Sunteți pe pagina 1din 20

Materiale ohmice: - const. daca T const.

Pentru conductorii metalici: T creste creste


|
.
|

\
|
+ = t o 1
0

0
rezistivitatea la 0C; o - coeficientul termic al rezistivitatii
<o>
SI
= K
-1
o ~ 10
-3
K
-1

Manganin: o ~ 0
Carbon: o < 0 (T scade creste)
Supraconductibilitate: scade brusc la zero la o anumita temperatura
(temperatura critica, T
C
)
In general: T
C
e [0.1, 20] K
Levitatie magnetica - Magnet care
plutete peste un supraconductor de
nalt temperatur (ca. -197 C) rcit cu
azot lichid efectul Meissner (1933)
(expulzarea campului magnetic din
interiorul unui supraconductor). Efectul
Meissner este atat de puternic,incat un
magnet poate fi levitat deasupra unui
material supraconductor)



Trenuri MAGLEV

Yamanashi Maglev MLX01
(Japonia)

581 km/h in 2003

Aplicatii ale supraconductorilor
Imagistica de rezonanta magnetica (Magnetic Resonance
Imaging (MRI)
Prin aplicarea asupra corpului uman a unui camp magnetic intens, creat
de un supraconductor, atomii de hidrogen care exista in apa din corp si
moleculele de grasime sunt fortate sa acumuleze energia campului
magnetic. Ele cedeaza apoi aceasta energie la o frecventa care poate fi
detectata, obtinandu-se imaginea corespunzatoare.



Magnetoencelografie - SQUID
Acceleratoare de particule
Cabluri pentru transportul energiei electrice cu supraconductori
de temperaturi ridicate / scazute

Legea lui Ohm pentru un circuit inchis
r I R I E + =
legea lui Ohm pentru un circuit inchis
E tensiunea electromotoare a sursei; I intensitatea curentului electric;
R rezistenta circuitului exterior; r rezistenta interna a sursei
r R
E
I
+
=
EFECTUL JOULE
Efect Joule: procesul de incalzire a conductoarelor parcurse de
curent electric
Energia W degajata in intervalul de timp t, de catre un conductor cu
rezistenta R, parcurs de un curent cu intensitatea I, la capetele caruia este
aplicata o diferenta de potential U:
<W> = <Q> = Joule
<W> = Joule; <Q> = cal
Aplicatii practice ale efectului Joule: iluminatul electric, resouri si
cuptoare electrice, instrumente de masura..
t I R t I U W = =
2
t I R t I U Q = =
2
t I R t I R
j
Q = =
2 2
24 , 0
1
j echivalentul
mecanic al caloriei
RETELE ELECTRICE IN REGIM
PERMANENT
Circuit electric: elemente active, elemente pasive, receptori

Elemente active (furnizeaza energie circuitului): generatori de curent,
acumulatori, dinamuri
Elemente pasive (pe care se disipa sau se inmagazineaza energie
electrica): rezistori, condensatori, inductante
Receptori: transforma energia electrica in alte forme de energie
(mecanica, chimica)
Retea electrica: ansamblu de elemente legate intre ele; contine: noduri,
ramuri, ochiuri
Nod: punctul comun a cel putin 3 conductori
Ramura: portiune de circuit ce cuprinde elemente legate in serie, cuprinsa
intre doua noduri succesive
Ochi de retea: circuit inchis, format din mai multe ramuri, a.i. 2 ramuri
succesive au un nod comun
Regim permanent: intensitatile curentilor prin orice ramura si potentialele
nodurilor au valori constante in timp
Legile lui Kirchhoff
Prima lege a lui Kirchhoff (legea nodurilor): suma intensitatilor
curentilor ce intra intr-un nod de retea este egala cu suma intensitatilor
curentilor ce ies din acel nod
0
1
=

=
n
i
i
I
A doua lege a lui Kirchhoff (legea ochiurilor de retea):
Suma caderilor de tensiune de pe ramurile unui ochi de retea este egala
cu suma tensiunilor electromotoare ce actioneaza in acel ochi


=
=
k
i
i
n
i
i i
E I R
1
1
n numarul de rezistori din ochiul de retea;
k numarul surselor de tensiune din ochiul considerat
Ochiuri independente: ochiuri ce au cel putin o ramura care nu apartine
unui alt ochi de retea
MISCAREA PARTICULELOR INCARCATE ELECTRIC
IN CAMPURI ELECTRICE SI MAGNETICE
a) Miscarea in camp electric
2
x k y =
y distanta strabatuta pe directie verticala; x distanta
strabatuta pe directie orizontala
traiectorie sub forma unui arc de parabola
b) Miscarea in camp magnetic
Camp magnetic: spatiul din jurul unui magnet sau al unui conductor
parcurs de curent electric
Inductia magnetica, B caracterizare a c.m. d.p.d.v. cantitativ
<B>
SI
= T (Tesla) = Wb / m
2
(Weber / metru patrat)
Linii de camp caracterizare a c.m. d.p.d.v.calitativ
Campul magnetic al Pamantului
B q
v m
R

=
R raza traiectoriei circulare; m masa particulei;
v viteza de deplasare; q sarcina electrica a particulei;
B inductia campului magnetic
Forta Lorentz, F
L
B v q F x
L

=
o sin = B v q F
L
q sarcina electrica, v viteza de deplasare a
sarcinii in c.m. de inductie B, o - unghiul dintre v si B
Regula mainii stangi: degetul aratator in sensul lui B, degetul mijlociu in
sensul vitezei sarcinii pozitive degetul mare in sensul lui F
L
m
B q

=
t
u
2
frecventa miscarii circulare
B q
m
T

= =
t
u
2 1
perioada miscarii circulare
Aplicatii ale miscarii particulelor incarcate in campuri electrice si magnetice:

* Acceleratoare de particule

* Osciloscopul catodic - deviatia unui fascicul de electroni rapizi sub influenta unui
c.e. sau a unui c.m.

OPTICA
FOTOMETRIA
* Masurarea energiei radiatiilor
Marimi
energetice: caracterizeaza lumina d.p.d.v. al energiei
transportate
fotometrice: caracterizeaza lumina d.p.d.v. al
perceperii acesteia de catre ochi
Flux de energie radianta
t
W
e
= |
<|
e
>
SI
= W
Flux luminos
Selectivitate spectrala: radiatii caracterizate de acelasi flux energetic,
dar cu lungimi de unda diferite, determina senzatii vizuale diferite
* radiatie verde ( = 550 nm) cea mai intensa senzatie vizuala
Sensibilitate spectrala relativa (V

) a ochiului: fluxul energetic (|


e0
)

ce
caracterizeaza o sursa care emite radiatie cu = 550 nm / fluxul
energetic (|
e
) caracteristic unei surse ce emite radiatie cu lungimea de
unda ce da nastere la aceeasi senzatie vizuala
<V

>
SI
= 1

|
|
e
e
V
0
=
Pentru < 400 nm si > 750 nm: ochiul nu percepe lumina, oricare ar
fi fluxul energetic
V
max
= 1 pentru = 550 nm
flux luminos
k echivalent fotometric al radiatiei
<|>
SI
= lm (lumen)
e
V k | |

=
AO
A
=
|
I
intensitatea luminoasa
| - fluxul luminos emis de o sursa punctiforma;
O - unghi solid
<I>
SI
= cd (candela)
I = t | 4
fluxul luminos total emis de o sursa punctiforma
OPTICA GEOMETRICA
* Studiul propagarii luminii si al aparatelor optice
Principiile ce stau la baza opticii geometrice:
1) Principiul propagarii rectilinii a luminii
2) Principiul independentei fasciculelor luminoase
3) Principiul drumului optic invers
Intr-un mediu omogen si izotrop, lumina se propaga in linie dreapta
Daca intr-un punct din spatiu se intalnesc 2 fascicule luminoase, ele se
propaga - in continuare fara a se influenta reciproc
Daca printr-un sistem optic, lumina se propaga de la A la B pe un anumit
drum, ea va urma acelasi drum daca se propaga de la B la A
REFRACTIA LUMINII
Schimbarea brusca a directiei de propagare a luminii cand strabate
limita de separatie dintre 2 medii cu indici de refractie diferiti
Dioptru: limita de separatie dintre doua medii transparente
Legile refractiei:
1) Raza incidenta, raza refractata si normala la suprafata in punctul de
incidenta coplanare
2) Raportul dintre sinusul unghiului de incidenta si sinusul unghiului de
refractie marime constanta, caracteristica celor doua medii
21
sin
sin
n
r
i
=
n
21
indicele de refractie al mediului 2 in raport cu mediul 1