DL Informaticd

Subiecte la proba scrisi a examenului de licen(5 februarie 2913

Cunoqtinfe fundamentale
-
teorie
Tl.
-Sr
se_de,sene
li_rd__se_argwqqnteze eperatule_
jqrql4tie_Jllqplijr
ro:age_d!b14_p_e!LL
reechilibrarea arborilor binari de cdutare AVL (echilibrati dupd indllime) la inserfia unui nou
nod.
T2. Automate push-down. Echivalenta cu gramaticile independente de context.
T3. Operatorii LEFT, OUTER, JOIN gi DIVISION ai algebrei relationale: descriere,
exemple in limbaj natural, implementare.
Exemplele qi implementarea se vor referi la urmitoarele scheme relationale:
SALARIAT (cod salariat, nume, prenume, cod_departament)
DEPARTAMENT (cod_departament, denumire, cod_manager)
LUCREAZA (cod_an gajat, codjroiect, data inceput, data_sfarsit)
PROIECT (cod proiect,
nume, buget, data start, data_final)
T4.
Pmltm srice iltrgsbr$ Bn*la S
= {S,
V. }\,*
"fi,
t} sxtxtff c mrdti#re lf
ei
rur rrwrfis:* injcr*tin d : S
-*
P{-$- rur*r*
{F{Jf},u-f1,* uS*X}
ce*n a} cbr:r
Swr}r* a rnr:trgimii pffrtrilur Eui .K"
Cunogtinte fundtmentale
r
probleme
Pl.
prin
umplerea unui dreptunghi cu slash-uri (/) si backslash-uri (\) pot fi generate diverse tipuri de labirint. Iata un
exemplu:
Este interesant ca un astfel de labirint poate fi privit ca o
multime de drumuri care nu se intersecteaz4 fiecare
drum fiind fie un ciclu fie un drum care are o intrare in
Exemplul din figura de mai sus va fi dat la intrare ca:
64
vtN
/\
wil
Iesirea pentru acest exemplu ar trebui sa fie:
2t6
labirint si o iesire. Aceasta problema priveste ciclurile, in
exemplul de mai sus sunt exact doua astfel de cicluri
-
marcate cu linie punctata-
Scrieti un program care numara ciclurile dintr-un astfel
de labirint si gaseste lungimea celui mai lung dintre ele.
Lungimea unui ciclu este data de numarul de patratele
mici strabatute de ciclu. In exemplul de mai sus cel mai
lung ciclu are lungimea 16 (consta din 16 patratele), iar
celalalt (cel scurt) 4.
Intrarea consta dintr-o linie ce contine dimensiunile
labirintului, doi intregi: w (latimea) si ft (inaltimea).
Urmatoarele i linii contin descrierea labirintului, fiecare
din cele ft linii continand exact rr caractere care pot fi fie
'7'fie "t'.
La iesire trebuie afisat numarul de cicluri din labirintul
dat la intrare si lungimea celui mai lung ciclu din acest
labirint.
DL Informatic5
P2. Se d6 un gir de intregi X_I, ...,, x_n citili pe rdnd (in mod dinamic). Se cere sI se utilizeze un algoritm /o
structurd de date, astfel incdt, la fiecare pas i, sb se poate rdspunde la query-ul "care este valoarea me$ani din
setul x_l, x 2, ...,x_i" ln timp O(log i).
P3. t. 56 se proiectezebazade date corespunzitoare activit5lii unui lant de agentii de turism (diagrama
qq4leptu4la_-lqt4lUUml*t3b.elS_fbrl
a_clNtdg4
rubenll!4trl4
2. 36 se creeze tabelul corespunzltor relatiei TURIST_participaJa EXCURSIE, specificdnd toate
I
cheile acestuia.
I
3. Pentm fiecare agenfie gi fiecare dintre anii 2OlO, 2lll gi 2012, sd se afigeze numele agenliei gi
$
numdrul de turigti care au participat la excursiile agenliei.
t
4. SSle aplice ior*u norrnulA 2
GN2)pentru
un tabel arbitrar albazei de date proiectate anterior.
t
E
Comentati.
I
P4. ffi{* .S siatrs.rrnr-} fr}rsfin'} ul **.ls:r}ul*i prol*nei1i*,xml *rnGs pi $*en-na mral{i:rl*:a
i
SffiruEulerkls tnri .f" firit*rxl xr fi Fu & f .fJ,mrn gi *,
$, ry
# f,*rrrn. x-quf,*l trrc&t
;
f'*- * --+
S"
d*,rar*rxast'r:ltri cru
i
{;l.}
A F a tusT p3is,S f'u& F
S-
{b}
rLrttrA?} FS"
q-$
-"r.rk r*
#
r nLircl iucse fs **tc rml}gtm'c fr$ns
ss
[ro $- *l --+
S-
i
i
I
P5. Spuneli daci urmf,toarele afirmalii sunt adevarate sau nu,
justificali pe scurt rlspunsul.
;
a) Exist[ limbaje regulate care nu sunt independente de context. I
b) Fie limbajele Lr, L2 cu proprietateacdLrcLzqi IaEREG. Atunci LTEREG
i
c) Este decidabil dac6 limbajele acceptate de doui automate finite deterministe sunt egale sau nu. .
d) Existd limbaje unare (peste un alfabet cu o singurl literd) care nu sunt independente de context.
i
)Ixistii
u+automat$nit determinist carestr-accepte limbajuH,:{aJx=7k+3}?--
-
--
--
P6.secitegteunnumlrnaturalnpar,n<30.Strsegenerezegis[seafigezetoatecombinafiiledenparanteze
rotunde care se inchid corect.
De exemplu, pentm n=4 se obtin urmdtoarele combinafii: (
O ) ti O O
. I
Se vapreciza argumentat complexitatea timp a algoritmului propus
Ei
se vor explica informal detaliile de
.
i
implementare sub formd de program scris intr-un limbaj de programare studiat in facultate (C/C++/Java).
P7. Se considerf, mullimea S =
{1,
2,3, ... n} unde n este un numdr natural mai mare sau egal cu 2 qi graful
Gn: (Vn, EJ definit astfel:
V,:
{XlXgS},
E":
{{X,
Y}lX, Y e V,,IXAYI=I}.
a) Sd se determine cardinalul mullimii vdrfurilor V,.
b) 56 se determine gradele vdrfurilor lui Go.
c) Si se determine cardinalul mulfimii muchiilor Eo.
d) 36 se arate cb graful G" este bipartit.
e) SI se arate cd graful Gn este hamiltonian.
f) 56 se arate prin construc{ie cd graful Gn conline un cuplaj perfect.
g) Sd se determine grafurile Go cire sunt euleriene.
Oservalie: Prin XAY am notat diferenta simetricd a mul{imilor X qi Y adicd XAY: (X-Y) u(Y-X).
P8. fie un poligon convex cu N>4 laturi, numerotate de la I la N. Poligonul este impirfit in triunghiuri prin
N-3 diagonale care nu se intersecteazS. Diagonalele se citesc de la tastaturl sub formd de perechi de vdrfi.ri.
SE se scrie un algoritm eficient care coloreazd laturile gi diagonalele poligonului in rogu gi negru astfel
incdt fiecare dinhe triunghiurile in care este imp64it poligonul s[ aibd atdt laturi rogii, cdt gi laturi negre. Se va
afiga fiecare laturd cu culoarea ei.
Se va preciza argumentat complexitatea timp a algoritmului propus qi se vor explica informal detaliile de
implementare sub formd de program scris intr-un limbaj de programare studiat in facultate (ClC++/Java).
:
.{
:
t:i
-1
..'rt
.*
.s
.:'idf
DL Informaticd
Cunoqtinfe de specialitate
S1,. Teorema lui Euler relativd la grafurile planare conexe.
$13,_Impleqe_rylqg4rqf
a cdutdrii best-first.
S2b. Perceptronul cu funcfia de transfer Heaviside. Definilie, algoritmul de invdfare
Rosenblatt, condilii de convergenfd, demonstrarea convergenfei.
53. Analiza sintacticd l-predictivd" pentru gramatici de tip LL(l). Se vor preciza:
- definilia gramaticilor de tip LL(l);
- cancteizdri echivalente ale gramaticilor de tip LL(l);
- definilia mullimilor Firstl qi Followl;
- algoritmii de calcul al mullimilor Firstl gi Followl;
- algoritmul de analizd sintacticd l-predictiv gi validitatea sa (formularea proprietdfii);
- construcfia tabelei de analizd sintacticd l-predictivd pentru gramatici de tip LL(l);
- tipuri de conflicte la construirea tabelei de analizd sintacticd l-predictivd qi rezolvarea
lor.
54. Algoritmul de cifrare RSA. Definifie. Vulnerabilitdf
$i
securitate.
55. Clasa de complexitate SPACE.
56. 1. Prezentagi pe sotrt (?n c?teva r0nduri) modelul clientlsErver.lnAieali rolurile
celor douE tipuri de procese precumgi scenariul general al interacliunii client-server.
2. Explicali modul in care se realizeazE comunicarea intre client gi server
'prin
intermediul socket-urilor. Precizali cum se obt,ine conexiunea qi cum poate fi transmis un
mesaj simplu (de exemplu un qir de caractere sau o valoare primitivE) intre cele douE procese,
prezentOnd qi comentdnd totodatE fragmente relevante de cod sursE.
3. Descrieli o abordarebazatd pe fire de execulie caresE permitE unui server sE comunice
simultan cu mai multi clienti. Ilustrali atht actiunea clienlilor cdt gi actiunea serverului
prin fragmente de cod sursE.
57. a. Descriefi costructorul de copiere in C+l-: ce forme are, cdnd se foloseqte gi cum se
comportd la moqtenire.
b. Enumerali proprietdlile supraincdrcdrii operatorilor in C+r.
c. Descrie{i mecanismul prin care se implementeazd polimorfismul de execufie in C++.
SS.
tSG
{S,f;}
e nisnaturs. rrffi}risrcaftA
gi Jf * neu}Uinrs d* rnariahils.
{a}
t}#niEi alge}ce wrrnenilor TE{X}.
{&}
I}ftxnsffi*nati nS
pw*n mdce
{5,E}dg*br$
*{,
- {X*,'{*} d
pentru orics
fiurctis
"S*strts$
*: X -* ds wi*t$ u:r unie
{S-E}-m*x#rn f
: ?b{X}
-+ d
sst,lsl fnn&i
J{c}:
w{r} artcass r .K'