ISLAMISMUL

n primele decenii ale secolului al VII-lea, intensificarea procesului de destrmare

a relaiilor gentilice si de formare a claselor sociale a creat premizele apariiei statului arab n
aciunea de consacrare a societii, pe plan ideologic, si de accelerare a formrii statului
unificat prin unirea triburilor arabe un rol deosebit l-a a!ut ma"omedanismul sau islamismul
Apariia islamismului a fost pregtit de e#istena in credinele arabe preislamice,
a concepiei despre o zeitate principal $ Alla", ca si de influenta concepiilor mozaice si
cre%tine despre o zeitate unic &a"!e si 'umnezeu ns, islamismului $ a%a cum a aprut el in
Arabia $ a fost iniial o puternic reacie (mpotri!a politeismului pe de o parte, si a dominaiei
strine pe de alt parte A (nsemnat o radical reform religioas, dar si o trezire la !iata
istoric a unei populaii relati! srace 'e aceea s-au conturat dou elemente principale) unul
religios propriu-zis, considerat ca re!elaie, si unul uman, caracterizat prin dorina de eliberare
si de e#pansiune
n opinia musulmanilor, nu e#ist alt (ntemeietor al religiei islamice, dec*t
'umnezeu, care a restabilit raportul de ascultare, de supunere, e#istent intre om si 'umnezeu
(nc de la crearea omului, raport (n care 'umnezeu este Stp*nul, iar omul este supus $
musulman +otu%i, cei mai muli cercettori ai religiei islamice sunt de acord ca aceasta aluat
na%tere prin misiunea special a lui Ma"omed , apo#-./-0123, creatorul, sub forma unui
sistem coerent si unitar, a noii religii si propo!duitorul acesteia
Unul din obiecti!ele (nsemnate ale (n!turii lui Ma"omed a fost unirea triburilor
arabe, pentru a crei realizare, Ma"omed %i urma%ii si au (ndemnat la solidaritate (ntre
musulmani %i a urmrit s atenueze contradiciile sociale din societatea arab %i ne(nelegerile
dintre triburi Ace%tia au proclamat 4rzboiul sf*nt4 $ d5i"ad $(mpotri!a nemusulmanilor,
folosindu-l, ca o di!ersiune menit s abat masele srcite %i e#ploatate de la lupta social %i
ca un mi5loc de a uni toi arabii prin organizarea unor rzboaie de prad %i cucerire de mari
proporii
Impunerea islamismului nu s-a realizat (ns lesne La (nceput Ma"omed %i-a
c*%tigat adepi din r*ndurile populaiei srace din Mecca, ceea ce a trezit ostilitatea
aristocraiei %i negustorimii de aici, fapt pentru care Ma"omed %i adepii si au fost silii s se
retrag din Mecca %i s se refugieze la 6at"reb, localitate (n care a continuat propo!duirea
noii religii, bine primit, moti! pentru care 6at"reb %i-a sc"imbat numele in Medina, 47ra%ul
8rofetului4 $ Madinat- an-9abi :etragerea lui Ma"omed, ;egira, este considerata de
musulmani data de (nceput a erei lor $ <0 iulie 022
La Medina, ai crei locuitori erau nemulumii de rolul preponderent deinut de
Mecca, islamismul %i-a c*%tigat adepi tot mai numero%i, aici (nc"eg*ndu-se o puternic
comunitate musulman Musulmanilor din Medina li s-au adugat %i triburi de beduini din
de%ert, tentai de perspecti!a rzboiului de prad 'up o serie de ciocniri armate, musulmanii
%i locuitorii din Mecca au a5uns la o (nelegere , a01/ 3, (n urma creia, locuitorii din Mecca
au trecut la islamism In sc"imb, Mecca a fost recunoscuta ca ora% sf*nt al musulmanilor, iar
templul =aaba ca sanctuar al islamismului Acest fapt a a!ut un mare efect politic %i religios,
care a grbit procesul de unire a triburilor arabe, %i de adoptare a islamismului, astfel (nc*t, la
moartea lui Ma"omed, (n anul 012, aproape (ntreaga 8eninsul Arabic era unificat politic si
religios
>timologic cu!*ntul 4islam4 deri! din rdcina salama, care (nseamn supunere,
termen ce a determinat %i formarea cu!*ntului moslem sau muslin, adic 4cel care a primit
Islamul4 ?orma persan a termenului este redat prin musalman, iar cea turca prin musulman,
(nsemn*nd 4supus lui 'umnezeu4 Astfel, religia islamic, este prin definiie 4religia
supunerii4 necondiionate fat de Alla"
Un alt sens al cu!*ntului 4 islam4 este dat de faptul c Islamul se dore%te a fi o religie a
4reconcilierii4 cu 'umnezeu (n tradiia monoteist semitic a lui Abra"am, tradiie e#pus,
dar 4falsificat4 de ctre predecesorii si, e!rei si cre%tini 8entru Ma"omed, noua religie !ine
totodat s 4pecetluiasc4 mesa5ul precedentelor dou religii $ iudaismul si cre%tinismul - , si
s dea arabilor un profet %i o carte care a pogor*t direct deasupra lui) =oranul
Islamismul, ca %i cre%tinismul, este o religie cu caracter uni!ersalist@ de%i geografia sa
include toate continentele, islamul este (nainte de toate o realitate asiatic, arabii fiind
minoritari printre musulmani :eferitor la caracterul uni!ersalist al religiei, =oranul $ care
modereaz forma mentis %i comportamentul tuturor musulmanilor $ afirm unitatea
fundamental a neamului omenesc) toi oamenii au o natur identic creat de 'umnezeu
,VII, <.<3 n acest sens, o tradiie, "adit, spune c 4toi oamenii sunt egali, ca dinii din
pieptenele estorului@ nici o deosebire nu este (ntre un alb %i un negru, (ntre un arab %i un
nearab, dec*t (n msura (n care ei se tem de 'umnezeu 4
'ogma fundamental a islamismului este unicitatea absolut a lui 'umnezeu $ taA"id,
(mpreun cu misiunea profeilor %i cu &udecata de Apoi Islamismul proclam c fiin umana
este druit cu liberul arbitru necesar pentru a se supune sau pentru a nu se supune
comandamentelor dumnezeie%ti, (n faa crora se gse%te singur, fr un cler intermediar (ntre
el si 'umnezeu
>#ist dou surse importante de informare (n ceea ce pri!e%te seriat-ul ,iz!oare de
credin3 profetului Ma"omed) =oranul si ;adit"-ul =oranul este o creaie di!in %i fiecare
cu!*nt al su aparine lui Alla", iar ;adit"-ul este o colecie a spuselor lui Mo"amed cu
diferite prile5uri si de asemenea consemnri pri!ind obiceiurile profetului Spusele %i
obiceiurile profetului au fost consemnate %i prelucrate de ctre unele personaliti ale
islamului In acest sens crile elaborate de ctre imamii Muslim, +imiza, >bu 'auud, 9esea
si >bnu Mage Un al treilea iz!or de credin (l constituie Igma si conine referiri la te#tele
mai noi care nu se gsesc (n =oran sau ;adit"
:enumitul specialist Maurice BaudefroC 'emombCnes considera ca 4islamismul este un
sincretism4 ntr-ade!ar, doctrina islamica, este un amestec de elemente religioase, diferite ca
pro!eniena %i factur, cele mai multe dintre ele fiind luate de ctre Ma"omed din iudaism, din
Diblie si din +almud, altele din cre%tinism, din tradiia per%ilor %i din !ec"ile tradiii ale
arabilor
+eologia ma"omedana este rezumat (n dou formule, dintre care una foarte scurt,
S"a"ada, format din iniialele cu!intelor care compun cunoscuta formula 4nu este 'umnezeu
afara de Alla", si Ma"omed este profetul su4, iar cealalt constituie o ade!rat mrturisire
de credin a islamismului, a crei redactare, i-a fost atribuit lui Ma"omed, dar care (n
realitate s-a format pe parcursul unei lungi perioade de timp si afirma credina (n 'umnezeu,
(ngeri, profei, cri sfinte %i !iaa !iitoare, %i (ntr-o msur mai mic, cre%tine $>!ang"eliile
apocrife
'ogma sa fundamental este afirmarea monoteismului) Alla" este di!initatea suprem,
este unic %i nu asociat (ntr-o 4 Sf*nta +reime4, pe care Ma"omed o neag categoric, %i nici nu
a a!ut un fiu A doua dogm important (n religia islamic, se refer la re!elaia interpretat
ca un a5utor primit de om din partea lui Alla" prin trimi%ii si
Legea islamic a dominat !iaa popoarelor musulmane secole (ntregi, (ns datorit
faptului c de-a lungul timpului statele musulmane au suferit importante sc"imbri de ordin
politic, 5uridic %i social, legea musulman %i-a pierdut din importan (n foarte multe pri!ine
=u toate acestea, islamul nu reprezint doar o religie sau o form specific de comunitate
uman, ci este spiritul unei ci!ilizaii distincte pe care o e#prim %i o (nsuflee%te