand enetica* se %a stradui si %a reusi sa preluneasca %iata
oamenilor > dar proresele %or fi ine%ita#il limitate.
16
Constructia #ioloica isi %a do%edi limitele, ea a fost solutia naturii in special din cauza U=8!SE8
V!=8!98:8<!<8 -8S4ON898:E, premisa pentru o e%olutie elastica, di%ersificata si rapida. -ar aceasta
caracteristica fa%ora#ila are si un pretD structurile #ioloice sunt relati% insta#ile si foarte %ulnera#ile la factori
cu ade%arat %itrei > do%ada sunt e;tinctiile periodice, de pilda.
-e'a traim o epoca in care ne e;tindem,prote'am capacitatile #ioloice ale corpului cu dispoziti%e electro>
mecanice, porta#ile sau nu. !ceasta cred ca %a fi calea de succes, in cele din urma %om inlocui toate partile
#ioloice cu unele te0noloice.
Ultima #ariera %a fi creierul, este o mare pro#lema in a ?descarca? informatiile intr>un computer, este o
pro#lema de interfata si de resta#ilirea unei functionalitati similare, astfel incat sa copiem acel E/O, descris de
constiinta.
-ar odata depasita #ariera VO5 38 :89E=8 @ Nu durere, nu mortalitate, nu foame, nu se;, etc. -impotri%a,
numai a%anta'eD eternitatea E/O>ului (care poate fi re>incarcat la ne%oie*, c%asi>indestructi#ilitate, capacitati
fizice si intelectuale aumentate colosal, comunicare uni%ersala, resurse nelimitate, etc
Vom de%eni o 388N<! UN8VE=S!:!, la propriu @
.7. -e ce faGa de%ine roIie atunci cCnd stBm Hn cap?
-eoarece inima pompeaza cea mai mare cantitate de sane catre cap.
!lt raspuns ar fi deoarece corpul uman e facut astfel incat sanele sa circule normal atunci cand stam perfect
orizontal sau %ertical, orice alta pozitie a#ordata face ca circulatia sanelui sa fie mai reoaie ( daca tii un picior
sus, o mana ridicata, stai intr>o parte, la un moment dat %ei simti furnicaturi > acele impulsuri date de creier care
iti suereaza sa sc0im#i pozitia deoarece sanele nu circula corespunzator*
.8. -e ce rasa umana al#a este numita ?caucaziana??
Conceptul de rasa caucaziana sau Varietat Caucasia a fost dez%oltat in 'urul anului 18)) de catre No0ann
3riedric0 9lumen#ac0, cercetator erman si antropolo clasic. 9lumen#ac0 a denumit aceasta rasa dupa
populatia caucaziana (din reiunea Caucaziana sudica*, pe care o considera ca fiind ar0etipul acestui rup. (rasa
al#a*. Clasificarea rasei caucaziene a fost #azata in principal pe cranioloie. (parte a antropoloiei si a
osteoloiei care se ocupB cu studiul formei si al dimensiunilor craniului*.
9lumen#ac0 scriaD ?Varietatea caucaziana > !m adoptat numele acestei %arietati de la 5untii Caucaz, atat
pentru ca %ecinii lor, dar mai ales %ersantul sudic, dau nastere la cea mai frumoasa rasa de #ar#ati, %reau sa spun
eorieniO si intrucat toate arumentele fizioloice con%er intr>aceasta, si anume ca in acea reiune se pare ca
ar tre#ui cu cea mai mare pro#a#ilitate sa>i plasam pe auto0tonii omenirii.?
.9. Ce este intelienta , cum a aparut ea ?
E%olutia a selectat acele mutatii enetice care au dotat speciile cu capacitati din ce in ce mai mari de procesare
a informatiilor primite prin senzorii #ioloici. Cresterea capacitatii de procesare a conferit un a%anta' e%oluti%
e%ident, crescand posi#ilitatea luarii unor decizii corecte in sensul adaptarii la mediu. 8n mod cert, cred ca
stimularea intelientei se face, intr>o mare masura, prin comunicare. 8n procesul de comunicare creierul nu
proceseaza doar informatii din mediul natural, ci tre#uie sa decodifice informatii procesate de alt creier, sarcina
de o mare comple;itate, care il antreneaza si il stimuleaza serios. 8n plus, o comunicare dez%oltata contri#uie
ma'or la posi#ilitatea de in%atare, de acumulare nu doar a propriei e;periente ci si a e;perientei altor indi%izi, ca
si a celei do#andite de eneratiile precedente. 4rin comunicare o#tinem nu doar date, dar si modele de a rationa,
ceea ce ne a'uta la dez%oltare propriei capacitati de procesare, adica a intelientei.
A). -e ce cBscBm i noi aproape de fiecare datB dupB ce %edem altB persoanB cBscCnd?
CBscatul contaios este un fenomen o#iInuit, dar puGin HnGeles. CCnd %edem o persoanB care cascB a%em
tendinGa sB facem Ii noi la fel. Un studiu realizat de Ste%en 5 4late& de la -epartamentul de 4si0oloie al
Uni%ersitBGii de Stat din Ne$ Zor& aratB cB acest cBscat contaios ar putea fi asociat cu trBsBturile empatice ale
atri#uirii unei stBri mintale Ii sunt afectate neati% de intensificarea trBsBturilor de personalitate sc0izotipice mai
mult decCt alte sarcini de autoprocesare.
A1. -aca ne radem pe cap creste parul mai des?
Nu este niciun du#iu, nu creste niciun par mai des.
4arul este un tesut mort, o secretie a unor celulelor epiteliale specializate, si odata crescut nu mai poate a%ea
loc niciun feed#ac&.

4oate numai tanential, un par scurt sa permita insanatosirea pielii capului ( mai multe UV, iiena mai #una,
etc* > atunci cand cine%a ar a%ea pro#leme de acest tip, pro#leme care sa>i fi in0i#at cresterea parului...
C0estiunea poate fi e;tinsa si la alti ?peri?, de pilda la #ar#a @ 4rintre adolescenti se spunea ca daca te
1.
#ar#ieresti o sa>ti creasca #ar#a deasa > de fapt este concluzie resita, maturizarea aduce cu timpul si mai mult
par pe fata ...
A+. -e ce ustura atat de tare cand punem sare pe o rana?
Sa desfacem pro#lema in +D de ce ustura si de ce a'uta la %indecarea ranii.
> E limpede de ce ustura, pentru ca ?sarea de #ucatarie? are un potential ionic ridicat si intra in com#inatii cu
compusii oranici din prea'ma terminatiilor ner%oase > rezultand senzatia de durere, un semnal de alarma al
corpului.
> -aca a'uta ? !r putea a'uta numai intr>un sinur sens, din acelasi moti% c0imic mentionat mai sus, sarea
actioneaza ca un sterilizator distruand microoranismele (ca d>aia facem si muraturi *. -eci o conditie pentru
%indecarea ranii se indeplineste, -!= !5 =E"E=VE SE=8O!SE pri%ind capacitatea de stimulare a %indecarii,
mai curand as zice ca distrue tesuturi > este stiut ca daca lucrezi cu mainile oale in sare te alei cu rani urate @
!sa ca daca a%eti %reo rana, mereti la 3!=5!C8E , nu la 9!C!N8E @
A7. -e ce copiilor le plac dulciurile atCt de mult?
Sa analizam intai efectele leate de starea de #ine produsa de o ta#leta apetisanta de ciocolataD eli#erarea de
dopamina la creieras si aportul de za0aruri > care te in%ioreaza si cresc in eneral tonusul.
4resupuneri leate de copiiD
> ei au ne%oie de foarte multa enerie, parte folosita in crestere, parte la nenumaratele acti%itati zilniceO
> copiii sunt foarte imitati%i, daca %ad alt copil mancand ciocolata, precis ca o sa %rea si eiO
4e de alta parte, adultii isi controleaza mai #ine ?poftele?, rationalizeaza mai mult, au alta ordine a prioritatilor
decat copiii, de aceea ii %ezi mai rar planand dupa ciocolata.
4SD O fi ade%arat ? Cica ..R din femei prefera o ciocolata decat o partida de se; @
S<8!<8 C![
CO=4U: U5!N
A6. -in punct de %edere fizic o femeie poate naste pana la treizeci si cinci de copii de>a lunul %ietii.
4e la 1A)) > 17)), femeia nastea in medie 17 copii.
A.. -aca atunci cand %or#im cu cine%a, mesa'ul non>%er#al transmis de corpul interlocutorului il contrazice pe
cel %er#al, a%em tendinta de a inora cu%intele si de a tine cont doar de lim#a'ul non>%er#al.
8n procesul comunicarii, Y..R ii re%ine fizioloiei (lim#a'ul corpului*, Y77R %ocii (ritm si ton*, si numai Y8R
cu%intelor purtatoare de informatie@
AA. 8n +)R din cazuri, adica in 1 din . cazuri, atunci cand se intampla sa inceapa o noua relatie de draoste intre
doi parteneri, macar unul din cei doi, sau c0iar am#ii erau implicati in alte relatii.
A7. !pro;imati% doua treimi din oameni isi inclina capul spre dreapta atunci cand isi saruta partenerul.
A8. 5a'oritatea femeilor de la oraI din Hntreaa lume petrece mai mult timp cButCndu>Ii prin maazine perec0ea
perfectB de pantofi, decCt petrece pentru a>Ii Bsi perec0ea (soG,prieten*.
A9. 3emeile au ne%oie de o ora in plus de somn fata #ar#ati.
7). 3emeile pot purta si toata %iata dusmanie impotri%a altei femei, pe cand #ar#atii sunt iarasi prieteni dupa
doua #eri...
71. Care soferi sunt mai #uni, #ar#atii sau femeile?
Care soferi sunt mai #uni, #ar#atii sau femeile? 5a'oritatea oamenilor crede ca #ar#atii sunt soferi mai #uni
decat femeile. Statisticile do%edesc insa ca raportat la numarul de &ilometri parcursi, #ar#atii produc un numar
du#lu de accidente cu morti decat femeile. 8n plus, raportat la numarul de soferi din fiecare cateorie,
procenta'ul de #ar#ati care primesc amenzi pentru incalcarea reulilor de circulatie este mai mare decat cel al
femeilor. 8n plus, pana si pau#ele materiale produse in urma accidentelor sunt mai mari atunci cand accidentele
sunt opera #ar#atilor. 4oate ca femeile par sa conduca mai nesiur si mane%reaza mai reu, insa ele nu conduc
nici periculos si nici aresi%, asa cum o fac #ar#atii@
Si atunci re%in cu intre#areaD care soferi sunt mai #uni, #ar#atii sau femeile? Ce conteaza cu ade%arat, pana la
urma? Nu sa a'unem teferi si in siuranta la destinatie?
1A
7+. 8nima unei femei #ate mai repede decat cea a unui #ar#at.
77. Creierul #Br#aGilor este oranizat fie pentru a %or#i, fie pentru a asculta. Nu le pot face pe amCndouB Hn
acelaIi timp. !sta HnseamnB cB dacB un #Br#at %or#eIte, el a surzit, nu mai poate auzi nimic. CCnd %or#eIte, o
femeie poate auzi Hn acelaIi timp. -eci, atunci cCnd o femeie %or#eIte cu un #Br#at, tre#uie sB>l lase sB termine
ce are de spus, altfel el nu poate auzi nimic.
76. 4entru a putea citi 0BrGi, tre#uie sB ai ceea ce se numeIte La#ilitate spaGialB\, pe care ma'oritatea #Br#aGilor o
au dez%oltatB Ii care este localizatB Hn emisfera dreaptB a creierului. Scopul sBu este de a a'uta la HnGeleerea
%itezei Ii distanGelor, astfel HncCt sB poatB oc0i o GintB Hn miIcare. Jn consecinGB, ma'oritatea #Br#aGilor, cam patru
din cinci, au a#ilitBGi spaGiale #ine definite. :a ma'oritatea femeilor, aceastB a#ilitate nu este foarte dez%oltatB.
7.. 3emeile sunt foarte pricepute Hn a descoperi oameni care HncearcB sB le HnIele. 9Br#aGii nu ar tre#ui sB
Hncerce sB>Ii controleze esturile Hn faGa femeilor, pentru cB %or fi prinIi. -ar o femeie poate sB>Ii masc0eze
esturile Hn faGa unui #Br#at Ii el nu %a Iti.
7A. 3emeile rostesc 8.))) > 9.))) de cu%inte pe zi, iar un #Br#at o#iInuit Hntre +.))) Ii 6.))) de cu%inte pe zi.
-eci femeile %or#esc de douB>trei ori mai mult decCt #Br#aGii. -iferenGa se %ede la cupluri seara, cCnd se aIeazB
la masB, pentru cB, Hn mod normal, el Ii>a terminat cele 6.))) de cu%inte, nu mai are nimc de zis la sfCrIitul zilei,
dar s>ar putea ca ea sB mai ai#B de spus %reo 6.)))>..))) de cu%inte.
77. 8n urma unui sonda' facut in SU! de compania Uniler%er, ma'oritatea femeilor ar accepta 1. luni de
a#stinenta pentru o noua ardero#a, iar unii #ar#ati ar renunta de tot la se; daca ar scapa de munca.
78. -esi cercetatorii au sustinut intotdeauna ca este e;trem de reu sa sta#ilesti cu precizie cand o%ulul este
eli#erat de catre o%ar, femeile au marcat instincti% acest moment aleand o %estimentatie cat mai moderna si
stralucitoare. 8n cel mai fertil moment al lunii, ele isi ale su#constient fuste cat mai scurte si se fardeaza mult
mai accentuat ca de o#icei. Cu alte cu%inte, se im#raca ca sa atraa atentia potentialilor masculi asupra lor.
3emeile participante la studiu au fost fotorafiate in momentul o%ulatiei si in afara lui. 3otorafiile, in care
fetele femeilor erau acoperite, au fost apoi aratate unui rup de #ar#ati, care au fost pusi sa aleaa poza in care
fiecare femeie era cea mai atracti%a. 8n 8) la suta din cazuri, aceasta coincidea momentului o%ulatiei.
79. Spermatozoizii pot trai de la 7 la . zile in sistemul de reproducere feminin.
8). O#ezitatea afecteaza fertilitatea, deopotri%a la femei si la #ar#ati.
81. Se poate %or#i de infertilitate, de incapacitatea de a concepe un copil a#ia dupa 1+ luni de %iata se;uala.
8+. =iscul ca un #e#elus de se; masculin sa fie adus pe lume cu deficiente mentale este cu .)R mai mare decat
in cazul se;ului feminin.
83. 8n ceea ce pri%este filmele porno, de trei ori mai multi #ar#ati sunt amatori de astfel de productii decat
femei.
86. Sansele ca ?el? sa de%ina campion mondial la sa0 sunt de 1)) de ori mai mari decat in cazul ?ei?.
8.. Sansele ca ?el? sa de%ina campion mondial la sa0 sunt de 1)) de ori mai mari decat in cazul ?ei?.
8A. -esi pielea lor este mai #ronzata, #ar#atii au mai multe riduri decat femeile.
87. 9ar#atii se #al#aie de trei ori mai des.
88. =iscul ca un #ar#at sa de%ina dependent de alcool este de cinci ori mai mare.
89. Sansele ca un #ar#at sa ai#a mai mult de +) de parteneri se;uali de>a lunul %ietii sunt de cinci ori mai mari
decat in cazul femeilor.
9). 9ar#atii se mastur#eaza, in medie, de trei ori mai des decat femeile.
17
91. 8n 8+R din cererile in casatorie, #ar#atii au a%ut initiati%a.
9+. =ata de sinucidere in cazul reprezentantilor se;ului tare este de patru ori mai mare decat la femei.
97. 4osi#ilitatea de a comite un 'af in care sa fie folosita %iolenta e de trei ori mai mare in cazul #ar#atilor.
96. Sansele ca o femeie sa accepte sa participe la o partida de se; in rup sunt cu 9+R mai mici decat in cazul
#ar#atilor.
9.. 3etele %or#esc mai putin, insa fac si mai putine reseli de e;primare decat #aietii.
9A. -e doua ori mai putine femei decat #ar#ati considera un lucru se;V cand partenerul de %iata se dez#raca in
fata lor.
97. -e doua ori mai multe femei decat #ar#ati renunta, dupa %arsta de 7) de ani, la carne si decid sa de%ina
%eetariene.
98. 3emeile zam#esc cu 6)R mai mult.
99. Sansele ca o femeie sa sufere de alerii la anumite produse alimentare sunt de noua ori mai mari.
1)). =iscul ca femeile sa se im#olna%easca de cancer pulmonar este cu 7+R mai mare decat in cazul #ar#atilor.
1)1. 3emeile sunt cele care in 7)R din cazuri introduc actiunea de di%ort.
1)+. 3emeile fac mai putin sport decat #ar#atii.
1)7. 4rocesam 9)R din toata informatia primita prin intermediul simtului %ederii (cu a'utorul oc0ilor*. =estul de
1)R din informatia primita este procesata prin intermediul celorlalte patru simturiD pipait, ust, miros si auz.
1)6. !cidul din stomac este atat de puternic incat poate dizol%a metale precum zincul.
1).. 4arul este una din cele mai rezistente parti ale corpului uman, deradandu>se e;trem de lent. 5umiile care
au fost descoperite in Eipt inca a%eau par pe capete, desi trecusera intre timp mii de ani.
4arul este rezistent la sc0im#arile de clima, de temperatura sau de umiditate, precum si in fata unei lari
%arietati de c0imicale si acizi.
8n sc0im#, parul nu este rezistent la foc.
1)A. -aca #ei prea multa apa prea repede, poti a'une sa suferi de into;icatie cu apa. !pa in e;ces scade ni%elul
de sodiu din sane si cauzeaza un dezec0ili#ru in creier.
1)7. !pa reprezinta apro;imati% 7)R din %olumul corpului unui om adult.
1)8. Un om o#isnuit poate mirosi in 'ur de .) de mii (.) )))* de mirosuri distincte.
1)9. !rterele sunt %ase prin care sanele circula de la inima spre tesuturi, iar prin %ene sanele circula dinspre
tesuturi spre inima. Capilarele sunt %ase mici prin intermediul carora se realizeaza sc0im#urile nutriti%e intre
sane si tesuturi.
11). -espre oc0iD o persoana normala clipeste in medie de 1+ ori pe minut.
111. !tunci cand te indraostesti cu ade%arat, se petrec niste sc0im#ari profunde in corpul tauD un efect calmant
eneral se instaureaza asupra mintii si a intreului oranism. 8n acelasi timp se accelereaza ni%elul de crestere a
ner%ilor si a cone;iunilor ner%oase, pentru apro;imati% un an de la momentul la care te>ai indraostit. !cest
lucru este in fa%oarea sistemului tau ner%os si contri#uie la sanatatea ta enerala si la im#unatatirea memoriei.
11+. -e ce sa nu sarim peste mese?
Se stie ca nu este recomandat sa sari peste o masa. !tunci cand se intampla, rata meta#olismului nu %a fi data
18
peste cap si nu %a incetini pentru a permite corpului sa economiseasca resursele disponi#ile. Ce se %a intampla?
Va creste senzatia de foame, iar la urmatoarea masa creierul %a trimite semnale cum ca esti mai flamand decat
esti cu ade%arat, facandu>te sa mananci mai mult.
Cel mai #ine e sa mananci mai des, in cantitati mici.
-aca perioada de sarit peste mese (aport caloric scazut* dureaza mai mult de doua saptamani, sau nu se mananca
nimic timp de +6 de ore, rata meta#olismului scade semnificati%, permitand corpului sa economiseasca
resursele. 8ar atunci cand reimul caloric normal re%ine (cand reincepi sa te alimentezi normal*, corpul isi %a
face rezer%e in mod accelerat. 8ar tu te %ei intre#a de ce te>ai inrasat...
117. :im#a este sinurul musc0i din corp care este fi;at doar la un capat.
116. :unimea talpii piciorului este eala cu lunimea ante#ratului > de la cot pana la inc0eietura mainii (acolo
unde pe mana stana tineti ceasul* pentru ma'oritatea oamenilor.
11.. 9e#eluIii zCm#esc, plCn, se freacB la oc0i, cascB sau se Hntind HncB din #urta mamei, Hncepand cam de la
18 > +A de sBptBmCni de sarcinB, potri%it cercetBtorilor #ritanici de la clinica ?Create Pealt0? din :ondra, care au
suprins prin scanare cu ultrasunete, imaini ale unor fetuIi de 1+ sBptBmCni ?merCnd? prin uter.
!Ia cB nu %eGi fi miraGi atunci cCnd #e#eluIul dumnea%oastrB %a zCm#i c0iar Ii la cCte%a ore de la naItere, mai
ales Hn somn.
11A. Corpul omenesc eli#ereaza in 7) de minute destula enerie cat sa incalzesti un litru de apa.
117. Creierul uman este 8)R apa.
118. Uitam 9)R din %isele pe care le %isam, imediat dupa ce ne trezim.
119. !tunci cCnd omul strBnutB i se opreIte inima pentru o milisecundB. CCnd omul strBnutB, toate funcGiile
corpului i se opresc, c0iar Ii inima.
1+). <esticulele unui #Br#at produc 1) milioane de spermatozoizi Hn fiecare zi (apro;imati%*, suficent cCt sB se
poatB repopula planeta Hn doar Iase luni.
1+1. Care este cea mai frec%enta #oala necontaioasa intalnita la oameni?
Cariile dentare.
1++. -aca imparti inaltimea ta la 8 o#tii inaltimea capului@ Nu e %ala#il pentru copii mici.
1+7. -eetele fBtului uman capBtB amprente HncepCnd cu a treia lunB de sarcinB.
1+6. O persoanB pierde Hn medie Hntre 6) Ii 1)) de fire de pBr pe zi.
1+.. 9)R dintre copiii 0rBniGi la sCn sunt mai deItepGi > a%Cnd un 8S mai mare, decCt copiii care sunt alimentaGi
cu lapte praf. 9)R dintre copii pot diera rBsimile din laptele matern, #oate Hn acizi raIi polinesaturaGi, care
dez%oltB creierul.
1+A. 8n momentul primei respiratii, un nou nascut tre#uie sa inspire cam de cincizeci de ori mai puternic decat
un adult.
1+7. 3iecare centimetru pBtrat de piele conGine milioane de #acterii, ma'oritatea fiind HnsB inofensi%e.
1+8. O picBturB de sCne are ne%oie de 7) de secunde pentru a face un circuit complet Hn corpului uman.
1+9. Stranutul este un refle; al corpului, declansat de catre centrul stranutului, situat in creier. -e o#icei
stranutam cand ne e;punem unor anumiti factori declansatori (de e;emplu atunci cand mirosim piper* sau cand
corpul %rea sa elimine anumite su#stante, ermeni, #acterii, %irusi, etc. Ne putem reprima stranutul tinandu>ne
de nas sau mirosind solutie salina, desi nu se recomanda, pentru ca in acest fel nu lasam corpul sa elimine
su#stantele de care %or#eam mai sus. 8n acelasi timp se recomanda sa stranutam in #atista, pentru a nu imprastia
%irusii si #acteriile la distanta, amenintand astfel sanatatea celor din 'ur.
17). Celula este unitatea de #aza (cea mai mica* ce alcatuieste materia %ie. E;ista oranisme alcatuite dintr>o
19
sinura celula (monocelulare*, asa cum sunt #acteriile. Corpul uman este alcatuit dintr>o multitudine de celule
specializate, care nu mai pot supra%ietui in afara corpului din care fac parte si care alcatuiesc tesuturi, orane,
sisteme, aparate, etc.
Celula este la randul ei un intre uni%ers in miniatura, alcatuit dintr>un nucleu si citoplasma.
Cea mai mare celula a corpului omenesc este o%ulul (la femei* iar cea mai mica este spermatozoidul (la #ar#ati*.
171. EmoGiile ne influenGeazB Cndirea mult mai mult decCt ne influenGeazB Cndirea sentimentele. 3apt do%edit.
9ine de Itiut@
17+. Creierul enteric (Gine de intestine*, numit al doilea creier, sau creier diesti% > e format din mai mult de 1))
de milioane de celule ner%oase, mai multe decCt Hn mBdu%a spinBrii > este un comple; circuit ce>i permite sB
funcGioneze independent, sB Hn%eGe, sB memoreze Ii sB ne influenGeze percepGiile Ii comportamentul.
:eBturile dintre aceste celule ner%oase ale creierului enteric sunt fBcute de acelaIi tip de su#stanGe ca cele de la
ni%elul creierului, de e;emplu, serotonina.
3uncGii Hndeplinite de creierul entericD
> controleazB diestia
> asimileazB 0rana
> a#soar#e su#stanGele nutriti%e
> eliminB reziduurile
> HmpreunB cu creierul (central*, determinB parte din starea noastrB de spirit Ii ne influneGeazB comportamentul
177. Creierul este mai acti% noaptea, in timpul somnului, decat ziua, cand suntem acti%i@
Cu cat creierul este mai acti% atunci cand dormim, cu atat somnul este mai profund > creierul produce semnale
electrice care ne prote'eaza de zomotele din mediul incon'urator, actionand asemeni unui ardian@
Oamenii de stiinta au masurat impulsurile electrice din creier, si se pare ca noaptea, in timpul somnului, creierul
lucreaza mult mai intens decat ziua. 5oti%ul se pare ca este munca de refacere pe care o desfasoara creierul
asupra tuturor celulelor (de e;emplu, ma'oritatea sanelui stocat in orane in timpul zilei, este transportat in
musc0i pentru a fi 0raniti si reparati*, refacerea ni%elului eneretic, structurarea memoriei > in%atare , uitare
(sunt reluate e%enimente din timpul zilei, dar la o %iteza mult mai mare*, estomparea stimulilor prea puternici
care au actionat in timpul zilei, etc. 8n acelasi timp, in timpul somnului, creierul eli#ereaza un 0ormon in
circulatia sanelui, care paralizeaza anumite rupe musculare, pentru a pre%eni locomotia (mersul in timpul
somnului*. -e aceea dormim mai mult cand suntem #olna%iD ca sa ai#a timp sistemul imunitar sa lupte cu #oala.
5ai ramane intre#area, cum si cand se odi0neste creierul?
176. <elocitele sunt celule cu un corp foarte mic, HnsB cu e;tensii foarte luni, numite telopode, asemBnBtoare
oarecum celor ale neuronilorO se aflB Hn toate oranele, rolul lor fiind acela de a coordona, prin e;tensiile foarte
luni, celelalte celule, sta#ilind contacte Ii asiurCnd comuncaGii rapide Hntre acestea.
JmpreunB cu celulele stem a'utB la refacerea e;trem de rapidB a Gesuturilor afectate ale unor orane %itale din
corpul omenesc.
!cest tip de celule a fost descoperit de cercetBtorii romCni de la 8nstututul Victor 9a#eI din 9ucureIti
17.. !mprenta lim#ii este unica, la fel ca amprentele deetelor. -aca s>ar inreistra la politie amprenta lim#ii,
aceasta ar putea fi folosita pentru identificarea unei persoane.
17A. Nu %i s>a parut de multe ori ca o uma de mestecat isi pierde dupa un timp ustul? 8n realitate lim#a se
o#isnuieste cu ustul umei de mestecat si dupa un timp acesta nu mai este perceput de creier.
177. Creierul uman poate inmaazina o cantitate de informatii care ar umple +) de milioane de %olume.
178. 8n fiecare zecime de secunda creierul se autoanalizeaza, oprindu>se doar asupra informatiilor esentiale.
179. Un0iile cresc c0iar si dupa ce murim? =aspunsul e nu, un0iile doar par mai luniO este ca atunci cand
esti in tren, intr>o ara, si un alt tren, paralel cu cel in care te afli, se misca > ai impresia ca trenul in care esti se
deplaseaza. :a fel e si cu un0iile, su# care carnea se strane, astfel un0iile parand mai luni.
16). Cel mai reu ?oran? al corpului este pielea. Ea cantareste apro;imati% 7,+ &ilorame la omul adult
161. E;ista un mit cum ca noi ne>am folosi in 'ur de 7R din creier si doar Einstein a folosit 1)R. Cercetatorii au
a'uns insa la concluzia ca in orice moment tot creierul nostru are o acti%tate mai mult sau mai putin intensa, insa
+)
cel putin o acti%itate #azala, care sa>i mentina tonusul. 4ractic nu e;ista zona inacti%a din creier si dupa
rezultatele cercetatorilor ne folosim mai mult din materia ner%oasa, practic fiecare arie intra in acti%are intensa
in anumite situatii. -e asemenea capacitatea noastra de a stoca informatii in memorie este imensa, celulele
creierului uman pot stoca de cinci ori mai multa informatie decat Eciclopedia 9ritanica (sau cel putin asa sustin
teoriile*.
16+. -esi reprezinta doar +R din reutatea corpului, creierul are ne%oie de 1.R din cantitatea totala de sane si
de +)R din cantitatea de o;ien pentru a functiona, precum si de o mare cantitate de lucoza pentru a>si
desfasura procesele.
167. Vocea mamei e cel mai #un calmant. Cea mai simpla metoda de linistire. Stati de %or#a cu mama atunci
cand sunteti foarte stresati. Vocea mamei este considerata de sa%antii americani ca fiind cel mai #un calmant,
capa#il sa reduca rapid ni%elul de stres.
166. Stomacul tre#uie sB producB un nou strat de mucoasB o datB la douB sBptBmCni, altfel s>ar diera sinur.
16.. Omul poate mirosi doar .R din cat poate mirosi un caine.
16A. 3icatul este cea mai mare si mai rea landa a corpului uman, a%and o reutate %aria#ila in 'urul a 1.))
rame > se afla asezat Hn eta'ul a#dominal superior, unde ocupa spatiul din dreapta, numit lo'a 0epatica. 3icatul
are un continut foarte #oat Hn sane. -esi are o consistenta dura, este foarte frail, fapt datorat #oatei
%ascularizatii.
167. Cat de destept este piciorul tau drept? 8ncearca urmatoarea c0estie@ 8ti %a pune mintea in incurcatura si %ei
continua sa incerci din nou si din nou, pentru a %edea daca esti mai destept decat piciorul tau. -ar... nu %ei reusi@
1. 8n timp ce stai la #irou in fata calculatorului, ridica piciorul drept de pe podea si fa cu el cercuri in sensul
acelor de ceasornic.
+. !cum, in timp ce faci asta, deseneaza cifra ?A? in aer cu mana dreapta. 4iciorul isi %a sc0im#a sensul de
rotatie.
-e ce se intampla acest lucru?
5em#rele de pe aceeasi parte a corpului sunt comandate de aceeasi emisfera a creierului > emisfera dreapta a
creierului comanda mem#rele de pe partea stana a corpului si emisfera stana a creierului comanda mem#rele
de pe partea dreapta a corpului.
Cred ca putem fi un pic mai destepti (sau mai smec0eri* decCt piciorul nostru drept Hn felul urmatorD
1. 8n timp ce stai la #irou in fata calculatorului, ridica piciorul drept de pe podea si fa cu el cercuri in sensul
acelor de ceasornic.
+. !cum, in timp ce faci asta, deseneaza cifra ?A? in aer cu mana dreapta, dar HncepCnd din mi'loc, deci sensul de
rotatie este acelasi cu cel al piciorului. 4iciorul NU isi %a mai sc0im#a sensul de rotatie.
!ceasta smec0erie este %ala#ila, din moment ce nicaieri nu se mentioneaza cum sa desenezi cifra ?A? > adica
sensul de desenare nu este precizat.
168. !roma unui parfum este influentata de tipul de piele, de 0ormoni, de ceea ce mananci, de medicatie, etc.
-aca incepi sa iei o anumita %itamina, poti o#ser%a ca anumite parfumuri care iti placeau nu iti mai plac@
169. /landele sudoripare ecrine se asesc pe intreaa suprafata a pielii, cu o densitate mai mare pe palme, talpi
si la a;ile. 8n palma, de e;emplu, se afla in 'ur de 7.) de lande sudoripare pe centimetrul patrat@
1.). Efortul fizic sau munca la temperaturi foarte ridicate (Hn construcGii, metalurie* stimuleazB secreGia
landelor sudoripare ecrine, cantitatea de sudoare putCnd a'une c0iar Ii la 1) litri pe zi.
E;punerea corpului la temperaturi ridicate reprezintB un stres asupra oranismului, iar fBrB o 0idratare
corespunzBtoare, care sB menGinB temperatura Hn 'ur de 77 rade Celsius, pot apBrea crampele de cBldurB,
insolaGie, epuizare sau c0iar Ioc 0ipertermic.
1.1. 4recum amprentele si fulii de zapada, #uzele nu lasa urme identice.
1.+. Un simplu sarut pune in miscare doar doi musc0i, iar un sarut pasional solicita toti cei 76 de musc0i ai
fetei.
1.7. 8nsulina este un 0ormon secretat de pancreas, ce micIoreazB ni%elul lucozei din sCne Ii a cBrei
+1
insuficienGB pro%oacB dia#etul. 8nsulina accelereazB procesul de Hm#BtrCnire, atunci cCnd este produsB Hn
cantitate prea mare.
1.6. CCnd te naIti, creierul tBu cCntBreIte puGin su# 'umBtate de &iloram. 4CnB la %Crsta de A ani, acesta a'une
sB cCntBreascB apro;imati% 1 &iloram Ii 6)) de rame. -e ce se HntCmplB acest lucru? Jn%BGCnd sB ne ridicBm,
sB merem, sB %or#im, etc. forGBm creierul sB dez%olte o reGea de cone;iuni > una care cCntBreIte aproape 1
&iloram.
1... Creierul uman este alcatuit din douB emisfereD emisfera dreaptB controleazB partea stCnB a corpului, iar
cea stCnB controleazB partea dreaptB a corpului.
1.A. Creierul uman es
te plin de celule ner%oase, dar nu are receptori de durere. -octorii pot opera pe creier un om care este conItient
Ii acesta nu %a simGi@
1.7. Creierul uman are apro;imati% 1)) de miliarde de neuroni, fiecare celulB ner%oasB a%Cnd Hntre 1,))) Ii
1),))) de cone;iuni cBtre alte celule.
1.8. /lo#ulele roIii se Bsesc Hn numBr impresionant, apro;imati% . milioane Hntr>un mililitru cu# de sCne. Ele
conGin lo#ulinB, sBruri de potasiu Ii fosfaGi. !nalizele spectrale au arBtat prezenGa fierului (1 la +)) de
0emolo#inB*.
Sucul de sfeclB roIie are un rol deose#it Hn refacerea lo#ulelor roIii ale sCnelui.
1.9. 4entru a putea %or#i ne contractam 7+ de musc0i diferiti.
1A). Ce temperaturB ma;imB a mediului poate suporta corpul uman?
S>au efectuat e;perienGe pentru determinarea temperaturii ma;ime pe care o poate suporta oranismul uman. S>a
constatat cB, la HncBlzirea treptatB Hn aer uscat, oranismul nostru poate suporta nu numai temperatura de fier#ere
a apei (1))UC*, dar uneori c0iar o temperaturB mai HnaltB, de pCnB la 1A)UC, dupB cum au demonstrat doi
fizicieni enlezi, care Hn %ederea acestei e;perienGe au petrecut ore Hntrei Hn cuptorul HncBlzit al unei #rutBrii. Cu
pri%ire la aceasta, <Vndall spuneD ?4oGi fier#e ouB Ii frie o fripturB Hn aerul unui HncBperi Hn care oamenii ramCn
fBrB niciun fel de pericol pentru ei?.
Cum se e;plicB aceastB rezistenGB? 4rin aceea cB, de fapt, oranismul nostru nu primeIte aceastB temperaturB, ci
pBstreazB o temperaturB apropiatB de cea normalB. El luptB Hmpotri%a HncBlzirii printr>o transpiraGie a#undentBO
e%aporarea transpiraGiei a#soar#e o cantitate mare de caldurB din stratul de aer care %ine Hn contact direct cu
pielea Ii astfel Hi reduce mult din temperaturB. Sinurele condiGii necesare suntD 1* corpul sB nu %inB Hn contact
direct cu sursa de cBldurB Ii +* aerul sB fie uscat.
Cine a %izitat !sia mi'locie a o#ser%at cCt de relati% uIor este suportatB acolo o cBldurB de 77UC Ii c0iar mai
HnaltB. :a 4eters#ur, =usia, o cBldurB de +6UC se suportB mai reu. Cauza este umiditatea aerului, Hn timp ce Hn
!sia mi'locie aerul este uscat, ploile constituind un fenomen foarte rar.
1A1. .)R din reutatea corpului unui adult reprezintB apa. Creierul este rezer%orul de apB cel mai concentrat,
apa reprezentCnd 8.R din reutatea acestuia.
-acB eIti des0idratat, sCnele tBu de%ine mai dens, iar corpul tBu este ne%oit sB lucreze mult mai intens pentru a>
l determina sB circule.
1A+. -es0idratarea afecteaza puternic performantele creierului. !tunci cand o persoana este des0idratata, atentia
si concentrarea sa pot descreste cu 17R, iar memoria de scurta durata cu 7R.
1A7. 8n 1.)) d.P., un fermier de oriine el%etiana, Nac1ues Nufer, de profesie castrator de porci, realizeaza
prima operatie de cezariana, asupra sotiei sale. 4entru ca sotia sa nu putea naste in conditii normale, de teama sa
nu piarda si copilul si mama, Nac1ues a desc0is cu un cutit a#domenul acesteia si uterul, reusind sa scoata
copilul fara sa>l raneasca. !poi a cusut rana iar sotia sa s>a %indecat complet, a%and apoi in timp inca . nasteri,
toate pe cale naturala.
1A6. C0irurul C0ristiaan 9arnard a facut primul transplant de inima, de la om la om, inc0eiat cu succes, in anul
++
19A7, asistat si de unul din fratii sai, 5arius 9arnard. Unul din cei 6 frati ai sai, !#ra0am, murise in urma unei
pro#leme cu inima, la %arsta de . ani.
1A.. !i ne%oie de 17 musc0i pentru a zam#i D>* si 67 pentru a te incrunta D>(
1AA. Cercetarile facute de 5artin :indstrom si prezentate in 9randC0ild arata ca in situatii comple;e copii se
descurca mai #ine decat adultiiD ei pot efectua ..6 acti%itati simultan > urmaresc <V>ul, se 'oaca, %or#esc, pot
scrie si pot manca in acelasi timp > pe cand adultii pot efectua 1.7 acti%itati (iar #ar#atii mai putine*
1A7. -aca sali%a ta nu poate dizol%a un anumit aliment, nu>l poate sa%ura.
1A8. Corpul tau utilizeaza 7)) de musc0i, numai pentru a se mentine in ec0ili#ru, cand sta in picioare.
1A9. E;ista in 'ur de 7 mii de milioane de #acterii in fiecare din la#a piciorului tau.
17). 4enisul unui #ar#at are in medie, de + ori masura deetului sau mare, de la mana.
171. <recerea alimentelor din ura in stomac dureaza 7 secunde.
17+. !sa cum pri%itul cui%a care casca ne %a induce aceeasi senzatie, la fel de #ine putem iz#ucni si in ras, daca
suntem pro%ocati. Cand auzim pe cine%a care rade, ne este stimulata reiunea din creier responsa#ila de mimica
fetei.
177. Un studiu a rele%at ca intamplari din trecut pot fi rememorate cand corpul se afla intr>o pozitie similara cu
cea din momentul la care au a%ut loc.(un fel de de'a>%u*.
176. -upa ce faceti e;cese culinare, auzul de%ine mai sla#.
17.. 8naltimea omului %ariaza zilnic. -imineata suntem cu un centimetru mai inalti decat seara. Cartilaiile de
la inc0eieturi se taseaza pe parcursul zilei.
17A. 5irosul de repfruit poate face ca o femeie de %arsta a doua sa para cu sase ani mai tanara in perceptia
#ar#atilor. !ceasta imaine deformata nu este insa reciproca, aroma de repfruit nea%and niciun efect asupra
parerii femeilor despre %arsta #ar#atilor.
177. Omul pierde o 'umatate de litru de apa pe zi prin respiratie?
178. 9e#eluIii se nasc fBrB rotule la enunc0i.
179. 8n ultimele trei luni de sarcina fatul acumuleaza peste .)R din reutatea pe care o are la nastere.
18). Stiati ca femurul este cel mai lun os al corpului uman?
181. Ciocolata, se;ul si friul pot spori performantele intelectuale.
18+. 3emeile clipesc aproape de doua ori mai mult decat #ar#atii?
187. Cand o persoana moare auzul este ultimul simt perceput? Vazul este primul care dispare.
186. 8n medie persoanele stanace mor mai repede cu 9 ani decat cele dreptace
18.. /rupa de sane este indicata de a#senta sau prezenta unor su#stante pe suprafata leucocitelor. E;ista multe
tipuri de leucocite, insa o persoana nu poate a%ea decat un sinur tip de astfel de celule.
18A. -esi se fac unele speculatii, oamenii de stiinta nu au do%edit ca ar e;ista anumite calitati sau defecte ale
oamenilor in leatura cu apartenenta lor la o rupa sau alta de sane.
187. /rupele de sane se mostenesc de la parinti si nu se sc0im#a in timpul %ietii, de aceea paternitatea unui
copil se sta#ileste prin analize specifice de sane.
+7
188. Creierul unui adult cantareste in medie 1,77. de rame.
189. Cand cantitatea de apa din corpul omenesc este redusa cu 1R iti %a fi sete, iar daca este redusa cu 1)R %ei
muri.
19). O persoana poate trai fara mancare pana la o luna, dar fara apa numai o saptamana.
191. 4use cap la cap %enele, arterele, si capilarele unui adult ar a'une pentru incon'urul 4amantului de aproape
patru ori.
19+. Un0iile mainilor cresc de patru ori mai repede decat cele ale picioarelor.
197. 8n medie o persoana are peste 16A) de %ise pe an.
196. Stiati ca... prima operatie de apendicita a fost facuta in anul 177A reelui /eore al 88>lea al !nlei.
19.. Creierul omului de Neandert0al era mai mare decat al nostru.
19A. 3emeile si #ar#atii andesc diferit. -e aceea, daca un #ar#at si o femeie ar suferi leziuni in aceeasi zona a
creierului, efectele ar fi complet diferite.
197. Creierul persoanelor cu un coeficient de intelienta mai mare nu este mai acti%, nu este mai mare, ci este
pur si simplu mai... eficient.
198. -aca oc0ii nostri ar fi o camera foto, atunci ar fi o camera de 1+) de meapi;eli.
199. 7.) > 1))) ml de sane %ascularizeaza creierul in fiecare minut.
+)). Creierul uman are apro;imati% 1)) de miliarde de neuroni. Cam tot atatea stele e;ista in ala;ia noastra.
Caracatita are apro;imati% 7)) de milioane de neuroni.
+)1. 8n perioada sarcinii timpurii, apar cate +.) ))) de neuroni pe minut.
+)+. Viteza minima cu care circula informatia intre neuroni este de 61A &m,0.
+)7. Creierul poate ramane in %iata intre 6 si A minute daca este pri%at de o;ien.
+)6. Creierul lui !l#ert Einstein era semnificati% mai mic decat creierul uman mediu. Creierul lui cantarea 1 +7)
, in timp ce creierul normal cantareste intre 1 7)) si 1 6)) rame.
+).. -upa %arsta de 7) de ani, creierul pierde cate ),+.R din masa, anual.
+)A. "ilnic, a%em in 'ur de 7) ))) de anduri.
+)7. Un creier uman enereaza mai multe impulsuri electrice intr>o zi decat toate telefoanele din lume.
+)8. Eneria folosita de creier ar fi suficienta pentru a aprinde un #ec de +. Watt.
+)9. 9e#elusii se nasc fara oasele enunc0ilor care apar a#ia la %arsta de +>A ani
+1). Cat de destept este piciorul tau drept?
8ncearca asta. Este de la un c0irur ortoped.
8ti %a pune mintea in incurcatura si %ei continua sa incerci din nou si din nou pentru a %edea daca esti mai
destept decat piciorul tau, dar nu %eti reusi.
a* 8n timp ce stai la #irou in fata calculatorului, ridica piciorul drept de pe podea si fa cu el cercuri in sensul
acelor de ceasornic.
+6
#* !cum, in timp ce faci asta, deseneaza cifra ?A? in aer cu mana dreapta. 4iciorul isi %a sc0im#a sensul de
rotatie.
8nainte de sfarsitul zilei %ei incerca din nou, daca nu ai facut>o de'a.
+11. Oc0ii nostri au mereu aceeasi marime, aceeasi ca la nastere, dar nasul si urec0ile cresc in permanenta.
+1+. Cel mai puternic musc0i al coprului omenesc este lim#a.
+17. 5usc0ii inimii au puterea sa arunce sanele la 1) metri inaltime in aer.
+16. Cercetatorii au descoperit ca, in cazul alcoolicilor, mici doze de :S- (su#stanta 0alucinoena* ii a'uta sa
renunte la pa0ar definiti%.
+1.. =espiri in medie pe zi de +7 ))) de ori
+1A. -aca mancarea nu este amestecata cu sali%a nu ii poti simti ustul
+17. -e ce se z#ate oc0iul? :ipsa calciului din oranism, a maneziului si potasiului pro%oaca aparitia unor
spasme musculare necontrolate. !cestea mai pot fi cauzate si de o o#oseala musculara si pot aparea atat la
ni%elul oc0ilor, cat si in alte zone ale oranismului.
+18. Comportamentul aresi% si distructi% al unor copii este inscris in !-N>ul acestora, este concluzia unui
studiu realizat de o ec0ipa de cercetatori americani. -escoperirea cercetatorilor de la Uni%ersitatea din Virinia
contrazice parerile traditionale conform carora mediul in care se dez%olta si este educat copilul influenteaza
relatiile acestuia cu cei din 'urul sau. Copiii care mint, se comporta in mod tiranic sau au tendinta de a se certa
permanent cu cei din 'urul lor au mostenit aceste trasaturi pe cale enetica. :a studiu au participat perec0i de
emeni identici, care impart acelasi #aa' enetic, si non>identici care impart doar 'umatate din ene. Conform
specialistilor americani, trasaturile comportamentale sunt mostenite la fel ca si culoarea parului sau a oc0ilor.
+19. !limentatia deficitara si inaintarea in %arsta sunt cele mai intalnite cauze ale inal#enirii dintilor. Sucurile
pe #aza de indulcitori, ceaiul sau cafeaua #aute in e;ces pot lasa semne pe dintii tai, %izi#ile nu imediat, ci in
timp. -e asemenea, un dinte caruia i>a fost e;tras ner%ul se inal#eneste in timp, pentru ca el, practic, nu mai
are %iata. 8nal#enirea dintilor la copii se poate pune pe seama tratamentelor medicamentoase sau a ereditatii. :a
persoanele in %arsta, si placa dentara poate inal#eni dintii.
++). 4ersoanele stanace au o rapiditate in andire mai mare decat cele dreptace, este concluzia unui studiu
australian. E;pertii sunt de parere ca acest lucru se intampla pentru ca stanacii au tendinta de a utiliza am#ele
emisfere ale creierului mai usor si mai eficient decat persoanele dreptace. 5ai multi %oluntari au fost pusi sa
rezol%e niste teste leate de lim#a', pentru ca acesta necesita utilizarea am#elor parti ale creierului, iar
cercetatorii au descoperit ca persoanele e;clusi% stanace au manifestat o rapiditate in andire, in medie, cu 67
de milisecunde mai mare fata de persoanele dreptace. Oamenii au tendinta de a utiliza am#ele emisfere pentru a
realiza anumite sarcini care sunt foarte dificile, care tre#uie efectuate intr>o perioada foarte scurta de timp sau
care necesita o cantitate mare de informatii, precum 'ocurile pe calculator, pilotarea unei masini in trafic
alomerat sau sportul.
++1. Cercetatorii #ritanici au descoperit o noua proteina, ?< #eta6?, ce reface tesutul cardiac deteriorat. 4roteina
stimuleaza patrunderea celulelor din afara tesutului afectat in interiorul acestuia, reparand zonele rupte si
refacand %asele de sane. 8mpiedica si respinerea unui e%entual implant de celule clonate, o#tinute din alte
surse.
+++. Un calmant natural de sase ori mai puternic decat morfina este prezent in sali%a umana, potri%it unei ec0ipe
de cercetatori francezi care a pu#licat un studiu in 4roceedins of t0e National !cademV of Sciences,
informeaza ne$scientist.com. Su#stanta, #otezata opiorfina, poate contri#ui la crearea unor calmante la fel de
eficiente ca si morfina, insa fara a crea dependenta, asa cum se intampla in cazul medicamentelor traditionale.
Opiorfina functioneaza la ni%elul celulelor ner%oase ale coloanei %erte#rale, stopand distruerea proteinelor
cere#rale naturale cu actiune calmanta asupra durerilor. Opiorfina poate fi produsa in cantitati mari fara a fi
ne%oie sa fie izolata din sali%a, a e;plicat dr. =oueot, coordonatoarea studiului.
++7. Nu se poate stranuta cu oc0ii desc0isi.
+.
++6. Un stranut iese din ura cu o %iteza de peste 9A. &m,0
++.. <usea se declanseaza cand un corp strain sau secretiile oranismului patrund in caile respiratorii. Ea nu
reprezinta un pericol, insa deran'eaza somnul, produce dureri musculare si epuizare, in cazul in care este
frec%enta si puternica. Copilului mic ii poate produce %oma. -eseori, este produsa de un %irus, ca in raceala,
#ronsita, larinita sau de un micro# #acterian ca in pneumonie, scarlatina, ru'eola sau tu#erculoza. Si #olile
alerice (astmul* sau diferite into;icatii sunt insotite de tuse. 8n cazul tusei spastice #eti ceai de cim#risor si
iar#a mare, iar in cea e;pectoranta #eti ceai din pod#al si nal#a. :uati zilnic treizeci picaturi de tinctura de
propolis pe paine si %a %eti simti mai #ine.
++.. 4entru o #una functionare, creierul nostru are ne%oie de 17 %itamine, 1. minerale si peste 1) acizi. 4entru
a>i furniza aceste su#stante este #ine sa mancam peste ras (macrou, 0erin sau sardine*, lapte si carne sla#a.
/lucoza, indispensa#ila creierului, se aseste in cereale, leume si fructe.
++A. Se poate trai foarte #ine cu un sinur rinic0i, care isi creste functia pentru a suplini a#senta celuilalt.
++7. Cei doi rinic0i contin impreuna apro;imati% doua milioane de nefroni, fiecare nefron fiind apt sa produca
urina.
++8. 5edicii spun ca insomniile cronice au ca su#strat o alta afectiune. Ele pot fi asociate #olilor psi0iatrice,
cum ar fi depresia sau an;ietatea, dar si celor cardiace, tul#urarilor respiratiorii si reumatismului.
++9. Suplimentele de %itamina E si zinc sunt #enefice pentru fertilitatea masculina.
+7). 4urtarea unei casti audio timp de o ora face sa creasca numarul de #acterii din urec0e cu 7))R.
+71. -intii unui om sunt tari aproape ca piatra.
+7+. 8nima femeii #ate mai repede decat cea a #ar#atului.
+77. Omul are cca. 7A ))) de fire de par pe cap.
+76. <esticulul stan este putin mai co#orat decat cel drept, la 8)R din #ar#ati.
+7.. !%em in 'ur de . milioane de fire de par pe tot corpul
+7A. -aca, fortandu>%a, tineti oc0ii desc0isi in timp ce stranutati, ar putea sa iasa din or#ite.
+77. -aca incercati sa %a retineti un stranut, puteti cauza sparerea unei %ene in creier sau in ceafa si sa muriti.
+78. -aca stranutati prea tare, %a puteti rupe o coasta.
+79. 3actorii care influenteaza aparitia acneei suntD transpiratia, stresul, dieta necorespunzatoare, iiena
incorecta, ultra%ioletele, fumatul.
+6). !cneea are mai multe cauzeD ea poate fi ereditara sau se datoreaza transformarilor endocrine specifice
pu#ertatii.
+61. 7.R dintre tinerii cu %arsta cuprinsa intre 1+ si 18 ani au acnee. Spre 19 ani, pielea se ec0ili#reaza si
acneea dispare spontan. <otusi, in +)R din cazuri, ea poate persista pana la maturitate sau toata %iata.
+6+. -atorita fi#relor de &eratina firul de par este mai puternic decat aluminiul si poate sustine o reutate de .)>
1)).
+67. 8n medie, o%arele contin doua milioane de o%ule? 3iecare o%ul contine codul enetic al unui numar
imposi#il de determinat de eneratii de fiinte umane.
+66. Cel mai mare musc0i este latissimus dorsi. !cesta este un musc0i plat de pe spate care intra in actiune in
timpul miscarii #ratului.
+A

+6.. 5andi#ula este cel mai dur os din oranism.
+6A. Stiati ca osul 0ioid, aflat deasupra larinelui, sustine musc0ii lim#ii si este sinurul os din oranism care nu
atine nici un alt os?
+67. Un #ar#at o#isnuit mananca in 'ur de .) de tone de alimente de>a lunul %ietii pentru a mentine o reutate
de 8) de &.
+68. 8nima pompeaza mai mult de 7..)) de litri de sane in timp de o ora. -e>a lunul %ietii inima #ate de
apro;imati% +,7 miliarde de ori.
+69. Se cunoaste de'a faptul ca inima continua sa #ata dupa ce este scoasa din corp. C0iar daca este taiata in
#ucati, musc0ii inimii %or continua sa #ata.
+.). Se crede ca pe corpul unei persoane o#isnuite cresc cam cinci milioane de fire de par in acelasi timp, adica
la fel de multi foliculi de par precum orilele. Culoarea parului depinde de melanina (piment*. 4e masura ce
im#atranim se secreta tot mai putina melanina si se formeaza mici #ule de aer aparand astfel aspectul carunt al
parului.
+.1. !tunci cand ne lo%im intr>un anume loc din zona cotului resimtim o durere acuta. !ceasta se datoreaza
faptului ca pe aici trece ner%ul cu#ital, pozitionat de>a lunul osului 0umerus. Se considera ca aceasta ar fi o
scurta forma de paralizie.
+.+. Sunt necesare apro;imati% +)).))) de incruntari pentru aparitia unui rid permanent deasupra sprancenelor.
+.7. 8n medie, stomacul diera o masa #oata in rasimi in A ore, in timp ce pentru o masa #oata in
car#o0idrati ii sunt necesare doar + ore. -urata medie a diestiei in intestinul su#tire este de 7 pana la . ore. 8n
intestinul ros mancarea este apoi dierata timp de 6 ore pana la 7 zile.
+.6. Un0ia deetului mi'lociu creste cel mai repede. O un0ie a'une la lunimea normala cam in 1.) de zile.
+... 3atul %iseaza aproape tot timpul. Cei care sunt nascuti prematur %or %isa mai mult la maturitate.
+.A. 8n timpul primei luni de sarcina fatul are o lunime de cati%a milimetri.
+.7. -iferenta principala dintre sc0eletul femeii si cel al #ar#atului consta in faptul ca ea are zona soldului
marita pentru a putea naste.
+.8. -epozitele de rasimi din artere pot duce la #locarea arterelor coronariene si in cele din urma la infarct. 4e
masura ce ni%elul rasimilor din artere creste, inima tre#uie sa depuna eforturi mai mari pentru a asiura aceeasi
cantitate de sane prin artere cu un diametru mai mic.
+.9. 5usc0iul oc0iului este cel mai rapid din oranism. El se contracta in mai putin de o sutime de secunda.
+A). V>ati intre#at %reodata ce s>ar intampla daca ati manca fiind asezati in cap? Ei #ine mancarea s>ar duce in
sus, deoarece musc0ii esofaului %or continua sa impina mancarea catre stomac.
+A1. Ceara din urec0i este o com#inatie intre rasime si transpiratie.
+A+. 8ntamplarile cele mai frec%ente in %ise suntD
a*. Caderile
#*. Esecurile repetate in desfasurarea unor actiuni
c* !cti%itati leate de locul de munca sau de scoala
d*. E;perientele se;uale
e*. 4ersoana care doarme se %iseaza ca fiind urmarita sau atacata de cine%a.
+A7. Un sinur ziot contine toata informatia enetica necesara pentru crearea unui nou oranism.
+7
+A6. Celulele sanelui din capilare, transportate de apa, contin o;ien si lucoza. 4rin peretii capilarelor are loc
un sc0im# c0imic, prin care o;ienul si lucoza a'un in tesuturi. Concomitent dio;idul de car#on este eliminat
din tesuturi in sistemul circulator. !l%eolele pulmonare indeparteaza dio;idul de car#on si se umplu din nou cu
o;ien.
+A.. Contuziile apar aproape de suprafata pielii deoarece capilarele plesnesc, apoi celulele sanelui mor, isi
sc0im#a culoarea si in cele din urma oranismul le elimina.
+AA. O persoana o#isnuita respira cam 76 de milioane de litri de aer de>a lunul %ietii.
+A7. O persoana su# 7) de ani in0aleaza de doua ori mai mult o;ien decat una de peste 8) de ani.
+A8. Creierul continua sa transmita semnale su# forma de impulsuri electrice timp de apro;imati% 77 de ore
dupa moarte.
+A9. 4entru a desfasura ?procesul andirii? creierul are ne%oie de mari cantitati de enerie. -e aceea este posi#il
ca dupa un intens proces de andire sa resimtiti aceeasi o#oseala ca si in cazul muncii fizice.
+7). Cresterea creierului se opreste in 'urul %arstei de 1. ani.
+71. !tunci cand %>ati nascut a%eati 7.) de oase, iar dupa terminarea copilariei 166 dintre ele s>au unit intre ele.
+7+. !tunci cand tesuturile si oranele sunt pri%ate de o;ien, sanele capata culoarea al#astra.
+77. > Sanele de tip ! poate primi transfuzii cu sane de tip ! si O.
> Sanele de tip 9 poate primi transfuzii cu sane de tip 9 si O.
> Sanele de tip !9 poate primi transfuzii cu sane de tip !, 9 si O
> Sanele de tip O poate primi numai transfuzii cu sane de tip O, dar este acceptat de toate celelate tipuri de
sane.
> Sanele de tip O reprezinta rupa sanuina cel mai des intalnita.
+76. Oranismul uman contine apro;imati% cinci litri de sane. Celulele rosii ale sanelui se formeaza la o rata
de + milioane pe secunda.
+7.. <oti #e#elusii se nasc cu oc0ii al#astri. -upa cate%a ore de la nastere, culoarea se poate sc0im#a.
5a'oritatea oamenilor a'un pana la urma sa ai#a oc0i de alta culoare.
+7A. :a apro;imati% fiecare sapte ani, corpul dumnea%oastra inlocuieste ec0i%alentul a apro;imati% un nou
sc0elet.
+77. !cneea este cauzata de lande se#acee e;cesi% de acti%e. Stimulate fiind de sc0im#arile 0ormonale din
corp, aceste lande produc o cantitate e;trem de mare de rasime si cauzeaza astuparea porilor pielii. 4unctele
nere sunt celule de piele moarta, colorate de melanina.
+78. 8nima pompeaza peste 7))) litri sane pe zi, +... tone pe an cu 71,. milioane #atai.
+79. :imita ma;ima de colesterol din sane este de +)) m,dl. (lo#al*
S<8!<8 C![
NU5E=E:E,C83=E:E
+8). Constanta matematica pi E 7.16
7.16
in%ersat
48.E
+81. 4rincipiul lui -iric0let (principiul cutiei*D daca e;ista n o#iecte dispuse in (n > 1* cutii, atunci e;ista cel
putin o cutie care contine doua o#iecte.
+8
+8+. Numerele prime pana la +)) suntD
+, 7, ., 7, 11, 17, 17, 19, +7, +9, 71, 77, 61, 67, 67, .7, .9, A1, A7, 71, 77, 79, 87, 89, 97, 1)1, 1)7, 1)7, 1)9,
117, 1+7, 171, 177, 179, 169, 1.1, 1.7, 1A7, 1A7, 177, 179, 181, 191, 197, 197, 199.
<oate numerele prime de mai sus au fost testate, pentru a %erifica faptul ca fiecare din ele se di%ide doar la
numarul 1 sau la numarul in sine.
+87. Cifrele (numerele* romane importante sunt urmatoareleD
1 E 8 (unu*
. E V (cinci*
1) E K (zece*
.) E : (cincizeci*
1)) E C (o suta*
.)) E - (cinci sute*
1,))) E 5 (o mie*
.,))) E (V* (cinci mii*
1),))) E (K* (zece mii*
.),))) E (:* (cincizeci de mii*
1)),))) E (C* (o suta de mii*
.)),))) E (-* (cinci sute de mii*
1,))),))) E (5* (un milion*
+86. -aca scazi din orice numar suma cifrelor sale, rezultatul este multiplu de 9.
E;emplu, +.D +. > (+ X .* E 18
+8.. -aca iei orice numar, il du#lezi, aduni 1), imparti prin +, si apoi scazi numarul initial, raspunsul %a fi ..
+8A. Numerele pe care le folosim, (1, +, 7, 6, etc.* sunt cunoscute drept numere ara#e, diferite de numerele
romane (8, 88, 888, 8V, V, V8, etc.*. !ra#ii au popularizat aceste numere, dar ele au fost initial folosite de
comerciantii fenicieni, mult inainte, pentru a>si tine socotelile operatiunilor comerciale.
<i>ai pus intre#area de ce aceste sim#oluri, cifrele feniciene, au fost alese pentru a fi folosite in %iata de zi cu zi?
Care este loica? -e ce 1 este ?unu?,... de ce + este ?doi??
Cifrele romane sunt usor si intuiti% de inteles, dar care este loica din spatele cifrelor feniciene?
<otul se poate e;plica prin numarul de un0iuri@
-aca %ei scrie toate cifrele pe o foaie de 0artie, (%ezi poza atasata*, in %ec0ea lor forma, %ei intelee imediat@
Un0iurile sunt marcate cu ?o?>uri.
1 are un sinur un0i.
+ are doua un0iuri.
7 are trei un0iuri.
6 are patru un0iuri.
+87. 3rumusetea numerelor.
!dmirati simetriaD
1 ; 1 E 1
11 ; 11 E 1+1
111 ; 111 E 1+7+1
1111 ; 1111 E 1+767+1
11111 ; 11111 E 1+76.67+1
111111 ; 111111 E 1+76.A.67+1
1111111 ; 1111111 E 1+76.A7A.67+1
11111111 ; 11111111 E 1+76.A787A.67+1
111111111 ; 111111111 E 1+76.A78987A.67+1
+88. 3rumusetea numerelorD
9 ; 9 X 7 E 88
98 ; 9 X A E 888
987 ; 9 X . E 8888
987A ; 9 X 6 E 88888
+9
987A. ; 9 X 7 E 888888
987A.6 ; 9 X + E 8888888
987A.67 ; 9 X 1 E 88888888
987A.67+ ; 9 X ) E 888888888
S<8!<8 C![
4:!N<E:E
+89. -e pe un 0ectar de teren culti%at cu cCnepB se o#Gine mai multB 0Crtie decCt de pe un 0ectar de teren cu
copaci. Jn plus, cCnepa creIte incompara#il mai repede.
+9). 4orum#ul a fost adus in Europa din !merica Centrala, de catre colonizatorii europeni care au in%atat de la
nati%i cum sa>l culti%e. 8n prezent culturile de porum# au a'uns sa ai#a cea mai intinsa suprafata culti%ata dintre
toate cerealele, urmate de cultura raului.
+91. CuiIoarele au un efect puternic dezinfectant, a'utCnd la Hm#unBtBGirea diestiei Ii la eliminarea crampelor.
-eIi ustul este destul de puternic, mestecCnd 1>+ cuiIoare pe zi se pre%ine Hn mod eficient rBceala.
Se recomandB persoanelor care interacGioneazB cu foarte mulGi oameni, zilnic.
+9+. :amaia este un fruct care a fost adus in Europa in timpul cruciadelor, desi %ec0ii reci si romanii l>au
consumat cu mult timp inainte (lamaia apare in fresce facute prin secolul 88*. Se crede ca lamaia pro%ine de pe
su#continentul indian. -in Europa a a'uns si in !merica, Cristofor Colum# luand cu el cate%a seminte de
lamaie.
:amaia este un fruct al ar#orelui Citrus limon, din familia citricelor.
/ustul acru al fructului de lamaie este dat de acidul citric.
+97. =osia, castra%etele si do%leacul sunt fructe, din punct de %edere #otanic, desi sunt considerate leume si
sunt consumate ca atare. !u ni%elul za0arului mult mai scazut decat restul fructelor.
+96. 5usetelul, 0reanul, menta, teiul, sunatoarea, ienuparul, coada>soricelului, patlaina si mesteacanul sunt
plante care actioneaza impotri%a #acteriilor.
+9.. Cele mai mici seminte din lume sunt cele de or0idee, 1))) de seminte cantarind su# 1 m.
+9A. 8n Nicaraua creste planta 40itoloica Electrica. Ea are proprietati electro>dinamice, influenta ei manetica
se simte de la distanta de +,. m. -aca o atini, ea produce furnicaturi si amortealaO pasarile si insectele o
ocolesc. 4roprietatea electro>dinamica nu este constantaD in timp ce noaptea e a#ia percepta#ila, odata cu
aparitia luminii, intensitatea ei creste, atinand apoeul in cursul zilei, in 'urul orei 16.
+97 . /arofita 4ietrei Craiului traieste doar in =omania, pe stancile din 5untii 4iatra Craiului.
+98. Ec0inaceea este o planta care intareste imunitatea. =emediu miracol, ea este oriinara din !merica si a
a'uns si in Europa incepand din secolul al KV8>lea. 4entru a #eneficia de puterea ei %indecatoare si a inlatura
rapid simptomele de raceala si ripa sau infectiile, faceti o cura de cinci zile, fie ca tinctura, o#tinuta din
radacinile unei plante mai %ec0i de doi ani, fie su# forma de capsule, +)) m, o data sau de doua ori pe zi.
Spre deose#ire de anti#iotice, care distru direct #acteria, ec0inaceea actioneaza indirect, ani0iland micro#ul
prin cresterea raspunsului imun al corpului, adica a capacitatii sale de lupta si aparare.
+99. Cafeaua este o sursa de antio;idanti si scade riscul de dia#et. Ce%a din #oa#ele ei scade incidenta cirozei si
#olilor pancreasului. <re#uie consumata cu moderatie.
7)). 4ersoanele care consuma usturoi in mod constant prezinta un risc cu doua treimi mai scazut sa raceasca
decat ceilalti. 4ersoanele care consuma mai mult de sase catei de usturoi pe saptamana prezinta un risc mai
scazut cu 7)R de a face cancer de col sau de stomac.
7)1. S>a do%edit ca persoanele care #eau cate cinci cesti de ceai %erde zilnic timp isi im#unatatesc sistemul
imunitar atat de mult incat produc o cantitate de interferoni mai mare de zece decat cei care nu consuma ceai.
7)
8nterferonii sunt o su#stanta a oranismului dotata cu proprietati anti%irale, anticanceroase si modulatoare ale
functiei imunitare.
8nterferonii fac parte din cito&ine, proteine mici secretate de diferite tipuri de celule, care au o actiune
reulatoare si stimulatoare a sistemului imunitar.
7)+. Spirulina constituie, realmente, o sursa unica de olioelemente si de acizi rasi esentiali, ale caror
proprietati in pre%enirea im#atranirii nu mai tre#uie demonstrate... O cura cu spirulina (capsule* aduce un
surplus de tonus si de %italitate.
7)7. 3ructele culese in orele de dimineata sau de seara sunt mult mai ustoase decat cele culese la amiaza
7)6. Consumul a 1) linuri de mure pe zi asiura doza necesara de %itamina C. !ceasta este si o sursa de
%itamina E, necesara pentru o inima sanatoasa, si contine acid folic, esential pentru femeile ra%ide sau pentru
cele care planuiesc sa ai#a un copil.
7).. !risele sunt amare si nu sunt considerate drept o ustare, dar sunt o sursa #oata de %itamina C si potasiu,
#enefic pentru circulatia arteriala.
7)A. "meura este saraca in calorii si a'uta la pierderea de &ilorame. O portie de zmeura pe zi pre%ine aparitia
celulelor canceriene. -intre toate fructele, acestea contin cele mai mari cantitati de zinc, necesar dez%oltarii
copiilor si %irilitatii masculine.
7)7. Coacazele nere a'uta la a#sor#tia fierului, mentin sanatatea pielii, a oaselor si a dintilor si accelereaza
procesul de %indecare. 8n ele se aseste o cantitate de patru ori mai mare de acid ascor#ic decat intr>o portocala
si pot sa pre%ina aparitia afectiunii !lz0eimer.
7)8. Sucul de laptuca 0raneste radacina parului, este #oat in %itamina F, Na, Ca, 5, 3e, Si, si 4. Se amesteca
cu suc de morco% si lucerna. -upa morco% si lucerna, ocupa al treilea loc ca %aloare nutriti%a pentru refacerea
celulelor ner%oase si a tesuturilor. Contine aproape toate %itaminele.
7)9. Sucul de lucerna este indicat in #olile arterelor si ale inimii.
71). Sucul de morco% este iz%orul cel mai #oat in %itamina ! usor asimila#ila si contine cantitati insemnate de
%itamina 9+, C, E, -, 3, si de minerale, FO Na, Ca, 5, 3e. Stimuleaza pofta de mancare si a'uta diestia,
cicatrizeaza formatiunile ulceroase astro>intestinale, dizol%a formatiunile canceroase, fiind de asemenea de un
pretios a'utor in mentinerea structurii osoase a dintilor. 3emeile insarcinate ar tre#ui sa #ea mult suc de morco%
in ultimele luni de sarcina. -e asemenea este indicat in #oli 0epato>#iliare, si dermatoloice.
711. Ceapa arata ca celulele corpului. Cercetarile de astazi demonstreaza ca ceapa a'uta la curatarea deseurilor
din toate celulele oranismului. Ceapa pro%oaca lacrimile care spala straturile epiteliale ale oc0ilor.
71+. /rapefruitul, portocalele si alte citrice arata e;act ca si landele mamare ale femeii si contri#uie la
sanatatea sanilor si la miscarea limfei inspre si dinspre sani.
717. 5aslinele participa la sanatatea si #una functionare a o%arelor.
716. Cartofii dulci arata ca pancreasul si c0iar ec0ili#reaza inde;ul licemic la dia#etici.
71.. Smoc0inele sunt pline de seminte si atarna doua cate doua atunci cand cresc. Smoc0inele cresc motilitatea
spermei masculine si sporesc numarul de spermatozoizi, astfel incat trateaza sterilitatea masculina.
71A. Vinetele, fructele de a%ocado si perele sunt folositoare sanatatii si #unei functionari a uterului si cer%i;ului
femeii si arata e;act ca aceste orane. Cercetarile de astazi arata ca, atunci cand o femeie mananca un a%ocado
pe saptamana, acesta ii ec0ili#reaza 0ormonii, o scapa de &iloramele in plus in urma nasterii si pre%ine
cancerul cer%ical. 8i ia e;act noua luni unui a%ocado sa se dez%olte de la ni%elul de floare pana la cel de fruct
copt. Sunt peste 16 ))) de constituenti c0imici fotolitici de nutritie in fiecare dintre aceste plante (stiinta
moderna a studiat si numit doar 161 dintre ei*.
A918.9
71
717. <elina, ru#ar#a si alte leume arata e;act ca oasele. !ceste alimente tintesc in mod special duritatea
oaselor. Oasele sunt +7R sodiu, iar aceste alimente au +7R sodiu. -aca nu a%em destul sodiu in alimentatie,
oranismul si>l e;trae din oase, facandu>le fria#ile. !ceste alimente completeaza ne%oile sc0eletului corpului
nostru.
718. 9oa#ele de fasole c0iar %indeca si a'uta la mentinerea functiei rinic0ilor si, da, arata e;act ca si rinic0ii
umani.
719. O nuca arata ca un mic creier, cu o emisfera dreapta si una stanaD creierul mare deasupra si cere#elul din
partea de 'os. C0iar si incretiturile sau cutele unui miez de nuca arata ca neocorte;ul. Si acum stim ca nucile ne
a'uta sa ne dez%oltam peste trei duzini de transmitatori neuronali care a'uta la functionarea creierului.
7+). Struurii atarna in ciorc0ine, care are forma unei inimi. 3iecare #o#ita arata ca o celula a sanelui si toate
cercetarile de astazi arata ca struurii sunt, de asemenea, o 0rana re%italizanta su#stantiala pentru inima si sane.
7+1. O rosie are patru compartimente si este rosie. 8nima este rosie si are patru camere. <oate studiile arata ca
rosiile sunt intr>ade%ar 0rana pura pentru inima si sane.
7++. O felie de morco% se aseamana cu oc0iul uman. 4upila, irisul si liniile radiale arata ca oc0iul uman si, da,
stiinta demonstreaza ca morco%ii maresc considera#il flu;ul sanuin catre oc0i.
7+7. =eGeaua de filamente su#terane ale ciupercilor poate da naItere mai multor picioare Ii ca acestea sunt de
o#icei dispuse su# forma unor cercuri reulate, numite ?cercuri ale %rB'itoarelor.
7+6. 4atrun'elul este un antio;idant si un antialeric, un stimulent eneral si ner%os. 4atrun'elul a'uta la intarirea
imunitatii, com#aterea starilor infectioase, o#oseala, astenie, surmena' fizic si intelectual, afectiuni 0epatice,
com#aterea celulitei, a starilor de ner%ozitate si in reumatism.
7+.. !dauarea patrun'elului in salate sau mincaruri contri#uie la eliminarea retentiilor de apa, dar si a ureei si
acidului uric. -in acest moti%, tre#uie inclus in dieta celor care sufera de uta.
7+A. Stiati ca... floarea care are cea mai luna %iata este or0idea tropicala? Ea traieste intre A)>8) de zile.
7+7. Unul din moti%ele pentru care mari'uana este astazi ileala este ca in anii 197) culti%atorii de #um#ac au
protestat impotri%a fermierilor de canepa, ei considerand acest lucru competitie. -in punct de %edere c0imic nu
creeaza aceeasi dependenta ca nicotina, alcoolul sau cafeina.
7+8. 4lanta oriinara din Orientul 5i'lociu, cresonul este ?campionul leumelor? in ceea ce pri%este aportul de
calciu (1A) de milirame la suta de rame de planta* necesar oranismului. !cest mineral fortifica oasele si
contri#uie la pre%enirea 0ipertensiunii, ca si un alt mineral pretios, maneziul, prezent si el din plin in frunzele
cresonului. 4lanta este #oata mai ales in %itamina C, o cantitate de 7. de rame de creson furnizand o 'umatate
din necesarul zilnic de %itamine al oranismului. 4rintre pretiosii antio;idanti care pre%in cancerul si
im#atranirea, cresonul contine pro%itamina !. -atorita fi#relor pe care le contine, releaza tranzitul intestinal.

7+9. Oamenii consuma cu mare placere #roccoli de mai #ine de +.))) de ani, iar in ultimul deceniu a de%enit si
un aliment la moda. 9roccoli este o sursa minunata de %itamina !, C, potasiu, fier si fi#reO de asemenea, contine
calciu si #eta>caroten, su#stante esentiale pentru un oranism sanatos. Consumul frec%ent de #roccoli, spun
specialistii in nutritie, se pare ca are efecte profilactice, in ceea ce pri%este aparitia cancerului.
9roccoli a fost culti%at si supra%e0eat pentru prima data in pro%incia italiana Cala#ria, iar astazi e;ista o mare
%arietate de #roccoli. 8n ultimii +. de ani, consumul de #roccoli a crescut cu 96) procente@
Cand cumparati #roccoli, aleeti #uc0etelele de culoare %erde inc0is. -aca planta are culoarea %erde inc0is sau
%erde>al#astrui, ea are, cu siuranta, rezer%e mari de #eta>caroten si %itamina C.
77). =eputatia plantei in&o #ilo#a este in continua crestere, dupa ce s>a demonstrat ca reduce semnificati%
riscul femeilor de a face cancer o%arian si lupta cu succes contra dementei si a sclerozei in placi. Noi cercetari
arata ca planta incetineste foarte mult dez%oltarea tumorilor canceroase care apar la ni%elul sanilor sau
creierului. <estele pe soareci carora li s>au implantat celule de cancer mamar arata ca in&o opreste dez%oltarea
acestora in 8)R din cazuri. Si asta datorita efectului plantei asupra receptorului 49= care transporta colesterolul
in mitocondrii, stopand multiplicarea 0aotica a celulelor maline.
7+
771. /ri'ile de zi cu zi, alimentatia resita, odi0na insuficienta, atacul calculatorului fac ca oranismul sa faca
fata din ce in ce mai reu tuturor acestor ?aresiuni?. !laturi de un reim de %iata ec0ili#rat, plantele medicinale
contri#uie, la randul lor, la re%iorarea si adaptarea oranismului. Spirulina este o ala care releaza functiile
oranice, ec0ili#rand secretiile 0ormonale ale landelor, inclusi% producerea insulinei. Wit0ania somnifera
(!s0$aanda* este o planta recomandata celor aflati in con%alescenta, in perioadele de crestere, %arstnicilor.
-atorita actiunii antiinflamatoare este utila si reumaticilor.
77+. Ceaiul %erde poate reduce riscurile de infectare cu %irusul P8V si contri#uie la incetinirea raspandirii
acestuia in oranism, se arata in Nournal of !llerV and Clinical 8mmunoloV. Cercetatorii de la Uni%ersitatea
din S0effield spun ca o componenta din ceaiul %erde, alatul de epialotec0ina (E/C/*, impiedica %irusul P8V
sa se ataseze de celulele sistemului imunitar. !cest antio;idant se leaa de celulele sistemului imunitar inaintea
%irusului care, astfel, nu mai are loc sa se ataseze. Ceaiul %erde nu poate inlocui tratamentele clasice si nici nu
este o metoda care poate fi folosita pentru a e%ita infectarea. Studii anterioare au indicat ca ceaiul %erde are efect
#enefic asupra unui mare numar de #oli, precum cele cardiace, cancer sau !lz0aimer.
.
777. Coada>soricelului este o planta care se foloseste cu succes in %indecarea ranilor pro%ocate de statul
indelunat la pat (escare* sau a celor aparute, ca urmare a dia#etului sau ulcerului %aricos. Si arsurile, eczemele
zemuinde sau a#cesele dentare se amelioreaza cu a'utorul compreselor de infuzie de coada>soricelului, trei
linuri de planta la 'umatate de litru de apa clocotita. 8n amestec eal cu urzici este utilizat in cataplasme contra
0emoroizilor, pentru deconestionare si calmarea durerii.
776. Unul dintre cele mai pretioase a'utoare puse la dispozitia noastra de catre natura este catina. Ea nu tre#uie
sa lipseasca persoanelor care sufera de depresie, afectiuni oftalmoloice (ca de e;emplu #lefarite sau
con'uncti%ite*, sanerari ale iniilor sau 0ipertensiune. 3oarte #oata in %itamina C si comple;ul 9>urilor,
catina com#ate cu succes stresul, anemiile si aleriile. "ilnic, douazeci de picaturi de ulei de catina ne refac
oranismul dupa 0epatita sau dupa un atac reumatismal sau de uta.
77.. Oamenii de ItiinGB de la Uni%ersitatea din /laso$, care au mBsurat cantitBGile e;acte de su#stanGe
antio;idante care se Bsesc Hn di%erse fructe, au descoperit cB Hn clasamentul celor mai sBnBtoase alimente pe
primul loc (la mare distanGB de locul doi* se aflB repfrutul roIu. Su#stanGele antio;idante, din familia
polifenolilor, pe care le conGine acest fruct, sunt foarte necesare oranismului, HntrucCt ele HmpiedicB
Hm#BtrCnirea celulelor umane. 4olifenolii nu se Bsesc decCt Hn fructe Ii leume proaspete, neputCnd fi sintetizaGi
interal Hn la#orator. 4e locul doi sunt struurii neri, apoi merele Ii a#ia pe locul 98 se aflB portocala, de pildB.
4rin urmare, specialiItii spun cB, dacB a%em de ales, sB preferBm fBrB rezer%e un repfrut.
77A. Naponezii sunt printre cei care sufera cele mai putine atacuri de inima sau cere#rale din lume. !sta si
datorita faptului ca #eau zilnic cinci cesti de ceai %erde. Cercetatorii au descoperit ca ei au cu 7)R mai putine
sanse sa ai#a pro#leme de coaulare a sanelui, cauza care determina formarea c0eaurilor. !cestea astupa
arterele, pro%ocand astfel infarct sau em#olie pulmonara. Specialistii cred ca antio;idantii din ceaiul %erde a'uta
trom#ocitele sa nu se lipeasca intre ele, lasand sanele sa circule li#er
777. !nanasul nu este un fruct #un doar pentru dezinto;icare dupa perioada iernii, cand oranismul este asaltat
de mancaruri rase si lipsit de atat de necesarele %itamine. Consumat frec%ent, reduce usor ni%elul za0arului in
sane, fa%orizeaza diureza (creste cantitatea de urina* si a'uta persoanele care au o diestie dificila. E;tern,
tulpina ananasului este folosita pentru proprietatile sale anti>inflamatoare in caz de entorse, lu;atii, %anatai sau
retinerea apei in tesuturi (celulita*.
778. /recii o numeau inca de acum +))) de ani ?eli;ir de %iata luna?, si asta nu numai datorita actiunii
#enefice a roinitei asupra o#oselii intelectuale, a insomniei, a ne%rozelor sau pentru calmarea ta0icardiilor. 4e
lana efectul sedati%, infuzia de roinita aluna depresiile, fiind un a'utor pretios al celor care trec prin traume
emotionale. 8n perioada de tranzitie de la fri la cald, planta %a scapa de secretiile nazale sau fe#ra care apare in
raceli si ripe. E;tern, frunzele calmeaza intepaturile insectelor.
779. 5ilioane de femei sufera de 0irsutism (cresterea parului pe fata, sani sau a#domen*, #oala cauzata de
ni%elul ridicat de testosteron. Un studiu al doctorilor din 8sparta, <urcia, arata ca doua cani de ceai de menta
zilnic reduc impactul 0ormonal, incetinind cresterea parului nedorit.
77
76). 5uurii de frasin trateaza #olile de ficat si rinic0i, iar semintele de frasin au proprietati afrodiziace.
3rasinul are efect #enefic si in meta#olismul lipidelor din oranism, deoarece reduc ni%elul colesterolului, care
se depune pe %asele de sane, ducand la astuparea acestora. 5uurii mai sunt un #un remediu impotri%a utei
sau a fe#rei. Semintele au dat rezultate in tratamentul tul#urarilor de li#ido masculin, impotentei, asteniei
se;uale, insuficientei testiculare sau sterilitatii masculine. <inctura de muuri, 7) de picaturi de trei ori pe zi,
este #enefica si in cazul astenospermiei crescand mo#ilitatea spermatozoizilor, una dintre cauzele ma'ore de
sterilitate masculina.
7.). Sal%ia este una dintre plantele care nu tre#uie sa %a lipseasca din camara. 4e cei de %arsta a treia ii a'uta sa>
si pastreze memoria intacta si sa ai#a un somn linistit, stiut fiind faptul ca odata cu inaintarea in %arsta acestia
a'un sa doarma .>A ore pe noapte. 9olna%ii care au pro#leme de diestie (astrita, colon irita#il sau crampe
a#dominale* tre#uie sa #ea o cana cu ceai de sal%ie cu 7) de minute inainte de masa. Consumata frec%ent,
infuzia de sal%ie ec0ili#reaza ni%elul 0ormonilor feminini.
7.1. -atorita taninurilor si azulenelor continute, musetelul are proprietati antiinflamatoare si cicatrizante asupra
mucoasei astrice si duodenale, fiind de un real folos persoanelor cu arsuri stomacale sau ulcere. 3olosit e;tern,
musetelul dezinfecteaza ranile, mai ales cele care nu se inc0id, cum sunt cele cauzate de dia#et sau %arice. Nu
tre#uie insa #aut in e;ces, deoarece limiteaza a#sor#tia fierului si a altor minerale. Ca pastile, luati 6)) m de
patru ori pe zi, iar pentru infuzie puneti doua linurite la o cana de apa.
7.+. Sucul de mere, care contine si pulpa de fruct, este de patru ori mai #un decat cel transparent, luptand contra
cancerului si #olilor inimii. -esi oamenii au tendinta sa creada ca un suc clar, transparent este mai pur si deci
mai sanatos, cercetatorii sustin ca polifenolii din pulpa fructului scad riscul aparitiei mai multor #oli. 4olifenolii
sunt su#stante antio;idante care neutralizeaza c0imicalele (de tipul E>urilor* care distru celulele oranismului.
8n plus, un studiu canadian a demonstrat ca cei care #eau mai mult de trei ori pe saptamana o cana de suc de
fructe si leume au 9)R sanse sa scape la #atranete de !lz0eimer (dementa senila*, iar un pa0ar de suc de
merisor zilnic ne fereste de infarct si scade colesterolul rau cu 1) la suta.
7.7. Cunoscut si apreciat datorita proprietatilor sale aromatice, anasonul este si un a'utor de nade'de in
%indecarea tusei, fluidizand secretiile din plamani si #ron0ii. Scurteaza durata racelii prin facilitarea
transpiratiei. Este util si celor care sufera de meteorism, a'utand la eliminarea azelor intestinale, dar nu tre#uie
folosita de ra%ide, de cei care sufera de colite, ulcere, reflu; esofaian sau polipi intestinali. 3aceti o infuzie
dintr>o linurita de seminte la 'umatate de litru de apa si consumati>o dupa masa.
7.6. Consumul frec%ent de mancaruri condimentate cu ardei iute poate contri#ui la scaderea riscurilor de
aparitie a cancerului si a altor #oli ra%e. Cercetatorii de la Uni%ersitatea din Nottin0am spun ca su#stanta
numita capsaicina, responsa#ila pentru ustul iute si senzatia de fier#inte, este eficace in eliminarea tumorilor
fara a a%ea efecte secundare.
Cercetatorii au facut teste in la#orator pe celule canceroase din plamani si pancreas si sunt foarte optimisti, fiind
de parere ca au descoperit ?calcaiul lui !0ile? al tuturor formelor de cancer.
7... Una dintre plantele care a'uta proaspetele mamici sa>si poata alapta usor #e#elusii este mararul. Nu doar
prin cresterea lactatiei ci si prin %itaminele si mineralele continute care fac ca laptele sa fie cat mai nutriti%. 8n
plus, datorita proprietatilor sale carminati%e, limiteaza acumularea de aze si fa%orizeaza eliminarea acestora
din oranism, ceea ce scuteste nou>nascutul de colici a#dominali. -e aceea, send%isul cu unt si marar %erde
tocat nu tre#uie sa lipseasca din alimentatia mamei.
7.A. Ceaiul are nenumarate %irtuti. Cercetatorii #ritanici au demonstrat ca ceaiul neru este mai eficace ca un
antidepresi%. El scade ni%elul cortisolului, 0ormonul stresuluiD dupa o ora, ni%elul acestuia a scazut la 'umatate,
spre deose#ire de cel al #autorilor de suc de fructe, care s>a micsorat doar cu +) la suta.
7.7. Urzica tine tensiunea su# control. !re si proprietati antiinflamatorii, stimuland producerea limfocitelor,
celulele al#e care lupta cu micro#ii si %irusii. 8n plus, este si diuretica, ceea ce ne fereste de retinerea lic0idelor
in tesuturi. 9eti doua ceaiuri zilnic, cu multa lamaie.
7.8. E;ista cate%a efecte neplacute ale plantelor de care tre#uie sa tineti seama. -e e;emplu, decoctul din frunze
de nuci, recomandat pentru %opsitul parului neru sau ca auto#ronzant poate sa irite pielea capului sau sa duca
la aparitia eczemelor. 9eramota, anelica contin su#stante fotosensi#ilizante sau c0iar canceriene, de aceea nu
76
tre#uie folosite ca uleiuri esentiale. Unele plante reduc efectul anticonceptionalelor sau al anti#ioticelor.
5atrauna, marul lupului sau ricinul, administrate intern pot fi c0iar mortale.
7.9. Odata cu %enirea friului, infuzia de sal%ie nu tre#uie sa %a lipseasca de pe noptiera. Este folositoare
%arstnicilor care au pro#leme de memorie sau adorm reu noaptea. =eleaza si acti%itatea 0ormonala (mai ales
la menopauza* si calmeaza spasmele diesti%e. 9eti doua cani pe zi din doua linuri de sal%ie la o 'umatate de
litru de apa clocotita.
7A). Numita si marul de aur, utuia era fructul preferat al !froditei, zeita reaca a iu#irii. -e aceea, utuile au
de%enit un sim#ol al fertilitatii, miresele primind din partea sotilor la nunta o utuie, e;istand credinta ca acestea
%or naste copii intelienti.
7A1. =eina florilor are un loc special nu numai in parfurmerie, dar si in medicina, efectele sale racoritoare si
astrinente manifestandu>se in cazul durerilor de cap si a oc0ilor o#ositi su# forma de apa de trandafir. Uleiul de
trandafiri este utilizat si el in multe moduriD in masa' sau la #aie, pentru ca este foarte delicat si compati#il cu
orice tip de piele si are proprietati astrinente si tonice, iar terapeutic este folosit in aromoterapie pentru tratarea
starilor emotionale (in amestec cu uleiul de 'o'o#a se maseaza in dreptul inimii*. 4entru a produce o cantitate de
6.) de rame de ulei se foloseste o tona de petale de trandafir.
7A+. O planta care actioneaza asupra intreului sistem reproducator, atat la femei cat si la #ar#ati este #ranca>
ursului. -aca a%eti pro#leme de sterilitate, impotenta sau lipsa dorintei, luati o linurita de tinctura de patru ori
pe zi. <ratamentul indelunat %a fereste si de pro#lemele menopauzei si ale insuficientei o%ariene.
7A7. Eruptiile de #asici zemuinde pe piele sunt deseori semnul unei into;icatii sau a unor alerii cu di%erse
su#stante. =adacina de #rusture se foloseste intern, zece picaturi de tinctura, de trei ori pe zi. E;tern, puneti>%a
comprese cu decoct din A) de rame, fierte zece minute intr>un litru de a
7A6. Capsunile ascund in ele eli;irul contra pierderii memoriei, sustin oamenii de stiinta americani. 3ructele
contin un antio;idant puternic care intaresc memoria. !cest lucru s>a demonstrat in urma testelor de la#orator
asupra soarecilor. Cercetatorii din California (SU!* cred ca acest lucru este %ala#il si la oameni. Ei au studiat
proprietatile fisteinei, o su#stanta naturala care prote'eaza celulele creierului (neuronii* de deenerarea produsa
de im#atranire. -aca studiile %or arata aceleasi efecte si asupra oamenilor, #oala !lz0eimer, care se
caracterizeaza prin pierderea treptata a memoriei a'unand pana la dementa, %a de%eni o amintire.
7A.. !%ocado este un fruct e;otic foarte 0ranitor, datorita continutului mare de proteine si rasimi. 4rodusul este
unul din cele mai #oate in %itaminele 9, inclusi% %itamina 9A. O 'umatate de a%ocado asiura o treime din
necesarul zilnic de %itamine. Consumul reulat de a%ocado a'uta la scaderea colesterolului din sane.
Cercetatorii au demonstrat ca uleiul de a%ocado, e;tras din sam#ure, prote'eaza pielea de uscare. Uleiul de
a%ocado penetreaza pielea mai #ine decat oricare alt ulei de plante. Este renumit pentru proprietatile sale
anti#acteriene, contra ridurilor, cicatrizante. <otodata, uleiul de a%ocado este o #aza e;celenta pentru tratarea
acneelor si dermatitelor.
7AA. Nici o alta planta ca cicoarea nu este prietena mai #una cu ficatul si %ezica #iliara. -aca suferiti de
disc0inezie #iliara, manifestata prin returi, dureri de cap sau %reti sa faceti o cura de dezinto;icare enerala a
oranismului, fier#eti un minut o linura de cicoare, maruntita, intr>o cana de apa.
7A7. 9anana este unul dintre cele mai #enefice fructe, cu un continut impresionant de potasiu, dar si de calciu,
maneziu sau zinc. Este recomandata in numeroase #oliD stres, constipatie, depresie, anemie, crampe musculare.
S>a demonstrat ca o #anana pe zi diminueaza riscul aparitiei infarctului cu 6) R.
7A8. \:emnul dulceM e o planta cunoscuta inca din %remea Eiptului !ntic, care com#ina efectul su#stantelor
#ioacti%e continute, a%and actiune antiiritanta. 8nfuzia o#tinuta din lemn dulce e indicata in artrite, dismenoree,
ulcer astric, tra0eita, farinita si in #ronsita. Consumul reulat de radacina de lemn dulce a'uta la cresterea
sanilor.
7A9. Varza, in special cea de 9ru;elles, consumata reulat, este una dintre cele mai eficace arme impotri%a
cancerului de san. Cercetatorii au descoperit o su#stanta c0imica, prezenta la toate tipurile de %arza, care,
impreuna cu medicamentele c0imioterapice, omoara celulele maline din cancerul de san. Su#stanta, denumita
indole>7>car#inol (87C* se aseste in #roccoli, conopida, napi sau nasturel dar are cea mai mare concentratie in
7.
%arza si %arza de 9ru;elles. 4entru a fi eficace, tre#uie administrata o cantitate de 7>6)) m de 87C zilnic,
cantitate prezenta intr>o %arza intreaa. Se pare ca 87C>ul este #enefica si in cazul cancerului de colon, arata
studiile -epartamentului de Cercetare a Cancerului din !nlia.
77). !loe Vera este o planta oriinara din !frica tropicala si are puternice proprietati curati%e > antimicro#iene,
cicatrizante, 0idratante si antiinflamatoare. Sucul natural de !loe este #oat in %itaminele !, 91, 9+, 9A si
minerale. 4lanta este folosita pentru %indecarea ranilor, arsurilor, inflamatiilor, psoriazisului, pentru unele forme
de dermatite, ulceratii si pentru intarirea sistemului imunitar. Sucul de !loe stimuleaza procesele de reenerare a
sistemului ner%os, scade ni%elul de colesterol din sane si normalizeaza tensiunea arteriala.
771. 3loarea>soarelui e indicata in medicina naturista, datorita proprietatilor #enefice pe care le are asupra
oranismului. Semintele de floarea>soarelui sunt folosite in tratamentul pentru ateroscleroza. O cura de seminte
de floarea>soarelui in stare naturala reprezinta o cale de re%iorare a oranismului si este indicata in tratamentul
impotri%a sterilitatii si impotentei.
67+. 9eti zilnic doua cani de ceai de musetel, care nu tre#uie sa fiar#a, pentru a>si pastra uleiurile %olatile > %a
a'uta sa eliminati to;inele acumulate in oranism, pentru a nu suprasolicita rinic0ii.
677. Spanacul poate pre%eni or#irea pro%ocata de inaintarea in %arsta. -eenerescenta maculara este prima
cauza a or#irii la persoanele cu %arsta peste .) de ani, dar erediatea enetica a acestei #oli poate afecta si restul
populatiei. Consumul frec%ent de spanac, #roccoli si %arza creata, datorita concentratiei mari de luteina,
prote'eaza oc0iul prin formarea unor pimenti in macula, aparand astfel oc0ii de efectul noci% al radiatiilor
ultra%iolete. Cu cat concentratia pimentilor este mai mare, cu atat oc0ii sunt mai prote'ati.
676. Castra%etele contine %itaminele !, 9, C, calciu, maneziu si sulf si este frec%ent utilizat in cosmetica. Este
recomandat pentru toate tipurile de piele, atat pentru tenul ras cu pori dilatati, cat si pentru cel uscat. !'uta
foarte mult la scaderea intensitatii pistruilor si a altor pete de pe piele.
67.. /utuile contin su#stante care stimuleaza ficatul si pancreasul, incetinesc procesele de im#atranire si
com#at incredi#il de eficient teri#ilul cancer. 3ructe de li%ada, utuile nu sunt apreciate doar de ospodine, cand
preatesc dulceturile de peste iarna, ci si de specialistii in medicina naturista pentru e;traordinarele %alente
terapeutice. Sucul proaspat de utui face ade%arate minuni in %indecarea insuficientei pancreatice, altfel foarte
dificil de tratat prin metode clasice. Se #ea de trei ori pe zi cate o 'umatate de pa0ar de suc de utui. 9olna%ii de
0epatita pot #eneficia de %irtutile %indecatoare ale utuilor, daca tin o cura timp de o luna cu nectar proaspat de
utui, din care se #ea cate un litru. Su#stantele continute de pufoasele utui stimuleaza acti%itatea 0epatica si
maresc radat pofta de mancare. -e asemenea, consumul ca atare de utui are efecte e;ceptionale in tratarea
cancerului.
67A. Preanul a fost utilizat drept condiment inca din !ntic0itate, datorita ustului picant puternic. Era folosit si
ca afrodiziac, su# toate formeleD aplicatii locale, in salate sau ca picaturi puse in #autura. =adacina de 0rean este
#oata in minerale ca fosfor, potasiu, dar si %itaminele 9 si C si 0ormoni %eetali. -e aceea, este un medicament
natural de e;ceptie, fiind recomandat pentru usurarea diestiei, contra #alonarii dupa masa. Este #un si in
tratarea tusei, deoarece o calmeaza si elimina secretiile #ronsice. =adeti un 0rean, puneti doua linurite de miere
si consumati sucul rezultat dupa 'umatate de ora. =epetati operatia de trei ori pe zi, pana cedeaza tusea.
677. Ne%roza este o afectiune psi0ica cronica, ale carei principale simptome sunt o#oseala fara moti% si
insomnia. Valeriana, foarte #una in ne%roza insotita de palpitatii, se foloseste ca tinctura (+)) rame radacina,
macerata 1. zile intr>un litru de alcool al# de A) rade* din care se iau 1. picaturi seara.
678. Este principala planta care elimina uratii care, prin precipitare, formeaza pietre la rinic0i sau %ezica urinara.
3ier#eti timp de trei minute o linurita de planta la o cana de apa, adauand un %arf de cutit de #icar#onat de
sodiu. 9eti doua cani pe zi timp de o luna, urmata de o luna pauza.
679. 8n special %ara, datorita caniculei, persoanele 0ipertensi%e isi mentin cu reutate ni%elul constant al
tensiunii. Una dintre leumele care au capatat renumele de campionii %italitatii este usturoiul. !mestecati suc de
usturoi in cantitate eala cu alcool de 6) de rade si luati o linurita de doua ori pe zi, timp de zece zile pe luna.
68). 9ronsita cronica este o #oala caracterizata prin tuse cu e;pectoratie, cel putin trei luni pe an, fara a se
datora tu#erculozei sau altor #oli ale plamanilor. :a inceput apare izolat dar, daca este neli'ata sau este tratata
7A
necorespunzator, de%ine persistenta si in cati%a ani duce la complicatii se%ere ca, de e;emplu, cordul pulmonar
cronic. 8n criza acuta, mai ales daca este insotita de sufocari, infuzia de lumanarica diminueaza mucozitatile si
calmeaza tusea. 9eti zilnic un litru de apa in care ati pus o mana de planta uscata, lasati>o sa se infuzeze timp de
1. minute si consumati>o intre mese. 8n #ronsita post>ripala, cu tuse spastica, #eti infuzie de iar#a mare.
681. !proape toti oamenii sufera, la un moment dat, de dureri de spate. Cele mai frec%ente cauze sunt
discopatiile, traumatismele sau deformarea coloanei %erte#rale. Criza acuta, in care durerile sunt foarte
puternice, iar #olna%ul ramane intepenit, se poate %indeca cu cataplasme de coada calului. -easupra unei oale cu
apa care fier#e, suspendati o strecuratoare in care ati pus o mana de coada>calului si tineti>o pana planta se
umezeste. Compresa de panza in care este planta, cat de calda se poate suporta, aplicati>o pe locul #olna% si
infasurati>%a cu un sal pe deasupra. Stati asa toata noaptea, repetand zilnic, timp de zece zile, tratamentul.
Uneti>%a a doua zi locul #olna% cu crema de al#enele si, in scurt timp, durerile %or de%eni doar o amintire.
=epetati ori de cate ori este ne%oie.
68+. Cistita %a poate ruina concediul, de aceea inainte de %acanta cu doua saptamani #eti trei cani zilnic din
infuzie de sulfina, 7) de rame la un litru de apa. Va %eti dezinfecta caile urinare. 4lanta are si efect diuretic
(mareste %olumul de urina eliminat* si calmeaza colicile intestinale.
687. 5atreata afecteaza atat femeile, cat si #ar#atii si se manifesta prin aparitia unor co'i al#e, uscate, care se
desprind de pe pielea capului. -ermatita se#oreica a #e#elusilor se pare ca la maturitate se transforma in
matreata. Spalati>%a cu infuzie din doua linuri de cim#ru la o cana de apa clocotita.
686. No'o#a este o planta oriinara din 5e;ic, din care se e;trae un ulei folosit de sute de ani in tratarea ranilor.
Cercetatorii au descoperit ca are efecte #enefice in %indecarea artritelor, dar si in cosmetica, contra tenului uscat.
3aceti o cura cu capsule de 'o'o#a timp de zece zile pe luna, respectand indicatiile medicului pri%ind doza'ul.
68.. 5acrisul este o planta mai putin folosita, desi are multe calitati, atat culinare cat si medicinale. 3runzele
macrisului contin fier, %itamine, si foarte mult acid o;alic, ceea ce ii confera un ust acru, astrinent, titreaza
site>ul ?/radina mea.ro?. =adacina de macris se foloseste in cure de deto;ifiere si in tratamentul afectiunilor
ficatului, cum sunt 0epatitele sau ale %ezicii #iliare, in disc0inezia #iliara, de e;emplu. =adacina se macina si se
consuma ca atare sau su# forma de decoct, o#tinut prin fier#erea timp de trei minute a unei linurite de praf intr>
o cana de apa. Cura dureaza o luna si este #enefica si in tratamentul #olilor de piele, dar se interzice persoanelor
suferinde de reumatism si afectiuni renale.
68A. /insenul, planta utilizata in medicina c0ineza inca de acum ..))) de ani, este recomandata in tratarea a
numeroase afectiuni, de aceea a primit, pe drept cu%ant, numele de ?panaceu uni%ersal?. <rateaza de la afectiuni
ale aparatului locomotor la cele respiratorii, anemii sau #olile aparatului diesti%.
687. 8nca din %ec0ime eucaliptul a fost folosit, su# forma de infuzie sau #ai de a#uri, pentru tratarea afectiunilor
respiratorii sau ale aparatului urinar. 8n aromoterapie, uleiul de eucalipt inlatura stresul si com#ate o#oseala si
depresiile. -a, de asemenea, o sa%oare deose#ita dulciurilor.
688. -eoarece sunt #oate in proteine, %itamine (mai ales comple;ul de 9>uri*, olioelemente ca manan,
co#alt, seleniu si saruri minerale ca fier, calciu, cupru, alele marine si>au do%edit eficacitatea in tratarea a
numeroase #oli. Sunt enerizante, antio;idante (com#at radicalii li#eri* si depurati%e.
689. 3olosita mai ales pe post de condiment al mancarurilor, putina lume stie ca aceasta planta este una dintre
cele mai folositoare pentru sanatate. 5ararul contine fla%onoide, su#stante cu actiune asemanatoare estroenului
(0ormoni feminini*, numite fitoestroeni. Cercetatorii spun ca aceste su#stante din marar ec0ili#reaza ni%elul
0ormonilor feminini. -e aceea, consumul reulat de marar este recomandat in sindromul premenstrual (dureri in
sani si a#dominale, ner%ozitate in perioada ciclului*, stimularea lactatiei, menstre a#undente. :a inceputul
menopauzei, mararul inlatura #ufeurile de caldura si transpiratiile nocturne. :uati zilnic doua linurite de
pul#ere uscata de marar pentru a scapa de neplaceri.
69). 9oate in maneziu, fosfor, calciu si fier, curmalele sunt unele dintre cele mai remineralizante si eneretice
fructe. Este recomandat in toate starile de sla#ire a imunitatii. :a popoarele africane, care consuma in cantitate
mare curmale, cancerul apare rar. 3aceti o cura de o luna si %eti fi plini de enerie.
77
691. -udele #ine coapte, foarte #oate in %itaminele ! si C, sunt indicate in afectiuni pulmonare, constipatie sau
o#oseala. 9olna%ii de dia#et, pentru a>si rela licemia, tre#uie sa #ea zilnic doua cani din infuzie de frunze de
dud, doua linurite la cana. Sucul dudelor este #un in afectiunile #ucale.
69+. !plicatiile locale cu cartof ras, su# forma de comprese, dau stralucire oc0ilor si reduc edemele pleoapelor.
Si arsurile solare superficiale ale pielii se %indeca prin tamponarea locului #olna% cu suc proaspat de cartof. 8n
furuncule, cataplasmele colecteaza puroiul la suprafata pielii.
697. Ceapa este un aliment complet, recomandat in tul#urarile prostatei si in #olile cardio%asculare. Contine
%itaminele !, 9, C ca si iod, #rom, fier, manan si siliciu. 4entru o diestie #una, #eti zilnic sucul proaspat a
doua rosii, un cartof si o 'umatate de ceapa, trecute prin mi;er. !re actiune dia#etica, scazand za0arul din sane.
696. Otetul de mere retine din mar toate mineraleleD fosfor, calciu, maneziu, sulf si in special potasiu. 4entru a
pre%eni alcalinizarea sanelui, putem #ea in fiecare dimineata o cana de apa cu doua linurite de otet de mere cu
miere. Se recomanda in artrite, sinuzite, %arice, o#ezitate si o#oseala.
69.. Cartoful a fost descoperit de spanioli in 4eru, fiind adus in Europa in anii 1.)). Este o leuma #oata in
potasiu, maneziu si mai ales comple;ul de %itamine 9. 8ntern, se consuma fiert (este foarte diera#il* sau su#
forma de suc proaspat. E;tern, se foloseste ras contra arsurilor si ranilor. Este un aliment indicat in artrita
(inflamatia articulatiilor*, dia#et, constipatie dar mai ales in astrite si ulcere. 9eti 'umatate de pa0ar de suc,
amestecat cu miere, suc de morco%i sau de lamaie, de patru ori pe zi, timp de o luna, in ulcer si dia#et. 3eliile de
cartof puse pe frunte %indeca mirena.
69A. !tacurile de panica simtite de oamenii care sufera de aorafo#ie (teama de spatii desc0ise* se pot ameliora
cu a'utorul plantelor. :uati timp de cel putin doua luni ta#lete de sunatoare si %aleriana, #eti seara ceai de soc si
%eti scapa de insomnie si an;ietate.
697. Una dintre cele mai 0ranitoare cereale este orzul. !cesta stimuleaza inima si releaza tensiunea arteriala.
Sucul de orz a'uta la deto;ifierea oranismului si la eliminarea rasimilor. 5ai mult, orzul 0idrateaza pielea si
sporeste potenta. Sucul de orz se o#tine din plantele %erzi care se pun in storcatorul de fructe.
698. Uleiul esential de le%antica folosit in lampa de aromoterapie purifica aerul. 4uneti cate%a picaturi pe un
tifon si tamponati>%a zonele in care ati fost ciupit de tantari si pe %anatai. Va %eti %indeca mult mai repede. 9aia
la care s>au adauat sapte>opt picaturi de la%anda aluna mirena si o#oseala.
699. Oriinar din 8ndia, lamaiul contine numeroase %itamine si minerale care il fac sa ai#a peste 7) de
intre#uintari medicale. Ca uz intern, lamaia este folosita contra %iermilor intestinali. 4isati sam#urii de lamaie si
amestecati>i cu miere. :uati in fiecare dimineata timp de doua saptamani si scapati de %iermi.
.)). Urzica este una dintre plantele cu cele mai multe proprietati %indecatoare, care te poate a'uta sa iti
re%iorezi oranismul si sa ii asiuri sanatatea. 4rin continutul mare de %itamine, aminoacizi, saruri minerale si
proteine, urzicile pot fi un a'utor pretios atat ca aliment, cat si ca plante medicinale pentru a curata oranismul
de to;ine si pentru refacere dupa anotimpul rece.
.)1. Sunatoarea este o planta medicinala care se intalneste la marinea padurilor si infloreste din iulie pana in
septem#rie. 3lorile sunt al#en>auriiD daca zdro#iti o floare complet desc0isa, din ea %a cure o se%a rosie.
Ceaiul se face din planta intreaa, in timp ce uleiul numai din flori. Ceaiul de sunatoare se recomanda impotri%a
an;ietatii, isteriei si a diferitelor ne%roze. <rateaza si astenia insotita de insomnie. -oua cesti cu ceai de
sunatoare pe zi releaza menstruatia adolescentelor. Uleiul de sunatoare are actiune antiinflamatorie, calmanta si
cicatrizantaO de aceea, este un #un unuent pentru rani, arsuri, iritatii si afectiuni reumatice.
.)+. 5irosul neplacut dea'at din ura, mai ales dupa ce mancati ceapa sau usturoi, se poate indeparta
mestecand +>7 cuisoare. Naturistii mai spun despre cuisoare ca induc o senzatie de caldura in stomac, pot stopa
senzatia de %oma sau un su0it re#el. -e asemenea, cuisoarele acti%eaza splina si acti%itatea rinc0ilor.
.)7. Cea mai mare floare din lume traieste in padurile tropicale din sud estul !siei, mai e;act in 8nsulele
3ilipine. Circumferinta ei are 7 m si cantareste 1) &, un #o#oc de floare este de +>7 ori mai mare decat o
capatana de %arza.
78
.)6. Un #otanist suedez a realizat un ceas cu totul si cu totul special, #azandu>se pe faptul ca unele flori se
trezesc si adorm la ora e;acta, el a plantat flori intr>o anumita ordine, in acest fel a creat un ceas ?%iu? ale carui
flori se trezesc pe rand indicant astfel ora e;acta.
.).. 8n 4eru creste un cactus care poate sa meara, in loc de radacini el are niste e;crescente acoperite de tepi.
Cand #ate %antul puternic, cactusul se deplaseaza pe distante mari, luandu>si umezeala si 0rana nu din sol ci din
aer.
.)A. !la Spirulina platensis contine toate su#stantele necesare oranismului uman pentru o acti%itate %itala
normala (al#umine, 0idrocar#uri, %itamine, aminoacizi, micro si macroelemente, acizi rasi esentiali*. Contine
numai .R rasimi si ),8R colesterol.
.)7. Uleiul de catina contine acizi rasi nesaturati esentiali, cu rol important in producerea de prostalandine
(su#stante deri%ate din acizii rasi*. !ceste su#stante prote'eaza celulele de radicali li#eri si to;ine, iar lipsa lor
pro%oaca im#atranirea prematura a pielii. 4reparatele cosmetice in componenta carora intra catina pre%in
aparitia ridurilor, a%and actiune nutriti%a, re%italizanta si reeneratoare.
.)8. S>a descoperit ca in fructele de catina e;ista niste mem#rane unidirectionale care au rolul de a pastra
%itaminele. 8n timpul fier#erii, aceste mem#rane se distru. !sa se e;plica de ce sucurile, emurile din catina nu
sunt atat de #oate in %itamine si de ce este mai profita#il pentru oranism sa mancam fructele crude.
.)9. Studiile au aratat ca serotonina prezenta in scoarta catinei are proprietati analezice, anticon%ulsi%e, fiind
recomandata in tratamentul #olii !lz0eimer, afectiunilor cardio%asculare, astritelor.
.1). V8<!>-E>V8E. 3runzele de %ita>de>%ie au actiune de protectie a %aselor capilare. Se folosesc pentru uz
intern su# forma de decoct din .) de frunze uscate la un litru de apa. Se #eau 7 cani pe zi, intre mese. Vita>de>
%ie nu are nici o contraindicatie. -ecocturile de frunze de %ita>de>%ie se recomanda si su# forma de comprese
fier#inti pe zonele afectate.
.11. C8=ESE. 8n cazul in care oranismul dumnea%oastra retine apa, este indicat sa #eti decoct din cozi de
cirese. Se prepara din doua linuri de cozi la o 'umatate de litru de apa. 5edicul recomanda sa #eti intreaa
cantitate de decoct intr>o sinura zi. Se pot face com#inatii cu decoct din cozi de cirese si coada>calului pentru
un rezultat mai #un.
.1+. 4!4!-8! are actiune enerala de purificare a oranismului ca urmare a unei diete dezec0ili#rate, #oata in
rasimi. 4reparatele pe #aza de papadie, prin continutul ridicat in saruri de potasiu, actioneaza si ca diuretice. 8n
infuzie se foloseste planta intreaa, frunze si radacini.
.17. 8E-E=! este cea mai indicata planta in com#aterea celulitei. Se poate folosi de cate%a ori pe zi, su# forma
de decoct in comprese locale, foarte fier#inti. -ecoctul se prepara din 1)) de frunze proaspete la un litru de
apa. O actiune #enefica impotri%a celulitei au si frunzele fier#inti de iedera, care au fost fierte timp de doua ore.
Se acopera cu o panza impermea#ila pentru pastrarea caldurii locale cat mai mult timp. Se pot face #ai calde
locale sau enerale cu decoct de frunze de iedera.
.16. Cea mai dulce planta din lume creste in 4arauaV, se numeste Eupatorim =e#andinaum, si sucul o#tinut din
aceasta planta e de 7)) de ori mai dulce decat za0arul.
.1.. .3loarea cea mai puternic mirositoare este cactusul american. 5irosul sau se simte la o distanta de 1 &m.
.1A. !ra0idele sunt cunoscute de cel putin 7.)) ani, sunt oriinare din !merica de Sud, in Europa sunt
semnalate in scris prima data in secolul 1., fac parte din familia leuminoaselor (sunt leume* si sunt inrudite
cu mazarea.
.17. 5enta este apreciata inca din antic0itate ca un stimulator se;ual.
.18. 4olenul poate calatori prin aer cca A.) &m. si poate a'une la o inaltime de 7))) m.
S<8!<8 C![
79
4ES<88
.19. =ec0inii ataca in intreaa lume in 'ur de .)>7. de oameni pe an, din care 8>1) mor. Oamenii omoara in
fiecare an in 'ur de +)>1)) milioane de rec0ini, prin pescuit.
.+). 4estii piran0a, nu depasesc 1.>+. de cm (rar pot a'une la 6)>6. cm*, pot de%ora in doar cate%a secunde
%ietati cu mult mai mari decat el, de multe ori cat inca %ictima se afla in %iata. =eusesc aceasta performanta
datorita dintilor e;trem de ascutiti si faptului ca se 0ranesc si traiesc in #ancuri mari. Se pare insa ca acest
instinct, de a forma #ancuri mari, este mai dera#a defensi%, decat ofensi%. Ei alcatuiesc #ancuri mari de pesti
mai ales atunci cand ni%elul apei scade foarte mult, e;punandu>i pradatorilor naturali. 8n centrul #ancului de
pesti se afla intotdeauna pestii maturi din punct de %edere se;ual, care sunt astfel prote'ati de atacuri,
asiurandu>se perpetuarea speciei.
-esi cu o reputatie de uciasi, dieta lor este alcatuita, in eneral, din plante, crustacee, pesti si insecte, ei fiind si
necrofai, ma'oritatea speciilor consumand lesuri de animale sau animale muri#unde.
-intr>un rup de alti pesti, intotdeauna ei ii ataca pe cei mai sla#iti, dupa ce mai intai in%esti0eaza si testeaza
potentialele %ictime.
.+1. Calutul de mare mascul ramane ?insarcinat?, nu doar femela. !tunci cand se imperec0eaza, asa cum se
%ede in poza, femela trece ouale din corpul ei intr>o 0usa a masculului, unde acesta le fertilizeaza acoperindu>le
cu sperma sa, dupa care le poarta intre 9 si 6. de zile, pana cand din aceste oua fertilizate ies o multitudine de
mici caluti de mare. -upa ce micii caluti de mare sunt eli#erati in apa, fiecare din ei este pe cont propriu,
apro;imati% .R din ei supra%ietuind pana la maturitate, o rata de succes mult mai mare decat la ma'oritatea
pestilor.
.++. Calutii de mare sunt sinurii pesti care inoata in pozitie %erticala. 8notatori ina#ili, de o#icei isi petrec
timpul ascunsi prin %eetatia de pe fundul marii, la mica adancime, 0ranindu>se cu plante, plancton, mici
crustacee, cre%eti mici, lar%e de pesti.
.+7. Somnul poate atine si o lunime de . metri si o reutate de pana la 7)) &ilorame. 8n mod normal,
somnul creste pana la + > 7 metri lunime si catareste la maturitate in 'ur de 1.) &ilorame.
.+.. 4estii de apa sarata #eau apa, iar cei de apa dulce nu.
.+A. :a nastere, cre%etele este mascul, apoi, pe masura ce creste, de%ine femela.
.+7. Unele an0ile pot emite A)) %olti in timpul unei milisecunde.
.+8. 8mediat dupa nastere, puii de rec0in pleaca de lana mama lor si sunt pe cont propriu din acel moment. 9a
mai mult, mama lor ii poate considera prada de atunci incolo.
.+9. :im#a unei #alene al#astre este luna cat un elefant.
.7). 8nima unei #alene al#astre este la fel de mare cat o masina.
.71. <oti pestii au ne%oie de o;ien pentru a putea trai, de aceea au #ran0ii prin care circula apa care contine si
o;ien, pe care pestii il sintetizeaza.
-elfinul, care e un mamifer, nea%and #ran0ii (oranele prin care respira pestii*, nu poate respira su# apa, de
aceea el iese la suprafata o data la un minut, a%and ne%oie de aer.
.7+. E;ista un mic pestisor ?inarmat? cu un ac ascutit, care e unul din dusmanii cei mai mari ai rec0inului si asta
deoarece in momentul in care este in0itit de rec0in strapune cu a'utorul acului pantecele acestuia pentru a iesi
in li#ertate, ca urmare, rec0inul moare.
.77. 8n apele Oceanului 4acific traieste pestisorul 5i;ima care are 6 inimi, dispuse in oranism cu functii
separateD una pentru partea superioara a corpului si celelalte pentru oranele diesti%e, musc0i si coada. 4oate
trai mai multe luni fara 0rana si se apara de dusmani, secretand su#stante ?fumiene?, in care se ascunde.
6)
.76. Cea mai mare scoica de pe planeta este tridacna, din 5area 9ariera de corali, scoica a%and pana la 1,. m
lunime si 7)) & reutate? 4escarii filipinezi o denumesc ?carapacea mortii?, deoarece poate reteza cu %al%ele
ei piciorul sau #ratul unui om.
.7.. :ipitoarea poate supra%ietui fara 0rana timp de + ani.
.7A. 8nima unei cre%ete este ?azduita? in cap.
.77. Steaua de mare nu are creier.
.78. -racii>de>mare au peste +7,))) papile ustati%e.
S<8!<8 C![
P!8O!SE
.79. 8n Eiptul antic, oamenii isi radeau sprancenele in semn de doliu atunci cand le murea pisica.
.6). 8n anii 199), un sofer din California, Ste%e 9ar&leV, a primit din partea politiei, prin posta, o amenda de 6.
de dolari si o poza a masinii sale > ruland peste limita de %iteza leala, in Silicon ValleV, oraselul Camp#ell.
Nefiind de acord cu noua metoda a politiei, de fotorafiere in trafic a celor ce depasesc limita de %iteza,
considerand>o o metoda ce nu respecta intimitatea soferilor > si %rand sa arate ca are si simtul umorului > soferul
a trimis, tot prin posta, catre departamentul de politie care il amendase, o poza a sumei de 6. de dolari, in
#ancnote.
!poi a mers la ziarul local din San 3rancisco, unde a relatat po%estea.
Ca raspuns, se pare ca seful departamentului de politie, a%and un la fel de ascutit simt al umorului, i>ar fi trimis
soferului, prin posta, o poza a unor catuse.
Se pare ca pana la urma soferul nostru a platit suma datorata.
:ucru interesant, se pare ca o po%este trasa la indio s>a intamplat in 1997, in !nlia@
.6). -aca locuiesti in Statele Unite, in 5il$au&ee, si %rei sa>ti scoti elefantul la plim#are pe strada, tre#uie sa
respecti leea, care spune ca poti face asta doar daca iti tii elefantul in lesa pe toata durata plim#arii.
.61. Ca sa %a %indeti casa mai repede, si pentru un pret mai #un, pictati>o intr>o nuanta de al#en.
.6+. Sla#esti mai repede daca mirosi #anane si mere %erzi. Nu tre#uie sa le mananci, doar sa le mirosi...
.67. O persoana normala petrece in medie, in timpul unei %ieti, ec0i%alentul a trei ani de zile in #aie.
.66. CCt de des rCd copiii? !ceItia rCd Hn medie de 6)) de ori pe zi, Hn timp ce adulGii doar de 1. ori pe zi.
:a modul simplist, rezultB cB adulGii ar fi cam de %reo +7 de ori mai serioIi decCt copiii...
4oate cB adulGii ar tre#ui sB stea mai mult Hn prea'ma copiilor?
.6.. 8mnul national al /reciei este compus din primele doua strofe din 8mnos pros tin Eleft0erian (8mn spre
li#ertate*, care are 1.8 de strofe.
Nimeni din aceasta tara nu stie toate cele 1.8 de strofe.
8ata primele doua strofeD
<e %oi recunoaIte Hntodeauna
-upB cumplita sa#ie ce o porGi,
Cum 4BmCntul, prin a sa %iziune de cButare,
!Ia supra%ieGuieIti tu, prin spirit HnGelept.
3ost>au recii %ec0i a cBror moarte
! adus la %iaGB spritul li#er.
!cum, cu %aloarea anticB crescCnd,
:asB>ne sB te slB%im, :i#ertate@
.6A. 9)R dintre oameni, dupa ce au citit ca nu isi pot line coatele, au incercat sa faca lucrul asta.
61
.67. .R din canadieni nu stiu primele 7 cu%inte din imnul national al Canadei, dar stiu primele 9 cu%inte din
imnul national al Statelor Unite ale !mericii.
7R din americani nu stiu primele 9 cu%inte din imnul national al Statelor Unite ale !mericii, dar stiu primele 9
cu%inte din imnul national al Canadei.
.68. /inecoloii de se; masculin din 9a0rain au %oie sa e;amineze oranele enitale ale femeilor doar indirect,
cu a'utorul olinzii.
.69. 8n anii Q+) se considera ca muzica Nazz te face sa scapi de in0i#itiile se;uale, moti% pentru care era interzisa
in multe orase.
..). !#dul Fassem 8smael, mare %izir al 4ersiei Hn secolul al K>lea, nu se despBrGea niciodatB de cBrGile sale.
Cele 117.))) de %olume erau cBrate de 6)) de cBmile, dresate sB mearB Hn ordine alfa#eticB.
..1. Neil !mstron a pasit pe luna cu piciorul stan.
..+. =eele de 8nima =osie este sinurul ree fara mustata@
..7. -aca pui o capcana de soareci pe ceasul desteptator, siur nu %ei mai adormi dupa ce opresti alarma@
..6. Cel mai #un remediu impotri%a tusei e;cesi%e este un pumn de la;ati%e, oranismului tau ii %a fi apoi frica
sa mai tuseasca %reodata.
.... Cercetarile indica faptul ca tantarii sunt mai mult atrasi de persoanele care tocmai au mancat #anane.
..A. :a sa0, numarul desc0iderilor este de 17) ))) ))) ))) ))) ))) ))) ))) ))) ))).
..7. Un european care traieste 7) de ani (durata medie de %iata in Europa* consuma de>a lunul intreii sale
e;istente cca 6) tone alimente (adica ec0i%alentul a 6 %aci, +) porci, 8 oi, 6)) de pui, +.) & peste, 7))) &
paine, paste, orez, 7))) & fructe, A)) & unt, ulei, mararina si #ea intre 7.))) si 6.))) litrii lic0ide>apa,
sucuri, alte #auturi.
..8. .8n %ec0iul 9a#ilon, socrii mici erau o#liati sa>i apro%izioneze, zilnic, timp de o luna, pe tinerii casatoriti
cu mied (%in de miere*? -e aici pro%ine cele#ra ?luna de miere?, cunoscuta si astazi.
..9. O caseta audio de A) minute contine 188,. metrii de #anda.
.A). Cea mai luna scufundare cu un sinur tu# de o;ien ii apartine lui 5ic& 9ro$n. El a ramas su# apa timp
de 7 ore, 1. minute si 66 de secunde, respirand dintr>un sinur tu# de o;ien de 1+ litri.
.A1. 4e durata medie de %iata, o persoana care doarme poate in0iti 7) insecte si 1) paian'eni.
.A+. 8n lumea intreaa, +7R din pro#lemele aparatelor ;ero; sunt cauzate de catre cei care se aseaza pe aparat
pentru a>si fotorafia posteriorul.
.A7. Un crocodil nu poate scoate lim#a.
.A6. Un om face intr>un an apro;imati% +,. milioane de pasi.
.A.. 3urnica intotdeauna cade pe partea dreapta cand se im#ata.
.AA. Cand te dai cu capul de pereti utilizezi cam 1.) de calorii pe ora.
.A7. -aca tipi timp de 8 ani, 7 luni si A zile, o sa produci suficienta enerie pentru a fier#e o ceasca de cafea.
S<8!<8 C![
!N85!:E
6+
.A8. Vremea dinozaurilor. Cel mai mare dinozaur su#ac%atic a%ea o lunime de 16 metri si a%ea coltii afara din
ura@
.A9. 4oti determina care este se;ul unui cal si uitandu>te in ura si numarandu>i dintii si maselele. 4e cand
iepele au doar 7A de dinti si masele, caii au 6)@
.7). Cea mai luna perioada de estatie la animale este de ++ de luni, la elefantul african. :a elefantul indian
estatia dureaza +1 de luni.
Un elefant african poate fi usor recunoscut fata de unul indianD are urec0ile de doua ori mai mari decat cele ale
elefantului indian. Si le foloseste pentru a se racori, miscandu>le, urec0ile fiind intens %ascularizate.
.71. -almatienii se nasc fara petele nere. !cestea apar mai tarziu, dupa apro;imati% doua saptamani.
.7+. :ai&a a fost primul animal si prima fiinta ce a z#urat in spatiu, de pe 4amant, in 19.7, pe na%a ruseasca
Sputni& +.
Sputni& + nu a fost proiectat pentru a se putea intoarce in mod controlat pe 4amant, asa ca soarta :ai&ai a fost
moartea. Ea ar fi murit la . > 7 ore de la lansare, in spatiu, datorita diferentelor de temperatura aparute datorita
defectarii unui modul al rac0etei.
Na%a a reintrat in atmosfera terestra, unde a ars, dupa 1A7 de zile de rotatii in 'urul 4amantului.
.77. Sunt mai multe %ietuitoare in apa decat pe uscat.
8n plus, in apa mai sunt inca foarte multe de descoperit.
.76. !tunci cCnd pisicile sunt fericite sau mulGumite ele torc cu oc0ii Hnc0iIi sau aproape Hnc0iIi.
.7.. Cel mai mare animal (mamifer* din lume este #alena al#astrB, care, culmea@, se 0rBneIte cu cele mai mici
plante (fitoplancton* Ii cu cele mai mici oranisme %ii (zooplancton* > 0ranB ce se numeIte eneric plancton
(totalitatea oranismelor %eetale Ii animale, Hn eneral microscopice, care trBiesc Hn apB pCnB la o adCncime de
+)) de metri Ii care constituie 0rana peItilor Ii a altor animale ac%atice*.
.7A. :aptele de 0ipopotam nu doar ca este de culoare roz (un roz desc0is*, dar este si foarte #oat in calorii >
a'utand astfel puii de 0ipopotam sa creasca foarte repede.
:a nastere, puii de 0ipopotam sunt tot de culoare roz.
.77. Elefantul este sinurul animal din lume cu patru enunc0i.
.78. 5aimuGele elada (sau #a#uinii elada* au deete mai scurte Ii mai roase decCt restul maimuGelor, acest
fapt fBcCndu>le nu foarte a#ile cBGBrBtoare Hn copaci, HnsB e;celente cBGBrBtoare pe pantele a#rupte ale munGilor.
5aimuGele elada (<0eropit0ecus elada* trBiesc pe %ersanGii munGilor din Etiopia, ziua strB#BtCnd preriile
montane, 0rBnindu>se Hn principal cu iar#B, dar Ii cu rBdBcini, tu#erculi, seminGe, fructe, precum Ii animale mici,
iar noaptea adBpostindu>se pe %ersanGii a#rupGi, pentru a fi la adBpost de prBdBtori.
5aimuGele elada trBiesc Hn rupuri de pCnB la 8 femele Ii puii lor plus un mascul dominant. Jn medie, o
maimuGB elada trBieIte 11 ani.
.79. 4isicile pot emite peste o sutB de sunete diferite, Hn timp ce cCinii doar Hn 'ur de zece.
.8). Cat dureaza sarcina la capre. -upa ce ramane estanta, in perioada septem#rie, octom#rie, sarcina dureaza
apro;imati% . luni de zile la o capra. -aca sarcina este du#la, perioada de estatie este mai scurta.
.81. Cameleonul poate sB>Ii miIte oc0ii independent unul faGB de celBlalt. Un oc0i poate sa pri%eascB, de
e;emplu, Hnainte, iar celBlalt, Hn spate, Hn acelaIi timp.
.8+. -elfinii sunt mamifere (animale* si nu pesti, pentru caD
a* au sane cald
#* nasc pui %ii, nu depun oua, asa cum fac pestii
c* delfinii isi 0ranesc puii cu lapte, si au ri'a de puii lor, asa cum fac si mamiferele
d* respira aer > tre#uia sa iasa periodic la suprafata sa respire, dupa apro;imati% 7 > 7) de minute su# apa.
Se crede ca delfinii sunt descendentii unor mamifere terestre care s>au adaptat la %iata ac%atica, acum
apro;imati% .) de milioane de ani.
67
8nteresant este ca la em#rionul de delfin se pot o#ser%a in primele etape ale %ietii, in partea din spate a corpului,
protu#erante asemanatoare unor picioare, care insa se retra pe masura ce em#rionul creste si se transforma intr>
un mic delfin.
.87. 4estii si insectele nu au pleoape. Oc0ii lor sunt prote'ati de un fel de lentile
.86. 80tiosteidele (8c0t0Vosteidae, 8c0t0Vostea, 80tiostea* > se crede ca acesti amfi#ieni (pot trai atat in apa
cat si pe uscat, e;D #roastele* ce au trait acum apro;imati% 7)) de milioane de ani, in perioada eoloica a
Car#oniferului, din era 4aleozoica, au fost printre primii ce au inceput sa meara si pe uscat, continuand sa
traiasca in mlastini si ape putin adanci, constituind astfel %eria intre pesti si animalele de uscat.
.8.. Camilele au trei randuri de pleoape care le prote'eaza oc0ii de nisipul din desert. 8nsa aceste pleoape, care
au rol de protectie, le impiedica in acelasi timp sa %ada clar o#iectele aflate in fata lor.
.8A. Sali%a cainelui contine un antiseptic natural care fa%orizeaza inc0iderea rapida a ranilor, distruand
anumite #acterii care afecteaza oamenii, insa in plus contine si alte #acterii, diferite de ale noastre, care pot
produce infectii ra%e persoanelor cu un sistem imunitar sla#it.
.87. Cu e;ceptia serpilor de mare, toate speciile de sarpe din lume sunt comesti#ile. Cei mai multi confunda
carnea de sarpe cu carnea de pui, atunci cand o mananca.
.88. -inozaurii si oamenii au con%ietuit doar in filme si in carti de fictiune. 8n realitate, dinozaurii au disparut
#rusc, acum apro;imati% A. de milioane de ani, in timp ce cele mai %ec0i fosile ale unor precursori ai rasei
umane nu sunt mai %ec0i de cate%a milioane de ani.
Cauzele disparitiei dinozaurilor nu sunt clare, dar se crede ca ei ar fi disparut de pe 4amant datorita unui cumul
de factoriD incalzirea #rusca a climei, impactul 4amantului cu meteoriti, cutremure si eruptii %ulcanice,
imputinarea sau c0iar lipsa 0ranei.
4ro#a#il ca speciile de dinozauri care au supra%ietuit acelei perioade critice, au scazut mult in dimensiune si s>
au adaptat la noul mediul, transformandu>se, asa cum se crede ca este cazul unor specii de dinozaur de tip
teropode, care s>ar fi adaptat si transformat in unele dintre speciile de pasari pe care le putem %edea astazi.
.89. Un urs polar isi poate mirosi 0rana c0iar si de la 7+ de &ilometri distanta.
.9). Ne%Bstuica femelB moare dacB intrB Hn cBlduri Ii nu HIi BseIte perec0ea.
.91. 4isica pescar > !nimal raspandit in 8ndia, Sri :an&a, in toata 9urma, peninsula <0ai si 8ndonezia. 4isica
pescar cantareste pana la 17 & (+9 l#* si creste pana la aproape 1 m in lunime. 4rinde pestele cu la#ele de pe
marinea apei, sau se scufunda in apa pentru a prinde pestele cu falcile. 5ai %aneaza si caprioare tinere si porci
sal#atici mici.
.9+. 3emela leu se ocupa cu %anatoarea in peste 9)R din cazuri, in timp ce masculul leu prefera sa doarma sau
sa se odi0neasca.
.97. Un om poate mirosi doar a douazecea parte (1,+)* din ce poate mirosi un caine (de retinut*.
.96. /irafa adulta poate sa>si curete urec0ile cu lim#a sa luna de 'umatate de metru (Y.7 centimetri*.
.9.. O %acB se poate Hm#Bta dacB mBnCncB prea multe mere.
.9A. 4ielea 0ipopotamului are o rosime de A,. cm care Hl apBra Hmpotri%a celor mai multe arme de %CnBtoare.
!cest animal fue mai repede decCt omul, deIi cCntBreIte Hn 'ur de 6 tone.
.97. !l#inele, #roaItele Gestoase si termitele sunt complet surde.
.98. ]tiaGi cB urina de pisicB strBluceIte su# luminB ultra%ioletB? (luminB nearB*
.99. Cea mai mare rata a 0omose;ualitatii din lumea maiferelor se aseste la lilieci.
A)). -elfinii dorm circa 8 ore pe zi. Ca sa poata respira in acest timp ei isi inc0id pe rand cate o emisfera a
creierului. 4ractic dorm cate 7) de minute cu fiecare emisfera cere#rala, dupa care o sc0im#a, ei aparand acti%i
66
pentru un o#ser%ator care i>ar %edea. 8n realitate, ei descriu niste cercuri > in sens in%ers acelor de ceasornic, cei
din emisfera nordica a 4amantului, si in sensul acelor de ceasornic, cei din emisfera sudica 4amantului.
A)1. :im#a cameleonului raportata la corp este 1,.D1
A)+.
6.