Sunteți pe pagina 1din 3

PETROLUL SI CARBUNII

Petrolu brut, numit si titei, este un combustibil fosil, de natura organica, cunoscut si folosit inca din
antichitate. Produsele obtinute prin prelucrarea petrolului brut au devenit indispensabile societatii
moderne; petrolul brut este considerat la fel de valoros ca si aurul, de aceea a fost numit aurul negru.
Formarea si extractia petrolului. Petrolul brut s-a transformat in urma cu milioane de ani si este rezultatul
transformarilor chimice si fizice ale amestecului de mal (resturi vegetale si animale) existent pe fundul marilor si
oceanelor. Acumularea continua de sedimente a scufundat in subsolul pamantului, la o adancime de aproximativ
!m, malul bogat in materii organice, numit namol sapropelic.
"ub actiunea presiunii si a temperaturii namolul s-a transformat in roca (numita roca primara), iar materia
organica (descompusa de bacterii anaerobe) intr-un amestec de petrol brut, apa si gaze. "ub actiunea gazelor,
petrolul brut migreaza de la o roca la alta si se acumuleaza, doar in cele impermeabile, ca intr-un recipient perfect
etans, numit zacamant (sau o punga de petrol).
#nchis ermetic in zacamant, amestecul de gaze creeaza o presiune foarte mare in acest sistem si face posibila
extractia petrolului brut fie prin eruptia naturala pe baza presiunii proprii a zacamantului, fie prin extractia
mecanica prin pompare. $ompozitia petrolului Petrolul brut este un amestec complex a carui compozitie difera de
la un zacamant la altu.Principalele clase de compusi care se gasesc in orice zacamant de petrol brut sunt%
hidrocarburile (alcani, cicloalcani si arene), compusii organici cu oxigen, azot sau sulf si unele metale (vanadiu,
molibden, nichel).
Proprietatile fizice ale petrolului sunt determinate de compozitia sa. &ste un lichid vascos, a carui culoare variaza
de la galben pana la negru, cu miros caracteristic; este insolubil in apa. Petrolul- sursa de materii prime si
produse finite Petrolul brut este extras din zacamant si este transportat pe cai feroviare sau navala (cu vapoare
numite tancuri petroliere) spre rafinarii, unde in instalatii speciale este separat in componente, adica este rafinat.
Procedeul care sta la baza rafinarii este distilarea.
'istilarea este procedeul fizic de separare a componentelor amestecurilor de lichide miscibile; consta in
incalzirea, la fierbere, a amestecului de lichide si condensarea vaporilor in dispozitive, numite condensatoare
(refrigerente).'eoarece in urma distilarii petrolului brut se obtin amestecuri de hidrocarburi saturate, cu puncte de
fierbere apropiate, numite fractii, operatia se numeste distilare fractionata. &a se face industrial in coloane de
distilare fractionala. $omponentele rezultate in urma distilarii fractionate la presiune atmosferica, a petrolului brut,
sunt%
- fractia $(-$) , numita gaze usoare, este folosita atat ca materie prima in petrochimie cat si ca gaz combustibil;
- fractiile% $*-$+, numita eter de petrol si respectiv $+ ,$-, numita solvent nafta usoara sunt folosite ca solventi;
de asemenea, fractia nafta usoara este principalul constituent al benzinei, de aceea se mai numeste si benzina
usoara;
- fractia $+-$(., numita nafta constituie materia prima atat pentru obtinerea benzinelor (se mai numeste si
benzina grea), cat si in petrochimie;
- fractia $((-$(*, numita cherosen sau petrol lampant, este folosita drept carburant in turboreactoare (pentru
avioane), dar si pentru incalzirea locuintelor;
- fractia $(/-$/., numita motorina este folosita drept carburant in motoarele 'iesel; - fractia 0 $/., se numeste
reziduu atmosferic si este rezidiul solid ramas dupa distilarea petrolului brut; este materie prima% in urma distilari
la presiunea scazuta a reziduului atmosferic se obtin% lubrifianti si pacura, iar ca reziduu, asfaltul. $himizarea
petrolului Fractiile principale obtinute in urma distilarii pot fi folosite ca atare sau pot fi supuse unor procedee de
rafinare avansata, cu scopul de a obtine produse noi.
Prelucrarea petrolului se mai numeste chimizare. $himizarea petrolului se poate face prin% - procedee fizice%
distilarea sub presiune si distilarea sub vid; - procedee chimice% cracare catalitica, la 1)).$; cracare la
temperatura ridicata (12..$); reformare catalitica. $u exceptia fractiei 0$/., toate celelalte fractii petroliere sunt
transformate in benzine de calitate superioara. 3oate fractiile petroliere sunt transformate in compusi care sunt la
randul lor materii prime pentru diferite ramuri industriale (vezi fig. /. (/*).
PETROLUL PREZENTARE GENERALA
Petrolul - prezentare generala
Petrolul brut (numit si titei) este un produs de natura organica , care se gaseste in pamant , formand
zacaminte . &l este un lichid vascos , a carui culoare variaza de la galben-verde pana la negru , avand
reflexe colorate diferit . 4irosul petrolului este caracteristic. 'ensitatea lui este cuprinsa intre .,-*. si
.,5-. . Petrolul nu este solubil in apa .
Formarea petrolului . 'intre diferitele teorii asupra formarii petrolului , teoria originii organice este cea mai
acceptata . $onform acestei teorii , petrolul s-a format din malul rezultat din resturi de plante si animale inferioare
din apele marilor (plancton) , care , prin depunere la mare adancime in fundul apelor , in decurs de milioane de
ani , a suferit procese de descompunere si transformare . Aceste procese s-au produs in absenta de aer si sub
influenta caldurii terestre , a presiunii ridicate si , probabil , a unor bacterii anaerobe . 6ol important se pare ca
revine si malului mineral drept catalizator al unor procese chimice de transformare a grasimilor .
4alul negru unsuros de pe fundul apelor statatoare , format din materii organice in putrefactie si din mal mineral ,
se numeste sapropel .&l constituie primul stadiu de transformare a substantelor organice , care are loc in timpul
sedimentarii si sta la baza formarii bitumului in etapa urmatoare mai lunga cand se produc transformari
biochimice si geochimice .
Formarea zacamintelor de petrol are loc ulterior , in urma unor procese de migratie si acumulare prin care au luat
nastere concentratii mari de petrol in sectoare relativ mici din scoarta pamantului. Petrolul se gaseste in
zacaminte primare sau in zacaminte secundare , in care el a patruns prin migrare din zacaminte primare sub
actiunea presiunii gazelor . (6ocile de inmagazinare , cum sunt calcarul , gresia , dolomitul , marnele si nisipul au
totdeauna pori si fisuri) .
'upa patrunderea in roca rezervor , petrolul poate sa se separe de apa si de gazele care il insotesc , formand trei
straturi distincte , el asezandu-se in acelasi rezervor , sub gaze si deasupra apei.#n zacamant , petrolul se
gaseste sub presiune din cauza hidrocarburilor gazoase dizolvate .3ara noastra este bogata in petrol.Principalele
noastre zacaminte de petrol se gasesc in 7ltenia (la 3g.8iu) , 4untenia (campul petrolifer 'ambovita-Prahova si
cel din Pitesti) , 4oldova(zona petrolifera 9acau) . #n prezent se continua cercetarile in vederea descoperirii altor
zacaminte de petrol , prin a caror exploatare rationala industria noastra petroliera sa ia o dezvoltare crescanda .
&xploatarea petrolului . Petrolul se extrage din zacaminte prin sonde. "aparea sondelor se face prin metode mai
vechi de izbire , sau prin metode mai noi de fora: rotativ . $a metode de extractie se cunosc % eruptia naturala ,
eruptia fortata si extractia mecanica (pompare) .
&ruptia naturala se produce cand presiunea titeiului in zacamant este suficient de mare ca sa-l ridice prin sonda ,
pana la suprafata . $and presiunea in zacamant nu este suficient de mare , atunci ridicarea petrolului la suprafata
este a:utata prin introducere de aer sau gaze comprimate pana in zacamant . $u toate acestea , la un moment
dat , zacamantul de petrol trebuie sa fie exploatat prin pompare . 4ulte zacaminte , chiar de la inceput , nu au
presiune suficienta pentru o eruptie naturala sau a:utata si deci trebuie exploatate prin pompare .
$ompozitia petrolului . Petrolul este un amestec de hidrocarburi (hidrocarburi gazoase si solide dizolvate in
hidrocarburi lichide) , care mai contine si alti diferiti compusi , in proportii mici , ca de exmplu % compusi cu
oxigen , compusi cu sulf , compusi cu azot si diferite substante minerale. ;efiind o substanta unitara , petrolul brut
nu are punct de fierbere constant .
PETROLUL SI GAZELE NATURALE
Petrolul si <azele ;aturale
#n ultimii ani s-a redus considerabil volumul schimbului de marfuri ruso-roman. #n galantarele din 6usia
nu se mai vad produse romanesti, iar balanta relatiilor de comert exterior nu inclina in favoarea
6omaniei. "i totusi, 6omania are nevoie ca si mai inainte de agentii energetici ai 6usiei, iar 6usia este
interesata de produsele traditionale ale exportului romanesc. =n exemplu incura:ator pentru inviorarea
relatiilor il constituie participarea 6usiei la procesul de privatizare din 6omania.
$oncernul rusesc >=?7#> a preluat *( la suta din actiunile marii rafinarii P&3673&>, de la Ploiesti. =zina
lucreaza acum cu petrol rusesc, au fost pastrate locurile de munca, >=?7#> s-a anga:at sa achizitioneze in
fiecare an pentru intreprinderile ei utila:e romanesti de prelucrare a titeiului in valoare de (. milioane de dolari. 'e
>=?7#> sunt legate si calculele 6omaniei privind transportul petrolului din 4area $aspica, prin portul $onstanta,
catre vestul &uropei. &ste in curs de realizare cooperarea intre <A@P674 din 6usia, 674<A@ din 6omania si
$ompania americana <7AA6' &;&6<B, in scopul sporirii capacitatii de transport al gazelor naturale prin
6omania.
Ambele parti lucreaza la o serie de alte proiecte reciproc avanta:oase in cadrul $omisiei mixte de colaborare
economica si tehnico-stiintifica. #nteresele obiective de buna vecinatate si colaborare economica isi pastreaza
importanta lor - considera 4oscova. Acest lucru este inteles si in 6omania. Cn secolul DD Entreaga industrie Fi
civilizaGie s-au bazat pe energia furnizatH de petrol. 6ezervele de GiGei au dus EnsH Fi la conflicte internaGionale, iar
utilizarea lui a cauzat poluare Fi daune mediului Encon:urHtor. 3iteiul sau petrolul brut constituie una dintre
principalele bogatii naturale ale tarii noastre. @acaminte mari de de titei se gasesc in :udetele% 9acau, Prahova,
Arges si <or:
'e altfel, trebuie sa amintim ca 6omania este o tara cu o traditie de netagaduit in domeniul petrolului si al gazelor,
inscriindu-se, multa vreme, in elita producatorilor si exportatorilor mondiali de titei si utila:e petroliere. #n acelasi
context, sa nu uitam ca 3imisoara a fost primul oras european care s-a bucurat de iluminatul cu gaz natural. Cn
comparaGie cu minereul de fier, aur, argint sau sare, pentru care existH referiri celebre cum e cea a lui Ierodot,
mHrturiile despre petrol sunt mult mai sHrace, urmare Fi a utilizHrii lui la scarH mai redusH. Cn fapt, chiar Fi la
Enceputul secolului al D#D-lea, cJnd codicele lui $aragea Fi $olimachi scuteau de zeciuialH pHcurarii, petrolul avea
puGine EntrebuinGHri.
'in GiGei se extrHgea doar pHcura groasH, restul fiind considerat fHrH valoare. "e folosea doar la unsul osiilor, ca
medicament pentru bolile de plHmJni Fi de piele Fi, pe scarH redusH, la iluminatul convoaielor de care sau al unor
locuinGe boiereFti. 'istileria de GiGei (gHzHrie) realizatH de 3eodor 4ehedinGeanu, En (2*-, la 6Jfov lJngH PloieFti,
marcheazH Enceputul exploatHrii la nivel industrial a petrolului romJnesc, precum Fi etapa petrolului lampant.
'enumitH K>uminaL, gHzHria avea o capacitate de / -.. de tone pe an, obGinJnd la licitaGie iluminatul public al
capitalei. Cn statistica mondialH a anului (2*-, 6omJnia apare EnregistratH cu ( 5-- barili de GiGei (/-* de tone),
fiind En plus singura GarH din lume care figureazH cu o astfel de producGie pentru anii (2*- Fi (2*2 (".=.A. apar En
statistici abia En (2*5).
#ncH la Enceputul anului (2*-, la PloieFti intrH En funcGiune prima KFabricH de gazeL a lui 4arin 4ehedinGeanu,
prima atJt din 6omJnia, cJt Fi - la acea datH - din lume. $u lampantul obGinut aici, 9ucureFtiul Fi-a iluminat
strHzile, devenind primul oraF al lumii iluminat public cu acest produs. Petrolul bHnHGean apare mult mai tJrziu%
conform mHrturiilor unor octogenari autohtoni, rezultH cH EncH En timpul rHzboiului, En (5)), germanii sHpau puGuri
En zona de vest, pe aliniamentul 3eremia 4are, Malcani, $enad, ;Hdlac, 3urnu, rHmase EnsH neexploatate ca
urmare a situaGiei tulburi.