TUBERCULOZA IN

ROMANIA
- date epidemiologice -
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Pe glob:

La fiecare 10 secunde moare un om de tuberculoza.

La fiecare 4 secunde se mbolnaveste un om de tuberculoza.

Tuberculoza este cea mai vindecabila boala infectioasa pulmonara dar
din cauza tuberculozei mor cei mai multi copii si adulti in comparatie
cu celelalte afectiuni infectioase.

Fiecare bolnav de tuberculoza netratat poate infecta anual 10 -15
persoane.

80% din bolnavii de tuberculoza au vrsta intre 15 si 45 ani.


Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Povara tuberculozei
Incidenta TB in lume, 2007
Sursa OMS
The boundaries and names shown and the designations used on this map do not imply the expression of any opinion whatsoever on the part of the World Health
Organization concerning the legal status of any country, territory, city or area or of its authorities, or concerning the delimitation of its frontiers or boundaries.
Dotted lines on maps represent approximate border lines for which there may not yet be full agreement.
WHO 2006. All rights reserved
No report
024
2549
5099
100 or more
Notified TB cases (new and
relapse) per 100 000 population
Definitie
Tuberculoza este o boal infecto-contagioas
endemic, produs de Mycobacterium tuberculosis
(bacilul Koch), care se localizeaza cel mai frecvent
la nivelul plamanului dar si la alte organe.
Netratata are evolutie cronica fatala.
Indicatori epidemiometrici
Incidena infeciei (riscul anual de infecie - RAI)
procentul din populaia neinfectat care se infecteaza pe
parcursul unui an
Este dependenta de prevalenta surselor (cazuri cu microscopie
pozitiva)
La nivel mondial, riscul anual de infecie este estimat la 1%
(38 milioane de noi infectai pe an)
Prevalena infeciei
este numrul celor infectati (cu reacia la tuberculin
pozitiv) la 100 de indivizi testai
aproximativ 1/3 din populaia globului (1,9 miliarde de oameni) sunt
infectai
Indicatori epidemiometrici
Incidena tuberculozei (morbiditatea, rata de
notificare sau rata de inregistrare)
exprim nr. de cazuri de mbolnvire intr-un an la
100 000 locuitori
Incidena cazurilor noi cu localizare pulmonar bK (+)
= sursele de infectie
incidena real nu poate fi calculat cu exactitate ntr-un teritoriu, dar
poate fi estimat pe baza cazurilor inregistrate (rata de detectie)
rata de detecie apreciaz procentul cazurilor nregistrate (notificate)
fa de numrul real al cazurilor (estimate)
rata de detecie a cazurilor de 70%, corelat cu o rat de vindecare a
cazurilor pulmonare noi bK(+) la microscopie de 85%, sunt criterii de
eficienta a programelor
Indicatori epidemiometrici
Prevalena TB
reprezint numrul total de cazuri noi i re-tratamente
ntr-o populaie la un anumit moment

Incidenta si prevalenta se calculeaza atat pentru infectie, cat si pentru TB
boala, dar in afara acestor indicatori, in condiiile actuale, este important s se
analizeze si frecvena co-infeciei TB-HIV, precum si incidenta si prevalenta
MDR-TB si XDR-TB.
Indicatori epidemiometrici
Mortalitatea
numarul de decese care survin in cursul tratamentului
antituberculos (sau inainte de inceperea acestuia) pe
parcursul unui an, raportat la 100 000 locuitori.
Fatalitatea
este procentul pacienilor care decedeaz din cauza tuberculozei
din totalul cazurilor de tuberculoza inregistrate ntr-o anumit
perioad.
Att mortalitatea, ct i fatalitatea sunt indicatori prin care se
poate aprecia eficiena detectrii i a tratamenului cazurilor
de TB n cadrul unui program.
Incidenta TB in Europa, 2006 Sursa EuroTB
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Incidena global a tuberculozei n
Romania 1972 2008
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
0
20
40
60
80
100
120
140
160
N & R N R
N & R 55.8 56.4 58.2 61.3 63.4 70 66.8 79.6 89.4 94.2 102.6 107 106.8 114.5 119.6 123.7 134.1 142.2 135.6 134.6 123.6 116.4 110.2 105.9
N 50.7 51.3 53.2 56.2 58.3 64.6 61.6 73.5 82.5 87.4 95 98.7 97.8 102.1 103.8 106.5 115.4 121.9 116.2 114.3 103.3 96.4 90.8 87.3
R 5.1 5.1 5 5.1 5.1 5.4 5.2 6.1 6.9 6.8 7.6 8.3 9 12.4 15.8 17.2 18.7 20.3 19.4 20.3 20.3 20 19.4 18.6
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Numr cazuri noi i recidive,
nregistrate in Romania 1985-2008
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
CN+R CN R
CN+R 12677 12860 13361 14137 14676 16256 15482 18097 20349 21422 23271 24189 24189 25765 26847 27756 30044 30984 29470 29163 26722 24640 22921 22776
CN 11519 11692 12222 12960 13494 14997 14275 16719 18773 19871 21538 22317 22157 22976 23304 23897 25847 26567 25245 24776 22348 20396 18914 18774
R 1158 1168 1139 1177 1182 1259 1207 1378 1576 1551 1733 1872 2032 2789 3543 3859 4197 4417 4225 4387 4374 4244 4007 4002
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Incidenta TB pe judete 2008
105.9
78.4
135.8
105.2
114.3
77
71
119.7
54.1
95.8
85
109.8
116.4
57.2
153.4
36.8
103.2
134.2
158.2
110.9
31.7
104.4
107
127.2
151.6
107.7
147.3
104.6
115.4
146.8
88.5
110.2
87.4
60.4
85.6
147.3
123.2
109.2
126.6
101.2
100.4
88.1
0 20 40 60 80 100 120 140 160
ROMANIA
Alba
Arad
Arges
Bacau
Bihor
Bistrita-Nas.
Botosani
Brasov
Braila
Buzau
Caras-
Calarasi
Cluj
Constanta
Covasna
Dimbovita
Dolj
Galati
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Ialomita
Iasi
Ilfov
Maramures
Mehedinti
Mures
Neamt
Olt
Prahova
Satu-Mare
Salaj
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timis
Tulcea
Vaslui
Vlcea
Vrancea
Munic.Buc.
Incidenta globala TB pe judete in Romania,
2008
Sub 109,8
Peste 109,8
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Incidena tuberculozei la copii n
Romania 1995-2008
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
21
26.4
26.3
27.8
31.9
42
47.3
48.2
44.3
41.2
32.3
31.6
30.6
28.4
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Mortalitatea prin tuberculoz in
Romania 1985-2008
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
4.2
4.5
4.7
5.1
5.6
6.9
7.3
8.6
10.2
10.6
11.3
11.4
11.8
10.5
9.6
9.5
10.7
10.8
10.3
9.6
8.2
7.8
7.4
7.6
0
2
4
6
8
10
12
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
TB-MDR in Euro-regiunile din Romania
in 2006 (721 cazuri)
CENTER

NORTH-W

BUCHAREST

SOUTH

NORTH-E

SOUTH-E

WEST

SOUTH-W
61
81
134
39
77
63
67
199
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TB-XDR in lume in 2008
All against Tuberculosis
WHO European Ministerial Forum
Berlin, Germany, 22 Oct 2007
Declaratia de la Berlin:

Poor adherence to accepted TB control practices has
created high levels of man-made MDR-TB and XDR-TB.
Focused action is needed to tackle MDR/XDR-TB..
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TUBERCULOZA

infecie- boal
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Deosebirea infectie-boala TB
Ptrunderea bacilului in organism poate
provoca numai infecia nu si boala
Infecia este pusa in evidenta prin pozitivarea
testului la tuberculina (IDR)
Numai 10% din infecii se transforma in boala
Infecia poate sa lase cicatricea in care bacilii
raman viabili (Infecie tuberculoasa latenta)
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Surse de infectie TB
Principala sursa de infecie este bolnavul
care elimina bacili (tuberculoza pulmonara)
Bacilii se transmit de la bolnav la persoanele
sntoase prin: strnut, tuit, vorbit, cantat.

Pazea
bacili!
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Ce se intampla dupa ce
organismul se infecteaza?
Bolnav TB
Persoana
sanatoasa
Infectie
TB
TB boala
(Tuberculoza primara)
Infectie TB latenta
10%
Tuberculoza secundara
90%
Cu manifestari benigne
-complexul primar
-adenopatia TB
Cu manifestari maligne
-pneumonii sau bronhopneumonii
-miliara, granulia
-meningita TB
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
FORME CLINICE DE
TUBERCULOZA
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Clasificri ale TB
CLASIFICAREA
BISTADIAL
TBC primar
TBC secundar
ALTE CLASIFICRI
TBC primar, TBC postprimar
TBC de tip infantil, TBC de tip adult
n raport cu:
organul afectat (pulmonar,
extrapulmonar, mixt)
cu manifestrile clinice
radiologice
cu situaia bacteriologic
cu tratamentul administrat

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TUBERCULOZA PRIMAR
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TB PRIMARA
Elemente de diagnostic (I)
Contactul cu bolnav de TB (pulmonara)
IDR poz. la copii nevaccinati, virajul IDR
Tuse peste 3 saptamani
Scadere in greutate
Subfebrilitate febrilitate
Kerato-conjunctivita (lacrimare,ochi rosii,
vezicule pe conjunctiva)
Eritem nodos (pete violacei inflamatorii la nivelul
gambelor, brate sau coapse)
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
IDR la PPD cuplat cu
identificarea unei cicatrici BCG
Copil nevaccinat BCG cu viraj tuberculinic recent
Copil vaccinat BCG (cicatricea vaccinal >
3mm) cu salt tuberculinic (> 10 mm ntre dou
testri succesive)
Un test tuberculinic negativ nu infirm TB
primar:
la vrsta mic,
la copii cu deficit ponderal important,
n cazul unui contact foarte recent,
n cazul unor forme clinico-radiologice severe sau
diseminative.
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Aspect radiologic sugestiv
Adenopatii hilare sau mediastinale
Aspect de pneumonie sau brohopneumonie
Opacitati micronodulare


TB PRIMARA
Elemente de diagnostic (II)
Complex primar TB Adenopatie hilara stga Pneumonie Bronhopneumonie
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Examen bronhoscopic.
(vizualizarea broniilor cu ajutorul
bronhoscopului)
-Fistule ganglio-bronsice,
compresiuni, stenoze
Examenul bacteriologic- esential -confirma
diagnosticul
Aspirat bronsic, suc gastric,
sputa, lichid cefalo-rahidian


TB PRIMARA
Elemente de diagnostic (III)
Aspitrat gastric
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
De retinut:
La copil diagnostic dificil intrucat in medie
numai 10% din cazuri pot fi confirmate
bacteriologic.
Fara confirmarea bacteriologica diagnosticul
de tuberculoza ramane un diagnostic
prezumtiv.
Fara a avea contact cu un bolnav de
tuberculoza nu te poti imbolnavi.
Tuberculoza nu se transmite genetic
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TUBERCULOZA
SECUNDARA
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TB pulmonara secundara
Apare prin:
reactivarea bacililor din sechelele tuberculozei
primare
evolutia in continuare a unei primo-infectii
aparute la adolescent sau adult
contact cu alte suse de infectie la persoane
infectate

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Depistarea TB secundare
Depistare pasiva: bolnavul se prezinta la
control pentru simptome

Depistare activa: examinarea persoanelor
cu risc crescut contacti cu bolnavi de
tuberculoza, personal medical, colectivitati
cu risc, controale periodice obligatorii
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Diagnostic TB secundara
Anamneza (datele culese de la bolnav):
Informatii medicale, sociale, ocupationale,
familiale
Precizeaza daca suspectul:
Are simptome/semne sugestive de TB
A fost conatct cu bolnav TB
Face parte din grup de risc
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TB secundara pulmonara
Simptome ce sugereaza
Pacientii cu TB pot fi asimptomatici
Tusea (95% din pacienti) care dureaza
mai mult de 3 sapt. Insotita de:
Lipsa poftei de mancare
Scadere in greutate
Astenie
Febra +/-
Transpiratii nocturne
Respiratie dificila
Hemoptizie (expectoratie cu sange)
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TB secundara pulmonara
Elemente de diagnostic radiologic
Examenul radiologic:
Majoritatea pacientilor prezinta modificari
radiologice (peste98%)- sensibilitate mare
Nu orice modificare radiologica este
tuberculoza- specificitate redusa
Fara confirmare bacteriologica (gasirea
bacililor tuberculosi in sputa) oricat de
sugestive sunt modificarile radiologice
diagnosticul de tuberculoza este probabil nu
cert
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Imagini radiologice de TB
secundara
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
De reinut!
Debutul anatomic precede pe cel clinic.
Debutul clinic nu reflect fidel debutul
anatomic.
Decalajul variaz amplu de la zile la luni n
funcie de:
potenialul evolutiv al leziunilor
percepia simptomelor de ctre bolnav
Disjuncie radio-clinic (aprox. 50%
caverne mute).

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Imagini radiologice de TB
secundara
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Imagini radiologice de TB
secundara
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TB secundara
Diagnostic bacteriologic
Examenul microscopic:
din sputa sau alte produse
Examenul prin culturi:


Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TB secundara pulmonara
Diagnostic
SUGERAT de semnele clinice sugestive

ORIENTATde examenul radiologic
pulmonar

CONFIRMAT de examenul bacteriologic
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
TUBERCULOZA I
INFECIA HIV
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Caractere generale

TB este cea mai comun i mai frecvent infecie la pacienii HIV
pozitivi, cele dou infecii fiind o asociere reciproc dezavantajoas:
infecia HIV/AIDS accelereaz evoluia infeciei TB, recent sau latent,
ctre TB boal,
TB este cea mai frecvent cauz de deces pentru infectaii HIV.
1987 - TB extrapulmonare i micobacteriozele atipice diseminate
sunt considerate criterii de definire a stadiului IV de boal AIDS.
1993 - TB pulmonar reprezint unul din criteriile de definire a
cazului AIDS la aduli.
Susceptibilitatea crescut la TB a infectailor HIV se datoreaz n
principal limfopeniei T CD4.
Formele clinico-radiologice de TB la infectaii HIV depind de:
vrsta bolnavului,
gradul de imunosupresie indus de HIV,
nivelul endemiei TB n zona respectiv.

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Formele clinico-radiologice de TB n
funcie de gradul de imunosupresie
MANIFESTRI STADIU PRECOCE
(>200 CD4/ mm3)
STADIU AVANSAT
(<200 CD4/ mm3)
Clinice

Exprimarea clinico-
radiologic nu are nimic
particular
Tuberculoz pulmonar
sever
Radiologice

Afectarea specific n lobii
superiori
Caviti
Afectare interstiial,
miliar, adenopatii,
pleurezie
Absena cavitilor
Bacteriologice
Frotiu frecvent pozitiv

Frotiu frecvent negativ
IDR negativ

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Suspicionarea infeciei HIV
la un bolnav cu TB
Semne i simptome
sugestive pentru infecia HIV
Pierdere marcat n greutate
Diaree cu durat > o lun
Dureri la deglutiie (produse
de candidoza esofagian)
Dermatita generalizat
pruriginoas
Adenopatie generalizat
Infecie extins cu Herpes
zoster

Istoric sugestiv pentru
infecia HIV
Pneumonii recurente
Herpes zoster
Tratamente parenterale,
administrare de snge sau de
produse de snge
Infecii transmise sexual
Partener sexual infectat HIV
Modificri de laborator
sugestive
Anemie, leucopenie sau
trombocitopenie fr o cauz
aparent
Bacteriemie
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Exprimarea clinico-radiologic
a TB n stadiile avansate

Frecven egal de repartiie a leziunilor ntre lobii
superiori i cei inferiori.
Frecven crescut a adenopatiei mediastinale izolate
sau asociate cu leziuni parenchimatoase (leziuni de TB
primar + TB secundar).
Frecven crescut a localizrilor extrapulmonare cu
tendin marcat de diseminare limfohematogen.
Localizrile prefereniale sunt:
pentru aduli - la nivel hepatosplenic i ganglionar periferic, cel
mai frecvent asociate TB pulmonare,
pentru copii - ganglionare, osteo-articulare i meningo-
encefalitice.
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Particulariti de diagnostic
ale TB la infectaii HIV
Aspectul radiologic este cu att mai puin sugestiv cu ct gradul
imunosupresiei este mai avansat.
Dg. bacteriologic
facilitat de aspiratul bronic i lavajul bronhioloalveolar
sunt de preferat metodele moderne de izolare a germenilor pe medii
lichide i detectarea lor radio-colorimetric, precum i tehnologiile
bazate pe genetica micobacteriilor (PCR, sonde de hibridizare, etc.).
Testul tuberculinic este considerat pozitiv cnd zona de induraie
prezint un diametru transversal de dimensiune 5 mm.
Morfologia leziunilor tuberculoase este diferit: aspect non-
reactiv cu granuloame slab organizate sau chiar absente, absena
necrozei de cazeificare, absena celulelor gigantice, foarte puine
celule epiteliale i foarte multe macrofage i monocite.
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Tratamentul tuberculozei
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Chimioterapia
Chimioterapia preventiva (chimioprofilaxie)
Regimul de medicamente antiTB utilizat la
persoane infectate cu risc inalt de a face TB (fara
semne -simptome de boala)
Chimioterapia TB: Combinatie de medicamente
care distrug / previn multiplicarea MT
Chimioterapie standard : tratamentul asociat de
4 - 5 droguri majore HIN, RMP, PZM, EMB(S),
administrate 2 - 3 luni (faza intensiva) +
3 medicamente in faza de continuare 4 - 5 luni
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
DOT= TDO

Tratamentul sub directa observare:
strategie de tratament in care un cadru
medical instruit special, supravegheaza
pacientul in timp ce isi inghite
medicamentele!


Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Medicamente utilizate
Eseniale, majore sau de linia I
ieftine, accesibile, eficace, bine tolerate
De rezerv, minore sau de linia a II-a
scumpe, greu accesibile
mai puin eficace
greu de tolerat
indicate pentru tratamentul TB
chimiorezistente

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Principalele medicamente
antituberculoase
Medicament Modul de
actiune
Dozajul pe tb/flacon Doza (mg/kg)
recomandata
7/7
Doza (mg/kg)
recomandata
3/7
Izoniazida(H) bactericida 100- 300 mg/ tb 5 -10 10 -15
Rifampicina(R) bactericida 150- 300 mg/ caps 10 10
Pirazinamida(Z) bactericida 500mg/tb 25 (20- 30) 30-50
Streptomicina(S) bactericida 1g/ fl 20 20
Etambutol(E) bacteriostatic 250- 400 mg/ tb 15 -25 30 -50
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Regimuri de tratament
Regim Forma de tuberculoza Asociere de medicamente
Faza de atac
7/7
Faza de
continuare 3/7

I
Pulmonara M+, CN
Pulmonara M -, CN
Extrapulmonara
2 HRZE sau
2 HRZS

4 HR


3 HR

II
Retratamente

Obs: ABG fiabile
2 HRZSE +1 HRZE


5 HRE
Regimuri individualizate:
reactii adverse sau
chimiorezistente
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Administrarea medicamentelor
Ritmul zilnic de administrare
faza initiala, intensiva, la toate cazurile, in spital (2,
respectiv 3 luni)
avantaje
doze mai mici
mai bine tolerate de catre pacienti
dezavantaje
cost mai ridicat
greu de aplicat in ambulatoriu
Administrarea intermitenta, de 3 ori pe saptamana
faza de continuare (4, respectiv 5 luni)
aplicabila in ambulator
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Administrarea medicamentelor
dozaj corect
administrarea efectiva a fiecarei doze
sub directa observatie
pe intreaga durata recomandata

asigura eficacitatea tratamentului !

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Organizarea tratamentului
Programarea administrarii dozelor convenabil
pentru pacient
Folosirea de stimulente
Obtinerea suportului familiei
Indrumarea pacientilor catre programe de
asistenta sau consiliere in caz de alcoolism,
consum de droguri, probleme de sanatate
mintala
Urmarirea rezultatului acestor indrumari
Cooperarea cu asistentii sociali si comunitari
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Principii de tratament in
tuberculoza

Examen de sputa= metoda certa de
diagnostic.
NUMAI combinatiile recomandate
un tratament CORECT si COMPLET
asigura vindecarea si previne recidivele
Atitudine amabila si prietenoasa a
personalului medical fata de pacient si
familie = complianta
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Principii de tratament in
tuberculoza

Sa nu tratezi niciodata un bolnav cu tuberculoza pulmonara probabila
fara examinarea bacteriologica a sputei
Sa nu administrezi niciodata un singur medicament antituberculos:
chimiorezistenta instalata este de obicei permanenta
Sa nu adaugi niciodata un singur medicament unei combinatii deja
utilizate, in cazul in care starea bolnavului se inrautateste. Asigura-te
mai intai ca bolnavul ia regulat combinatia prescrisa initial. Se poate
instala o chimiorezistenta la TOATE medicamentele.
Nu obosi niciodata urmarind tratamentul pacientului: asigura-te ca
urmeaza complet cura de 6 sau 8 luni de tratament cu Rifampicina.
De preferat sub directa observatie!
Nu folosi niciodata Streptomicina sau Rifampicina pentru tratamentul
afectiunilor netuberculoase. Poate determina chimiorezistenta unui
bolnav cu tuberculoza inca nediagnosticata!

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Reactii adverse
Reactii adverse majore:
intreruperea / inlocuirea drogului
responsabil
Reactii adverse minore:
continuarea terapiei, verificarea dozelor
supraestimare!

Orice reactie adversa trebuie comunicata
imediat medicului specialist!

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Reactiile adverse Drogul (drogurile) posibil
responsabile
Conduita
Minore Continuarea terapiei anti- TB, verificarea dozelor
Inapetenta, greturi, dureri abdominale Rifampicina Administrarea drogului seara,la culcare
Dureri articulare Pirazinamida Aspirina
Senzatie de arsura la nivelul picioarelor Hidrazida Piridoxina 100 mg zilnic
Urina rosie/ portocalie Rifampicina Linistirea pacientului
Majore Oprirea drogului( urilor) responsabil.
Prurit si rush cutanat Tiocetazona
( Streptomicina)
Oprirea drogului,consultare pentru conduita ulterioara
Surditate( fara dop de ceara la consult O.R.L.) Streptomicina Oprirea streptomicinei, utilizarea etambutolului
Stare de rau( vertij si nistagmus) Streptomicina Oprirea streptomicinei, utilizarea etambutolului
Icter( dupa ce au fost excluse alte cauze) Cele mai multe droguri anti-
TB (mai ales hidrazida,
pirazinamida si rifampicina)
Oprirea drogului ani- TB, consultarea pentru conduita ulterioara
Varsaturi si confuzie( suspiciune de insuficienta
hepatica acuta medicamentoasa)
Cele mai multe droguri anti-
TB
Oprirea drogurilor anti- TB. Efectuarea de urgenta a testelor
functiei hepatice si a activitatii protrombinei
Afectarea acutitatii vizuale
( excluse alte cauze)
Etambutolul Oprirea etambutolului, consultarea pentru conduita ulterioara
Soc, purpura, insuficienta renala acuta Rifampicina Oprirea Rifampicinei, consultarea pentru conduita ulterioara

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Categorii de incadrare a cazurilor
de TB la inregistrare
Cazul nou (N) = pacientul care nu a fost
niciodata tratat pentru TB sau care a luat
tratament antituberculos mai putin de o luna

Recidiva (R) = pacientul care a mai fost
tratat pentru TB, a fost evaluat vindecat sau
tratament complet si care are un nou episod de
TB confirmata bacteriologic (M+ sau C+)
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Categorii de incadrare a
cazurilor de TB la inregistrare
Retratamentul dupa esec (E)= pacientul care incepe
un retratament dupa ce a fost evaluat esec al unui tratament
anterior
Retratamentul dupa abandon (A)= pacientul care
revine la tratament dupa o intrerupere de cel putin 2 luni
consecutive si care este pozitiv bacteriologic
Transferatul (primit prin transfer) T= pacientul
care s-a mutat dintr-un alt dispensar in timpul tratamentului
Cronicul (C)= pacientul care incepe un retratament dupa
ce a fost evaluat esec al unui retratament anterior

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Rezultatele tratamentului
Conversia sputei: rezultatul negativ al frotiului
microscopic din sputa la sfarsitul fazei intensive la
pacientii cu frotiu initial pozitiv
Vindecat = pacientul initial pozitiv la examenul
bacteriologic care este negativ la sfarsitul
tratamentului si cel putin cu inca o ocazie anterioara
Tratament complet = pacientul care a urmat o cura
completa de tratament, dar care nu are criteriile
pentru a fi evaluat ca vindecat sau esec
Succes = suma cazurilor vindecate si cu tratament
complet, exprimata in procente din numarul de
cazuri evaluabile din cohorta respectiva
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Rezultatele tratamentului
Decedat = pacientul care decedeaza din orice
cauza in timpul tratamentului pentru TB
Esec = pacientul confirmat bacteriologic care
ramane sau redevine pozitiv dupa a 4-a luna de
tratament sau pacientul initial negativ care devine
pozitiv la terminarea fazei intensive a tratamentului
Abandon = pacientul care a intrerupt tratamentul 2
luni consecutive sau mai mult
Mutat = pacientul transferat intr-un alt dispensar

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Rezultatele tratamentului
Pierdut = pacientul despre care nu se mai
cunoaste nimic si care nu mai poate fi
gasit
Infirmat = pacientul la care s-a infirmat
diagnosticul de TB
Continua tratamentul = pacientul care
continua tratamentul antituberculos la 12
luni de la inceperea acestuia
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Intreruperea tratamentului
?
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Cauze

STIGMA !
Non-complianta
Bariere socio-culturale
Lipsa educatiei de sanatate
Abuzul de alcool si droguri
Disparitia simptomelor bolii
Efectele adverse


Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Cauze
Lipsa sperantei de vindecare si reintegrare
Pacienti varstnici sau cu boli mintale
Tare medicale asociate
Bariere lingvistice
Teama de somaj datorat bolii
Relatia necorespunzatoare cu personalul
medical

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Atitudinea in cazul intreruperii
tratamentului
Informarea medicului specialist
Contactarea pacientului prin orice mijloace
Identificarea motivului non-compliantei
Administrarea dozei la domiciliu
Sprijinul familiei
Educatia de sanatate
Anuntarea ASP, Primarie , Politie
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Monitorizarea si evaluarea
tratamentului tuberculozei
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Importanta
Element de baza pentru un program
eficient de control al tuberculozei
Ajuta la evaluarea progresului si
rezultatelor tratamentului
Este o prioritate pentru serviciile
specializate
Necesita cooperare stransa cu serviciile
de asistenta medicala primara

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Scopul
Daca un pacient devine mai mult sau mai
putin contagios
Cum progreseaza clinic un pacient
Cand tratamentul este complet
Efectele adverse posibile ale
medicamentelor antituberculose
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Cum se face
Clinic
Ameliorarea simptomelor: disparitia tusei, crestere in
greutate, afebrilitate
Urmarirea si tratarea reactiilor adverse
Bacteriologic
Repetarea examenelor de sputa conform programului de
monitorizare bacteriologica
Criteriul esential de urmarire a evoutiei tratamentului!
Radiologic
Nu reprezinta instrumentul esential de monitorizare
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Ritmul controlului bacteriologic
Moment
control
Cat.I Cat.II Individualizat
Diagnostic T 0 T 0 T 0
Sfarsit faza
initiala
T2 T 3 T 2
Faza
continuare
T5 T 5
Sfarsit
tratament
T 6 T 8
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Rolul MF in monitorizarea
tratamentului
Urmareste adminstrarea fiecarei prize
Verifica aparitia reactiilor adverse
Trimite pacientul la control, la data
programata
Tine legatura cu medicul de
specialitate

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Principii de tratament in
tuberculoza

Examineaza intotdeauna proba de sputa. Este
singura metoda certa de diagnostic.
Utilizeaza NUMAI combinatiile recomandate de
medicamente antituberculoase
Convinge pacientul si familia ca numai un tratament
CORECT si COMPLET asigura vindecarea si
previne recidivele
Atitudinea amabila si prietenoasa a personalului
medical fata de pacient este esentiala.

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Strategia DOTS de Control al
Tuberculozei

DOTS = Directly Observed Treatment Strategy
(Strategia Tratamentului sub Directa Observatie)

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta


Este strategia recomandata de catre OMS pentru
controlul tuberculozei

A fost elaborata in anul 1993, cand OMS a declarat
problema controlului TB o urgenta mondiala

S-a dovedit a fi modalitatea de control al TB cu cel
mai bun raport cost-eficienta
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Are 5 componente cheie:

1. Detectarea cazurilor prin examenul microscopic al sputei la
pacienii simptomatici care se prezint la examenul medical
2. Tratamentul standardizat, direct observat, cu durata ntre 6 i 8
luni, cel puin pentru toate cazurile confirmate bacteriologic
3. Aprovizionarea regulat, nentrerupt, cu toate medicamentele
antituberculoase eseniale
4. Un sistem standardizat de eviden i raportare care s permit
evaluarea rezultatelor tratamentului pentru fiecare pacient n
parte i pentru ntreg programul de control al tuberculozei
5. Angajamentul guvernului de a sprijini activitile de control a
tuberculozei.

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
DOT
Administrarea medicamentelor sub directa observare
este OBLIGATORIE!
Directa observare = medicamentele se inghit in fata
unui cadru medical sau a unor persoane instruite in
acest sens
Medicul specialist pneumolog stabileste locul unde
se va face administrarea sub directa observare
Exceptiile sunt avizate de catre medicul specialist
pneumolog
Intreruperile de tratament sunt apreciate ca erori
apartinand in special cadrelor medicale
Este necesara utilizarea tuturor mijloacelor pentru
recuperarea pacientilor care intrerup tratamentul
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Aplicarea in Romania:

1998: primul judet pilot - Iasi
2000: 3 teritorii - BV, CT, B s.4
2001: 10 teritorii - BZ, CL, CJ, GR, GL, HR, HD, TM,
SB, MS
2002: 10 teritorii - B s.1, B s.2, B s.3, B s.5, B s.6, BH,
VL, DJ, NT, MM
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Aplicarea in Romania:

Programul National de Control al Tuberculozei
elaborat cu asistenta tehnica din partea OMS
1997- 2000 (Ordin al MS nr. 773/ 1997)
2001- 2005 (Ordin al MS nr. 91/2002)
2006-2007Strategia Nationala pentru Controlul
Tuberculozei 2006-2010
2007-2011 Norme metodologice de implementare a
Programului National de Control al Tuberculozei


Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Obiectivele strategiei DOTS:

Detectarea a cel putin 70 % din cazurile noi de TB
pulmonara
Rata de succes terapeutic > 85 %
Prevenirea aparitiei unor noi infectii prin vindecarea
pacientilor contagiosi
Prevenirea dezvoltarii TB rezistente la medicamente prin
urmarea unui tratament corect
Efectul final al aplicrii corecte a strategiei DOTS este
reducerea constant a ratei incidenei tuberculozei.

Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Rezultatele aplicarii corecte a
DOTS:
rata de succes a tratamentului poate
atinge 95% chiar i n cele mai srace ri
previne apariia unor noi infecii prin
vindecarea pacienilor contagioi
previne dezvoltarea tuberculozei
rezistente la medicamente prin urmarea
unui tratament corect
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Beneficiile aplicrii strategiei
DOTS
reducerea numrului total de cazuri
reducerea riscului anual de infecie
tuberculoas
Mortalitatea prin tuberculoz se poate
reduce n civa ani
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
OBIECTIVE GENERALE ALE STRATEGIEI
NATIONALE PT CONTROLUL TB 2007-2011
Mentinerea acoperirii 100% DOTS la populatia TB afectata
de populatie
Mentinerea ratei de detectie a cazurilor la 70% din toate
cazurile TB estimate, pana in 2010
Cresterea si mentinerea ratei de succes terapeutic pentru
cazurile noi confirmate bacteriologic la 85% pana in 2010
Asigurarea accesului la serviciile de sanatate pentru
pacientii TB, in special celor proveniti din populatia
vulnerabila (homeless, populatia roma, populatia cu venituri
reduse, detinuti, imigranti)
Strategia Nationala pentru Controlul TB este bazata pe
recomandarile recomandarile expertilor OMS si este
cuprinsa in Strategia de tara a a Romaniei privind atingerea
Millennium Development Objectives 2015 (2015 MDGs)
Curs realizat in cadrul proiectului Consolidarea parteneriatului public-privat n controlul tuberculozei derulat de
Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate n colaborare cu Institutul de Pneumologie Marius Nasta
Vaccinarea BCG
Testul tuberculinic (IDR
PPD
):

tehnica, indicatii
Vaccinarea BCG - indicatii

Tipul vaccinului: bacili vii atenuati
( Bacili Calmette - Guerrin = BCG)
Indicatii: nou - nascuti in primele 5 zile
de la nastere
Sugarii nevaccinati la nastere pot fi
recuperati, dar dupa varsta de 3 luni
NUMAI dupa IDR negativ la PPD!




Vaccinarea BCG - contraindicatii

greutate < 2.500 g nastere
IDR la PPD pozitiv
boli acute sau febrile
imunodeficiente congenitale
infectie HIV
boli maligne
Vaccinarea BCG - valoare
Protejeaza asupra transformarii infectiei in boala
Asigura protectia sugarului pentru formele grave
de tuberculoza: miliara si meningita
Nivelul protectiei: 50 - 80 %
NU SE RECOMANDA REVACCINAREA!
(costisitoare si FARA eficacitate dovedita)
Vaccinarea BCG - tehnica
seringa de 1ml sau 0,5 ml; ac intradermic, cu
bizou scurt (seringa de insulina)
strict intradermic, cat mai superficial
0,1 ml suspensie vaccinala
la locul injectarii (1/3 sup. a bratului stg.)
apare o mica umflatura alba, ce prezinta
rezistenta la injectare, cu aspect de coaja de
portocala


Vaccinarea BCG - Incidente
ulcerarea sau abcedarea locului de
inoculare
formarea de cheloid
exceptional: adenopatii axilare
Reactia vaccinala dureaza in medie 2-3 luni,
uneori mai mult.
NU se recomanda aplicarea tratamentului
local la nivelul reactiei vaccinale
Intradermoreactia la tuberculina - IDR
metoda Mantoux
se foloseste PPD = derivat proteic purificat,
un preparat steril produs din derivati de
micobacterii tratate termic

In Romania: produs de Institutul
Cantacuzino, cu 2 forme de prezentare:
fiole marcate cu rosu: 2 UI in 0,1 ml
fiole marcate cu albastru: 10 UI in 0,1 ml

IDR - tehnica
antebratul stang, fata anterioara, 1/3 mijlocie
se injecteaza strict intradermic 0,1 ml
se foloseste obligatoriu seringa de 1 ml (de
insulina), ac cu bizou scurt, numai pentru o
singura persoana
Atentie: Verificati datele inscrise pe fiola si
termenul de valabilitate!
IDR - indicatii
Scopul = identificarea infectiei tuberculoase
se face la persoanele care vin in contact cu bolnavi
de tuberculoza
pentru sustinerea diagnosticului de tuberculoza la
copil
pentru aprecierea capacitatii de reactie imuna
pentru stabilirea indicelui de raspandire a infectiei
tuberculoase (in Romania dificil datorita vaccinarii a
> 95 % din copii la nastere - alergie postvaccinala)


IDR- interpretare
Dificila, depinde de:
Nivelul endemiei din teritoriu
Vaccinarea populatiei
Tehnica utilizata
Subiectivismul interpretarii
Citirea se face la 72 de ore
Se masoara diametrul transversal al induratiei
Nu se ia in considerare eritemul din jurul induratiei!
Recomandare: Criteriile Palmer nu sunt unanim
agreate (subiectivism in interpretare)
IDR - interpretare
Reactie negativa: 0 - 5 mm
Reactie pozitiva:
5 - 9 mm la persoane imunodeprimate si / sau
infectate HIV, in tarile fara vaccinare BCG
peste 9 mm la persoanele imunocompetente,
in conditiile vaccinarii BCG
Viraj tuberculinic: trecerea de la negativ la pozitiv
intre 2 testari succesive
Salt tuberculinic: cresterea diametrului induratiei
cu peste 10 mm intre 2 testari succesive
Testul tuberculinic (intradermoreactia la
tuberculina-IDR)-interpretare
Reactie pozitiva Citirea reactiei
Posibile cauze de reactii fals negative

Factori dependenti de persoana testata:
infectii asociate: HIV, varicela, rujeola, febra tifoida,
bruceloza, TB foarte grava, vaccinari cu virusuri vii
(ex. vaccin antirujeolic)
boli ale organelor limfoide: boala Hodgkin,
limfoame, sarcoidoza, limfoleucoza cronica
medicatie imunosupresiva: corticosteroizi,
imunosupresive (citostatice)
varsta: nou - nascuti, batrani
defecte metabolice: malnutritie, insuficienta renala
avansata

Posibile cauze de reactii fals negative
Factori dependenti de testul tuberculinic:

scaderea activitatii antigenice a PPD:
expunere la caldura si/sau lumina
administrare incorecta: dozare prea mica,
injectare prea profunda
lectura incorecta: lipsa de experienta, graba si
neglijenta, erori de inregistrare

IDR - interpretare
Valoare diagnostica:
Virajul sau saltul tuberculinic la un copil care vine in
contact cu o sursa de TB!
IDR pozitiva - hiperergica nu este criteriu de
certitudine pentru tuberculoza activa
Injectarea PPD subcutanat poate produce reactii
edematoase importante
Diametrul IDR este influentat de cantitatea de
PPD injectata
Nu exista corelatie intre diametrul IDR si gradul de
activitate al tuberculozei (TB extinsa cu IDR negativ,
sechele TB cu hiperergie tuberculinica)