Sunteți pe pagina 1din 8

Educarea vorbirii: obtinerea sunetului S, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI S:
Distanta intre dinti este de 1-2 mm ( cu batul de chibrit ).
Buzele sunt trase ca pentru zambet, intinse lateral.
Limba sprijina varful in dosul incisivilor inferiori, formand un jgheab prin care se scurge aerul expirat.
Odata realizata aceasta pozitie, aerul suflat este simtit pe dosul palmei ca fiind rec
TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo, foarte
bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se afla departe de a pronunta corect !
Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe saptamani. Copilul singur v-a spune
progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!
Etapa 1.
Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului (limba, buze), exercitii de
auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de catre copil. Astfel copilul va sti asociatia
grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa, acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul
pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al
castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)
Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin confectionarea unei
barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia suflului de aer: central, stanga,
dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, e
Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul asupra directiei si pozitiei limbii. Acest lucru se
realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca limba in cerul gurii, apoi la dinti,
alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca miscarea limbii sale.
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea
sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face- ; arpele- ssss; albina- bazzz, bazzz
; vantul- vajjj, vajjj; anarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronuntarea unor silabe paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.
Etapa 2.
Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul, este capabila cu
ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta
pentru emisia sunetului. Dintii apropiati (1-2mm), limba in spatele incisivilor inferiori, buzele sunt trase ca pentru zambet,
suflul aerului iese puternic. Se cere copilului prin imitatie in fata oglinzii sa repete.
Daca prin modelul imitatiei copilul nu poate pronunta sunetul S, se poate folosi cu succes un betisor de chibrit, tinut central,
asemeni unei tigari, sub care limba sta in momentul emiterii sunetului. Astfel se realizeaza santul pe centrul limbii pe unde
suflul de aer paraseste cavitatea, dintii au distanta departat de1-2 mm, buzele sunt trase ca pentru zambet. Este importanta
obtinerea sunetului cat mai corecta, intrucat dupa etapa de consolidare sunetul se va automatiza (va intra in reflex).
Etapa 3.
Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie trebuie facute in soapta ,
urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.
Introducerea sunetului in silabe:
silabe directe ( sa, se, si, so , su, s)
logatomi ( asa, ase, asi, aso, ese, eso, esu, isi, iso, isu, osa, ose, osu, osi, usa, use, uso)
silebe cu sens/ fara ( sac, sad, sap, soc, sec, sed, sef, set, sic, sie, sit)
Introducerea sunetului in cuvinte:
sunetul in pozitie intervocalica (casa, case, coase, cusut, dosar, dosit, masa, mese, pusa, vase)
sunetul in pozitie initiala ( scop, spic, stat, stare, Stana, Stanca, stadion, staniol, stele, stomatolog, student, scandura,
scorbura, scuturat, sfios, spartura, spaniol)
sunetul in pozitie mediana (baston, basca, castel, castan, costum, Costel, destul, distrat, disparut, masca, casca, pesmet,
aspirina, istorie, mistret)
sunetul in pozitie finala ( muls, fals, vals, uns, plans, sens).
Diferentierea sunetelor:
la nivelul silabelor ( sa-za, se-ze, si-zi, so-zo, su-zu, asa-aza, ses-zez, sos-zoz, sis-ziz )
la nivelul cuvintelor ( sare-zare, seu-zeu, seama-zeama, sile-zile, vase-vaze, scoala- coala, dus-du , soc- oc, las-la )
Etapa 4.
Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei pozitii: initiala, mediana,
finala.
Sanda suie sus pe scara . Sicu sta singur langa masa. Sticla s-a spart. Supa s-a racit. Scandura scartie sub pasul sau. Mistretul
cel gras sta cu nasul sus. Peste doua zile vine Sile. Sanda sare pana-n zare.
Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "s" la inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin
repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului(va intra in reflex).


Educarea vorbirii: obtinerea sunetului , modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI :
Buzele sunt rotunjite.
Limba este in forma de cupa, mariginile fiind apropiate de molarii superiori.
Concentrarea suflului de aer.
Sesizarea cu dosul palmei, a aerului cald la emisia sunetului.

TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo,
foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se afla departe de a pronunta corect !
Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe saptamani. Copilul singur v-a
spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!
Etapa 1.
Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului (limba,
buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de catre
copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa, acolo
unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca
si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)
Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin
confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia
suflului de aer: central, stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.
Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul asupra directiei si pozitiei limbii.
Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca limba
in cerul gurii, apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca miscarea limbii sale.
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple si in
cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face- ;
arpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; anarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronuntarea unor silabe
paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.
Etapa 2.
Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul,
este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se
explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Limba tinuta cupa cu varful spre incisivii superiori, suflul de aer
puternic, buzele rotunjite, aerul este simtit cu dosul palmei ca fiind cald. Se cere copilului prin imitatie in fata
oglinzii sa repete.
Etapa 3.
Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie trebuie
facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se foloseasca
vocea din ce in ce mai puternica.
Introducerea sunetului in silabe:
silabe directe (a, e, i, o , u, )
logatomi ( aa, ae, ai, ao, ee, eo, eu, ii, io, iu, oa, oe, ou, oi, ua, ue, uo)
silabe cu sens/ fara ( ac, ad, ap, oc, ec, ed, ef, et,ic, ie, it)
Introducerea sunetului in cuvinte:
sunetul in pozitie initiala ( al, ah, ale, ade, alupa, alau, ampanie, apca, erif, ina, irag, ifonier, ort,
uvita, urubelnita)
sunetul in pozitie mediana (ua, aa, manua, papua, maina, viina, camaa, rou, mou, atept, mica, puca
)
sunetul in pozitie finala ( ca, na, mo, coco, du, tufi, palo, lene, uria ).
Diferentierea sunetelor:
la nivelul silabelor ( sa-a, se-e, si-i, so-o, su-u, asa-aa, ses-e, sos-o, sis-i )
la nivelul cuvintelor ( sare-are, seu-eu, seama-eama, sile-zile, vase-vaze, scoala- coala, dus-du, soc- oc,
las-la )
Etapa 4.
Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei pozitii: initiala,
mediana, finala.
arpele erpuieste in tufi. apte colari i apte potai ateapta maina. Buteanul este de la un viin. In
gradina sunt caii i viini.
Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "" la inceput, la mijloc si la final de
cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului(va intra in reflex).


Educarea vorbirii: obtinerea sunetului C, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI C:
Buzele si dintii se deschid cat o cere vocala dupa "c"
Varful limbii este plasat jos, atingand palatul (retras la o distanta de 4-5 mm fata de radacina incisivilor inferiori)


TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo,
foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se afla departe de a pronunta corect !
Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe saptamani. Copilul singur v-a
spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!
Etapa 1.
Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului (limba,
buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de catre
copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa, acolo
unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca
si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)
Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin
confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia
suflului de aer: central, stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.
Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul asupra directiei si pozitiei
limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca
limba in cerul gurii, apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca miscarea limbii
sale.
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple
si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face-
; arpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; anarul- jjjjjjjj, ,jjjjjjj.

Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect
sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice
om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Pentru invatarea sunetului este necesara perceperea pe
cale tactila prin asezarea palmei copilului, pe laringele celui care pronunta Z si pe propiul laringe.

Etapa 3. Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie
trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se
foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.
Introducerea sunetului in silabe:
o silabe directe (ca, co , cu, c)
o logatomi ( aca, aco, eco, ico, icu, oca, ocu, uca, uco)
o silabe cu sens/ fara ( ac, zac, cap, coc, zec, sec )
Introducerea sunetului in cuvinte:
o sunetul in pozitie initiala ( cale, casa, cusca, caine, coltar, coliba, cal, colina, corect, cuvant, etc)
o sunetul in pozitie mediana (vaca, paca, faza, buza, vizita, cozonac, poezie, azi, amiaza, buzunar,
mazare, paznic, zmeura, zvon, zguduit, zburda, etc)
o sunetul in pozitie finala (iaz, necaz, ovaz, acuz, aragaz, orez, miez, autobuz, etc.)
Diferentierea sunetelor:
o la nivelul cuvintelor ( sare-zare, sac-zac, seama-zeama, sale-zale, ser-zer, seu-zeu, pasa-paza,
oase-oaze, vase- vaze, rasa-raza, varsa-varza)

Etapa 4. Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei
pozitii: initiala, mediana, finala.






Educarea vorbirii: obtinerea sunetului Z, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI Z:
Emiterea sunetului Z este identica cu emiterea sunetului S, diferenta este data de sonorizarea prin vibratiile
laringelui.
Pentru invatarea sunetului este necesara perceperea pe cale tactila prin asezarea palmei copilului, pe laringele
celui care pronunta Z si pe propiul laringe.
TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo,
foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se afla departe de a pronunta corect !
Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe saptamani. Copilul singur v-a
spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!
Etapa 1. Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului
(limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de
catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa,
acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun
copilul urca si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)
Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin
confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia
suflului de aer: central, stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.
Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul asupra directiei si pozitiei
limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca
limba in cerul gurii, apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca miscarea limbii
sale.
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple
si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face-
; arpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; anarul- jjjjjjjj, ,jjjjjjj.
Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect
sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice
om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Pentru invatarea sunetului este necesara perceperea pe
cale tactila prin asezarea palmei copilului, pe laringele celui care pronunta Z si pe propiul laringe.
Etapa 3. Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie
trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se
foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.
Introducerea sunetului in silabe:
o silabe directe (za, ze, zi, zo , zu, z )
o logatomi ( aza, aze, azi, azo, eze, ezo, ezu, izi, izo, izu, oza, oze, ozu, ozi, uza, uze, uzo)
o silebe cu sens/ fara ( zac, zad, zap, zoc, zec, zed, zef, zet, zic, zie, zit)
Introducerea sunetului in cuvinte:
o sunetul in pozitie initiala ( zale, zar, zahar, zeu, zel, zana, zaduf, zid, ziar, zugrav, zambet, zidar,
zodie, zebra, etc)
o sunetul in pozitie mediana (vaza, paza, faza, buza, vizita, cozonac, poezie, azi, amiaza, buzunar,
mazare, paznic, zmeura, zvon, zguduit, zburda, etc)
o sunetul in pozitie finala (iaz, necaz, ovaz, acuz, aragaz, orez, miez, autobuz, etc.)
Diferentierea sunetelor:
o la nivelul cuvintelor ( sare-zare, sac-zac, seama-zeama, sale-zale, ser-zer, seu-zeu, pasa-paza,
oase-oaze, vase- vaze, rasa-raza, varsa-varza)
Etapa 4. Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei
pozitii: initiala, mediana, finala.
Sanziana schiaza prin zapada subtire seara. Astazi este ziua Janei. Cosmin deseneaza o zebra zambitoare.
Azorel, plin de zapada, a intrat in casa sa se incalzeasca la soba.
Poezie:
Pisicuta, pis, pis, pis
Te-am visat azi-noapte-n vis.
Te spalam, te pieptanam
Funda rosie-ti puneam.
Insa tu te-ai suparat.
Si pe maini m-ai zgariat.
Pot fi alcatuie scurte texte si poezii in care se utilizeaza frecvent sunetul "z" la inceput, la mijloc si la final de
cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului (va intra in reflex).
Educarea vorbirii: obtinerea sunetului J, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI J:
Buzele sunt rotunjte, incordate.
Limba vibreaza la nivelul incisivilor superiori
Coardele vocale vibreaza, fapt ce poate fi usor sesizat.
Aerul este suflat cu putere, mana copilului fiind pe gatul celui care pronunta sunetul "j" sesizand vibratiile pana
cand poate face singur trecerea de la "" la vibrarea sunetului "j"
TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo,
foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se afla departe de a pronunta corect !
Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe saptamani. Copilul singur v-a
spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!
Etapa 1. Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului
(limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de
catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa,
acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun
copilul urca si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)
Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin
confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia
suflului de aer: central, stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.
Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul asupra directiei si pozitiei
limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca
limba in cerul gurii, apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca miscarea limbii
sale.
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple
si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face-
; arpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; anarul- jjjjjjjj, ,jjjjjjj.

Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect
sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice
om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Aerul este suflat cu putere, mana copilului fiind pe gatul
celui care pronunta sunetul "j" sesizand vibratiile pana cand poate face singur trecerea de la "" la vibrarea
sunetului "j"
Etapa 3. Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie
trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se
foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.
Introducerea sunetului in silabe:
o silabe directe (ja, je, ji, jo , ju, j )
o logatomi ( aja, aje, aji, ajo, eje, ejo, eju, iji, ijo, iju, oja, oje, oju, oji, uja, uje, ujo)
o silabe cu sens/ fara ( jac, jad, jap, joc, jec, jed, jef, jet, jic, jie, jit)
Introducerea sunetului in cuvinte:
o sunetul in pozitie initiala ( jar, jale, jacheta, joc, jos, joben, jeleu, jeton, joi, Joiana, Jeni, jucarie,
jumatate, jucaus, jder, etc)
o sunetul in pozitie mediana (ajun, ajuns, ajutor, cojoc, coaja, ingrijit, prajina, prajitura etc)
o sunetul in pozitie finala ( garaj, rodaj, pavaj, colaj, ambalaj, avantaj, etaj etc.)
Diferentierea sunetelor:
o la nivelul silabelor ( ja-za, je-ze, ji-zi, jo-zo, ju-zu)
o la nivelul cuvintelor ( ale-jale, oc-joc, ir-jir, ura-jura, apca-japca, prait-prajit,
Etapa 4. Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei
pozitii: initiala, mediana, finala.
Jana se joaca cu multe jucarii. Bujor a mancat jumatate din prajitura. Cartile sunt pe etajera. Jana are un cojoc
nou.
Poezie:
Am atatea jucarele
Bucuros ma joc cu ele!
Jana, nu-si gaseste loc,
Eu cu cine sa ma joc ?
Pot fi alcatuie scurte texte si poezii in care se utilizeaza frecvent sunetul "j" la inceput, la mijloc si la final de
cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului (va intra in reflex)

Educarea vorbirii: obtinerea sunetului T, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI T:
Buzele sunt rotunjite.
Limba este in forma de cupa, mariginile fiind apropiate de molarii superiori.
Concentrarea suflului de aer.
Sesizarea cu dosul palmei, a aerului cald la emisia sunetului.
TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo,
foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se afla departe de a pronunta corect !
Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe saptamani. Copilul singur v-a
spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!
Etapa 1. Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului
(limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de
catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa,
acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun
copilul urca si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)
Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin
confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia
suflului de aer: central, stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.
Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul asupra directiei si pozitiei
limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca
limba in cerul gurii, apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca miscarea limbii
sale.
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple
si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face-
; arpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; anarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronuntarea unor
silabe paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.
Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect
sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice
om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Limba tinuta cupa cu varful spre incisivii superiori, suflul
de aer puternic, buzele rotunjite, aerul este simtit cu dosul palmei ca fiind cald. Se cere copilului prin imitatie in
fata oglinzii sa repete.
Etapa 3. Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie
trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se
foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.
Introducerea sunetului in silabe:
o silabe directe (a, e, i, o , u, )
o logatomi ( aa, ae, ai, ao, ee, eo, eu, ii, io, iu, oa, oe, ou, oi, ua, ue, uo)
o silebe cu sens/ fara ( ac, ad, ap, oc, ec, ed, ef, et,ic, ie, it)
Introducerea sunetului in cuvinte:
o sunetul in pozitie initiala ( al, ah, ale, ade, alupa, alau, ampanie, apca, erif, ina, irag,
ifonier, ort, uvita, urubelnita)
o sunetul in pozitie mediana (ua, aa, manua, papua, maina, viina, camaa, rou, mou,
atept, mica, puca )
o sunetul in pozitie finala ( ca, na, mo, coco, du, tufi, palo, lene, uria ).
Diferentierea sunetelor:
o la nivelul silabelor ( sa-a, se-e, si-i, so-o, su-u, asa-aa, ses-e, sos-o, sis-i )
o la nivelul cuvintelor ( sare-are, seu-eu, seama-eama, sile-zile, vase-vaze, scoala- coala, dus-
du, soc- oc, las-la )

Etapa 4. Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei
pozitii: initiala, mediana, finala.
arpele erpuieste in tufi. apte colari i apte potai ateapta maina. Buteanul este de la un viin. In
gradina sunt caii i viini.
Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "" la inceput, la mijloc si la final de
cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului(va intra in reflex).


Educarea vorbirii: obtinerea sunetului , modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI :
Limba este plasata cu varful in spatele incisivilor superiori.
Aerul trece explosiv si nu continuu.
Dintii putin departati (3mm).
Aerul este impins puternic,si iese prin santul median al limbii, fiind perceput cu dosul palmei ca fiind rece.


TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo,
foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se afla departe de a pronunta corect !
Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe saptamani. Copilul singur v-a
spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!

Etapa 1. Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului
(limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de
catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa,
acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun
copilul urca si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)
Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin
confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia
suflului de aer: central, stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.
Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul asupra directiei si pozitiei
limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca
limba in cerul gurii, apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca miscarea limbii
sale.
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple
si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face-
; arpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; anarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronuntarea unor
silabe paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.

Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect
sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice
om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Limba tinuta la baza incisivilor superiori, santul median
format, aeerul suflat cu putere. Se poate face trecerea cu limba de la pronuntia lui t catre s mai lung tsssss si din
ce in ce mai repede (tssss, tssss, tssss). Educarea acestui sunet se face numai dupa ce copilul poate pronunta
corect sunetele s si t, fiind combinarea dintre acestea doua.

Etapa 3. Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie
trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se
foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.
Introducerea sunetului in silabe:
o silabe directe (a, e, i, o , u, )
o logatomi ( aa, ae, ai, ao, ee, eo, eu, ii, io, iu, oa, oe, ou, oi, ua, ue, uo)
o silabe cu sens/ fara ( ac, ad, ap, oc, ec, ed, ef, et,ic, ie, it)
Introducerea sunetului in cuvinte:
o sunetul in pozitie initiala ( ap, ar, ara, tambal, elina, eava, ipa, ine, inta, opaie, up, op.)
o sunetul in pozitie mediana (aa, faa, cael, ingheata, cuit, invaa, gheaa, veveria )
o sunetul in pozitie finala ( ba, mo, ho, la, calu, cote, dragu ).
Diferentierea sunetelor:
o la nivelul silabelor ( sa-ta-a, se-e, si-i, so-o, su-u, asa-aa, ses-e, sis-i )
o la nivelul cuvintelor ( ese, esatoare, estos, estoasa, spunei, iste, ascuit, subire, mistre )

Etapa 4. Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei
pozitii: initiala, mediana, finala.
esatoarea ese panza subtire. Mistreul este un animal salbatic. Broasca estoasa traieste o suta de ani. Cei
muli sunt cumini. Veveria suie sus castane cu epi.
Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "" la inceput, la mijloc si la final de
cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului(va intra in reflex).