Sunteți pe pagina 1din 2

Sfinxul din Bucegi: Sfinxul din Muntii Bucegi este un megalit antropomorf situat la

2.216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorata asemanarii sale cu un cap
uman, mai exact cu asemanarea Sfinxului Egiptean, formarea lui fiind datorata
eroziunii eoliene (antului!. "ormat dintr#ul $loc mare de piatra ce a capatat forma de
astazi intr#un timp foarte indelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi
masoara % metri in inaltime si 12 metri in latime. &in punct de edere istoric si c'iar
mistic, Sfinxul este reprezentarea unei diinitati supreme din timpuri pelasge.
(spectul sau omenesc este asociat cu o expresie de sueranitate si putere, acest lucru
fiind eidentiat prin fata proportionata, $uze seere si $ar$ia oluntara. )elasgii au
fost anteriori grecilor, tri$urile lor au fost raspandite mai ales in zona Marii Egee.
Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Marele Sfinx de la *iza, Egipt, este o
copie a celui de pe platforma Bucegilor. (cest lucru se $azeaza pe niste asemanari
care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi
are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la *ize'. (semanarea sa cu un Sfinx (daca
este priit din anumite ung'iuri, marcate in +urul sau!, cat si legendele si istoria
locului, au facut ca aceasta formatiune geologica sa deina o atractie turistica
importanta. Se spune ca acest loc a fost centru energetic folosit pe remuri de
extraterestri, multe legende circuland prin partile locului in acest sens. ,n imediata
apropiere a Sfinxului se afla o anume pestera ce ar strange mistere energetice
deose$ite. (ceste mistere energetice sunt atractia multor oameni pasionati de acest
su$iect. (lte zonuri spun ca tot aici ar exista o mina de uraniu, parasita, ce nu mai
este in functiune din al doilea raz$oi mondial. ,n muntii -omaniei exista si alti
megaliti care poarta denumirile de sfincsi: Sfinxul de la Stanisoara, Sfinxul de la
)iatra (rsa, Sfinxul .ainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Banatean cunoscut si su$
denumirea de /Sfinxul de la 0oplet/, Sfinxul de la )ietrele lui Solomon, Sfinxul din
Muntii *utaiului, etc. &in cele mai ec'i timpuri, oamenii au fost pur si simplu
fascinati de aceasta minunatie a naturii. 1a drept doada sta marturie cea mai ec'e
fotografie ce are Sfinxul din Bucegi ca si persona+ principal. (ceasta dateaza din anul
1233, cand te'nica fotografica era a$ia la inceputurile ei. .uand aceste lucruri in
calcul, putem foarte usor sa ne dam seama cat de importanta a fost aceasta formatiune
pentru izitatori, daca in acele conditii in care aparatele de fotografiat cantareau
extrem de mult, a existat cinea interesat sa o fotografieze. (ceasta fotografie poarta
numele de Ba$ele din 1araiman. )rima denumire oficiala, ca si Sfinxul din Bucegi,
dateaza din anul 1245 intr#un articol al pu$licatiei de profil a remurilor respectie ce
purta numele de Buletin (lpin. (stfel, odata ce aceasta denumire a fost data, a fost
doar un pas pina la a deeni oficiala. ( doua numire in acest sens a megalitului a
aparut in -eista /-omania/, infiintata de profesorul (lexandru Badauta (1231#12%4!,
prozator, memorialist si eseist si unul dintre intemeietorii Oficiului 6ational de
0urism (in 1246!, , fiind deose$it de pasionat de acest su$iect, a descris pentru prima
oara acest megalit si l#a denumit /Sfinxul romanesc/. 1ea mai simpla cale de acces
este cu 0eleca$ina Busteni # Ba$ele, traseu ce are o lungime de 7453m, o diferenta de
niel de 1245m si este stra$atut in aproximati 15 minute. 0eleca$ina are o capacitate
de 25 persoane, iar programul zilnic (mai putin marti! este %:43#1%:33 (ultima urcare
la ora 18:33 si ultima co$orare la ora 18:75 cand nu este lume multa pe platou sau
ara mai ales in 9ee:enduri se poate prelungi functionarea acesteia pana dupa ora
22:33!. ,n zilele de marti programul este 13:43#1%:33. 1a$ana Ba$ele este cea mai
cunoscuta ca$ana din zona, ea aand o capacitate de 13% locuri de cazare. &in
Busteni, drumul de acces catre Sfinx este foarte usor de parcurs, deoarece om intalni
o poteca marcata cu un triung'i al$astru pe aile ;rlatoarea Mica si ;rlatoarea Mare
pana in apropierea cantonului <epi. (cest traseu este recomandat doar pe timp de ara.
1u toate acestea, in comparatie cu ma+oritatea regiunilor turistice montane unde aem
parte de acces dificil, in ceea ce prieste Sfinxul din Bucegi, or$im cu siguranta
despre acces relati simplu, datorita notiunii de platou, si anume )latoul Bucegi, unde
este pozitionat.
Babele: Ba$ele sunt monumente ale naturii situate in Muntii Bucegi, care s#au format
in urma fenomenului de eroziune eoliana, manifestat prin procese de distrugere
(eroziune!, transport si sedimentare a materialului rezultat. Ba$ele sunt formatiuni
stancoase situate in apropiere de arful Ba$a Mare (2222 m!, situat in masiul Bucegi
din 1arpatii Meridionali. ,mportant o$iecti turistic, 1a$ana Ba$ele este situata su$
arful cu acelasi nume si este punctul de plecare central in drumetiile din muntii
Bucegi. Ba$ele sunt /martori de eroziune/, formate prin erodarea eoliana diferentiata
a diferitelor strate geologice in care sunt sculptate (conglomerate cretacice! si se
gasesc in imediata ecinatate a ca$anei cu acelasi nume. 1ele doua formatiuni
naturale sunt incon+urate de legende care or$esc despre transformarea Ba$ei &oc'ia
in stana de piatra sau c'iar despre locuri de reculegere ale zeului dac =amolxe.
/Ba$ele/ reprezinta si numele culmii muntoase aflate in partea central#nordica a
masiului Bucegi, de pe care puteti pleca spre alte puncte de interes. Ba$ele sunt
formatiuni calcaroase, care au aspectul unor ciuperci de piatra. Situate in muntii
Bucegi, in +umatatea superioara a arfului Ba$a Mare (2222m!, in sudul 1arpatilor
din -omania, la aproximati 43 :m de orasul Braso si la 13 :m de orasul de munte,
Busteni. Ba$ele sunt o$iectiul turistic cel mai izitat din muntii Bucegi. "ormate
dintr#un conglomerat de calcar, ele au fost sculptate de ant si intemperii, moti
pentru care fac parte din )arcul 6ational Bucegi. 1ea mai mare parte a muntilor
Bucegi este compusa din calcar si adaposteste mai multe formatiuni carstice, pesteri,
c'ei si $azine. 1iupercile de piatra numite /Ba$ele/ sunt adearate monumente ale
naturii aflate c'iar in fata ca$anei, precum si Sfinxul din imediata apropiere,
constituie atractii importante, explicand afluenta turistilor la ca$ana Ba$ele. )astrand
legatura cu Sfinxul, Ba$ele au fost supranumite /(ltarele ciclopice din 1araiman/,
fiind inc'inate )amantului si 1erului, Soarelui si .unii, ca si lui Marte, zeu al
raz$oiului si al agriculturii. &espre aparitia lor s#au format legende si teorii. ;nii
cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si antul cu spri+inul ing'etului
si dezg'etului. Se are in edere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. ,nsa
nu poate fi negata interentia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin
regulate. )ana acum, nici o doada stiintifica nu a putut explica pe de#a intregul acest
fenomen si, astfel, legendele in +urul acestor stanci se dezolta in continuare. (ccesul
la Ba$e se face prin orasul Busteni, pe trasee marcate sau cu teleca$ina. ,n +urul
orasului Braso exista mai multe atractii pentru turisti, cum ar fi: Sinaia, la circa 2
:m, Busteni la 5:m, 1astelul Bran la aproximati 15 :m, Manastirea 6egru >oda la
aproximati 4% :m, 1astelul )eles la aproximati % :m, )estera ,alomita la
aproximati 4 :m, Biserica 6eagra c'iar in orasul Braso, 1etatea -asno la 23 :m si
)oiana Braso la 12 :m.