Sunteți pe pagina 1din 3

Dreptul Uniunii Europene Curs 1

1. D.I.
2. DUE
3. Legi speciale
4. Cod
Seminarist: Evelina istea
Conditii te!nice pentru a avea 1": ##E: pre$enta% participare% e&amen.
'ota: doua parti curs(seminar)2p ( * p din e&amen+1 din o,- promovam daca
re$olvam min 4./ su0iecte
1este: sapt 2(sapt 12 : peste /)3"%4p.test. Cine nu vine la am0ele teste% nu poate primi
nota ma&ima.
#re$enta la curs
Se ec!ivalea$a doar DUE ,acut in cadrul altei ,acultati de drept% nu la alta speciali$are.
1ematica:
5specte evolutive si conceptuale notiunea de UE si concept% aspecte evolutive
care tin de aparitia ideii de unitate la nivel european si aparitia comunitatilor
europene si a UE.
De$voltarea constructiei europene dimensiunea calitativa si cea cantitativa.
6rdinea 7uridica a UE de, +Dr UE-% principiile care guvernea$a ordinea 7uridica
si i$voarele care compun ordinea 7uridica a UE.
Caracteristicile Comunitatii Europene.UE organi$atii internationale% asocierea
economica integrata% struct institutionala proprie% aplicarea normelor UE.
Sistemul institutional al UE: delimitari conceptuale% principiile care guvernea$a
activitatea inst europene% institutiile in cadrul 1ratatului de la Lisa0ona:
#arlamentul European% Consiliul European% Consiliul% Comisia Europeana% Curtea
de 8ustitite a UE +Curtea de 8ustitie% 1ri0unalul si 1ri0unalul 9unctiei #u0lice-%
:anca Centrala Europeana% Curtea de Conturi% :EI% organele UE% o,iciile UE%
agentiile UE )3 organi$are% ,unctionare% atri0utii.competenta.
:i0liogra,ia:
;60ligatorie:
Manualul Uniunii Europene ed 5 Editura Universul Juridic Buc 2011
Augustin Fuerea
Tratatele fundamentale ale UE ! Bec" Buc 201#
Speci,icitatea dreptului UE
<i!aela Dumitrascu% o&ana #opescu
Lucrari sinte&a% teste de drept UE
1ratatul de aderare la UE% Constitutia% codurile
Aspecte evolutive si conceptuale
Uniunea Europeana
Este de,inita di,erit de catre categorii socio;pro,esionale di,erite. Di,erit o de,inesc
sociologii% politologii% ,iloso,ii% teologii% economistii% istoricii si 7uristii.
UE a ,ost de,inita di,erit raportat la data intrarii in vigoare a 1ratatului de la Lisa0ona:
1.12.2""=.
#ana la 1 dec 2""= UE a ,ost de,inita ca acea entitate sui generis avand personalitate
7uridica emergenta% care% in,iintata ,iind prin 1ratatul de la <aastric!t +1==2 intrat in
vig la 1 noi 1==3-% in e&istenta ta 0a$andu;se pe cei trei piloni: CE% #ESC+#olitica
E&terna si de Servitate Comuna-% 85I +8ustitie si 5,aceri Interne- 1ratatul de la
5msterdam +1==/ intr in vig la 1 mai 1===- ;3+trans,ormat in- C8##: Cooperare
8udiciara si #olitieneasca in <aterie #enala.
#ersonalitatea 7uridica era una in devenire% personalitatea 7uridica apartinea celor trei
comunitati europene.
Cele trei comunitati europene erau:
1. CEC+6-5: Comunitatea Europeana a Car0unelui si 6telului +a disparut in 2""2-
2. Comunitatea Economica Europeana
3. Comunitatea Europeana a Energiei 5tomice: EU516<
#rin tratatul de la <aastrict% Comunitatea Economica Europeana si;a sc!im0at denumirea
in Comunitatea Europeana.
Dupa 1 dec 2""=% prin 1ratatul de la Lisa0ona% UE do0andeste personalitate 7uridica%
devine su0iect de drept international% care se su0stituie si ii succede Comunitatii
Europene.
Aparitia ideii de unitate la nivel european
Situarea in timp a originilor ideii de unitate la nivel european se ,ace di,erit de catre
politologi% istorici% economisti% 7uristi etc.
Istoricii se impart in trei mari categorii% ,iind trei mari curente de opinie:
;istoricii care situea$a in timp originile unei ast,el de idei inca din antic!itate +analisti
pro,un$i ai ,enomenului- elemente de mitologie antica +Europa;cea mai ,rumoasa intre
$eite-
;identi,ica unele evenimente care au avut loc in Europa 6ccidentala cu originile unei
ast,el de idei de uniune europeana: e&: campaniile lui 'apoleon% care intre altele au
urmarit si conotatii integratoare.
;identi,ica originile unei ast,el de idei cu prima 7umtate a sec >>% perioada care a ,ost
esentialmente marcate de cele doua ra$0oaie modiale.
1=23;Contele austriac de ?alergi a propus in,iintarea Statelor Unite ale Europei% urmand
trei modele: modelul american +SU5-% modelul eic!;ului german si modelul
cantoanelor elvetiene.
1=2=;ministrul de e&terne ,rance$ 5. :riand spri7init de omologul sau german @ustav
Stressman a propus acelasi lucru.
Istoria consemnea$a trei contri0utii ale romanilor : contri0utiile diplomatului ' 1itulescu+
de 2 ori consecutiv presedintia 'atiunilor Unite- si s;a implicat in ,undamentarea ideii de
unitate la nivel europeanA apelul Esperanto in $ece puncte pornind din omania in 1=34A
cartea lui #etre @eorgescu aparuta in 1=42% intitulata B6mul de maineC% #etre @eorgescu
,iind cunoscut scriitor si director al editurii 0ugetare la acea vreme.

S-ar putea să vă placă și