CURS 1 18.02.

2010
STRUCTURA CURSULUI
1. Introducere
2. Lemnul pentru construcii. Produse din lemn
3. Crcteristicile !i"ice #i mecnice le lemnului
$. %imensionre elementelor de construcii din lemn
&. 'm(in)ri l construciile din lemn
*. Comportre #i clculul l !oc elementelor din lemn
+. Proteci #i consolidre elementelor din lemn
,i(lio-r!ie
,. SU,I.CT.L. CURSULUI
1. L./0UL P.0TRU C10STRUCTII. PR1%US. %I0 L./02 Structur si clitte lemnului 1 or2
Produse de mteril lemnos !olosite in constructii 1 or
2. CARACT.RISTICIL. L./0ULUI2 Crcteristicile !i"ice le lemnului 2 ore2 Crcteristicile
mecnice le lemnului 1 or2 %e!ormtiile su( incrcri 1 or
3. %I/.0SI10AR.A .L./.0T.L1R SI C10STRUCTIL1R %I0 L./02 Actiuni si re"istente de
clcul 2 2 ore2 Clculul elementelor cu sectiune simpl * ore2 Clculul elementelor cu sectiune
compus 3 ore
$. I/,I0ARI LA C10STRUCTIL. %I0 L./02 Im(inri prin c3ertre si cu pene 1 or2 Im(inri
cu ti4e cilindrice 1 or2 Im(inri cu piese specile metlice 1 or
&. SARPA0T. %I0 L./02 Srpnte trditionle $ ore2 Srpnte specile 2 ore
*. PLA0S.. SI P.R.TI %I0 L./0 2 ore
1. Bibliografie
1. .uocod & 5 proiectre structurilor de lemn Prte 121 5 6enerlitti
Re-uli comune si re-uli pentru cldiri decem(rie 200&
2. .uocod & 5 proiectre structurilor de lemn Prte 122 5 6enerlitti Clculul
structurilor l !oc decem(rie 200&
3. %.C7.R ./A0U.LA Constructii din lemn .d. Soc. Acdemice /tei2Teiu ,ote"8 Isi8
2003
4. 0P 01929+ Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn
5. 0P 00&29* re:i"uit 2003 Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din
lemn
6. ;UR%UI C1R0.L Elemente si constructii din lemn Editura Timisoare, 2005
7. /ARUSCIAC %U/ITTRU Constructii moderne din lemn .d. Te3nic ,ucuresti8 199+
. P.STISA0U C.8 %ARI. /.8 <1ICUL.SCU /.8 2 Constructii .ditur %idctic si Ped-o-ic
R.A. ,ucuresti 199&
!. Colecti de stndrde
10. 6P 089 2003 63id pentru proiectre sc)rilor si rmpelor l cl)diri
11. 0P 0*$ 2002 0ormti: pentru proiectre mnsrdelor l cl)diri de locuit
12. 0P 0*3 2002 0ormti: pri:ind criteriile de per!ormnt speci!ice rmpelor si
sc)rilor pentru circul=i pietonl in construc=ii
13. 0P 00& 2003 0ormti: pentru proiectre construc=iilor din lemn
14. C 3* 198* 'ndrum)tor pri:ind utili"re in construc=ii pl)cilor din lemn si
pl)cilor din !i(re de lemn
15. 6. 030 199+ 63id pri:ind e>ecu=i protec=iilor prin 3idro!o(i"te mterilelor
de construc=ie prente ?lemn8 (eton8 c)r)mid8 pitr nturl si rti!icil@
I0TR1%UC.R. I0 T.1RIA SI T.70ICA C10STRUCTIIL1R %I0 L./0
Lemnul !ost !olosit din cele mi :ec3i timpuri le e>istentei umnittii8 imprtind cu pitr si
r-il -lori de !i prticipt l priti primelor unelte8 primelor locuinte si primelor
mi4loce de prre le omului. Se pote :or(i c3ir despre o ci:ili"tie lemnului cre
premers metlului si (etonului rmt co2e>istnd in pre"ent c3ir si cu mterilele compo"ite.
%e":oltre constructiilor din lemn8 c rmur te3nicii constructiilor este le-t de de":oltre
societtii si in primul rnd de istori productiei si modurilor de productie cre se succed de2
lun-ul timpului. Se pot d c e>emple 5
Solutiile constructi:e propuse de r3itectul itlin Plldios ? 1&18211&80@ !eudlism
sisteme constructi:e din (re !olosite l poduri .
%.A Bur:sc3i ?18212 1891@ teori clculului -rin"ilor cu "(rele inclusi:e celor
continueC st(ilirii metodei de clcul pentru -rin"ile de lemn cu sectiune compus8
studit !enomenul lunecrii din incon:oiere8 deducnd si !ormulele pentru determinre
e!orturilor unitre tn-entil l -rin"i in:oite.
In pre"ent s2u de":oltt !orte mult tt constructiile com(inte de lemn si metl precum si
constructiile din lemn incleit.
Sunt :nste cercetrile in :edere el(orrii unor retete si te3nolo-ii de !(rictie si de
!olosire cleiurilor in constructii8 re"istente l p si l ctiune microor-nismelor. Tototdt in
:edere prelun-irii durtei de e>plotre constructiilor din lemn s2u ecetut studii si cercetri
concreti"te in introducere unor msuri constructi:e si c3imice de protecti:e lemnului
impotri: putre"irii si mpli!icrii si prop-rii !ocului.
CLASI;ICAR.A C10STRUCTIIL1R %I0 L./0
Clsi!icre constructiilor din !ier pre"int o importnt prctic permitnd tt le-ere unor
solutii constructi:e rtionle si economice in proiectre8 ct si ser:ind l clsi!icre srcinilor8
re-imului de e>plotre8 durtei de ser:iciu etc.
In cdrul documenttiei te3nice8 clsi!icre constructiilor din lemn permite clsi!icre
mterilului documentr.
%up durt de e>plotre constructiile se clsi!ic in 5
Permnente cu o durt mi mre de $ ni8 su( !orm de constructii ci:ile su -ricole8
poduri8 (r4e
Pro:i"orii 2 cu o durt mi mic de $ ni 8 tri(une8 poduri pentru rest(ilire circultiei
Au>ilire su( !orm de sc3ele8 es!od4e
%up conditiile de e>plotre constructiile se clsi!ic in 5
Adpostite !errite de intemperii ? plnsee@
0edpostite cre sunt supuse ume"irii lternti:e ? suprstructuri de poduri8 pereti
e>terior8 turle pentru !or4e@
Su( p cre stu permnent su timp indelun-t su( p ? piloni@
%up destintie 8 constructiile se clsi!ic in 5
C.C.I.A cuprin"nd cldiri8 (rci8 3le8 teliere
Poduri si podete de ser:iciu8 psrele etc.
Constructii 3idrote3nice (r4e 8 de:ersore etc.
Constructii specile silo"uri (uncre8 turnuri de rcier8stlpi pentru liniile electrice si
telecomunictii etc.
%up sistemul constructi:e8 e>ist constructii cu 5
6rin"i cu sectiune simpl su compus
Cdre cu inim plin8 cu "(rele si din lemn incleit
Arce cu inim plin8 cu "(rele si din lemn incleit
,olti lmelri su mem(rne
Cupole lmelre8 mem(rne su rce incleite
%up modul de im(inre
Im(inri dul-3eresti
Im(inri cu pene8 cu cuie8 inc3eite8 mi>te
%up modul de e>ecutie
.>ecutie in telier su !(ric
.>ecutie pe sntier
A<A0TAA.L. SI %.DA<A0TAA.L. C10STRUCTIIL1R %I0 L./0
Lemnul8 dtorit propriettilor sle8 este !olosit pe scr lr- in constructi. Pentru respect
cerintele le-ii clittii este necesr s cunostem tt :nt4ele ct si de":nt4ele
constructiilor din lemn.
Pe de lt prte proiectre si e>ecutre consructiilor din lemn tre(uie -ndite st!el inct
ropriettile po"iti:e le mterilului lemnos s !ie utili"te l m>im ir in!luent de!ectelor8
prtilor ne-ti:e dc nu pote !i elimint totl 8 cel putin s !ie redus l m>im
Avantajele constructiilor din lemn sunt determinte de clittile lemnului8 c mteril de
constructie si nume5
1@ Re"istent relti: mre !t de densitte prent redus intele-nd prin cest
rportul dintre re"istent dmisi(il su de clcul si densitte mterilului .
Se constt5
Lemnul este de 3.& pn l 1& ori mi usor dect otelul8 (etonul si "idri de crmid
comprndu2se densittile
Lemnul si otelul se comport l !el de (ine l intindere si compresiune re"istente prope e-le
2@ Amen4re telierelor pentru con!ectionre construtiilor din lemn este cu mult mi simpl
dect men4re telierelor pentru construciile metlice si (etonul rmt. Totodt constructiile
din lemn se pot e>ecut in orice notimp !r necesit msuri specile. 1 lt clitte 5
!sonre si prelucrre usor lemnului tt in u"in ct si pe sntier dtorit re"istentelor
reduse de prelucrre
3@ Asm(lre8 demontre8 mutre8 re!cere si consolidre constructiilor din lemn se pote
!ce !ie totl8 !ie prtil cu c3eltuieli minime si cu !orte mult usurint. 20 e>ist mi multe
sisteme de sm(lreEim(inre
Constructiile reli"te pe structur de lemn repre"int o modlitte ccesi(il de construi o
cs si de o intretine in timp8 si-urnd ocupntilor si tote cerintele de con!ort . %e
semene8 csele construite in cest sFstem se dpte" oricrui stil rc3itecturl8 tt
trditionl8 ct si celui contemporn.
$@ posi(ilitte e>ecutrii unor -(rite mri8 tipice si desemene unor !orme deose(ite8
!orte -reu su imposi(il de reli"t din lte mteril ?e>. rce su cupole@
Constructiile din lemn repre"int serie de :nt4e cte-orice in comprti:e cu locuintele
reli"te din mteril clsice? crmid8 (eton8 (c@
$@ Re"istent l cutremur
&@ I"olre termic si !onic
*@ Pretul redus
+@ %ur(ilitte constructiei
.conomiile reli"te pe termen lun- dtorte cestor :nt4e !c din deci"i de construi o
cs pe structur de lemn o deci"ie intelept si in concordnt cu noile tendinte in constructii.
R.DIST.0TA LA CUTR./UR 5 Principiul de trnsmitere l -reuttii este celsi cu l
structurilor in cdre8 cu di!erent c mterilul !olosit este lemnul8cre este mult mi elstic
comprti: cu mterilele de constructii clsice. Acest !pt8 impreun cu -reutte proprie
redus permite constructiilor e>ecutte pe structur de lemn s re"iste l seisme cu m-nitudine
de peste 8 -rde pe scr Ric3ter.
ID1LAR.A T.R/ICA SI ;10ICA 5 Coe!icientul de conducti:itte termic ?@ l
unui metru ptrt de perete tip GsndHic3I pe structur de lemn :nd 22 cm -rosime8 este
!orte mre in comprtie cu lte mteril. I"emnul opune o re#isten$% termic%, la trecerea unui
&lu' de c%ldur% prin el, de 300 400 ori mai mare dec(t o$elul )i de 7 10 ori mai mare dec(t
*etonul.
coe&icientul de dilatare termic% liniar% +n lun,ul &i*relor - . / redus &ace s% nu &ie necesare rosturi
de dilata$ie termic% la construc$iile din lemn )i s% pre#inte o comportare *un% din punct de
0edere a re#isten$ei la &oc. 1entru lemnul de r%)inoase, de e'emplu, coe&icientul . este de 4210
3
6
45210
36
, adic% apro'imati0 de 233 ori mai mic dec(t coe&icientul de dilatare termic% a o$elului )i
al *etonului armat. -5urdui/6
%in ceste considerente8 c3eltuielile pentru incl"ire pe timpul iernii su pentru er conditiont
:r intr2o locuint pe structur de lemn cu pereti tip GsndHic3I sunt consider(il mi reduse
dect in c"ul constructiilor e>ecutte din mterile clsice. Con!ortul locuinei este complett de
i"olre !onic8 direct proportionl in c"ul constructiilor din lemn cu ce termic.
G+. %ur(ilitte mre construciilor din lemn8 !lte Jntr2un re-im optim de e>plotre8
din punct de :edere condiiilor mediului m(int
C3eltuielile de Jntreinere sunt cele de tip curent cu e>cepi !inis4ului e>terior cre
necesit) Jntreinere periodic) ?:opse l +K8 ni@.
Inter:eniile supr elementelor de lemn8 pentru consolidre su re!cere8 se !c u#or #i l !
locului.
8. Comportre relti: (un) din punct de :edere re"istenei l !oc.
Lemnul8 de#i este un mteril com(usti(il8 se comport) (ine din punct de :edere re"istenei
structurle l !oc deorece elementele msi:e se consum) relti: lent8 cu o :ite") de 08& K 08+
mm E minut8 cee ce presupune o sc)dere seciunii trns:ersle de 1 cm pe !iecre !) Jntr2un
s!ert de or) timp Jn cre tempertur incendiului pote s) 4un-) l +00 800
o
C. Pe de lt)
prte8 re"isten #i ri-iditte lemnului Jn interiorul seciunii cr(oni"te r)mLn prctic
nesc3im(te.
9. Posi(ilitte re!olosirii lemnului8 dup) o period) de utili"re8 l reli"re ltor
elemente de construcii #i utili"re lui pentru produci de ener-ie !ce c de#eurile s) !ie
reduse.
10. Crcteristicile r3itecturle deose(ite #i sen"i de c)ldur) pe cre o d) lemnul
!)cLnd s) !ie !olosit nu numi c #i mteril structurl dr #i c mteril de !inis4 su prent8
cu e!ecte estetice deose(ite.
11. Posi(ilitte socierii lemnului cu oelul su cu (etonul #i !ormre unor structuri
mi>te e!iciente.?;urdui@I
PR.TUL 5 Un lt :nt4 deloc de ne-li4t l constructiilor pe structur de lemn
este pretul redus8 costul totl pentru reli"re unei cse !iind de su( +0M sin cel l cselor din
crmid su (c.
Scumpire tri!elor l -"e8 ener-ie electric si cr(urnti !c din ce in ce mi necesr -sire
celor mi e!iciente solutii de limitre pierderilor si implicit de diminure costurilor de
e>plotre.
%URATA %. .N.CUTI. 5 Comprti:e cu solutiile de e>cutie cu mteril clsice8 durt de
reli"re unei constructii pe structur de lemn este consider(il mi redus. In medie este
ne:oie de dor 223 luni pentru e>ecuti unei cse Gl semi!inistI8 respecti: de 32$ luni pentru
e>ecutii G l c3eieI
8@ Coe!icientul de diltre termic linir in lun-ul !i(relor este !orte redus ? $ > 10
2*
@8 de 223
ori mi mic dect cel l otelului si l (etonului rmt l constructiile din lemn nu sunt necesre
rosturile de dilttie .
9@ Coe!icientul de conducti(ilitte termic l lemnului8 O este desemene mult mi redus dect
in c"ul otelului8 l (etonului su c3ir l "idriei de crmid
1(s. %ur(ilitte construtiei de lemn cre pote !i consider(il im(unttit in c"ul in cre
este si-urt un re-im optim de e>plotre ir mterilul lemnos este prote4t impotri:
putre"irii si !ocului.
1(s. Constructiile din lemn incleit nu sunt supuse coro"iunii si pre"int o (un comportre l
suprsolicitre climteric.
DEZAVANTAJELE CONSTRUCTLOR DN LE!N
%e":nt4ele sunt determinte de 5
Ani"otropi si neomo-enitte structurii lemnului ?Varia"ia #ara#teri$ti#ilor %e#ani#e
&i fi'i#e (e )iferite )ire#"ii fa"* )e )ire#"ia fibrelor. @
Lemnul8 spre deose(ire de lte mterile8 re o sructur ni"otrop si neomo-en8 din cre
cu" re"istentele mecnice le cestui :ri" cu cu un-3iul pe cre il !orme" directi !ortei
? e!ortului@ cu directi !i(relor. %torit neomo-enittii structurii lemnului re"istent
mterilului din propiere rdcinii este de cc. ? 1&220@M mi mre dect reistent
mterilului din propiere coronei.
Cu ct dimensiunile lemnului sunt mi mri ni"otropi si neomo-enitte se mni!est mi
mult.
In!luent ne-ti:e umidittii supr propriettilor !i"ico2mecnice le lemnului este
mre.
Crestere umidittii pn l tin-ere punctului de sturtie l !i(rei determin pe ln-
micsorre re"istentei mecnice l rupere si o crestere insemnt de :olum prin um!lre.
%e!ectele lemnului
GLemnul8 c #i produs nturl8 de ntur) or-nic)8 :Lnd structur neomo-en) #i
ni"otrop) pe lLn-) clit)i re #i o serie de incon:eniente #i de":nt4e cum r !i5
1. Variabilitatea foarte %are a #ara#teri$ti#ilor tLt +ntre $(e#ii cLt #i Jn cdrul
celei#i specii dtorit) unor surse de :ri(ilitte !orte di:erse
,. Varia"ia #ara#teri$ti#ilor %e#ani#e &i fi'i#e (e )iferite )ire#"ii fa"* )e )ire#"ia
fibrelor.
%torit) neomo-enit)ii structurii lemnului re"istenele sunt di!erite Jn lun-ul trunc3iului lemnului
#i pe seciune trns:ersl)8 :rii cestor !iind cuprins) Jntre 10 K $0 M.
-. nfl.en"a %are a .%i)it*"ii a$.(ra #ara#teri$ti#ilor fi'i#o/%e#ani#e0 a
)i%en$i.nilor &i ).rabilit*"ii le%n.l.i. Spre e>emplu :rii umidit)ii de l & pLn) l 1&M
duce8 l unele specii de lemn8 l sc)dere cu prope de 2 ori re"istenei l compresiune.
Cre#tere umidit)ii !:ori"e")8 de semene8 de-rdre (iolo-ic) lemnului 8 Jn specil
dtorit) ciunii ciupercilor #i cre") pro(leme de s)n)tte pentru ocupnii construciilor.
1. Sorti%ent.l li%itat )e %aterial le%no$ tLt Jn cee ce pri:e#te dimensiunile
seciunii trns:ersle cLt #i Jn pri:in lun-imilor. ;olosire unor elemente8 su( !orm) de -rin"i
su stLlpi8 cu dimensiuni trns:ersle mri ?de o(icei peste 20 cm@ su cu lun-ime mre ? peste
&2* m@ duce8 de multe ori8 l preuri ridicte. Acest) de!icien) se pote elimin prin !olosire
unor elemente compuse su unor elemente reli"te din scLnduri Jncleite.
2. Defe#tele nat.rale ale le%n.l.i ?de!ecte de !orm) #i structur)8 cr)p)turi etc.@8
de!ectele cu"te de ciuperci8 insecte su de unele su(stne c3imice precum #i e!ectele
!enomenelor de contrcie #i de um!lre repre"int) incon:eniente importnte le mterilului
lemnos de construcie.
3. Degra)*ri (ro).$e )e #i.(er#i &i in$e#te tunci cLnd nu e>ist) un trtment
corespun")tor Jmpotri: cestor.?!urdui@I

Termenul .>plici
Al(urn P "on e>terior) trunc3iului unui r(ore8 de culore desc3is)
Arom P miros tre si pl)cut
,icolor P cre re dou culori
Crcteristici !i"ice Pspecte crcteristice unei specii lemnose
C3eie de identi! P!i#) cu cre se pot identi!ic speciile lemnose
%urmen P prte centrl) trunc3iului unui r(ore deose(it) de l(urn prin
culore8 t)rie
Seciune ...................................
Seciune ...................................
Seciune ...................................
.pru:ete P piese de pro() con!ecionte pentru determinre unor crcteristici
Inele nule P strturi lemnose !ormte succesi: n de n cre lc)tuiesc l(urnul si
lemnul mtur
Lemn mtur P prte centrl trunc3iului unui r(ore
Luciu P propriette de re!lect luminC str)lucire
/)du: P esut situt in mi4locul cilindrului lemnos
/ort P m)t)sos
Por P ori!iciu
R"e medulre P esuturi lc)tuite din #iruri de celule de prenc3im rdil
R)#in) P su(stn) lipicios) crcteristic) coni!erelor
Seciune P "on t)it)
Seciune rdil) P seciune l cre plnul de t)iere este lon-itudinl8 prlel cu
> r(orelui si trece l o numit) distn) de > r(orelui !iind tn-ent l unul din inelele
nule
Seciune tn-enil) P seciune l cre plnul de t)iere este perpendiculr pe
> r(orelui
Seciune trns:ersl) P seciune l cre plnul de t)iere este lon-itudinl si trece
prin > r(orelui
Structur lemnului P modul de or-ni"re si -rupre elementelor ntomice le
lemnului
Tnni P compu#i c3imici secundri i lemnului
Te>tur) P spectul structurii lemnului8 determint de m)rime si #e"re
elementelor ntomice
<)r-t P cu dun-i
Unicolor P re o sin-ur culore

Caracteristici fizice
Culoare Miros Desen Luciu
Unicolore
Bicolore
Vrgate
Aromat
De tanani
De rin
Neplcut
Ochi de pasre
iele de arpe
Dungat
Ondulat
!oarat
!tsos
Argintiu
Auriu
Textur
"in
#rosier
Den$itatea le%n.l.i8 de!init) c rport Jntre ms #i :olumul cestui8 determinte l
cee#i :lore umidit)ii8 di!er) de l o specie l lt. . este in!luent) de condiiile de
:e-etie din timpul de":olt)rii r(orilor8 :riind c3ir Jn cuprinsul celui#i r(ore #i este
!orte mult dependent) de umiditte lemnului. %e cee8 Jn prctic) se determin) mi les
densitte prent)

corespun")tore unei umidit)i de 1& M. %in cest punct de :edere8

speciile de lemn se Jmprt Jn #se clse5
le%n foarte gre.8 cu densitte prent) mi mre de 088 -Ecm
3
?ste4r (rum)riu8 ulm8
corn8 4u-stru de ,nt8 (nos8 -uic8 lemnul de l)mLi8 mcore8 lemn de m)slin etc.@
le%n gre.8 cu densitte prent) cuprins) Jntre 08+12088 -Ecm
3
?ste4r8 crpen8 slcLm8
mrnt8 plisndru8 sntl etc.@
le%n $e%igre.8 cu densitte prent) cuprins) Jntre 08*1208+0 -Ecm
3
?mestec)n8 nuc8
!-8 !rsin8 tis)8 m3on mericn8 tec etc.@
le%n $e%i.&or8 cu densitte prent) cuprins) Jntre 08&1208*0 -Ecm
3
?tei8 cstn8 rin8 nuc
mericn8 cedru de Li(n etc.@
le%n .&or8 cu densitte prent) cuprins) Jntre 08$1208&0 -Ecm
3
?(rd8 molid8 plop8 slcie
etc.@
le%n foarte .&or8 cu densitte prent) su( 08$0 -Ecm
3
?plopul ne-ru8 (ls etc.@.
U%i)itatea lemnului dup) t)iere8 Jn !uncie de specie8 este de *02100 M ?rportt) l ms
lemnului usct@. .ste neuni!orm reprti"t) Jn ms lemnului8 !iind mi ridict) Jn esuturile
tinere #i Jn prte superior) trunc3iului.
'n lemn8 p se -)se#te su( urm)torele !orme5
a(* liber* su )e +%biba"ie8 pre"ent) Jn c:itte celulelor lemnose8 :se8 tr3eide #i
spii intercelulre.
a(* )e 4igro$#o(i#itate su )e $at.ra"ie8 !i>t) prin dsor(ie #i condensre cpilr) pe
!i(rele de celulo") din pereii celulelor.
a(* legat* #4i%i# Jn su(stnele ce intr) Jn compo"ii c3imic) lemnului #i cre pote !i
elimint) numi prin rdere s.
Un lemn cu peste 30 M p) este un lemn :erde #i8 l)st Jn er8 pierde treptt tot) p
li(er). 'n cel moment8 el conine numi p de 3i-roscopicitte #i p le-t) c3imic8
4un-Lnd l punctul de sturie l !i(relor lemnose. Acest corespunde unei umidit)i
relti:e Jn lemn de 2&2$0 M8 Jn !uncie de specie.
PLn) Jn cest punct propriet)ile !i"ico2mecnice le lemnului nu :ri") semni!icti:.
%c) lemnul este l)st timp Jndelun-t Jn er cu umiditte relti:) #i tempertur)
constnte8 e:porre continu)8 lemnul pierde Jn continure #i o prte din p de
3i-roscopicitte8 pLn) cLnd se st(ile#te un ec3ili(ru de umiditte lemnului8 cu umiditte
din tmos!er). Acest) umiditte de ec3ili(ru8 numit) #i umiditte norml)8 este prctic e-l)
pentru tote speciile de lemn8 !iind de 1& M pentru condiiile climtice din r nostr).
<rii coninutului Jn p) de 3i-roscopicitte lemnului ntrene") o :riie
propriet)ilor !i"ico2mecnice le lemnului. Ast!el8 dc) umiditte lemnului se reduce su(
punctul de sturie8 re"istenele mecnice cresc8 tin-Lnd :lori m>ime cLnd p de
3i-roscopicitte dispre complet.
Contragerea &i .%flarea. <rii coninutului Jn p) de 3i-roscopicitte pro:oc) #i
:rii de :olum lemnului ?lemnul Qlucre")I@. Prin mic#orre coninutului Jn p) de
3i-roscopicitte su( punctul de sturie8 lemnul su!er) un !enomen de contr-ere8 dtorit)

%ensitte prent) este dt) de rportul dintre ms lemnului #i :olumul totl ocupt de ms
lemnos)8 pori #i -olurile interiore
dsor(iei pei de pe supr!eele pc3etelor celulo"ice8 ele propiindu2se unele de ltele. Prin
cre#tere coninutului Jn p) de 3i-roscopicitte peste punctul de sturie8 lemnul su!er) un
!enomen de um!lre dtorit) dsor(iei pei pe supr!eele pc3etelor celulo"ice 3idro!ile8 p
:Lnd Jn cest c" rolul unei pene cre des!ce #i Jndep)rte") pc3etele unele de ltele.
Um!lre #i contr-ere nu se mni!est) uni!orm dtorit) elementelor ntomice cre u
o comportre di!erit) l :rii umidit)ii. Ast!el8 contr-ere pe direci tn-enil) este de
$21$ M8 pe direci rdil) de 2288& M #i pe direci lon-itudinl) de 0812083& M8 ir
um!lre pe direci tn-enil) este de *213 M8 pe direci rdil) 32& M #i pe direci
lon-itudinl) de 0812088 M.
%e semene um!lre #i contr-ere lemnului di!er) Jn !uncie de specie. %in cest punct
de :edere distin-em specii cu5
contr-ere mic) ?nucul8 plopul@
contr-ere medie ?r)#inosele@
contr-ere mre ?ste4rul8 !-ul8 !rsinul@
Contr-ere #i um!lre sunt !enomene nedorite8 deorece pro:oc) de!ormre #i
cr)pre lemnului8 ir umiditte ridict) Ji mic#ore") re"isten mecnic) !:ori"Lnd8
totodt)8 putre"ire s.
Dilatarea ter%i#* lemnului este redus). Coe!icientul de diltre termic) lemnului
este de 328 10
2*
1EC Jn sensul !i(relor #i de 10220 de ori mi mre Jn sens perpendiculr.
Coe!icientul de diltre termic) l lemn este de 22$ ori mi mic decLt l oel.
Con).#tibilitatea ter%i#* este Jn -enerl mic)8 coe!icientul de conducti(ilitte termic)
!iind Jn medie de 080920830 RclEm3-rd8 cee ce !ce c lemnul s) !ie considert un mteril
termoi"olnt. Coe!icientul de conducti(ilitte termic) este de dou) ori mi mre Jn direci
prlel) cu !i(rele decLt perpendiculr pe !i(reC Jn direci rdil) este puin mi mre decLt
Jn direci tn-enil). Coe!icientul de conducti(ilitte termic) cre#te cu densitte prent)8
cu umiditte #i tempertur lemnului.
Con).#tibilitatea ele#tri#* lemnului depinde Jn mod determinnt de umiditte s.
Ast!el8 lemnul :erde su umed este un (un conduc)tor de electricitte8 Jn timp ce lemnul
usct8 :opsit8 l)cuit su impre-nt cu r)#ini8 electroi"olnt este un (un i"oltor. Re"isti:itte
de :olum lemnului cu umiditte de 1& M :ri") Jn !uncie de specie Jntre 18&10
10
238*10
1*
cm8 ir ri-iditte dielectric) este Jn 4ur de 2+228 R<Emm.
Con).#tibilitatea a#.$ti#* lemnului depinde de specie8 de umiditte8 de direci de
prop-re undelor custice #i de -rosime o(iectelor din lemn. 1 conducti(ilitte custic)
(un) pre"int) molidul8 (rdul8 pltinul #i crpenul. %e semene8 conducti(ilitte custic)
este mi (un) Jn lun-ul !i(relor #i mi sl() Jn sens perpendiculr.
%torit) #i ltor !enomene cre u loc l trnsmitere undelor sonore prin ms lemnului8
precum5 re!le>i8 (sor(i #i re"onn8 lemnul este un mteril :loros nu numi c
!onoi"olnt8 ci #i pentru con!ecionre instrumentelor mu"icle.
Co%(ortarea la +n#*l'ire (rogre$iv*. Lemnul este inst(il l temperturi su( 110 C8
com(usti(il l 200 C #i in!lm(il l 300 C8 prin"Lndu2se #i Jn (sen !l)c)rii8 dtorit)
su(stnelor -"ose distilte.
Re"isten l coro"iune Jn p) curt) este (un). 'n p) cu cti:itte (iolo-ic) intens)
re"isten lui este sl()8 ir Jn p) de mre lemnul se comport) r)u. 'n soluii lcline sl(e
este prope re"istent8 ir Jn soluii cide Jncepe s) se distru-) (i de l p7 2

8 r)#inosele
!iind mi st(ile l ciune ci"ilor decLt !oiosele.
%ur(ilitte repre"int) re"isten lemnului l ciune distructi:) comple>) mediului
Jncon4ur)tor #i depinde de speci lemnului8 de "on tct)8 de umiditte8 de tempertur). 'n
er8 unele specii de lemn dure") mult ?ste4rul8 ulmul8 slcLmul8 nucul@8 dure") mi4lociu
?molidul8 (rdul8 !rsinul@ su dure") puin ?!-ul8 teiul8 mestec)nul@. 'n p)8 ste4rul8
pinul8 ulmul dure") mult ir plopul8 mestec)nul #i lte specii moi dure") puin.
%ur(ilitte lemnului pote !i m)rit) prin impre-nre s cu di:erse su(stne c3imice
?r)#ini sintetice su su(stne ntiseptice@.
Do%eniile )e .tili'are ale (rin#i(alelor $(e#ii )e le%n
%torit) propriet)ilor !i"ico2mecnice8 cre pot di!eri su(stnil de l o specie l lt8 !iecre
esen) de lemn re numite domenii de Jntre(uinre. Recuno#tere speciei de lemn #i
cuno#tere crcteristicilor8 respecti: domeniilor de utili"re8 este importnt) pentru
o(inere unor produse de clitte superior).
DO!EN UTLZARE
;uncie de modul cum p)stre") su nu structur lemnului din cre pro:in produsele de lemn
utili"te c mterile de construcii8 se Jmprt Jn dou) cte-orii5
2 Produse cre p)stre") structur mterilului lemnos din cre pro:in ?produse (rute din
lemn rotund8 lemn rotund pentru piloi8 tr:erse de cle !ert)8 c3ereste8 lemn Jncleit8
!urnir8 etc.@C
2 Produse cre8 dtorit) unor operii te3nolo-ice ?#c3iere8 de!i(rre8 impre-nre8 presre8
Jncleiere8 etc.@8 nu mi p)stre") structur mterilului lemnos su o p)stre") Jn proporie
redus) ? PAL8 P;L@ #i cre pot !i considerte produse moderne din lemn su produse din lemn
reconstituit.
Produsele cre p)stre") structur lemnului
%up) -rdul de prelucrre8 ceste pot !i5 produse (rute ?STAS $&3283@C produse de lemn
ecrist ?$#5n).ri0 ).la(i0 &i(#i0 rigle &i grin'i6C produse semi!inite ?lemn Jncleit8
pnouri@ #i !inite.
Tot din cte-ori produselor cre p)stre") structur lemnului !c prte #i produsele din lemn
compo"it ?lemn Jncleit8 plc4e8 lemn strti!ict8 pnel@ cre se o(in prin Jncleiere unor
produse lemnose ? c3ereste8 !urnir@.
7ro).$e br.te )in le%n
Produsele (rute din lemn sunt o(inute din trunc3iuri cur)te #i deco4ite8 trtte su nu #i
sunt !olosite direct l e#!od4e8 sc3ele #i piloi ?STAS 10$028&8 STAS 3$1*2+&@8 stLlpi pentru
linii eriene ?STAS 2&+2+88 STAS +$982**@8 lemn de min) ?STAS 2&*2+9@8 elemente de
re"isten) ?STAS $3$228&8 STAS 10$028&@ l di!erite structuri ?popi8 pne8 -rin"i8 etc.@.
Traver$e )e le%n (entr. #ale ferat*
Tr:ersele se o(in prin cioplire su !ier)struire #i cioplire lemnului (rut de !oiose cu
reli"re di!eritelor !orme le seciunii trns:ersle ?tipul A18 A28 ,8 C con!orm STAS

1elul Jncepe s) se distru-) c3ir de l p7&.

330E12+2@. ;uncie de dimensiunile seciunii trns:ersle tr:ersele pot !i5 normle8 Jn-uste8
pentru poduri #i tr:erse specile.
7ro).$e )in le%n e#ari$at ?c3eresteu@
C3eresteu ?STAS 9$228*8 STAS 8*8928*@ este lemnul ecrist cre se o(ine din lemnul
(rut de(itt Jn sens lon-itudinl o(inLndu2se produse de di!erite dimensiuni ?scLnduri8
dulpi8 #ipci8 ri-le8 -rin"i8 mr-ini@ :Lnd cel puin dou) supr!ee plne #i prlele
%in produsele de c3ereste !c prte5
S#5n).rile0 produse cu !eele plne #i prlele :Lnd -rosime de m>imum 2$ mm l
r)#inose #i $0 mm l !oiose #i l)ime de cel puin 80 mmC
D.la(i8 produse cu !eele plne #i prlele :Lnd -rosime Jntre 28 K +& mm l r)#inose
#i &0 K 90 mm l !oiose #i l)imi mi mri decLt du(lul -rosimi dr cel puin 100 mmC
8rin'ile8 produse cu dou)8 trei su ptru !ee plne8 :Lnd seciune p)trt) su
dreptun-iulr) #i ltur de minimum 100 mm8 l r)#inose #i 120 mm l !oiose.
Riglele ?-rin"isorele@ u (2 ltur minim de cel putin 100 mm pt.rsinose si 120 pt.
!oiose C
9i(#ile8 produse cu !eele #i cnturile plne #i prlele cu -rosimi de 12K2$ mm #i l)imi
de m>imum $8 mm l r)#inose respecti: -rosimi de 19 .. $0 mm #i l)imi de m>imum
$0 mm l !oiose.
C4ere$tea.a pote !i clsi!ict)5
dup) modul de prelucrre cnturilor ?ti:it)8 cu m(ele cnturi plne su pril plneC
neti:it)8 cu cnturi cre p)stre") !orm (u#tenuluiC semiti:it)8 cu un cnt ti:it@C
dup) coninutul de umiditte ?:erde8 cu umiditte mi mre de 30MC ":Lntt)8 cu
umiditte de 2$M K 30MC semiusct)8 cu umiditte de 18M K 2$MC usct)8 cu umiditte
su( 18M@C
dup) modul de prelucrre ? neprelucrt) C semi!(rict)C pre!(rict)@C
dup) modul de rn4re inelelor nule pe seciune trns:ersl) ?c3ereste rdil)8 l
cre un-3iul Jntre tn-ent l inelele nule #i muc3i !eei este de
*1o K 90o C c3ereste semirdil)8 l cre un-3iul este de $&o K *0o #i c3ereste
tn-enil)8 cu un-3iul S$&o @C
dup) modul de trtre ?(urit)8 ntisepti"t)@C
dup) clitte lemnului din (u#teni ?c3ereste o(i#nuit)C c3ereste de re"onn)C
c3ereste de cl:itur)@C
dup) dimensiuni ?Jn-ust)8 lt)8 lun-)8 scurt)8 su(scurt) @.
Sortimentele de c3ereste se li:re")8 l noi Jn r)8 con!orm pre:ederilor STAS 9$228*
pentru r)#inose #i con!orm STAS 8*8928* pentru !oiose
Sorti%ent.l %*rf.rilor )in le%n
%in punctul de :edere l -rdului de prelucrre produsele din lemn se Jmprt Jn5
produse (rute
semi!(ricte
produse !inite.
7ro).$e br.te )in le%n
Sunt produse cu un -rd redus de prelucrre8 cest !iind e!ectut) l locul de recoltre.
1periile te3nolo-ice se limite") l t)iere l dimensiune trunc3iului8 cur)re de cr)ci #i
e:entul de co4) #i sortre8 Jn !inl o(inLndu2se un lemn rotund ?co4it su neco4it@ de
di:erse lun-imi #i dimetre.
Produsele (rute se Jmprt8 Jn !uncie de domeniul de utili"re8 Jn5 lemn destint industriei
#i lemn pentru construcii.
Le%n.l (entr. #on$tr.#"ii
Produsele din cest) -rup) sunt5 (ilele8 mnelele8 pr)4inile8 lemnul de min)8 stLlpii de
lemn pentru linii eriene8 lemnul pentru piloi etc.
Bilele sunt (u#teni de r)#inose ?molid8 (rd@8 cu dimetrul l cp)tul su(ire de 1221*
cm #i lun-ime de minimum * m.
!anelele sunt (u#teni de r)#inose cu dimetrul l cp)tul su(ire de 8211 cm #i
lun-ime de minimum 3 m.
7r*jinile sunt trunc3iuri de r)#inose su !oiose ?co4ite su neco4ite@8 cu dimetrul l
cp)tul su(ire de $2+ cm #i lun-ime de minimum 28*0 m.
Le%n.l )e %in* este un lemn rotund de r)#inose ?molid8 (rd8 pin@ su de !oiose
?ste4r8 -orun8 slcLm8 !-@8 :Lnd lun-imi de 18&2& m #i dimetre de 10223 cm l r)#inose
#i 1222& cm l !oiose. Lemnul de !oiose se utili"e") neimpre-nt ?cu e>cepi lemnului de
!-@8 ir cel de r)#inose se utili"e") impre-nt.
Se%ifabri#atele )in le%n
Semi!(rictele sunt produse o(inute din lemnul (rut prin prelucrre mnul) su
mecnic). %in punct de :edere l -rdului de prelucrre lemnului8 semi!(rictele se Jmprt
l rLndul lor Jn5
semi!(ricte din lemn o(i#nuit ?(rut@
semi!(ricte din lemn cu structur) meliort)
semi!(ricte din lemn cu structur) modi!ict)
a. 7emi&a*ricate din lemn o*i)nuit -*rut/
'n cest) -rup) de semi!(ricte intr) tote produsele din lemn cre menin structur
!i(ros)8 crcteristic)8 r(orelui din cre pro:in. Principlele produse din cest) -rup)
sunt5 c3eresteu #i !urnirul.
C4ere$tea.a este un mteril lemnos cu !ee plne #i prlele o(inut prin de(itre Jn
direcie lon-itudinl) (u#tenilor. :n lo#.l ter%en.l.i )e #4ere$tea $e %ai
+ntreb.in"ea'* $inoni%ele )e %aterial fa$onat &i %aterial e#ari$at.
Elementele ,eometrice le unei piese de c3ereste sunt 5

.lementele -eometrice le unei piese de c3ereste sunt 5
&a$a8 considert) Jn -enerl supr! lt) lon-itudinl) oric)rei piese cu seciune
dreptun-3iulr)8 ir l cele cu seciune p)trt) oricre din supr!eele lon-itudinleC
&a$a e'terioar%. .ste ! ce mi dep)rtt) de inim (u#tenuluiC
&a$a interioar%. .ste ! ce mi propit) de inim (u#tenuluiC
cantul. .ste supr! Jn-ust) lon-itudinl) unei piese de c3ereste ti:it) su supr!
Jn-ust) lon-itudinl) rotun4it) unei piese de c3ereste neti:it)C
cap%tul este seciune trns:ersl) de l e>tremitte unei piese de c3eresteC
muchia este lini de intersecie dou) supr!ee Jn:ecinte le unei piese de c3ereste.
C3eresteu se pote clsi!ic dup) urm)torele criterii5
a6 $(e#ia )e le%n )in #are e$te ob"in.t*
cherestea de &oioase8 pro:enind din de(itre (u#tenilor de !-8 ste4r8 rin8 slcie8 plop
cherestea de r%)inoase8 pro:enind din de(itre (u#tenilor de molid8 (rd8 pin8 lrice
b6 for%a $e#"i.nii &i gra).l )e (rel.#rare
cherestea neti0it% -ne3ecarisat%/8 l cre cnturile p)stre") !orm (u#tenului
cherestea semiti0it% -semiecarisat%/8 :Lnd un sin-ur cnt pln #i perpendiculr pe !ee
cherestea ti0it% -ecarisat%/8 cu m(ele cnturi plne8 prlele #i perpendiculre
#6 .%i)itatea le%n.l.i
cherestea 0erde8 cu umiditte mi mre de 30 M
cherestea uscat%8 l er :Lnd umiditte de circ 2$ M
)6 )i%en$i.ni
cherestea lun,%8 :Lnd lun-ime de 3 m l r)#inose #i 188 m l !oiose
cherestea scurt%8 cu lun-ime cuprins) Jntre 1228+& m l r)#inose respecti: 1218+0 m l
!oiose
cherestea su*scurt%8 cu lun-imi cuprinse Jntre 08$&2089& m l !oiose #i 08&020890 m l
r)#inose
e6 (o'i"ia (lan.l.i )e )ebitare fa"* )e (o'i"ia inelelor an.ale
cherestea radial%8 l cre plnul de de(itre este orientt dup) r" seciunii trns:ersle su
prope de cest) direcie8 !ormLnd cu plnul tn-ent l conturul inelelor nule un-3iuri
cuprinse Jntre *1290T
cherestea semiradial%8 l cre plnul de de(itre !orme") cu plnul tn-ent l conturul
inelelor nule un-3iuri cuprinse Jntre $&2*0T
Fa interioar
Fa exterioar
Cant
cherestea tan,en$ial%8 l cre plnul de de(itre !orme") cu plnul tn-ent l conturul
inelelor nule un-3iuri mi mici de $&T
f6 #la$a )e #alitate
clasa 88 mrct) cu o linie de culore :erde
clasa 98 mrct) cu dou) linii prlele de culore l(str)
clasa C8 mrct) cu trei linii prlele de culore ro#ie
clasa :8 mrct) cu liter N de culore ne-r)
C3eresteu de re"onn) pro:ine din de(itre Jn condiii specile (u#tenilor de molid
din cls seleciont) su din !oiose rre ?pltin cre8 pltin cu Qoc3i de pituliceI@. .ste
!olosit) l construci p)rilor de instrumente mu"icle cre tre(uie s) posede propriet)i
custice !orte (une. Su( denumire de c3ereste su -eneric lemn de re"onn) se
comercili"e") c3eresteu de re"onn) propriu2"is) #i lemnul de (r).
C3eresteu de re"onn) propriu2"is) re -rosimi de 1$2*& mm #i l)imi de minimum *
cm.
Lemnul de (r) re -rosimi de 2*8 308 32 mm din cre se pot !son (-3ete p)trte de
2*>2* mm8 30>30 mm8 32>32 mm #i lun-imi de minimum & cm.
*. 7emi&a*ricate din lemn cu structur% ameliorat%
'n cest) -rup) intr) o serie de produse o(inute prin lipire cu 4utorul de"i:ilor unor
elemente de lemn cu structur) norml) ?nemodi!ict)@. L #e"re elementelor componente
se re -ri4) c orientre !i(relor din dou) piese :ecine s) nu coincid). 'n cest !el se o(in
elemente de dimensiuni mri8 re"istente #i nede!orm(ile8 reli"Lndu2se totodt) #i o
cre#tere -rdului de utili"re mterilului lemnos.
Sortimentul semi!(rictelor din lemn cu structur) meliort) cuprinde5 (la#aj.l0
(anel.l &i (l*#ile #el.lare.
7la#aj.l se reli"e") prin Jncleiere mi multor !oi de !urnir #e"te suprpus8 st!el
JncLt direci !i(relor din !oile :ecine s) di!ere cu 308 $&8 *0 su 90T . 'ncleiere se reli"e")
!ie cu de"i:i o(i#nuii de tLmpl)rie8 !ie cu de"i:i pe (") de r)#ini sintetice. 'n cest c"8
plc4ele o(inute u o re"isten) sporit) l umiditte.
Plc4
Sortimentul de plc4 se pote clsi!ic dup) urm)torele criterii5
a6 .ng4i.l (e #are +l for%ea'* +ntre ele fibrele $trat.rilor )e f.rnir a)ia#ente
placa; normal8 cLnd un-3iul dintre !i(rele strturilor l)turte este de 90TC
placa; stelat8 lc)tuit din cel puin & strturi Jn cre un-3iul dintre !i(rele strturilor l)turte
este de *08 $& su 30TC
b6 $(e#ia f.rnirelor #are intr* +n al#*t.irea (la#aj.l.i
placa;e din &oioase moi o(inute din !urnire de tei8 plop8 nin etc.C
placa;e din &oioase tari8 din !urnire de !-8 ste4r8 crpen8 mestec)n etc.C
#6 lo#.l )e +ntreb.in"are &i a$(e#t.l e;terior
placa; de interior8 destint !i !olosit Jn spii Jnc3ise8 Jn condiii normle de tempertur) #i
umiditteC
placa; de e'terior8 re"istent l p) #i intemperiiC
placa; de u# ,eneral ?o(i#nuit@C este un plc4 de interior8 cu strturi din specii indi-ene8
Jncleite cu r)#ini sinteticeC
placa; cu &e$e prelucrate8 l cre unul su m(ele strturi e>teriore sunt prelucrte su
coperiteC
placa; acoperit cu h(rtie decorati0% de imita$ie pe cre sunt imprimte di!erite desene
?desenul #i culore mrmureiC unor esene de lemn !orte :lorose etc.@C
placa; *lindat cu &oi metalice8 cre re pe un su pe m(ele !ee o !oie su(ire de oel8 "inc8
luminiu8 lm) etc. cu -rosime de 08$208& mm8 Jncleit) cu r)#ini sinteticeC
placa; cu desene imprimate +n relie&8 cre re o !) imprimt) cu un desen Jn relie!8 reli"t
prin prelucrre mecnic)8 piro-r:re8 s(lre su imprimre l cld #i presiuni mri8 Jntre
pl)ci de oel -r:te cu ne-ti:ul modelului respecti:C
placa; decorati08 !ormt din plc4 o(i#nuit l cre se lipesc pe o !) !oi de !urnir estetic8 de
o(icei din specii e>otice8 ir pe cellt) !) !urnir dintr2o specie comun)C
placa; metali#at8 c)rui supr!) se coper) prin pul:eri"re cu pul(ere metlic) su!lt) l o
presiune de *2+ tmos!ereC
placa; din &urnire impre,nate8 o(inute prin Jncleiere !urnirelor impre-nte Jn prel(il cu
di!erite soluiiC
placa; antisepti#at o(inut din !urnire trtte cu !un-icide su insecticideC
placa; *acheli#at re#istent la ume#eal% )i intemperii o(inut din !urnire impre-nte cu r)#ini
!enoliceC
placa; i,ni&u,at8 cu re"isten) m)rit) l prindere8 dtorit) impre-n)rii !oilor de !urnir cu
su(stne i-ni!u-eC
placa; melaminat8 coperit cu 123 strturi de 3Lrtie impre-nt) cu r)#in)
melmino!ormlde3idic)8 preste l cldC
placa; emailat8 reli"t prin coperire strtului e>terior cu o pelicul) de !inisre8 constLnd
dintr2un emil de lc3idl cu Jnt)rire l cld su din emil pe (") de r)#ini8 de uree8
melmin) etc.
placa; mulat8 cre re cur(uri Jntr2unul su dou) plne8 o(inut prin Jncleiere #i presre
concomitent) Jntre mtrie mi multor strturi de !urnirC
placa; pentru co&ra;e8 cre este un plc4 re"istent l ciune pei #i intemperii8 prote4t l
e>terior printr2unul su dou) pelicule dintre cele !olosite l JncleiereC
placa; armat8 cre re interclte Jntre strturile de !urnir es)turi metliceC
placa; ondulat pentru +n0elitoriC este un plc4 de e>terior ondult8 coperit cu !ilm de
(c3elit) su :opsele i-ni!u-eC
placa; termoi#olant8 lc)tuit din dou) !oi de !urnir de !)8 lipite pe un mie" din mteril
termoi"olntC
Cel mi des utili"t este plc4ul de u" -enerl8 !(rict din !urnire te3nice de !- cu
strturile e>teriore de cee#i -rosime. Pentru Jncleiere se !olosesc de"i:i pe (") de r)#ini
sintetice. %imensiunile plc4ului de u" -enerl sunt cuprinse Jntre 12&0>12&0 mm #i
2000>12&0 mm8 ir -rosime Jntre 3212 mm.
'n !uncie de nomliile #i de!ectele !urnirului te3nic8 strturile e>teriore le plc4ului se
clsi!ic) Jn & cte-orii ?A8 ,8 C8 %8 .@ #i pe (" cestor se st(ilesc urm)torele clse de
clitte8 cre se plic) Jntr2un col prin #tmpilre5 cls AE,8 cls ,EC8 cls CE%8 cls %E%8
cls .E..
7anel.l este lc)tuit dintr2un mie" de #ipci8 coperit pe m(ele !ee cu cLte un strt de
!urnir de (")8 #e"t cu !i(rele perpendiculre pe direci !i(relor mie"ului *.1* #i Jncleit.
Pnel
Strturile e>teriore u -rosimi de 32$ mm #i se e>ecut) din lemn de tei8 plop8 nin #i !-8
!olosindu2se !urnir de cee#i specie #i cee#i -rosime pentru m(ele !ee le pnelului.
/ie"ul pnelului se e>ecut) din #ipci de r)#inose #i !oiose cu l)ime de m>im 2& mm.
'n !uncie de destinie8 mie"ul de #ipci pote s) !ie Jncleit8 neJncleit su pril Jncleit.
Sortimentul de pnele pote !i clsi!ict dup) urm)torele criterii5
a6 )ire#"ia fibrelor $trat.rilor e;terioare
pnele lon-itudinle
pnele trns:ersle
b6)efe#tele $trat.rilor e;terioare
cls de clitte AEA
cls de clitte AE,
cls de clitte ,EC.

Principlele crcteristici le pnelelor sunt dimensiunile. Lun-ime #i l)ime pnelelor
:ri") Jntre *00>1+00 mm #i 12&0>2000 mm8 ir -rosime este cuprins) Jntre 1* #i $0 mm.
Pnelele sunt utili"te l !(ricre u#ilor interiore8 mo(ilei #i l decoriuni interiore.
Plci celulare
7l*#ile #el.lare sunt pnouri lc)tuite dintr2o rm) e>ecutt) din #ipci #i coperit) pe
m(ele !ee cu !oi de plc4 su de !urnir de ("). 'n interiorul rmei se !i>e")8 de
semene8 prin lipire8 (en"i su(iri din lemn su( !orm) de melci su de (uc)ele de !L#ii
!rLnte8 o(inute din pl)ci !i(rolemnose. ;eele pl)cii se e>ecut) din plc4 de $ mm clitte
AE,8 ,EC #i CE% su din pl)ci de !i(re de lemn dure de 382 su $ mm -rosime.
Pl)cile celulre sunt utili"te l !(ricre u#ilor de cces Jn locuine #i u#ilor interiore.
c. 7emi&a*ricate din lemn cu structur% modi&icat%
Semi!(rictele din cest) cte-orie se reli"e") din #c3ii su !i(re de lemn
-lomerte cu r)#ini sintetice #i poi preste puternic. Principlele semi!(ricte din lemn cu
structur) modi!ict) sunt5 pl)cile din #c3ii de lemn #i pl)cile din !i(re de lemn.
7l*#ile )in a&#4ii )e le%n <7AL6 sunt o(inute prin -lomerre su( presiune
#c3iilor de lemn cu un lint sintetic.
A#c3iile sunt !r-mente de lemn8 de o(icei lun-ite8 cu -rosime de m>im 2 mm #i
lun-ime de m>im 20 mm8 desprinse din lemn printr2o ciune mecnic). Se o(in din lemn
de !oiose tri ?!- #i mestec)n@8 !oiose moi ?slcie8 plop8 nin8 tei@ su din r)#inose
?molid #i (rd@. Ade"i:ul !olosit l Jncleiere #c3iilor este o r)#in) sintetic)
ureo!ormlde3idic).
Pl)cile din #c3ii de lemn se pot clsi!ic dup) urm)torele criterii5
a6 )en$itatea a(arent*
pl%ci u)oare8 cu densitte prent) su( 08$0 -Ecm
3
C
pl%ci semi,rele8 cu densitte prent) Jntre 08$020880 -Ecm
3
C
pl%ci ,rele8 cu densitte prent) mi mre de 0880 -Ecm
3
C
b6 (ro#e)e.l )e fabri#a"ie
pl%ci presate perpendicular pe &e$e8 reli"te cu 4utorul unei prese clde cu pltne prlele8
prin plicre !orei de presre perpendiculr pe !eeC
pl%ci e'trudate8 o(inute prin plicre !orei de presre Jntr2o direcie prlel) cu supr!
pl)cii #i Jn sensul e>tinderii8 cre pot !i pline su cu mie"ul str)()tut de -oluriC
#6 gra).l &i %o).l )e (rel.#rare a $.(rafe"elor
pl%ci *rute8 cu supr!eele neprelucrte8 # cum re"ult) de l presreC
pl%ci )le&uite8 cu -rosime uni!orm) #i supr!ee plne8 o(inute prin #le!uireC
pl%ci &urniruite8 coperite pe un su m(ele p)ri cu !urnirC
pl%ci melaminate8 coperite pe un su m(ele !ee cu un !ilm de r)#in)
melmino!ormlde3idicC
pl%ci emailate8 coperite pe un pe su m(ele p)ri cu o pelicul) de emil cu uscre l cldC
Pl)cile melminte #i cele emilte mi sunt cunoscute #i su( numele de pl%ci +nno*iliate.
)6 %o).l )e trata%ent al a&#4iilor #are al#*t.ie$# $tr.#t.ra (l*#ii
pl%ci hidro&u,ate8 Jn c)ror ms) !ost introdus o dt) cu lintul #i un produs 3idro!u-C
pl%ci i,ni&u,ate Jn c)ror ms) !ost Jn-lo(t o dt) cu lintul #i un produs i-ni!u- su cre
printr2un trtment de supr!) de:enit -reu in!lm(ilC
pl%ci antisepti#ate Jn c)ror ms) !ost introdus o dt) cu lintul un produs ntiseptic
?!un-icid su insecticid@ su cre8 printr2un trtment de supr!)8 o(inut o protecie
Jmpotri: ciupercilor #i insectelor.
Pl)cile din #c3ii de lemn u -rosimi cuprinse Jntre $ #i *& mm8 ir lun-ime #i l)ime
:ri") Jntre 1830>1830 mm #i $100>1830 mm.
Pe (" spectului supr!eelor #i de!ectelor de supr!)8 pl)cile din #c3ii de lemn se
sorte") Jn trei clse de clitte5 A8 ,8 C.
Pl)cile din #c3ii de lemn sunt Jntre(uinte l !(ricre mo(ilei #i Jn construcii8 unde
sunt !olosite l perei8 u#i8 t:ne8 prdoseli8 c)ptu#eli interiore etc.
7l*#ile )in fibre )e le%n <7=L6 sunt pl)ci cu o -rosime mi mre de 18& mm8 !(ricte
din !i(re de lemn8 c)ror coe"iune primr) re"ult) din Jmpr)#tiere !i(relor #i din
propriet)ile de"i:e proprii8 Jn ele putLnd !i d)u-i lini #i lte mterile.
Pl)cile din !i(re de lemn se pot clsi!ic dup) urm)torele criterii5
a6 )en$itatea a(arent*
pl%ci nepresate din !i(re de lemn c)ror densitte prent) este de m>imum 08$0 -Ecm
3
#i
cre se Jmprt l rLndul lor Jn5
- pl%ci e'tramoi -e'traporoase/ c)ror densitte prent) este mi mic) de 0822 -Ecm
3
C
- pl%ci moi -poroase/ cu densitte prent) cuprins) Jntre 0822 08$0 -Ecm
3
C
pl%ci presate din !i(re de lemn8 c)ror densitte prent) este de m>im 08*& -Ecm
3
#i cre
u !ost preste l cld Jn timpul procesului de !(ricie. Pl)cile preste se Jmprt l rLndul lor
Jn5
- pl%ci semidure8 cu densitte prent) Jntre 08*& 088& -Ecm
3
C
- pl%ci dure8 c)ror densitte prent) este mi mre de 088& -Ecm
3
C
- pl%ci e'tradure8 cu densitte prent) mi mre de 088& -Ecm
3
8 dr cre sunt impre-nte
cu uleiuri sicti:e su trtte specil termic pentru Jm(un)t)ire crcteristicilor !i"ico2
mecnice.
b6 %aterial.l )e a)ao$ +nglobat +n %a$a fibrelor
pl%ci *ituminate8 nepreste8 cu densitte prent) de 082&08$0 -Ecm
3
8 cre u Jn-lo(t Jn
ms de !i(re o emulsie de (itumC
pl%ci antisepti#ate8 cre pot !i nepreste su preste8 cu supr! trtt) su :Lnd Jn ms
de !i(re un produs ntiseptic ?!un-icid su insecticid@C
pl%ci i,ni&u,ate8 preste su nepreste8 cre u trtt) supr! su Jn-lo(t) Jn ms de
!i(re o su(stn) i-ni!u-) pentru cre#te re"isten l prindere.
#6 %o).l )e (rel.#rare a $.(rafe"elor &i a$(e#t.l lor e;terior
pl%ci cu o &a$% neted%8 cre sunt preste #i u o !) neted)8 ir pe ! opus) pre"int) urmele
sitei de des3idrtreC
pl%ci cu am*ele &e$e netede8 o(inute prin presre l cld Jntre dou) pltne netede8 unui
co:or usct de !i(reC
pl%ci per&orate din !i(re de lemn o(inute din pl)ci e>trdure8 dure8 semidure su moi8
pre:)"ute cu -)uri str)punse reli"te Jn timpul procesului de !(ricie Jn :edere sporirii
cpcit)ii de (sor(ie sonor)C
pl%ci decorati0e din !i(re lemn8 o(inute din pl)ci dure #i semidure !iniste Jn cursul procesului
de !(ricie8 Jn :edere Jm(un)t)irii spectului e>terior prin plicre de !urnir8 emil8
melmin)8 pst) mecnic) etc. su prin presre pe mtrie specile. 'n !uncie de trtmentul
plict8 pl)cile decorti:e din !i(re de lemn port) urm)torele denumiri5
- pl%ci &urniruite8 cLnd sunt coperite cu !urnirC
- pl%ci emailate8 !iniste prin coperire cu o pelicul) de emil cu uscre l cldC
- pl%ci melaminate8 !iniste prin coperire cu !ilme melminice decorti:e su cu !ilme !enolice
#i melminiceC
- pl%ci canelate o(inute din !i(re nepreste pre:)"ute cu cneluri lon-itudinleC
- pl%ci ri&late o(inute din pl)ci dure su semidure8 cre u pe !) dun-i Jn relie! pe Jntre-
lun-ime pl)cii.
Pl)cile din !i(re de lemn u -rosime cuprins) Jntre 382+ mm8 ir lun-ime #i l)ime
:ri") Jntre 1830>1+00 mm #i &&00>1+00 mm.
'n !uncie de spectul supr!eei #i de!ectele dmise8 pl)cile din lemn se sorte") Jn trei
clse de clitte5 A8 ,8 C.
Pl)cile din !i(re de lemn u o lr-) Jntre(uinre l !(ricre mo(ilei #i Jn construcii unde
sunt !olosite l c)ptu#ire pereilor8 t:nelor8 c dle de prdosel) l decoriunile
interiore etc.
7RODUSE =NTE DN LE!N
T5%(l*ria. Produsele tLmpl)riei pentru construcii sunt5 !erestrele #i u#ile.
=ere$trele Jndeplinesc !unciuni multiple5 sc3im( de er8 i"olre termic) #i !onic)8
iluminre. P)rile componente le unei !erestre sunt tocul #i cerce:eu. Tocul este o rm)
lc)tuit) din montni #i tr:erse. /ontnii sunt elemente #e"te :erticl8 ir tr:ersele
sunt elementele ori"ontle. Tocul se !i>e") Jn "id)rie #i re rolul de susine prin intermediul
(lmlelor. Cerce:eu su cntul este cdrul Jn cre este !i>t -emul !erestrei. L
!(ricre !erestrelor se utili"e") c3ereste de r)#inose su de ste4r. ;erestrele se pot
clsi!ic dup) urm)torele criterii5
a6 %obilitatea #er#evelelor
!erestre cu cerce:ele !i>e
!erestre cu cerce:ele independente
!erestre cu cerce:ele cuplte
b6 $en$.l )e )e$#4i)ere al #er#evelelor
!erestre cu desc3idere spre e>terior
!erestre cu desc3idere spre interior
#6 %o).l )e a&e'are al #anat.rilor
!erestre simple
!erestre du(le
)6 n.%*r.l )e #anat.ri
!erestre Jntr2un cnt
!erestre Jn dou) cnturi
!erestre Jn trei cnturi
!erestre Jn ptru cnturi
Principlele crcteristici le !erestrelor sunt dimensiunile #i supr!. %c) dimensiunile
!erestrelor sunt importnte pentru mont48 preul cestor este determint de supr! lor.
%imensiunile !erestrelor sunt stndrdi"te. 'n)limile sunt cuprinse Jntre &8021$80 mm8 ir
l)ime di!er) Jn !uncie de num)rul de cnturiC st!el8 !erestrele Jntr2un cnt u l)imi
cuprinse Jntre &8$ #i +8$ mm8 cele Jn dou) cnturi Jntre 118$21&8$ mm8 cele Jn trei cnturi
Jntre 1++0 #i 23+0 mm8 ir cele Jn ptru cnturi Jntre 2**8 2980 mm.
U&ile sunt produse cre ser:esc Jn construciile ci:ile #i industrile l ccesul Jn Jnc)peri.
.lementele componente le unei u#i sunt5 !oi de u#)8 tocul #i per:"urile ?!i-. *.20@. ;oi
de u#) pote !i un pnou su o rm). Pnoul se e>ecut) din c3ereste de ste4r su de
r)#inose8 pnel8 PAL su rme plcte cu P;L su plc4. Rm u#ii este !ormt) din
montni #i tr:erse cu t)(lii din lemn msi:8 P;L su PAL. Tocul este !ormt din doi montni
#i dou) pr-uri. Per:"urile sunt e>ecutte din !ri"e #i #ipci.
Sortimentul de u#i pote !i -rupt dup) urm)torele criterii5
a6 )e$tina"ie
u#i de interior
u#i de e>terior
u#i de (lcon
b6 )ire#"ia )e )e$#4i)ere
u#i cu desc3idere pe stLn-
u#i cu desc3idere pe drept
#6 $en$.l )e )e$#4i)ere
u#i o(i#nuite8 cu desc3idere Jntr2un sin-ur sens ?spre interior@
u#i (tnte8 cu desc3idere Jn m(ele sensuri ?tLt spre interior cLt #i spre e>terior@
)6 (o$ibilitatea )e il.%inare a +n#*(erii
u#i pline
u#i cu -emuri
e6 %o).l )e e;e#."ie a foii )e .&*
u#i cu t)(lii
u#i cu pnouri
Principlele crcteristici le u#ilor sunt dimensiunile #i supr! cestor.