Sunteți pe pagina 1din 38

COMPLEXUL MUZEAL 1UDEEAN NEAM

:r:csi~ :r:csi~ :r:csi~ :r:csi~


~::iui:~:is ~::iui:~:is ~::iui:~:is ~::iui:~:is
xxv xxv xxv xxv- -- -xxvi xxvi xxvi xxvi
(:..s-:..-













Muzeul de Istorie yi Arheologie Piatra-Neam
2010
COLEGIUL EDITORIAL
Acad. Mircea Petrescu-Dmbovia
Prof. univ. dr. Victor Spinei m.c. al Academiei Romne
Prof. univ. dr. 1ohn Chapman Durham University
Prof. univ. dr. Marin Crciumaru Universitatea ,Valahia Trgoviste
Dr. Virgil Mihilescu-Brliba CS I, Institutul de Arheologie Iasi
Dr. Gheorghe Dumitroaia CS I, Complexul Muzeal Judeean Neam


COLEGIUL DE REDACIE
Dr. Gheorghe Dumitroaia redactor responsabil
Dr. Roxana Munteanu secretar de redacie
Dr. Marius Alexianu, Dr. Dan Monah, Dr. Dorin Nicola, Daniel Garvn


COMITETUL DE LECTUR
Prof. univ. dr. Victor Spinei, Prof. univ. dr. 1ohn Chapman
Prof. univ. dr. Marin Crciumaru, Dr. Virgil Mihilescu-Brliba
Dr. Gheorghe Dumitroaia, Dr. Dan Monah
Prof. univ. dr. Ioan Opriy, Dr. Valeriu Cavruc
Conf univ. dr. Mircea Anghelinu, Dr. Olivier Weller




MEMORIA ANTIQUITATIS
- Acta Musei Petrodavensis -
Revista Muzeului de Istorie si Arheologie
Piatra-Neam

Corespondena se va trimite pe adresa:
MUZEUL DE ISTORIE
SI ARHEOLOGIE
Str. Mihai Eminescu, nr. 10
610029 Piatra-Neam
Romnia
Tel. / Fax: (40)233-217496
E-mail: muzeupnyahoo.com
MEMORIA ANTIQUITATIS
- Acta Musei Petrodavensis -
Revue du Muse d`Histoire et Archologie
Piatra-Neam

Toute correspondance sera envoy a l`adresse:
MUZEUL DE ISTORIE
SI ARHEOLOGIE
Str. Mihai Eminescu, no. 10
610029 Piatra-Neam
Roumanie
Tel. / Fax: (40)233-217496
E-mail: muzeupnyahoo.com



ISSN: 1222-7528


Editura ~Constantin Matas
Piatra-Neam





cutsi:s cutsi:s cutsi:s cutsi:s
sc::~isr sc::~isr sc::~isr sc::~isr - -- - cc::r::s cc::r::s cc::r::s cc::r::s - -- - i:u~:: i:u~:: i:u~:: i:u~::



VASILE CHIRICA si CODRIN-VALENTIN CHIRICA Paleoliticul yi
Epipaleoliticul-Mezoliticul de pe teritoriul Transilvaniei yi din
zonele nvecinate ...................................................................................................... 7
Le Paleolithique et LEpipaleolithique-le Mesolithique au
territoire ae la Transylvanie et aes :ones avoisinees .................................. 69
ADELA KOVACS Definirea spaiului sacru: ntre monumental yi ritualic ................ 75
Definition of the sacrea space. between monumental ana ritually .............. 87
GHEORGHE LAZAROVICI si CORNELIA-MAGDA LAZAROVICI
,Casa sacr yi importana ei pentru reconstituirea
arhitecturii, amenajarea interiorului yi vieii spirituale ......................... 89
The 'Sacrea House` ana its Importance for the Reconstruction
of the Architecture, Inner Arrangements ana the Spiritual Life ................ 111
ALIN FRNCULEASA si OCTAV NEGREA Plastica antropomorf yi
zoomorf din situl neo-eneolitic de la Seciu (jud. Prahova) ................. 115
Plastique anthropomorphe et :oomorphe aans le site neo-
eneolithique ae Seciu (fua. Prahova) ......................................................... 138
ROBERT HARDIE Gender Tension in Figurines in South-East
Europe ...................................................................................................... 139
NICOLAE URSULESCU Prima exegez asupra descoperirilor
cucuteniene ntr-o sintez de art preistoric european .................... 151
La premire exegse sur les aecouvertes ae la civilisation
Cucuteni aans une synthse aart prehistorique europeenne .................... 157
DUMITRU D. BOGHIAN Cu privire la unele vase eneolitice cu
protome perechi ....................................................................................... 159
Consiaerations sur les quelques vases eneolithiques avec
protomes paires ......................................................................................... 170
:..s :..s :..s :..s- -- -:..- :..- :..- :..- :r:csi~ ~::iui: :r:csi~ ~::iui: :r:csi~ ~::iui: :r:csi~ ~::iui:~:is ~:is ~:is ~:is xxv xxv xxv xxv- -- -xxvi xxvi xxvi xxvi
Cuprins 4
LCRMIOARA-ELENA ISTINA Pintadere descoperite n situl
cucutenian de la Fulgeriy, jud. Bacu .............................................................. 171
Pintaares aecouvertes au site cucutenien ae Fulgeri, aep. ae
Bacu ......................................................................................................... 179
CONSTANTIN PREOTEASA si DUMITRU BOSTAN Un ansamblu
cucutenian de figurine zoomorfe yi conuri de lut descoperit la
Poduri-'HDOXO *KLQGDUX .......................................................................... 181
Un ensemble cucutenien ae figurines :oomorphes et cones en
argile aecouvert a Poauri-Dealul Ghinaaru ............................................. 197
SERGIU BODEAN Cteva date inedite privind cercetrile arheologice
efectuate n anul 1943 la Petreni (Republica Moldova) ........................ 199
Quelques aonnees ineaites sur les recherches archeologiques ae
lannee 1943 a Petreni (Republique ae la Molaavie) ................................ 204
DAN BUZEA si BJRN BRIEWIG Experimente arheologice realizate
la Puleni Ciuc yi Bile Figa n anii 2007-2009 ..................................... 205
Archaeological experiments conauctea at Puleni Ciuc ana Bile
Figa between 2007 ana 2009 ..................................................................... 245
FLORENTINA OLENIUC si LUMINIA BEJENARU Schelet de cine
(&DQLV IDPLOLDULV descoperit n nivelul Cucuteni % din tell-ul
de la Poduri-Dealul Ghindaru (jud. Bacu, Romnia) ......................... 247
Dog (&DQLV IDPLOLDULV) skeleton aiscoverea in the Cucuteni B level
from the tell of Poauri-Dealul Ghinaaru (Bacu County, Romania) ............... 252
DANIEL GARVN si VASILE DIACONU Vrfuri de sgeat yi de lance
din coleciile Muzeului de Istorie yi Arheologie Piatra-Neam ................... 253
Arrow- ana Spearheaas from Piatra-Neam History ana
Archaeology Museum ................................................................................ 283
IOAN VASILIU Un topor eneolitic din aram descoperit n
Depresiunea Oneyti .................................................................................. 285
Un hache chalcolithique en cuivre aecouvert aans la aepression
Oneti ........................................................................................................ 292
VASILE DIACONU si DANIEL GARVN Materiale arheologice din
Bronzul timpuriu descoperite la olici-+OEXWRDLD, jud. Neam .............. 293
Materiaux archeologiques au Bron:e Ancien ae olici-
Hlbutoaia, aep. ae Neam ...................................................................... 304
IOAN VASILIU Topoare de piatr din Epoca bronzului aflate n
coleciile Muzeului de Istorie din Oneyti ............................................... 305
Stone Axes of Bron:e Age in the Collections of the History
Museum of Oneti ...................................................................................... 321
ROXANA MUNTEANU SI GHEORGHE DUMITROAIA Spada de
bronz de la Piatra Soimului .................................................................... 323
The bron:e swora from Piatra Soimului .................................................... 328
Cuprins 5
OLEG LEVIKI si GHEORGHE SRBU Noi dovezi ale prelucrrii locale
a bronzului n aria est-carpatic a complexului hallstattian
timpuriu cu ceramic canelat ......................................................................... 329

-
.............................................. 356
The new eviaences of local bron:e processing from the Eastern
Carpathian area of the Early Hallstatt Complex with flutea Pottery ............... 357
GEORGE DAN HNCEANU Ocupaiile locuitorilor din ayezarea
dacic de la Royiori-Dulceyti (jud. Neam) ............................................ 359
Occupations aes habitants ae letablissement aace ae Roiori
Dulceti (aepartement. ae Neam) ............................................................. 392
ADRIAN BTRNA si GHEORGHE SION Despre activitatea
constructiv desfyurat de Alexandru cel Bun n cuprinsul
ayezmntului de la Neam ..................................................................... 395
Sur lactivite constructrice menee par Alexanare le Bon a
lInterieur au monastre ae Neam ............................................................ 404
ERNEST OBERLNDER-TRNOVEANU Cteva consideraii privind
evoluia sistemului monetar medieval moldovenesc n secolele
XIV-XVI, n lumina analizelor atomice .................................................. 405
Some thoughts about the evolution of the Molaavian meaieval
monetary system auring the 14
th
-16
th
century, in the light of the
atomic analyses ......................................................................................... 416
VASILE DIACONU Noi situri arheologice n zona de nord-est a
judeului Neam ....................................................................................... 417
New Archaeological Sites in North-Eastern Neam County ...................... 435
OLIVIER WELLER, ROBIN BRIGAND et MARIUS ALEXIANU
Recherches systmatiques autour des sources sales de
Moldavie. Bilan des prospections 2008-2010 ......................................... 437
CAROL KACSO, DUMITRU ISTVAN si TRAIAN MINGHIRAS
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya ................................... 505
Montanarchologische Forscungen in Bile Bora .................................. 535
DANIEL GARVN si ROXANA MUNTEANU Cercetri arheologice
efectuate n perioada 2007-2010 ............................................................. 537
Archaeological Researches carriea out between 2007-2010 .................... 561
LUCIAN U Publicaii strine intrate n biblioteca Muzeului de
Istorie yi Arheologie Piatra-Neam 2008-2010 ...................................... 563
ABREVIERI ............................................................................................................... 575
LISTA AUTORILOR ................................................................................................. 577





















de Carol Kacs,
Dumitru Iytvan si Traian Minghiray

n zona localitii Bile Borsa (oras Borsa, jud. Maramures) se gsesc
unele dintre cele mai importante resurse de minereuri neIeroase din
Transilvania. Primele date cu privire la aceste resurse au Iost publicate n
secolul XIX
1
, cercetrile n acest domeniu continund pn n prezent
2
.

A. Bou, Journal aun voyage geologique fait a travers toute la chaine aes Carpathes, en Bukowine,
en Transylvanie et aans le Marmarosch par feu M. Lill ae Lilienbach (observations mises en orare et
accompagnees ae notes par M. A. Boue), n Memoires ae la Societe geologique ae France, 1, 2e p.,
1833, p. 297; L. Strippelmann, Bemerkungen ber aas Jorkommen von er:fhrenaen Gngen in aem
Trofagaer Gebirge bei Borsa bannya in Ungarn, n Oesterreichische Zeitschrift fr Berg- una
Httenwesen, III, 1855, p. 157-159; B. Cotta, Die Er:lagersttten aer salichen Bukowina, n
Jahrbuch aer kaiserlichen una kniglichen geologischen Reichsanstalt, 6, 1855, p. 125 si urm.;
Fr.R.v. Hauer, Dr.G. Stache, Geologie Siebenbrgens nach aen Aufnahmen aer k.k. geologischen
Reichsanstalt una literarischen Hilfsmitteln, Wien, 1863, p. 326 si urm.
2
Dintre lucrrile mai importante citm: A. Fldvari, G. Panto, Banyageologiai megfigyelesek
Borsabanya, a: Aranyos-Bes:terce vlgy es Gyergyotlgyes krnyekenek ercelforaulasain es
nehany mas eraelyi asvanylelhelyen, A Magyar Allami Fldtani Intzet vi jelentse az 1941-
1942, vekrl, II. ktet, Eszakerdlyi Ildtani tanulmanyok, Budapest, 1950, p. 305-312; G. Panto,
A Borsabanya melletti Toroiaga s:ulfiaos erctelerei, n A Magyar Allami Flatani Inte:et evi
felentese, VIII, 1946, 33-44; Idem, S:faleri-kalkopirit renas:erek a toroiagai Mihaly-teler
(Borsabanya) ercebl, n A Magyar Allami Flatani Inte:et evi felentese, VIII, 1946, 49-60; M.
Socolescu, Asupra geologiei regiunii Bile Borei, n Dri ae seam ale eainelor Institutului
Geologic al Romaniei, vol. XXXVI (1948-1949), Bucuresti, 1952, p. 178-186; M. Socolescu et alii,
Contribuii la cunoaterea minerali:aiei stanifere ain minereul ae la Baia-Bora - Burloaia, n
Revista Minelor, 11, 1962, p. 481-487; A. Szke, L. Steclaci, Regiunea Toroiaga - Baia Bora.
Stuaiu geologic, petrografic i geochimic, Bucuresti, 1962; A.P. Bodiu et alii, Regiunea minier
Baia Mare (I. a.), p. 49 si urm; M. Borcos et alii (ed.), Map of the Mineral Resources, Explanatory
Note, 2
nd
edition, Bucharest, 1984; Iidem (ed.) op.cit., p. 42 si urm.; I. Berbeleac, Zcminte ae aur,
Bucuresti, 1985, p. 268; G. C. Popescu, Metalogenie aplicat i progno:a geologic, Partea a II-a,
Bucuresti, 1986, p. 280 si urm.; I. Mrza, Gene:a :cmintelor ae origine magmatic. 4.
Metalogenia hiarotermal, Cluj-Napoca, 1999, p. 405. n cteva dintre aceste lucrri sunt
prezentate si date istorice cu privire la lucrrile miniere de la Bile Borsa.
crscr:si or ~surc:ccir :c::~: :~ crscr:si or ~surc:ccir :c::~: :~ crscr:si or ~surc:ccir :c::~: :~ crscr:si or ~surc:ccir :c::~: :~
si:r sc si:r sc si:r sc si:r scss~ ss~ ss~ ss~
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 506
Principalele zcminte de aici sunt Toroiaga si Burloaia. Cmpul
metalogenetic Toroiaga se aIl n masivul subvulcanic Toroiaga-iganul,
constituit din roci eruptive, si este Iormat din grupul Iilonian Toroiaga si grupul
Iilonian iganul. Cele mai importante dintre Iiloanele ce aparin primului grup
sunt Jarfuri, Octavian, Johann, Caterina, Sofia, Orania, filonul X, Domnioara,
Bartolomeu, Emeric, acestea Iiind cantonate pe Iracturi paralele cu orientare
NE-SV. Cteva dintre ele au extinderi considerabile, pn la 2,5 km, si grosimi
de pn la 2 m. Minereul cuprinde pirit, pirotin, arsenopirit, sulIosruri,
calcopirit, sIalerit, galen si aur; ultimul mineral este asociat n special cu pirit
si arsenopirit. Mineralizaia Iilonului Caterina prezint o zonalitate vertical
evident, partea superioar Iiind bogat n sulIosruri, galen, sIalerit si aur,
spre adncime trecndu-se la o mineralizaie cupriIer cu aur. Grupul Iilonian
iganul cuprinde trei aliniamente cu mineralizaie polimetalic. Zcmntul
Burloaia aparine zonei metalogenetice a Carpailor Orientali, avnd Iorma unui
strat puternic Iragmentat intercalat n sisturi cristaline. Mineralul predominant
este pirita, nsoit de blend, calcopirit si galenit, aIlate ntr-o gang cuaroas.
Lipsesc inIormaiile concrete cu privire la nceputurile exploatrii
resurselor de minereuri din zona Borsa. n publicaii mai vechi se aIirm c
exploatarea minereurilor neIeroase din Maramures are o vechime de mai
multe milenii, argumente n acest sens Iiind considerate prezena
aIlorimentelor si a Iiloanelor n crpturi, precum si a haldelor de steril si de
zgur aIlate de-a lungul lanului muntos de trahit verde din partea de rsrit a
regiunii, din care o bun parte era deja acoperit cu o bogat vegetaie
3
.
Desigur, aceste prezene nu oIer indicii cu privire la vechimea concret a
exploatrilor miniere din Maramures. Ele dovedesc totusi c resursele de aici
erau accesibile si c era posibil exploatarea lor chiar cu mijloace primitive.
Numrul Ioarte mare al descoperirilor de metale din epoca bronzului n
Maramures (depozite de bronzuri, tezaure de aur, piese izolate de bronz si aur)
pledeaz pentru ipoteza c aurul si cuprul, eventual si staniul, au Iost obinute
din resurse locale nc n epoca bronzului. n lipsa unor cercetri adecvate, nu
este posibil nc localizarea punctelor de exploatare, pare ns destul de

3
E. Preisig, Geschichte aes Maramoreser Bergbaues, n Oesterreichische Zeitschrift fr Berg-
una Httenwesen, XXV, 1870, p. 322; G. Szellemy, Nagybanyanak es viaekenek
fembanyas:ata, Nagybanya, 1894, p. 75 si urm; G. Varady, Das Maramaroser Komitat, n Die
sterreichisch-ungarische Monarchie in Wort una Bila, Ungarn, V/2, Wien, 1900, p. 452; L.
Schmidt, A maramarosi banyas:at feflaesenek trtenete, n BanyKohLap, 34, 1901, p. 333 si
urm; S. Rakoczy, A banyas:at multfa a magyar biroaalom flafen, n BanyKohLap, 43, 1910, p.
775. G. Wenzel, Magyarors:ag banyas:atanak kritikai trtenete, Budapest, 1880, p. 117 si
urm. menioneaz de asemenea, pe baza datelor comunicate de E. Preisig, Iiloanele existente n
Munii Maramuresului; aIirm ns c exploatarea acestora este lipsit de interes din punctul de
vedere al istoriei mineritului.
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 507
probabil c Bile Borsa se numr printre zonele cu cele mai vechi lucrri
miniere din Maramures
4
.
Date interesante cu privire la mineritul medieval de la Bile Borsa sunt
oIerite de documentele de arhiv recent publicate de ctre Ela Cosma. Este
vorba de o copie din 1782, a unui document din 1551, cu privire la minele de
aur si de argint, precum si de memoriul asupra mineritului regal din ultima
decad a secolului XVIII si prima jumtate a secolului XIX
5
.
n primul dintre aceste documente se vorbeste de mai multe mine
strbtute de Iiloane din ,muntele Bora: ,...exploatana filoanele, btranii au
fcut multe galerii ae min, i au aepus munc grea mai ales in galerii
ramificate, aa cum am putut lesne recunoate aup halaele /ae steril/.
Galeriile superioare ins nu au fost reaeschise, fiina continuate mai fos... cci
in partea ae sus filoanele aau la rsrit intr-un camp intreg...Filoanele ain
varful /muntelui/ pot fi transformate in galerii pan la o mie ae stanfeni
/aaancime/, iar filoanele mai fos ae menionatele primele galerii pan la o mie
ae stanfeni, toate acestea cu costuri reause. (traducerea Ela Cosma). Sunt
amintite si topitoriile amenajate de ,btrani.
n cel de al doilea document sunt menionate, printre altele, exploatrile
miniere n Iunciune la Bile Borsa n perioada dintre anii 1794 si 1850: n
versantul vestic al Toroioagi galeriile SI. Treime, Vechiul Nepomuk, Anton si
Barbara, n versantul sudic al Toroioagi galeriile Gura Bii, SIntul Duh, IosiI,
zcmntul Franz etc., precum si galeria Leopold de la Gura Bii, Bartolomeu,
Matei, SteIan, n versantul nordic al Toroioagi galeriile Lobkovics, n valea
Colbu galeria de explorare Poteca lui Anton, galeria de acces Anton, galeria de
cercetare RudolI, n valea Pltinesti Maria Ludovica, iar n apropirea ei galeriile
Sara si Carol, n Valea Rea galeria Elisabeta, precum si extracia de minereu de la
Gura Bii, extracia de minereu de la Borloi, extracia de minereu de la Puiului
etc. Este precizat si Iaptul c, n luna august 1807, au intrat n Iunciune dou
cuptoare seminalte pentru topit minereu, care au Iost Iolosite pn n anul 1818.
La jumtatea secolului XIX s-a deschis zcmntul de pirit cupriIer
de la Burloaia, exploatat prin galeriile Brenner si Johann
6
. n cererile de

4
C. Kacso, Die Sal: una Er:vorkommen una aie Jerbreitung aer bron:e:eitlichen
Metallaeponierungen in aer Maramuresch, n J. Gankarski (red.), Surowce naturalne w Karpatach
ora: ich wykor:ystanie w praa:iefach i wc:esnym reaniowiec:u. Materialy : konferencfi, Krosno
25-26 listopaaa 2008 r., Krosno, 2009, p. 348 si urm.
5
E. Cosma, Documente privina minele ae la Bora, n AIICluf-Napoca, 41, 2002, p. 323-346.
Documentele se aIl la Serviciul judeean al Arhivelor Naionale Maramures, Fond 18, Direcia
Minelor si Uzinelor Metalurgice, an 1782, doc. nr. 59 Copia Jon einer alten Urkunae ae
anno 1551...; inv. 100, doc. nr. 360, an 1851 Memoriale uber aen Borsabanyaer Konig
Gruben Bergbau von Jahre 1794-1850, 24 martie 1851, autor Anton Horvat.
6
A. Szke, L. Steclaci, op.cit., p. 20.
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 508
concesiune din anii 1852-1854 sunt menionate mai multe lucrri miniere: SI.
Katharina, pe valea Cremenii sau valea Cotoznilor, aIluent al vii Secu, SI
Leopold, pe valea Secu, SI. Gheorghe si SI. Anton, pe valea Cremenii,
Rosalia, n teritoriul minei Stephani, Theresia si SI. Gheorghe, pe valea
Colbului, concesiunea Gura Bii, pe valea Mcrlului, aIluent al Waserului,
cu mina nlarea Mariei (Maria HimmelIahrt), aIlat n vecintatea unei
exploatri mai vechi, Gertrud
7
. n actele de vnzare-cumprare, respectiv de
arendare din aceeasi perioad apar si alte mine: SI Treime, n perimetrul
minier Toroiaga, SI. Carol si SI. Martin, pe valea Cremenii
8
. n cererile de
concesiune din anii 1855-1857 apar si alte lucrri miniere: SI. Johan, pe valea
Secu, Doamne Ajut, pe valea Cremenii, n trectoarea Jneapn, sub mina SI.
SteIan, SI. Petru, n perimetrul minier Toroiaga
9
. Activitatea minier era
controlat de Comisariatul minier din Bile Borsa, acesta avnd o raz de
activitate ce se extindea pn la Munii Guti, cu o excepie, si anume Ocna
Sugatag, subordonat Comisariatului minier din Cavnic
10
. ntr-un raport din
22 martie 1857 al Comisariatului din Bile Borsa se arat c la Bile Borsa
Iuncionau, n 1855, cinci mine erariale cu un teritoriu de 24332 stnjeni, cu o
producie de 465 mji de plumb, 224 mrci de argint si 13 mrci de aur,
precum si 12 asociaii particulare cu un teritoriu de 186069 stnjeni, cu o
producie de 10 mji de cupru, 87 mji de plumb, 183 mrci de argint si 11
mrci de aur
11
. n anul 1893, o bun parte a minelor de la Bile Borsa a trecut
n proprietatea societii Els magyar vegyes:eti ipar res:venytarsasag (Prima
societate ungar pentru inaustrie chimic) din Bocicoiul Mare, care deinea o
supraIa de 812088 m
2
, mult mai mare dect cea aIlat n proprietatea
societii Ostrereichische-Ungarische Bergbau Inaustrie Gesselschaft
(Societatea austro-ungar pntru inaustrie minier)
12
. Spre sIrsitul secolului
activitatea minier s-a ntrerupt.
Reluarea activitii de cercetare, explorare si de exploatare minier la
Bile Borsa este legat de numele societii Felsmagyarors:agi banya es
kohom res:venytarsasag (Societatea pe aciuni pentru exploatri miniere i
topitorii ain Ungaria Superioar) cu capital maghiar, austriac, englez etc. n
anul 1915, societatea pe aciuni a obinut patru perimetre miniere n zona
vechilor exploatri de pirit cupriIer de la Gura Bii si Burloaia. Exploatarea
acestora a nceput n anul 1916, dup ce a Iost construit, lng gara Borsa, o

7
N. Mihali, N. Timis, Cartea munilor, Bora-schi monografic, Baia Mare, 2000, p. 297 si urm.
8
Ibiaem, p. 298 si urm.
9
Ibiaem, p. 303.
10
Ibiaem, p. 301.
11
Ibiaem, p. 303 si urm.
12
G. Szellemy, Nagybanyanak es viaekenek fembanyas:ata, Nagybanya, 1894, p. 77; N. Mihali,
N. Timis, op.cit., p. 306.
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 509
instalaie de preparare a minereurilor
13
. Exista si o linie Ierat industrial din
Borsa la Bile Borsa, prelungit ulterior pn la Burloaia
14
. A Iost construit si
un Iunicular minier de la mina Gura Bii la calea Ierat industrial, care a
Iuncionat pn n anul 1924, cnd a Iost demontat si instalat ulterior la Herja
15
.
Dup anul 1923, drepturile miniere din regiune au Iost preluate de
societatea U.D.R., care a Iormat, n anul 1927, societatea Minopirit
16
. O alt
societate activ aici a Iost Pyrit, creia i-au aparinut minele de pirit
17
. Exist
mai multe documente, pstrate la Serviciul judeean al Arhivelor Naionale
Maramures din Baia Mare, n care sunt menionate cele dou societi.
AstIel, ntr-un act din anul 1930 se precizeaz c Pyrit Soc. Anon. Rom.
ae Mine SA Bora avea la Borsa concesiunile Ioan si Anton la mina Burloaia, iar
Minopirit a cumprat de la Felsmagyarors:agi banya es kohom res:venytarsasag
si de la Pyrit Cluj, drepturile minelor Anies si Burloaia
18
. Din documente din anul
1932 rezult c Minopirit SAR Bora nu lucra la Burloaia, ea cernd aprobare
pentru exploatarea ocrului de min, respectiv c Pyrit SAR Bora avea proprieti
miniere de 38 ha la Bile Borsa si nu a avut exploatare n anul 1931
19
.
La Bile Borsa este menionat producie de pirit doar din anii 1923
(200 t), 1930 (11842 t) si 1931 (12506 t)
20
, n ceilali ani instalaia de
preparare Iiind alimentat cu minereul adus cu Iunicularul peste culmea
munilor Rodnei, de la mina Anies.
ntre 1941-1944 exploatarea minereurilor s-a intensiIicat la Bile Borsa.
Utilitile miniere existente au Iost distruse n toamna anului 1944. n anul 1945
societatea Minopirit a reprimit proprietatea perimetrelor miniere anterioare, dar
pn la naionalizarea din anul 1948 nu s-au mai derulat activiti de exploatare,
costurile reabilitrii minelor si instalaiei de preparare Iiind mai mari dect
veniturile estimate de societate
21
. Dup anul 1948, s-au desIsurat intense

13
B. Balogh, Aspecte privina ptrunaerea capitalului strin in inaustria minier ain Maramure
intre anii 1860-1918 (II), n Marmatia, 5-6, 1979-1981, p. 271.
14
A. Szke, L. Steclaci, op.cit., p. 20; N. Mihali, N. Timis, op.cit., p. 307.
15
A. Szke, L. Steclaci, op.cit., p. 21.
16
A. Szke, L. Steclaci, op.cit., p. 21; N. Mihali, N. Timis, op.cit., p. 312.
17
I. Iancu, Exploatrile miniere ain Transilvania i Banat in anii 1918-1928, n Transilvania, Banatul,
Criana, Maramureul 1918-1928, I, Bucuresti, 1929, p. 476; L. Bathory, Capitalul strin in inaustria
minier ain Romania, n AIIACluf-Napoca 18, 1975, p. 258; N. Mihali, N. Timis, op.cit., p. 312.
18
Fond 26 Inspectoratul geologic minier, inv. 249, 37/1930.
19
Fond 26 Inspectoratul geologic minier, inv. 249, 47/1932.
20
I. Marin, Reali:ri romaneti in inaustria minier ain Noraul Transilvaniei, n Analele Minelor
ain Romania, an XXIV, Nr. 10, Bucuresti, 1941, p. 291, Tabel 13.
21
Cele dou societi reapar si ntr-un document din 1948, din perioada premergtoare datei de 11
iunie, n care se arat c Pirit Intr. Minier din Borsa SA arendeaz de la Minopirit minele
Anies si Borsa si c, datorit distrugerilor din timpul rzboiului, nu era rentabil repunerea n
exploatare a minelor, SJANM - Fond 26 Inspectoratul geologic minier, inv. 249, 44/1948.
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 510
cercetri pentru descoperirea de noi resurse, exploatarea minereurilor Iiind
reluat n anul 1955.
Activitatea minier a continuat la Bile Borsa pn n anul 2006, cnd
ea a ncetat, n urma H. G. nr. 816/1998 (Toroiaga; Mgura II; Burloaia Vest-
Arinis; Burloaia Centru, Sud si Est), nr. 1846/2004 (Gura Bii Superior; Cornu
Nedeii) si nr. 1008/2006 (Gura Bii InIerior)
22
.

X

Tot n anul 2006, n cadrul unui proiect ce viza valoriIicarea n scopuri
muzeal-turistice a patrimoniul industrial minier al judeului Maramures, Iinanat de
Consiliul judeean Maramures, a nceput cercetarea sistematic a lucrrilor miniere
vechi din mai multe localiti maramuresene (Baia Mare, Baia Sprie, Bile Borsa,
Bia, Biu, Cavnic, Ilba etc.). La proiect au participat specialisti din mai multe
domenii, arheologi, istorici, geologi, ingineri minieri etc., Iiind realizat o consistent
documentare a mai multor obiective subterane vechi, precum si o monograIie
23
, n
care erau abordate problemele mineritului maramuresean, inclusiv istoria sa.
Proiectul menionat, din motive necunoscute autorilor cercetrii, a
rmas neIinalizat. Totusi, investigarea lucrrilor miniere vechi continu, din
pcate nu ntr-o Iorm instituionalizat.
n rndurile ce urmeaz publicm rezultatele investigaiilor noastre de la
Bile Borsa la lucrrile miniere aIlate pe valea Secu (pl. 1/1), n ordinea
desIsurrii lor.
*DOHULD &ROEX (pl. 1/2; 2-4) are intrarea situat n incinta minei Emeric-
Toroiaga, n versantul stng al vii Secu, n amonte de conIluena cu valea
Murgu, la cota 1050 m. Lucrrile de cercetare geologic au demarat aici n anul
1974 si au Iost deIinitivate n anul 1995. Exploatarea a nceput n anul 1997 si s-a
oprit n anul 2006. Galeria transversal parcurge de la intrare un corp intruziv, cu
Iracturi restrnse. Apoi galeria intr n roci metamorIice. La m 2400 este prezent
o bucl spre puul care Iace legtura cu oriz 930. n continuare se parcurge o
zon cu minereu stratiIorm(deschis cu galerii laterale spre stnga), unele cu
abataje si rostogoale. Una dintre galerii are o lungime de peste 200 m n minereu,
grosimea acestuia Iiind de peste 50 m. Minereul este grunos, predominant
piritos, cu calcopirit si pulbere Iin de blend si galen. Este prezent si o
mineralizaie Iilonian cu blend si geode, n rocile metamorIice. Galeria ajunge


22
A. Pantea, S nu uitm mineritul maramureean, n Pro Unione, anul XII, nr. 3-4 (39-40),
decembrie 2009, p. 21.
23
I. Bud, S. Duma, D. Istvan (coord.), M. Jurje, C. Kacso (coord.), L. Pop, S. Pop, Stuaiu ae
potenial privina patrimoniul inaustrial minier al fuaeului Maramure i al oportunitilor ae
valorificare a acestuia in scopuri mu:eal-turistice, Baia Mare, 2006-2007.
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 511






































Pl. 1. 1. Bile Borsa. Valea Secu (Ioto C. Kacso);
2. Bile Borsa. Galeria Colbu. Plan (cartograIiere Tr. Minghiras)
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 512











































Pl. 2. Bile Borsa. Galeria Colbu. (Ioto C. Kacso)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 513











































Pl. 3. Bile Borsa. Galeria Colbu (Ioto C. Kacso)
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 514











































Pl. 4. Bile Borsa. Galeria Colbu (Ioto C. Kacso)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 515
pe halda Ivscoaia dup 4,8 km (n contrasens este spat galeria Ivscoaia).
Galeria este armat cu bolari la intrare, apoi are tronsoane Ioarte extinse
nearmate, doar cu scurte poriuni armate cu torcret, lemn sau cintre metalice.
Cercetarea galeriei a avut loc la 15 noiembrie 2006; echipa de cercetare, Iormat
din I. Bud, S. Duma, A. Gorduza, D. Istvan, C. Kacso, Gh. Nistor, S. Racola, a
Iost nsoit de St. Ivascu de la EM Baia Borsa.
*DOHULD $QD VXSHULRDU (pl. 5-11) este situat n versantul drept al vii
Secu, la cca 50 m aval de conIluena cu valea Murgu, la cota 997 m. Numele
galeriei apare pe un plan din perioada interbelic al Societii Anonime Romne
Minopirit. Ea a Iost spat n extremitatea nordic a Iilonului Emeric, cel mai
estic Iilon din zcmntul Toroiaga, precum si cel mai accesibil pentru c este
dispus paralel cu valea Secu, n imediata apropiere a acesteia, Iiind astIel usor
de deschis prin galerii transversale. n prezent galeriile Ana superioar si Ana
inIerioar sunt cunoscute sub numele de ,Galeriile turcesti, denumire popular
ntlnit si n alte zone miniere (Bia, V. Lpusna Mare), prin care este
accentuat presupusa vechime mare a acestora.
Iniial, numele Iilonului a Iost Stefan si provenea de la cel al concesiunii
miniere si al galeriei, prin care Iilonul s-a exploatat pe o lungime de cca 100 m,
galerie situat la 180 m aval de galeria Ana superioar. Ulterior (n anii 1941-
1944), o galerie mai veche (Emeritz) de pe acelasi Iilon devenea orizontul de
baz pentru ntregul zcmnt Toroiaga, iar Iilonul Stefan primea numele actual.
La acest orizont, Iilonul Emeric este exploatat pe o lungime de 260 m.
ntrarea n galeria Ana superioar este situat la o nlime de cel puin
3 metri Ia de nivelul actual al vii Secu, nivel acum mult crescut Ia de cel
existent anterior, datorit materialului provenit din haldele din amonte.
Amplasarea este caracteristic galeriilor vechi spate pe vi aIectate de avalanse
(valea Murgu, valea Cremenii, valea RudolI). n cazul galeriei Ana superioar,
situarea ei puin aval de valea Murgu (vale ce canalizeaz anual prin avalanse,
cantitile mari de zpad de pe pantele nclinate ale zonei Murgu-Toroiaga) a
necesitat sparea galeriei deasupra nivelului de acumulare a avalanselor, pentru
a evita blocarea intrrii n galerie si prelungirea intervalului de timp n care se
putea lucra n subteran, n condiiile n care, pn n a doua jumtate a secolului
XX, n Toroiaga mineritul era activ doar o parte a anului.
Galeria Ana superioar ncepe cu o scurt galerie transversal, cu o
lungime de 3,5 m, proIil mare (lime 2,2 m, nlime 2,0 m), observndu-se o
reproIilare ulterioar sprii iniiale a galeriei, reproIilare veche, Icut cu guri
de min manuale. Galeria transversal d acces la galeria direcional, ce are o
lungime total de 52 m. Aceasta este n cea mai mare parte un abataj, n care
Iilonul a Iost excavat n sus doar pe 2-4 m, pentru a pstra un pilier Ia de
supraIa, care s mpiedice inIiltraiile de ap. Excavarea minereului s-a Icut

C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 516






































Pl. 5. Bile Borsa. Galeria Ana superioar. Plan (cartograIiere Tr. Minghiras)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 517
si descendent, estimndu-se un etaj de exploatare de cel puin 10 m. Nu se poate
veriIica exact ct de extinse sunt lucrrile miniere de excavare n adncime,
pentru c ele sunt inundate de apa de inIiltraie.
Sectorul de Iilon excavat n aceast galerie este situat pe aliniamentul
Iilonului Emeric, n extremitatea nordic a acestuia, dar este separat de partea
principal a Iilonului de o scurt poriune steril de 10-15 m.
Att n galeria transversal ct si n cea direcional se observ guri de
min executate manual, cu o adncime redus (0,20 m). n aceste guri era
introdus praIul de pusc, care, prin explozie, Icea posibil avansarea pe galerie.
n galeria direcional exist si cteva guri cu dop de lemn. Este diIicil
de stabilit utilitatea acestora, nu ar Ii exclus ns ca ele s Ii Iost Iolosite tot
pentru dislocarea rocilor cu ajutorul apei, asupra creia era exercitat presiunea
prin lovirea repetat a dopului (desigur, n cazul n care gurile cu dop de lemn
au avut ntr-adevr aceast destinaie, cele care s-au pstrat se aIl n zone n
care duritatea rocilor nu a permis dislocarea lor printr-o astIel de metod). Este
de menionat c n mineritul contemporan gurile cu dop de lemn sunt utilizate
de ctre topograIi n Iixarea punctelor de viz. Aceste guri se aIl exclusiv pe
axul tavanului lucrrii miniere, n dopul de lemn Iiind nIipt un cui, care
reprezint verticala locului de viz.
n galeria Ana superioar se remarc prezena destul de Irecvent a unor
arteIacte conIecionate din lemn de molid.
a) Armturi ae pu. n galeria direcional, n poriunea excavat se
pstreaz dou sectoare cu brne ce reprezint armturile unor puuri executate
pe Iilon. Primul este situat n dreptul galeriei transversale, brnele Iiind dispuse
att orizontal, ct si vertical. Cteva dintre brnele orizontale prezint n partea
lor central perIoraii dreptunghiulare de 8-10 cm, probabil locul ncastrrii
unor piese de lemn, acum disprute.
Al doilea pu este situat n zona cea mai proIund a galeriei, la 20 m de
intrare si la 5,2 m Ia de aceasta, n poriunea inundat. Se observ mai multe
brne orizontale sub ap si una subaerian, iniial vertical, acum Iiind nclinat.
b) Armturi ori:ontale (tropane). n galeria direcional, n zona
exploatat, se mai pstreaz cteva armturi orizontale (tropane), de Iapt brne
ncastrate orizontal ntre pereii excavaiei. Acestea sunt traverse care susineau
podurile de lucru, realizate din scndur sau trunchiuri subiri, poduri de pe care
se spau manual gurile de min n tavanul galeriei. n general podurile nu se
mai pstreaz pentru c materialul lemnos era utilizat ulterior n alte sectoare,
dar tropanele, tiate la dimensiuni adaptate locului iniial, nu mai erau de interes
pentru reutilizare. Ele sunt situate n captul galeriei transversale, pe galeria
direcional n partea sud-vestic la 8 m de intrare si pe galeria direcional
nord-estic la 20 m de intrare.
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 518







































Pl. 6. Bile Borsa. Galeria Ana superioar. (cartograIiere Tr. Minghiras; Ioto C. Kacso)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 519











































Pl. 7. Bile Borsa. Galeria Ana superioar (Ioto Tr. Minghiras)
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 520











































Pl. 8. Bile Borsa. Galeria Ana superioar (1. Ioto Tr. Minghiras; 2. Ioto C. Kacso)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 521










































Pl. 9. Bile Borsa. Galeria Ana superioar. Scri 1 si 2 (desen G. Moldovan)
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 522










































Pl. 10. Bile Borsa. Galeria Ana superioar. Scri 1 si 2; trocurile 1 si 2
(Ioto Z. Somcutean)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 523
c) Scri ae abataf. n galeria direcional au Iost identiIicate dou scri
conIecionate din trunchiuri de molid (toate obiectele de lemn din galerie sunt
conIecionate din aceast esen), dispuse nclinat (cu un unghi de cca 60- 70
Ia de orizontal). Pentru a Ii stabile, ele au Iost Iixate cu scurte brne verticale
si cu bolovani. Prima scar (lung. 228 cm, diam. la baz 21 cm, diam. la vrI
15,7 cm), avnd cioplite sase trepte orizontale, era situat la 7 m de intrare. Cea
de a doua scar (lung. pstrat 228,8 cm, diam. la baz 23,6 cm, diam. la vrI
20,5 cm), de asemenea cu sase trepte orizontale, se aIla la 12 m de intrare si
avea baza ngropat adnc n podeau galeriei.
O scar aproape identic ca Iorm cu cele de la Bile Borsa, cu
lungimea de 180 cm, provine de la Nistru (oras Tui Mgherus, jud.
Maramures)
24
. Este remarcabil asemnarea acestor scri, ca si a altor unelte si
instalaii miniere medievale, cu cele din epoca roman
25
.
a) Trocuri
26
pentru probare. n poriunea nord-estic a galeriei
direcionale au Iost gsite dou trocuri de lemn de Iorm dreptunghiular, dintre
care unul are seciunea aproape oval (. 12 cm, lung. 35,5 cm, lung. prii


24
Se pstreaz n colecia de minerit a Muzeului de Istorie si Arheologie din Baia Mare (nr. inv.
298). Din pcate, nu este precizat lucrarea minier din care provine piesa, doar anul su de
achiziie, 1986.
25
Vezi de ex. scara de lemn din complexul de galerii romane de la Rosia Montan-Pru Carpeni,
V. Wollmann, H. Ciugudean, Noi cercetri privina mineritul antic in Transilvania (I), n
Apulum, 42, 2005, pl. 6, 2.
26
Folosim termenul de troc, conIorm Lexiconului Geologie, Geografie, Mine, Petrol, vol. II, L-Z,
Bucuresti, 1977, 831: ,Jas puin aaanc, ae form oval sau areptunghiular ain lemn sau ain tabl
ae oel, asemntor cu o covat.... Troc este preluat Ir ndoial din limba german (Trog), ca
muli ali termeni utilizai n minerit, vezi N. Dunre, Civili:aie traaiional romaneasc in Curbura
Carpatic Noraic, Bucuresti, 1984, p. 166; R.-Cr. urcanu, Zu aen bairisch-sterreichischen
berlieferungen auf Gruna von Sprach- una Kulturkontakten, Arbeitsbe:iehungen una
Technologietransfers in Baia Mare una Umgebung, n St. Gaisbauer, H. Scheuringer (ed.),
KARPATENbeeren. Bairisch-sterreichische Siealung, Kultur una Sprache in aen ukrainisch-
rumnischen Walakarpaten, Linz, 2006, p. 337 si urm; R.-C. urcanu, Transfer ae tehnologie-
transfer ae terminologie. contact lingvistic i comunicare in caarul relaiilor ae munc, n R.-Cr.
urcanu (coord.), R. Dorca, R. Nagy, R. Pop, A. Pop, Cs. RuII, Transfer ae tehnologie-transfer ae
terminologie stuaii asupra comunicrii in conaiiile fenomenului ae contact lingvistic in meaiul
economic ain Baia Mare i imprefurimi ain perspectiva spaiului ae comunicare, Cluj-Napoca, 2008,
p. 80 si urm. Termenul de troc este Iolosit si n mineritul rnesc, vezi V. Butur, Strvechi mrturii
ae civili:aie romaneasc, Bucuresti, 1989, p. 375 si urm., Iig. 129, 4. n studiile romnesti care
dezbat problemele istoriei exploatrii srii, pentru piese asemntoare celor de la Borsa, dar de
dimensiuni mai mari este uzitat termenul de troac, vezi de ex. V. Wollmann, H. Ciugudean, op.cit.,
p. 98 si urm.; V. Cavruc, A. F. Harding, Noi cercetri arheologice privina exploatarea srii in nora-
estul Transilvaniei. Raport preliminar, n D. Monah et alii (ed.), Sarea, ae la pre:ent la trecut, BMA,
XX, Piatra-Neam, 2008, passim; V. Cavruc, Staaiul actual al cercetrilor privina exploatarea
preistoric a srii in spaiul carpato-aunrean, n A. Zanoci et alii (ed.), Stuaia archaelogiae et
Historiae Antiquae. Doctissimo viro Scientiarum Archaeologiae et Historiae Ion Niculi, anno
septuagesimo aetats suae, aeaicatur, Chisinu, 2009, passim.
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 524











































Pl. 11. Bile Borsa. Galeria Ana superioar. Trocurile 1 si 2 (desen G. Moldovan)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 525
scobite 23,5 cm, l. 14 cm), iar cellalt seciunea ptrat (. 13 cm, lung. 33 cm,
lung. prii scobite 21,5 cm, l. 16 cm). Cele dou piese se aIlau pe podeaua
galeriei direcionale la 37, respectiv 40 m de intrare
27
. Aceste trocuri au Iost
utilizate pentru probarea minereurilor. O cantitate mic de minereu era mcinat
n piu la Iaa locului, apoi materialul mcinat era introdus n troc, se aduga o
cantitate de ap si apoi, prin socuri produse prin lovirea repetat a trocului de
sold, se producea o separare gravitaional a mineralelor metalice de
Iragmentele de roci nconjurtoare
28
.
Minereul a Iost exploatat n Ielii orizontale Ir rambleiere. Minereul si
sterilul au Iost transportate cu cosul n spatele crusilor. Datorit diIicultilor
de transport, n captul nord-estic al galeriei direcionale, ntr-o zon de lrgire,
lng peretele nord-vestic a Iost stivuit o parte a materialului steril. Aceast
metod era Irecvent utilizat n cazul galeriilor ale cror dimensiuni nu
permiteau utilizarea unor mijloace de transport mai productive (de ex. roabe).
Nu au Iost identiIicate date certe pentru datarea perioadei de execuie si
de utilizare a galeriei Ana superioar Ea a Iost inclus n concesiunea SteIan,
evidenele marcnd doar numele concesiunii miniere, Ir a Ii menionate detalii.
Pe un plan din anul 1803
29
este Iigurat Iilonul Stefan (Stephani KluIte) ca min
regal. Acesta este si anul n care este menionat galeria Stephani
30
. Este destul
de probabil c o parte a lucrrilor si arteIactelor din galeria Ana superioar
dateaz din prima jumtate a secolului XIX, altele, printre care si scrile de lemn,
par s Iie mai vechi, ele aparinnd, eventual, chiar secolului XVII.
Galeria a Iost redescoperit de ctre D. Istvan, care a eIectuat aici
primele cercetri. Ea a Iost studiat si cartat la data de 27 mai 2007 de o echip
Iormat din D. Istvan, C. Kacso si Tr. Minghiras.
*DOHULD $QD LQIHULRDU (pl. 12; 13; 14/1) are intrarea situat n malul
drept al vii Secu, la 75 m aval de conIluena cu valea Murgu si la 25 m aval de
galeria Ana superioar, la cota 992 m. A Iost executat pentru cercetarea si
exploatarea prii nordice a Iilonului Emeric (denumit anterior Stefan).
Intrarea n galerie este situat la 3 m Ia de Iirul actual al vii Secu,
pentru protecia mpotriva viiturilor si avalanselor. Galeria ncepe transversal,
Iilonul Emeric Iiind interceptat la m. 14. Galeria transversal continu nc 8 m


27
Att scrile ct si trocurile gsite n galeria Ana superioar se aIl la Muzeul de Istorie si
Arheologie din Baia Mare.
28
Acest mod de utilizare a trocului de probare a Iost relatat de ctre mineri din Bia (jud.
Maramures), buni cunosctori ale ,tainelor mineritului privat.
29
Serviciul judeean al Arhivelor Naionale Maramures, Fond 26 - Inspectoratul geologic minier,
inventar 438 U. a. 35/1803 (Borsa) - Borsaer reviers Mappa uber aermalligen Ko. Schrfe in
aer Marmarosch Gemacht in Jahr 1803 Fran: frey h: v Hacklberg una Lanaau.
30
E. Cosma, op.cit., p. 339 (,Minele Stefan. Pe valea Secu prpastia Stefan, ce conine plumb,
cupru i aur, a fost aescoperit in 1803).
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 526










































Pl. 12. Bile Borsa. Galeria Ana inIerioar. 1. Plan si proIil (cartograIiere Tr.
Minghiras); 2. Intrarea (Ioto C. Kacso)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 527











































Pl. 13. Bile Borsa. Galeria Ana inIerioar (Ioto C. Kacso)
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 528










































Pl. 14. Bile Borsa. 1. Galeria Ana inIerioar (Ioto C. Kacso);
2. Galeria Bartolomeu. Plan si proIil (cartograIiere Tr. Minghiras)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 529
dincolo de Iilon pentru cercetarea unor eventuale ramuri de acoperis. Galeria
transversal este executat cu proIil mare (2 x 2m) si n ea se observ urme ale
unor guri de min manuale, cu lungime redus (0,20 m). n acest sector au Iost
identiIicate si guri de min cu proIil triunghiular. De la m. 14 spre sud-vest
continu o galerie direcional, transIormat n abataj pe toat lungimea. Spre
deosebire de galeria Ana inIerioar n care exploatarea s-a desIsurat att
ascendent ct si descendent, n galeria Ana inIerioar exploatarea s-a desIsurat
n exclusivitate ascendent. Acest lucru a Iost Iavorizat de situarea Iilonului
Emeric la distan mai mare de valea Secu, care a permis exploatarea
ascendent pe un etaj de 8-10 m nlime. Pe galeria direcional se pstreaz
nc tropane (armturi orizontale care susineau podurile de lucru) si mult
material steril, depozitat n trepte pe vatra galeriei. Filonul nu a Iost exploatat
descendent de la acest nivel pentru c el a Iost deschis n adncime cu alte
galerii de coast, din care s-a exploatat apoi Iilonul ascendent, pn la nivelul
galeriei Ana superioar. Nu este clar stabilit dac planseul galeriei este un pilier
de minereu neexploatat sau rambleu.
Pare destul de probabil c execuia galeriei si exploatarea prii
superioare a Iilonului a avut loc n prima jumtate a secolului XIX.
Galeria a Iost identiIicat de ctre D. Istvan si a Iost cercetat
concomitent cu cercetarea galeriei Ana superioar (vezi mai sus). Cartarea a
avut loc la data de 22 noiembrie 2008, Iiind realizat de Tr. Minghiras, M.
Tudoran si D. Istvan.
*DOHULD %DUWRORPHX (pl. 14/2; 15-18) este situat n versantul stng al
vii Secu, la 50 m amonte de conIluena cu Prul Negru (aIluent stng), la
cota 1080 m.
Galeria porneste direcional spre NNE pe Iilonul Bartolomeu si dup civa
metri, dup ce Iilonul se eIileaz, este dirijat transversal spre nord, apoi nord vest,
pn la Iilonul Petru si Pavel. Aici galeria ajunge ntr-un abataj cu lungime de cca
20 m, unde Iilonul a Iost exploatat descendent, abatajul Iiind inundat de apele de
inIiltraie, dar se mai observ n ap busteni, urme de armare etc.
Nu au Iost observate guri de min, lungi (mecanice) sau scurte
(manuale). S-au sesizat doar rare capete de gaur cu diametru mai mare dect al
gurilor de min manuale (3-4 cm), cu proIil neregulat si cteva guri cu dop de
lemn n perei. Este posibil ca gurile cu dop de lemn s arate modul de spare a
galeriei: prin sparea manual a unor guri de min cu diametru mai mare,
umplerea lor cu ap si derocarea prin presiunea exercitat de apa presat de
loviturile n dopul de lemn
31
. Exist ns si o gaur cu dop de lemn n tavan,

31
O metod similar este descris de N. Dunre (op.cit, p. 160): ,....s-a folosit perforaful umea,
ae o factur ruaimentar, cu un sfreael (prustan), btut in roc cu afutorul vechiului ciocan
(fistu). Spre a nu tini apa afar, sfreaelul era infurat in fiii ae piele, numite pogronuri....
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 530
situat pe axul galeriei, care mai pstreaz nIipt n lemn o plcu metalic,
marcnd un punct topograIic de staie.
Pe alocuri se disting pe tavan si pe perei striaii Iine (cele de pe perei
sunt verticale, iar cele de pe tavan, orizontale), destul de slab conturate, care pot
reprezenta urme de spare cu ncus metalic, probabil pentru netezirea proIilului
galeriei dup dizlocarea rocilor prin guri de min.
Datorit lungimii galeriei (cca 200 m) si a siturii Iilonului exploatat la
distan mare de intrare, n galerie s-a amenajat o cale de transport cu sine si
traverse. La intrare si pe tronsoane lungi de pe traseu se observ sine de lemn
conIecionate din trunchiuri subiri de arbori (diametrul 10-15 cm), despicate la
jumtate pe lungime si montate cu partea rotunjit n sus. Aceste sine de lemn
sunt susinute de traverse din lemn constituite tot din buci de trunchiuri de
arbori, dar cu diametrul mai mare (cca 30 cm), ncastrarea sinei de lemn Iiind
Icut n lcasuri dreptunghiulare tiate n traverse. n cteva poriuni, peste
sina de lemn este prins, cu crampoane metalice mici, o sin metalic ngust (2
cm) si joas (nlime de 4-5 cm).
Exist si poriuni, unde sina de metal este dispus direct pe traversele de
lemn. Este posibil ca ,sina de lemn s Iie n realitate doar suportul sinei de metal
Iragile, sau s avem dou etape diIerite de construcie: una iniial cu sine de lemn si
alta, ulterioar, care a utilizat construcia anterioar pentru montarea sinei metalice.
n mai multe locuri, sina metalic este stabilizat cu armturi laterale de
lemn (att brne sprijinite de perei, ct si plci de tip scndur groas dispuse
ntre sin si peretele galeriei)
Concesiunea Bartolomeu este menionat n anul 1841
32
, probabil atunci
cnd s-a cercetat captul nordic al Iilonului cu acelasi nume. Ulterior, la data de
1 august 1853, concesiunea Bartolomeu este solicitat de Gh. Czillik si N.
Onutza, atunci ncepnd probabil execuia galeriei transversale spre Iilonul
Petru si Pavel. Se poate admite astIel c galeria Bartolomeu si calea de transport
aIlat n incinta sa dateaz din a doua jumtate a secolului XIX.
Galeria Bartolomeu este, pe o lungime de peste 100 m de la intrare,
sediul unei colonii de zeci de exemplare de salamandre. Apa de inIiltraie este
curat pentru c ea strbate roci eruptive Ir sulIuri, din a cror descompunere
se Iormeaz de obicei apele acide. S-a remarcat, de asemenea, prezena
musculielor si Iluturilor.
Cercetarea galeriei a Iost eIectuat la 27 Iebruarie 2008 de o echip
Iormat din D. Istvan, C. Kacso, Tr. Minghiras si I. Pop. Ulterior, a Iost realizat
cartarea galeriei de ctre membrii Clubului de Speologie ,Montana din Baia
Mare (D. Istvan, Tr. Minghiras, M. Tudoran).

32
E.Cosma, op.cit., p. 339 (,Jos, in prpastia Secului in apropierea celei mai mari galerii, a fost
folosit o exploatare, care mai tar:iu [1841{ s-a numit Bartolomeu).
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 531











































Pl. 15. Bile Borsa. Galeria Bartolomeu (Ioto C. Kacso)
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 532











































Pl. 16. Bile Borsa. Galeria Bartolomeu (Ioto C. Kacso)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 533











































Pl. 17. Bile Borsa. Galeria Bartolomeu (Ioto C. Kacso)
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 534











































Pl. 18. Bile Borsa. Galeria Bartolomeu (Ioto C. Kacso)
Cercetri de arheologie montan la Bile Borya 535



MONTANARCHOLOGISCHE FORSCUNGEN IN BILE BORSA

=XVDPPHQIDVVXQJ

In der Umgebung der OrtschaIt Bile Borsa (Stadt Borsa, Bz. Maramures)
beIinden sich wichtige nicht eisenhaltige Lagersttte.
Es gibt keine konkreten InIormationen hinsichtlich der AnInge der hiesigen
Bergwerke. In lteren Publikationen (Preisig 1870, 322; Szellemy 1894, 75 sq.; Varady
1900, 452; Schmidt 1901, 333 sq.; Rakoczy 1910, 775) wird behauptet, dass Bergbau
bzw. ErzIrderung hier mehrere Tausend Jahre alt sei, dass die Prsenz von Ausstrichen
und Erzgngen in den Spalten wie auch die Tauberz- und Schlackenhalden entlang der
Gebirgskette von grnem Trachyt, im stlichen Teil der Gegend, viele davon schon mit
reicher Vegetation bedeckt, daIr sprchen. Diese Prsenzen knnen, selbstverstndlich,
in einer argumentierten Beweiserbringung bezglich des konkreten Alters der
ErzIrderung in der Maramures, nicht ernst genommen werden. Sie weisen trotzdem
darauI hin, dass Ressourcen zugnglich waren, ihre Ausbeutung mglich war, wenn auch
mit primitiven Mitteln. Andererseits, deuten sie darauI, dass hier intensive ErzIrderung
betrieben wurde, sehr wahrscheinlich schon vor dem mittelalterlichen Zeitraum.
Fortschritte in der Erklrung der bergbaugeschichtlichen Fragen knnen
besonders durch die montanarchologische Forschungen erhalten werden. In Bile
Borsa Ianden solche Forschungen zwischen den Jahren 2006 und 2008 in den Stollen
Colbu, Ana superioar, Ana inferioar und Bartolomeu statt. Unter diesen ist der lteste
der Stollen Ana superioar. Hier wurden HolzarteIakte (Leitern, Trge) geIunden, die
vermutliche Beweise Ir die ErzIrderung hier schon im 17. Jh. sind. Dieser Stollen war
im Betrieb auch im 19. Jh. EbenIalls datieren sich in 19. Jh. die Stollen Ana inferioar
und Bartolomeu. Der Stollen Corbu ist neuzeitlich.


ABBIDUNGSVERZEINIS

Taf. 1. 1. Bile Borsa. Secu-Tal (Foto C. Kacso); 2. Bile Borsa. Colbu-Stollen.
Grundriss (Kartographie Tr. Minghiras)
Taf. 2. Bile Borsa. Colbu-Stollen. (Foto C. Kacso)
Taf. 3. Bile Borsa. Colbu-Stollen. (Foto C. Kacso)
Taf. 4. Bile Borsa. Colbu-Stollen. (Foto C. Kacso)
Taf. 5. Bile Borsa. Oberer Ana-Stollen. Grundriss (Kartographie Tr. Minghiras)
Taf. 6. Bile Borsa. Oberer Ana-Stollen. (Kartographie Tr. Minghiras; Foto C. Kacso)
Taf. 7. Bile Borsa. Oberer Ana-Stollen. (Foto Tr. Minghiras)
Taf. 8. Bile Borsa. Oberer Ana-Stollen. (1. Foto Tr. Minghiras; 2. Foto C. Kacso)
Taf. 9. Bile Borsa. Oberer Ana-Stollen. Leitern Nr. 1 und 2 (Zeichnungen G.
Moldovan)
C. Kacs, D. Iytvan, T. Minghiray 536
Taf. 10. Bile Borsa. Oberer Ana-Stollen. Leitern Nr. 1 und 2; Trge Nr. 1 und 2 (Foto
Z. Somcutean)
Taf. 11. Bile Borsa. Oberer Ana-Stollen. Trge Nr. 1 und 2 (Zeichnungen G.
Moldovan)
Taf. 12. Bile Borsa. Unterer Ana-Stollen. 1. Grundriss und ProIil (Kartographie Tr.
Minghiras); 2. Der Eintritt (Foto C. Kacso)
Taf. 13. Bile Borsa. Unterer Ana-Stollen (Foto C. Kacso)
Taf. 14. Bile Borsa. 1. Unterer Ana-Stollen (Foto C. Kacso); 2. Bartolomeu-Stollen.
Grundriss und ProIil (Kartographie Tr. Minghiras)
Taf. 15. Bile Borsa. Bartolomeu-Stollen. (Foto C. Kacso)
Taf. 16. Bile Borsa. Bartolomeu-Stollen. (Foto C. Kacso)
Taf. 17. Bile Borsa. Bartolomeu-Stollen. (Foto C. Kacso)
Taf. 18. Bile Borsa. Bartolomeu-Stollen. (Foto C. Kacso)