Analiza Matematica Culegere de Probleme

Gheorghe PROCOPIUC
Mihai ISPAS
PROBLEME
de
ANALIZA
MATEMATICA
IAS
I 2002
Prefat
a
a matematic
a se adreseaza studentilor
Prezenta culegere de Probleme de analiz
a
din facultatile de profil tehnic. Ea contine aceleasi capitole ca si cursul de Analiz
matematic
a, format electronic, situat pe acelasi site. Inainte de abordarea oricarui capitol din aceasta culegere se recomanda parcurgerea capitolului corespunzator al cursului,
unde pot fi gasite notiunile si rezultatele teoretice utilizate n formularea si rezolvarea
problemelor propuse.
Culegerea pune la dispozitia studentilor exercitii si probleme rezolvate, cu indicatii
de rezolvare sau propuse spre rezolvare, constituind un material util n desfasurarea
seminariilor, dar si pentru o mai buna aprofundare a notiunilor predate la curs.
Autorii
Cuprins
1 Elemente de teoria spatiilor metrice
1.1 Spatii metrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2 Multimea numerelor reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2 S
iruri si serii
2.1 Siruri de numere reale .
2.2 Principiul contractiei . .
2.3 Siruri n Rp . . . . . . .
2.4 Serii de numere reale . .
2.5 Serii cu termeni pozitivi
2.6 Serii cu termeni oarecare
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
5
5
9
17
17
29
31
32
37
43
3 Limite de functii
47
3.1 Limita unei functii reale de o variabil
a reala . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.2 Limita unei functii de o variabil
a vectorial
a . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
4 Functii continue
55
4.1 Continuitatea functiilor reale de o variabil
a reala . . . . . . . . . . . . . . 55
4.2 Continuitatea uniforma a functiilor de o variabil
a . . . . . . . . . . . . . . 57
4.3 Continuitatea functiilor de o variabil
a vectorial
a . . . . . . . . . . . . . . 59
5 Derivate si diferentiale
63
5.1 Derivata si diferentiala functiilor de o variabil
a . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.2 Proprietati ale functiilor derivabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
5.3 Derivatele si diferentiala functiilor de n variabile . . . . . . . . . . . . . . 73
6 Functii definite implicit
6.1 Functii definite implicit de o ecuatie . . . . . .
6.2 Functii definite implicit de un sistem de ecuatii
6.3 Transformari punctuale . . . . . . . . . . . . .
6.4 Dependenta si independent
a functional
a . . . .
6.5 Schimbari de variabile . . . . . . . . . . . . . .
3
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
85
85
88
90
93
95
GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS
7 Extreme pentru functii de mai multe variabile

99
7.1 Puncte de extrem pentru functii de mai multe variabile . . . . . . . . . . 99
7.2 Extreme pentru functii definite implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
7.3 Extreme conditionate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
8 S
iruri si serii de functii
8.1 Siruri de functii reale
8.2 Serii de functii . . .
8.3 Serii de puteri . . .
8.4 Serii Taylor . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
107
107
111
115
116
9 Integrala Riemann si extinderi

9.1 Primitive. Integrala nedefinita .
9.2 Integrala definita . . . . . . . .
9.3 Integrale improprii . . . . . . .
9.4 Integrale cu parametri . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
119
119
124
131
135
10 Integrale curbilinii
10.1 Lungimea unui arc de curba . . . . . . . . . . .
10.2 Integrale curbilinii de primul tip . . . . . . . .
10.3 Integrale curbilinii de tipul al doilea . . . . . .
10.4 Independenta de drum a integralelor curbilinii .
10.5 Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
139
139
140
143
145
147
11 Integrale multiple
11.1 Integrala dubla . . . . . . . . . . . . . .
11.2 Aria suprafetelor . . . . . . . . . . . . .
11.3 Integrala de suprafata de primul tip . .
11.4 Integrala de suprafata de tipul al doilea
11.5 Integrala tripla . . . . . . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
149
149
157
159
161
163
12 Ecuatii diferentiale ordinare

12.1 Ecuatii diferentiale de ordinul nt
ai . . . . . . .
12.2 Alte ecuatii integrabile prin metode elementare
12.3 Ecuatii diferentiale de ordin superior . . . . . .
12.4 Ecuatii carora li se poate micsora ordinul . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
171
171
178
181
182
13 Ecuatii si sisteme diferentiale liniare

13.1 Sisteme diferentiale liniare de ordinul nt
ai . . . . .
13.2 Sisteme diferentiale liniare cu coeficienti constanti
13.3 Ecuatii diferentiale liniare de ordinul n . . . . . . .
13.4 Ecuatii de ordinul n cu coeficienti constanti . . . .
13.5 Ecuatia lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
183
183
185
190
192
195
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Capitolul 1
Elemente de teoria spatiilor

metrice
1.1
Spatii metrice
1.1 Fie (G, +) un grup comutativ si p : G R+ o functie ce satisface propriet

atile:
1) p(x) = 0 d.d. x = 0;
2) p(x) = p(x), x G;
3) p(x + y) p(x) + p(y), x, y G.
S
a se arate c
a aplicatia d : G G R, d(x, y) = p(x y), x, y G este o metric
a
pe G.
R: Verificam ca d satisface axiomele metricii: 1o . d(x, y) = p(x y) 0, x, y G
pentru ca x y = x + (y) G si d(x, y) = 0 p(x y) = 0 x y = 0 x = y;
2o . d(x, y) = p(x y) = p(x + y) = p(y x) = d(y, x); 3o . d(x, y) = p(x y) =
p(x z + z y) p(x z) + p(z y) = d(x, z) + d(z, y), x, y, z G.
a se arate c
a urm
atoarele aplicatii sunt
1.2 Fie N multimea numerelor naturale. S
distante pe N:
1) d : N N R+ , d(m, n) = |m n|, m, n N.
1
1
, m, n N .
2) d : N N R+ , d(m, n) =
m n
n
m
3) d : N N R+ , d(m, n) =
, m, n N.
1+m 1+n
1.3 Fie Rn = R R R, produsul cartezian const
and din n 1 factori si
a se arate c
a aplicatiile: d, , :
x = (x1 , x2 , . . . , xn ), y = (y1 , y2 , . . . , yn ) Rn . S
Rn Rn R+ , definite prin:
n
d(x, y) =
k=1
(xk yk )2 , (x, y) =
k=1
sunt metrici pe Rn .
5
|xk yk |, (x, y) = max |xk yk |

k=1,n

R: Pentru d se aplica inegalitatea lui Minkowski:
n
ak2 +
(ak + bk )2
k=1
k=1
k=1
b2k , a = (a1 , a2 , . . . , an ), b = (b1 , b2 , . . . , bn ).
a se hasureze n R2 sferele deschise S(0, r), r > 0, relative la metricile d, , .

1.4 S
1.5 S
a se arate c
a d, , sunt metrici echivalente pe Rn .
R: Se demonstreaza inegalitatile:
n d n n n n .
1.6 S
a se arate c
a d : R R R+ , d(x, y) =
R.
|x y|
, x, y R este o metric
a pe
1 + |x y|
R: Se tine seama ca oricare ar fi a, b, c 0 cu a b + c, avem:

a
b
c
+
,
1+a
1+b 1+c
deoarece din 0 urmeaza
.
1+
1+
1.7 Fie d : XX R+ o metric

a se arate c
a aplicatia : XX R+
a pe X. S
d(x, y)
definit
a prin (x, y) =
este de asemenea o metric
a pe X.
1 + d(x, y)
a se arate c
a ntr-un spatiu metric (X, d) avem:
1.8 S
n
1) d(x1 , xn )
i=1
d(xi , xi+1 ), x1 , . . . , xn X, N 2.
2) |d(x, z) d(z, y)| d(x, y), x, y, z X.

3) |d(x, y) d(x , y )| d(x, x ) + d(y, y ), x, x , y, y X.
R: 3) d(x, y) d(x, x ) + d(x , y) d(x, x ) + d(x , y ) + d(y , y).
a prin:
1.9 Fie X o multime nevid
a. S
a se arate c
a aplicatia d : X X R, definit
d(x, y) =
0, x = y
1, x = y
a pe X).
este o metric
a pe X (metrica discret
1.10 S
a se arate c
a aplicatia d : R+ R+ R+ , definit
a prin:
d(x, y) =
este o metric
a pe R+ .
x + y, x = y,
0,
x=y
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
a se arate c
a aplicatia d : Rn Rn R, definit
1.11 S
a prin:
n
d(x, y) =
k=1
|xk yk |
1
,
k
2 1 + |xk yk |
x = (x1 , x2 , . . . , xn ), y = (y1 , y2 , . . . , yn ) Rn este o metric

a pe Rn .
a se arate c
a urm
atoarele aplicatii sunt metrici pe multimile indicate:
1.12 S
1
1
1) d(0, ) (0, ) R, d(x, y) =
.
x y
x
y
2) d : R R R, d(x, y) =
.
1 + 1 + x2
1 + 1 + y2
3) d : R2 R2 R,
d(x, y) =
|x2 y2 |,
x1 = y1 ,
|x2 | + |y2 | + |x1 y1 |, x1 = y1 ,
(metrica mersului prin jungl

a), unde: x = (x1 , y1 ), y = (y1 , y2 ).
4) d : R2 R2 R,
(x1 x2 )2 + (x2 y2 )2 , dac
a exist
a o dreapt
a R2 a.. 0, x, y ,
n rest,
x21 + x22 + y12 + y22 ,
d(x, y) =
(metrica c
aii ferate franceze), unde: 0 = (0, 0), x = (x1 , y1 ), y = (y1 , y2 ).
1.13 S
a se arate c
a urm
atoarele aplicatii sunt norme pe Rn :
n
1) ||x|| =
k=1
n
2) ||x|| =
k=1
xk2 , x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .
|xk |, x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .
3) ||x|| = sup |xk |, k = 1, n, x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .

a + bi c + di
1.14 Fie M = {A =
, cu a, b, c R, i2 = 1} si f : M R+ ,
c + di a bi
f (A) = det A. S
a se arate c
a (M, || ||) este spatiu normat n raport cu norma dat
a
prin ||A|| = f (A).
0
1.15 Fie C[1,e]
a pe [1, e]}. S
a se arate c
a aplicatia || || :
= {f : [1, e] R, f continu
e
0
R definit
a prin ||f || = 1 (f 2 (x) ln x) dx
C[1,e]
g
aseasc
a norma functiei f (x) = x.
1/2
0
este o norm
a pe C[1,e]
si s
a se
1
= {f : [0, 1] R, f derivabil
a cu derivat
a continu
a pe [0, 1]}. S
1.16 Fie C[0,1]
a se
1
arate c
a urm
atoarele aplicatii sunt norme pe C[0,1]
:
1) ||f || = sup |f (x)|.

x[0,1]
2) ||f || =
3) ||f || = |f (0)|+ sup |f (x)|. 4) ||f || =

x[0,1]
1
0
|f (x)| dx.
1
0
f 2 (x) dx
1/2
1.17 Fie multimea X = {1, 2, 3, 4} si clasele:

1 = {, X, {2}, {1, 2}, {2, 3}, {1, 2, 3}},
2 = {, X, {1}, {2}, {3, 4}, {2, 3, 4}}.
a se arate c
a 1 este topologie pe X dar 2 nu este topologie pe X.
1) S
2) S
a se g
aseasc
a sistemele de vecin
at
ati ale punctelor 3 si 4 din spatiul topologic
(X, 1 ).
R: Se verifica proprietatile din definitia topologiei. Pentru 2 se constata ca, de
exemplu {1} {2} = {1, 2}
/ 2 .
1.18 Fie X = {, , , } si familia de multimi:
= {, {}, {}, {, }, {, }, {, , }, X}.
S
a se arate c
a este o topologie pe X si s
a se determine sistemele de vecin
at
ati ale
punctelor , , si .
1.19 Dac
a X = si 0 = {, X}, atunci (X, 0 ) este spatiu topologic pe X, numit
spatiul topologic nondiscret (grosier) pe X.
1.20 Dac
a X = si P(X) este multimea tuturor p
artilor multimii X, iar 1 = P(X),
atunci (X, 1 ) este spatiu topologic pe X, numit spatiul topologic discret pe X.
1.21 Dac
a elemente si a X, fixat, atunci = {, {a}, X}
a X are mai mult de dou
a de topologia nondiscret
a si de cea discret
a.
este o topologie pe X, diferit
1.22 Fie X = {a, b, c, d, e}. S
a se precizeze care dintre urm
atoarele familii de p
arti ale
lui X este o topologie pe X:
1) 1 = {, X, {a}, {a, b}, {a, c}}.
2) 2 = {, X, {a, b, c}, {a, b, d}, {a, b, c, d}}.
3) 3 = {, X, {a}, {a, b}, {a, c, d}, {a, b, c, d}}.
R: 1 si 2 nu, 3 da.
a se arate c
a este o topologie pe R.
1.23 Fie = {, R, (q, )}, q Q. S
R: Multimea A =
{(q, ), q > 2} = ( 2, ) este o reuniune de multimi din ,
qQ
totusi ea nu apartine lui deoarece 2

/ Q.
1.24 Pe multimea X = {a, b, c} urm
arti ale lui X sunt topologii:
1 = {, X, {a}, {b, c}}; 2 = {, X, {a}, {a, c}};
3 = {, X, {b}, {a, c}}; 4 = {, X, {c}, {b, c}}.
1.25 Fie = {, R, (, )}, > 0. S
a se arate c
a este o topologie pe R.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
a topologia:
1.26 Pe multimea X = {1, 2, 3, 4, 5} se consider
= {, X, {1}, {1, 2}, {1, 3, 4}, {1, 2, 3, 4}, {1, 2, 5}}.
a se g
aseasc
a punctele interioare ale multimii A = {1, 2, 3}.
1) S
2) S
a se g
aseasc
a punctele exterioare ale multimii A.
3) S
a se g
aseasc
a punctele frontier
a ale multimii A.
R: 1) Int A = {1, 2} deoarece 1 {1, 2} A, 2 {1, 2} A. 3 nu este punct interior
lui A deoarece nu apartine la nici o multime deschis
a inclusa n A. 2) CA = {4, 5} si
Int CA = , deci nu exista puncte exterioare lui A. 3) Fr A = {3, 4, 5}.
1.27 S
a se arate c
a urm
arti sunt topologii pe R:
1) i = {, R, (a, )}, a R, (topologia inferioar
a sau dreapt
a a lui R).
2) s = {, R, (, a)}, a R, (topologia superioara sau st
ang
a a lui R).
1.28 S
a se g
aseasc
a interiorul, exteriorul si frontiera intervalului I = [3, ) relativ la
spatiul topologic (R, i ), unde i este topologia inferioar
a pe R.
R: Cea mai ampla multime deschis
a, continut
a n I, este (3, ), deci Int A = (3, ).
CI = (, 3) si nu contine nici o alta multime deschis
a n afara de multimea vida.
Int CA = , Fr A = (, 3].
1.2
Multimea numerelor reale
1.29 S
a se arate c
a multimea A = {xn =
1
1
n+
+ + 1, n N, n 2} este
n
n
n
m
arginit
a.
1
2 pentru orice num
ar real pozitiv, rezulta xn > 2 + 0 + 1 = 3, adica
x
1
1
a = 3 este un minorant pentru A. Cum pentru n 2, 1 < n n < 2 si
, urmeaza
n
2
1
9
9
xn < 2 + 1 + + 1 = , adica b = este un majorant pentru A.
2
2
2
R: Din x +
x + 1
arginit
a
, x R} este m
x2 + x + 2
pentru orice R si s
a se determine inf A si sup A .
1.30 S
a se arate c
a multimea A = {y R, y =
R: Fie y A . Atunci: yx2 + (y )x + 2y 1 = 0, care trebuie sa aiba solutii

reale. Deci (y )2 4y(2y 1) = 7y 2 2( 2)y + 2 0, de unde, notand cu
= 2 22 + 1,:
2 2+
,
y
.
7
7
Asadar:
inf A = min A =
2
2+
, sup A = max A =
.
7
7
10
1.31 S
a se determine minorantii, majorantii, cel mai mic element si cel mai mare
element (dac
a exist
a) ale urm
atoarelor multimi de numere reale:
1
1
, n N .
n
1) A = {sin 1, sin 2, sin 3}.
2) A =
3) A =
4) A = {x R, x2 5}.
2n 1
, n N .
22 + 1
5) A = {x R, x 0, x2 > 5}.
7) A = {x sin x, x R}.
6) A = {x R, x3 x 0}.
R: 1) Cum: sin 2 = sin( 2), sin 3 = sin( 3), deoarece: 0 < 3 < 1 < 2 <
2
si functia sinus este strict crescatoare pe 0, , rezulta:

2
sin 0 < sin( 3) < sin 1 < sin( 2) < sin
si deci 0 < sin 3 < sin 1 < sin 2 < 1. Asadar: min A1 = sin 3, max A1 = sin 2 si orice
numar a sin 3 este un minorant, iar orice num
ar b sin 2 este un majorant.
1
1
2) Deoarece
1, rezulta ca 1
0. Deci 0 este un minorant al multimii
n
n
A2 si orice numar a (, 0] eare minorant. Nici un num
ar a > 0 nu poate fi minorant al multimii A2 deoarece 0 A2 si din definitia minorantului ar rezulta ca a 0
(contradictie). Evident inf A2 = min A2 = 0. Multimea majorantilor este [1, ). Intr1
adevar, b 1 implica b 1 , pentru orice n N . Daca b < 1 rezulta 1 b > 0 si
n
1
1
sau b < 1 , adica b nu ar mai fi majorant. Evident
atunci n N a.. 1 b >
n
n
sup A2 = 1, n timp ce max A2 nu exista.
3) Din inegalitatea:
2n 1
1
2
< 1, n N ,
3
2 +1
deducem ca multimea miniorantilor lui A3 este
1
, multimea majorantilor este
3
1
, sup A3 = 1, iar max A3 nu exista.
3
4) inf A4 = min
A4 = 5, sup A4 = max A4 = 5,
5) inf A5 = 5, sup A5 = , 6) inf A6 = , sup A6 = ,
7) inf A7 = , sup A7 = .
[1, ), inf A3 = min A3 =
1.32 S
a:
a se determine inf A, min A, sup A si max A dac
a+1
, a R}.
a2 + a + 1
2
x 3x + 2
2) A = {y R, y = 2
, x R}.
x + x +1
3x2 + 4x 3 1
3) A = {y R, y =
, x R}.
x2 + 1
1) A = {x R, x =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
11
1
R: 1) Din xa2 + (x 1)a + x 1 = 0, cu a R, rezulta A = , 1 . Deci inf A =
3
9 2 21 9 + 2 21
1
. 3) A = [3, 5].
min A = , sup A = max A = 1. 2) A =
,
3
3
3
and axioma lui Arhimede, s
a se arate c
a pentru orice x R exist
1.33 Utiliz
anZ
a.. s
a avem:
1) x2 + n nx + 1. 2) x2 2x + n.
R: 1) Inegalitatea se mai scrie: x2 1 n(x 1). Pentru x = 1 este evident
a. Daca
x2 1
x = 1, pentru numarul real
= x + 1, conform axiomei lui Arhimede, exista n Z
x1
a.. x + 1 n.
1.34 Fie [an , bn ] [an+1 , bn+1 ], n N un sir descendent de segmente reale. S
a se
arate c
a:
1)
[an , bn ] = (Cantor-Dedekind).
n=1
1
, n N , atunci exist
a un num
ar x0 R, unic determinat, cu
n
[an , bn ] = {x0 }.
2) Dac
a bn an
proprietatea c
a:
n=1
R: 1) Din [an , bn ] [an+1 , bn+1 ] rezulta ca an bm , n, m N . Asadar multimea

a superior (orice bm este un majorant), iar multimea
A = {an , n N } este marginit
B = {bm , m N } este marginita inferior (orice an este un minorant). Exista deci sup A
si inf B si sup A inf B. In concluzie,
n=1
[an , bn ] [sup A, inf B] = .
2) Daca ar exista x si y cu x < y si x, y
n=1
[an , bn ], atunci din an x < y bn
1
rezulta: 0 < y x bn an , adica n(y x) 1, n N , ceea ce ar contrazice
n
axioma lui Arhimede aplicata numerelor y x si 1.
1.35 Dac
a a1 , a2 , . . . , an R+ si a1 a2 an = 1, atunci a1 + a2 + + an n.
R: Folosim metoda inductiei matematice. P (2) : daca a1 , a2 R+ si a1 a2 = 1, atunci
a1 +a2 2. Fie a1 1 si a2 1. Urmeaza (a1 1)(a2 1) 0 sau a1 +a2 1+a1 a2 2.
P (n) : daca a1 , a2 , . . . , an R+ si a1 a2 an = 1, atunci a1 + a2 + + an n.
P (n + 1) : daca a1 , a2 , . . . , an , an+1 R+ si a1 a2 an an+1 = 1, atunci
a1 + a2 + + an + an+1 n + 1.
a cel putin unul mai mare sau cel putin egal
Printre numerele a1 , a2 , . . . , an , an+1 exist
cu 1 si cel putin unul mai mic sau cel mult egal cu 1. Far
a a restrange generalitatea,
putem presupune ca acestea sunt a1 si a2 . Din P (2) avem ca a1 + a2 1 + a1 a2 , de
unde deducem:
a1 + a2 + + an + an+1 1 + a1 a2 + a3 + + an + an+1 1 + n,
deoarece a1 a2 , . . . , an , an+1 sunt n numere al caror produs este 1.
12
1.36 Inegalitatea mediilor. Fie x1 , x2 , . . . , xn R+ si A media aritmetic

a, G media
geometric
a, H media armonic
a a celor n numere, definite prin;
x1 + x2 + + xn
n
A=
, G = n x1 x2 xn , H =
.
1
1
1
n
+
+ +
x1
x2
xn
S
a se arate c
a au loc inegalit
atile: H G A.
R: Din definitia mediei geometrice avem:
x1 x2
xn
x1 x2 xn
= 1 sau

= 1.
Gn
G G
G
xk
xn
x1 x2
, k = 1, n, obtinem:
+
+ +
n, sau
Lu
and n exercitiul precedent ak =
G
G
G
G
1
A G. Inlocuind aici pe xk prin
, k = 1, n, gasim H G.
xk
1.37 Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy. Pentru orice numere reale a1 , a2 , . . . , an si
b1 , b2 , . . . , bn are loc inegalitatea:
2
(a1 b1 + a2 b2 + + an bn ) a21 + a22 + + an2
b21 + b22 + + b2n ,
sau
n
k=1
ak bk
k=1
a2k
b2k .
k=1
R: Fie trinomul de gradul al doilea:

f (x) = a12 + a22 + + a2n x2 2 (a1 b1 + a2 b2 + + an bn ) x + b21 + b22 + + bn2 ,
care se mai scrie:
f (x) = (a1 x b1 )2 + (a2 x b2 )2 + + (an x bn )2 0
pentru orice x R, deci 0, ceea ce implica inegalitatea data.
1.38 Inegalitatea lui Minkowski. Pentru orice numere reale ak , bk , k = 1, n are loc
inegalitatea:
n
k=1
(ak + bk )
a2k +
k=1
b2k .
k=1
R: Tinand seama de inegalitatea lui Schwarz-Cauchy, avem:

n
n
2
k=1
a2k + 2
(ak + bk ) =
k=1
ak bk +
k=1
k=1
sau
n
2
k=1
(ak + bk )
bk2
a2k + 2
k=1
k=1
ak2 +
k=1
de unde, extragand radicalul rezulta inegalitatea data.
k=1
a2k
b2k ,
bk2 ,
b2k +
k=1
k=1
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
13
1.39 Inegalitatea lui Bernoulli. Oricare ar fi a [1, ) si [1, ) avem:

(1 + a) 1 + a.
R: Inegalitatea rezulta din studiul monotoniei functiei f : [1, ) R, f (x) =
(1 + x) x 1, observand ca aceasta are un minim egal cu 0 n x = 0.
1.40 Dac
a a [1, ) si n N atunci: (1 + a)n 1 + na.
R: Se ia n inegalitatea lui Bernoulli = n.
1 + nb
n+1
1.41 Dac
a b > 0, b = 1, atunci:
n+1
> bn .
R: Aplicand inegalitatea lui Bernoulli, avem:

1 + nb
n+1
n+1
b+
1b
n+1
n+1
= bn+1 1 +
n+1
1b
b(n + 1)
> bn+1 1 +
1b
b
= bn .
1.42 S
a se arate c
a:
1)
1+
1
n+1
n+1
>
1+
1
n
. 2)
R: Se ia n inegalitatea precedent
a b=1+
1
n+1
n+1
>
1
n
1
1
, respectiv b = 1 + .
n
n
a se arate c
a oricare ar fi numerele reale a1 , a2 , . . . , an 1, de acelasi semn,
1.43 S
are loc inegalitatea (generalizare a inegalit
atii lui Bernoulli):
(1 + a1 )(1 + a2 ) (1 + an ) 1 + a1 + a2 + + an .
R: Se foloseste inductia matematica.
1.44 Inegalitatea lui Cebsev. Fie a1 , a2 , . . . , an si b1 , b2 , . . . , bn numere reale cu
a1 a2 an , b1 b2 bn si S = a1 bi1 + a2 bi2 + an bin , n 2, unde
{i1 , i2 , . . . , in } = {1, 2, . . . , n}. S
a se arate c
a:
a1 bn + a2 bn1 + an b1 S a1 b1 + a2 b2 + + an bn .
R: Fie j < k, ij < ik atunci (aj ak )(bij bik ) 0 implica: aj bij + ak bik aj bik +
ak bij . Deci orice inversiune n multimea {i1 , i2 , . . . , in } micsoreaz
a suma S, ca atare
ea este maxima pentru permutarea identic
a {1, 2, . . . , n} si minima pentru permutarea
{n, n 1, . . . , 1}.
1.45 Fie a1 , a2 , . . . , an si b1 , b2 , . . . , bn numere reale cu a1 a2 an , b1 b2
bn . S
a se arate c
a:
ai bi
i=1
ai
i=1
bi
i=1
14

n
R: Din exercitiul precedent rezulta ca max S =
ai bi . Avem deci inegalitatile:

i=1
ai bi
a1 b1 + a2 b2 + + an bn ,
ai bi
a1 b2 + a2 b3 + + an b1 ,
i=1
n
i=1
.....................
ai bi
i=1
a1 bn + a2 b1 + + an bn1 .
Prin adunare membru cu membru obtinem inegalitatea din enunt.

a se arate c
a:
1.46 Fie a, b, c > 0. S
a
b
c
3
a 3 b3 c 3
a2 + b2 b2 + c2 c2 + a2
1)
+
+
. 2) a+b+c
+
+
+ + .
b+c a+c a+b
2
2c
2a
2b
bc ca ab
R: Se aplica inegalitatea lui Cebsev:
1
1
1
,
1) pentru tripletele (a, b, c) si
,
,
b+c a+c a+b
1 1 1
, ,
, respectiv (a3 , b3 , c3 ) si
2) pentru tripletele: (a2 , b2 , c2 ) si
c b a
b
c
a
,
,
.
abc abc abc
1.47 Inegalitatea lui H

older. Dac
a a1 , a2 , . . . , an 0, b1 , b2 , . . . , bn 0, p > 1,
1 1
q > 1 si + = 1, atunci:
p q
n
i=1
n
R: Daca
i=1
api = 0 sau
1/p
ai bi
n
i=1
1/q
biq
api
i=1
i=1
bqi = 0 inegalitatea este evident

a. Fie:
A=
api
i=1
aip
, B=
biq
i=1
bqi
si functia f : [0, ) R, definita prin: f (x) = x x, (0, 1). Deoarece f are n

A
x = 1 un maxim egal cu 1 , rezulta ca: x x 1 , x [0, ). Luam x =
B
1
1
1
A B
1
p
si = , deci 1 = , deducem: A B q + . Inlocuind aici A si B, sumand
p
q
p
q
apoi dupa i de la 1 la n, obtinem inegalitatea din enunt.
a se arate c
a pentru orice n N are loc inegalitatea:
1.48 S
1

(n + 1)!
3
N
2 3! n!
.
2n
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: Se foloseste majorarea:
k! =
1 2 k
15
1 + 2 + + k
k+1
=
.
k
k
1.49 Dac
a x1 , x2 , . . . , xn R+ , atunci:
(x1 + x2 + + xn )
1
1
1
+
+ +
x1
x2
xn
R: Se foloseste inegalitatea lui Schwarz-Cauchy cu ai =
n2 .
1
xi , bi = , i = 1, n.
xi
1.50 Dac
a a1 , a2 , . . . , an R+ , atunci:
(a21 + a1 + 1) (an2 + an + 1)
3n .
a1 a2 an
R: Se foloseste inegalitatea: x +
1
2, pentru orice x R+ .
x
1.51 Dac
a a1 , a2 , . . . , an R+ , n 2 si S = a1 + a2 + + an atunci:
an
a2
n
a1
.
+
+ +
S a1
S a2
S an
n1
R: Notam bi =
1
a ca bi > 0. putem scrie:
, i = 1, n. Deoarece S > ai rezult
S ai
(b1 + b2 + + bn )
sau
n2
n1
1
1
1
+
+ +
b1
b2
bn
ak
k=1
bk
k=1
a1
a2
an
+
+ +
S a1
S a2
S an
1.52 Dac
a a, b, c R+ , atunci:
ab
bc
ca
a+b+c
+
+
.
a+b b+c c+a
2
R: Se tine seama ca
n2 ,
ab
a+b
etc.
a+b
4
a a1 , a2 , . . . , an R+ , n 2, atunci:
1.53 Dac
a2
an
a1
an1
+
+ +
+
n.
a2
a3
an
a1
R: Se folosete inegalitatea mediilor.
a a1 , a2 , . . . , an R+ , atunci:
1.54 Dac
(1 + a1 )(1 + a2 ) (1 + an ) 2n .
16
R: Se nmultesc membru cu membru inegalitatile: 1 + ai 2 ai , i = 1, n.
1.55 Dac
a a, b, c R+ , atunci: (a + b)(b + c)(c + a) 8abc.
R: Se nmultesc membru cu membru inegalitatile: a + b 2 ab etc.
1.56 Dac
a a1 , a2 , . . . , an > 0, b1 , b2 , . . . , bn > 0, atunci:
n
(a1 + b1 )(a2 + b2 ) (an + bn )
n
a1 a2 an
R: Se foloseste inegalitatea mediilor pentru numerele:

bi
, i = 1, n si se aduna inegalitatile obtinute.
ai + bi
b1 b2 bn .
ai
, i = 1, n si respectiv:
ai + bi
a a, b, c R+
1.57 Dac
, atunci:
aa bb cc (abc)
a+b+c
3
R: Fara a restrange generalitatea, putem presupune a b c. Din aab bab ,

bbc cbc , aac cac prin nmultire membru cu membru se obtine inegalitatea din
enunt.
Capitolul 2
S
iruri si serii
2.1
S
iruri de numere reale
2.1 Folosind teorema de caracterizare cu a limitei unui sir, s

a se arate c
a:
n2 + 2
3 4n + (4)n
=
0.
2)
lim
= +.
n n + 1
n
5n
1) lim
R: 1) Fie > 0 arbitrar. Este suficient sa arat

am ca exista un rang N = N () a..
3 4n + (4)n
0 < , n > N.
5n
ln
3 4n + (4)n
4 4n
4
. Asadar, putem lua
Dar
< pentru n >
4
5n
5n
ln
5
0,

> 4,
ln
N () =
4
, 4.
ln 4
5
2) Fie > 0 arbitrar. Este suficient sa arat

am ca exista un rang N = N () a..
3
n2 + 2
n2 + 2
> , n > N . Insa
= n1+
> n 1 > , pentru n > 1 + . Putem
n+1
n+1
n+1
lua N () = [1 + ].
2.2 Folosind teorema de caracterizare cu a limitei unui sir, s
a se arate c
a:
4n + 1
n2
1
n
1
4
= . 2) lim
= . 3) lim
= .
2
n
n
n 2n 1
2
5n 1
5
2(n + 1)
2
1) lim
17
18
2.3 Folosind criteriul lui Cauchy, s

a se arate c
a sirurile (xn )nN sunt convergente,
unde:
n
1) xn =
k=1
1
. 2) xn =
k2
n
3) xn =
k=1
k=1
sin(kx)
, x R.
2k
k
. |k | < 1, k N , a > 1.
ak
R: 1) Aratam ca > 0, N () a.. |xn+p xn | < , n > N () si p N . Deoarece

1
(n + k)
avem:
|xn+p xn | =
<
1
1
1
=
,
(n + k) (n + k 1)
n+k1 n+k
1
(n + 1)
+ +
1
1
1
1
< <
<
(n + p)2
n n+p
n
1
1
. Putem lua N () =
.
2) Aratam ca > 0, N () a.. |xn+p xn | < , n > N () si p N . Avem:
pentru n >
1
sin(n + p)x
1
1
sin(n + 1)x
+ +
n+1 + + n+p = n
2n+1
2n+p
2
2
2
1
1
ln
ln
1

. Putem lua N () =
deci |xn+p xn | < n < pentru n >
.
2
ln 2
ln 2
|xn+p xn | =
1
2p
3) Avem
|xn+p xn | =
n+p
|n+p |
1
|n+1 |
1
n+1
+ + n+p n+1 + + n+p < n+1 + + n+p ,
n+1
a
a
a
a
a
a
1
deci |xn+p xn | < n
1
a
(a
1)
1
ln (a 1)
Putem lua N () =
.
ln a
1
a
1
< n
< pentru n >
a (a 1)
ln
1
(a 1)
.
ln a
a se arate c
a sirul (xn )nN este divergent, unde
xn = 1 +
1
1 1
+ + + .
2 3
n
R: Este suficient sa aratam ca exista un 0 > 0 si un p N a.. |xn+p xn | 0 .

Se constata nsa imediat ca pentru p = n avem:
|x2n xn | =
1
1
1
+ +
= 0 .
n+1
2n
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
19
a se cerceteze natura urm

atoarelor siruri (xn )nN cu termenii generali:
2.5 S
1) xn =
10 11
n + 10
+
+
. 2) xn = sin n.
1
3
2n + 1
R: 1) Sirul este divergent. Se observa ca:

|x2n xn | =
n + 11
2n + 10
2n + 10
1
+ +
>
> .
2n + 3
4n + 1
4n + 1
2
2) Presupunem ca exista lim xn = x. Atunci avem si lim xn+1 = x, lim xn1 = x,

n
n
n
ceea ce implica:
lim [sin(n + 1) sin(n 1)] = 0,
n
adica lim 2 sin 1 cos n = 0 sau lim cos n = 0. Din sin 2n = 2 sin n cos n ar rezulta ca
n
lim sin 2n = 0. Dar sirul (sin 2n)nN este un subsir al sirului (sin n)nN , de unde se
deduce ca lim sin n = 0. Asadar am avea: lim
sin2 n + cos2 n = 0. Contradictie.
Deci sirul (xn ) este divergent.

a se studieze natura sirurilor cu termenii generali:
n
cos k!
. 2) xn =
k (k + 1)
1) xn =
k=1
k=1
cos kx
, a > 1. 3) xn =
ak
k=1
sin kx
.
3k
2.7 S
a se calculeze limita sirului cu termenul general:
xn =
0 nk + 1 nk1 + + k
, 0 , 0 = 0, k, h N.
0 nh + 1 nh1 + + h
2.8 S
a se calculeze limitele sirurilor:
1) xn =
1 + 2 + + n
Cnk
n
.
. 3) xn = n .
2)
x
=
n
n2
nk
2
2.9 S
a se arate c
a dac
a |a| < 1, atunci lim nan = 0.
n
R: Deoarece |a| < 1, exista b > 0 a.. |a| =
Newton.
1
si se dezvolt
a dupa binomul lui
1+b
2.10 Fie x1 , x2 , . . . , xp numere reale pozitive. S

a se arate c
a:
lim
xn1 + x2n + xnp = max{x1 , x2 , . . . , xp }.
R: Fie x = max{x1 , x2 , . . . , xp }. Rezulta: xn xn1 + x2n + xpn pxn , adica;

x
Dar lim
p = 1.
x1n + x2n + xnp x n p.
20
2.11 Fie sirul cu termenul general:

n
xn = a + n + 1
k=1
k4 + k2 + 1
.
k4 + k
1) S
a se arate c
a (xn ) este convergent.
2) S
a se g
aseasc
a rangul de la care |xn a| 0, 01.
2.12 S
a se calculeze limitele sirurilor (xn ) date prin termenii generali:
n
5n2 3n + 2
3n + 2
2an + bn
. 2) xn =
.
1) xn =
. 3) xn = n
4n + 1
3n + 5
3a + 4bn
4) xn =
22 + 42 + + (2n)2
. 5) xn = n + 1 2 n + 2 + n + 3.
2
2
+ 3 + + (2n 1)
12
n+2 n+1
6) xn =
8) xn =
n + 4 n + 1. 7) xn =
6n
2n2 + 5n + 4 3n + 1
. 9) xn =
3n2 + 2
11) xn =
n+ n+1
n+ 3n+2
n (13 + 23 + + n3 )
. 12) xn =
(n + 2)5
13) xn = n
n2 + n + 1 an.
1
n
3+
. 10) xn =
n4 + n 2 + 1
1
n+2
3
1 . 14) xn = n
n+5
1
n
1+
(n + 1)2
n4 n2 + 1.
3
(n 1)2 .
r r r
2.13 Se consider
a curba format
a din semicercuri de raze r, , , , . . . cu centrele cer3 9 27
curilor coliniare. S
a se calculeze lungimea Ln a liniei formate din primele n semicercuri,
precum si L = lim Ln . care sunt valorile lui n pentru care diferenta L Ln reprezint
a
n
cel mult 5% din L?

R: Avem:
Ln = r +
si L =
r
r
r
+
+ + n1
3 32
3
3r
1
1 n
2
3
5 3r
3r
3r 1
. L Ln =
n
, de unde 3n 20, adica n 3.

2
2
3
100
2
2.14 S
a se discute dup
a valorile parametrului real p:
= lim np
n
n+1
n+2
n+2
.
n+3
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
21
R: Notam
n+1
n+2
an =
n+2
=
n+3
n+1
1
n+2
n+2
n+3
1
Avem an 0, iar nan . Deci:
6
1
= lim np1
6 n
p (, 1),
0,
1
=
, p = 1,
6
, p (1, ).
2.15 S
a se calculeze limita sirului (xn ) cu termenul general:
xn =
sin 1 + a sin 2 + + an1 sin n

, a > 1.
[1 + 2a + 3a2 + + (n + 1)an ]
an
R: Din |sin x| 1, x R, deducem:

0 < |xn |
(1 a)(1 an )
= n
an [1 (n + 2)an+1 + (n + 1)an+2 ]
si cum pentru a > 1, n 0, rezulta ca xn 0.

1
1 1
2.16 S
a se arate c
a sirul cu termenul general xn = 1+ + + + este convergent.
1! 2!
n!
Limita sa este num
arul e.
R: Folosim criteriul lui Cauchy:
xn+p xn
=
=
1
1
1
+
+ +
=
(n + 1)! (n + 2)!
(n + p)!
1
1
1
1
+
+ +
(n + 1)! n + 1 (n + 1)(n + 2)
(n + 1)(n + 2) (n + p)
de unde:
xn+p xn <
pentru n > N () =
1
1
1
1
1
1 1
<
+
+ +
< ,
n! n + 1 (n + 1)2
(n + 1)p
n! n
n
1
.
a se arate c
a dac
a an a, atunci sn =
2.17 S
a1 + a2 + + an
a.
n
R: Se aplica teorema lui Stolz-Cesaro.

a se arate c
a dac
a sirul de numere pozitive bn b, atunci
2.18 S
pn =
b1 b2 bn b.
22
2.19 Fie (a)n un sir de numere pozitive. S

a se arate c
a dac
a
lim
an+1
= lim n an = .
n
an
R: Se tine seama de egalitatea
a1 a2
an

.
1 a1
an1
an =
n
(n + 1)(n + 2) (2n)
n!
.
.
3)
lim
n
n n
n
a se calculeze:
2.20 S
1) lim
n
n. 2) lim
R: Se aplica exercitiul precedent. Se obtine: 1) 1, 2)
4
1
, 3) .
e
e
2.21 S
a se arate c
a:
1p + 2p + np
1
=
, p N.
p+1
n
n
p+1
lim
R: Se aplica teorema lui Stolz-Cesaro:

1+
an+1 an
(n + 1)
=
=
p+1
bn+1 bn
(n + 1)
np+1
Dar lim n
n
1+
1
n
1
1+
n
1
n
1
1 + 1+
n
p.
1 = p.
2.22 S
a se determine limita sirului cu termenul general:
p
xn =
1p + 3p + + (2n 1)
, p N .
np+1
2.23 S
a se calculeze:
lim
1+
2! + 3 3! + + n n!
, a > 1.
n 2 an

n+1
(n + 1)!
an+1 an
1
= lim n
=
lim
n bn+1 bn
n a [(n + 1)2 a n2 ]
a 1 n
lim
n+1
(n + 1)! n + 1
2 n = 0.
n+1
n a
a se calculeze:
2.24 S
lim
1 + (2!)2
2 + (3!)2 3 3 + + (n!)2 n n
.
n! (n + 1)! n
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
23
an+1 an
(n + 1) n+1 n + 1
lim
= lim
= 0.
n bn+1 bn
n (n + 1)(n + 2) n + 1
n
2.25 Se d
a sirul (xn )nN cu termenul general:
n
xn =
k=0
1
.
(k + 1)(k + 4)
1) S
a se arate c
a sirul este m
arginit si s
a se calculeze sup xn .
a se calculeze lim
2) S
18
xn
11
nN
R: 1) Din identitatea
1
1
=
(k + 1)(k + 4)
3
1
1
k+1 k+4
, k N,
deducem:
lim xn = lim
Din xn+1 xn =
2) lim
1
3
1
1
1
11
6
k+2 k+3 k+4
11
.
18
11
1
> 0 rezulta ca sirul este cresc
ator si deci sup xn =
.
(n + 2)(n + 5)
18
nN
18
xn
11
= e1 .
2.26 S
a se determine limita urm
atoarelor siruri:
1) xn =
5
2n + 1
n + n
3
+
+
.
2)
x
, , > 0.
+
=
n
13
13 + 23
13 + 23 + + n3
n+1 + n+1
3) xn =
1
a n + b n + 3n
, a, b 0. 4) xn = n
n
n
2 +5 +n
7 n!
k 2 + 3k + 9 .
k=1
3
R: La 4) se tine seama de inegalitatea k 2 + 3k + 9 3 27k 3 = 9k.
2.27 S
a se calculeze:
1) lim
(n!)2
. 2) lim
n
(2n)! 8n
3n
4) lim
(n!)
. 5) lim
n
(3n)!
k=1
k2 + k 1
. 3) lim
n
(k + 1)!
k=1
2k1 (k 1)
.
(k + 1)!
. 6) lim
2
n
n +k
k=1
k=1
1+
k2
1 .
n3
24

R: 1) lim
deducem ca
an+1
1
k2 + k 1
n+1
1
1
. 2) Din
= lim
=
=
n 16(2n + 1)
an
32
(k + 1)!
(k 1)! (k + 1)!
n
lim
k=1
1
k2 + k 1
1
= 2.
= lim 2
n
(k + 1)!
n! (n + 1)!
k1
3) Din
(k 1)
2k1
2k
=
deducem ca
(k + 1)!
k!
(k + 1)!
n
lim
k=1
2k1 (k 1)
2n
= lim 1
= 1.
n
(k + 1)!
(n + 1)!
2.28 S
a se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali
1) xn =
4) xn =
6) xn =
1+
n2
(2n + 1)!!
. 2) xn =
(2n + 2)!!
1
1
1
+
+ + n
2 22
2
k=1
k2 + k
. 3) xn =
n3 + k
3 2 + (1)
. 5) xn =
2n
2
2
+ + C2n
. 7) xn =
Cn+1
Cn2 +
n3
k=1
n
k=1
n
k2 + k 1
.
(k + 1)!
2k + 1
.
k 2 (k + 1)2
2
k=1
(2k 1)
2.29 S
a se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali:
6 n3
2
3
n+1
n
1) xn = cos
. 2) xn = 1 +
, R.
n
2 n3
n
3) xn =
k=1
1
. 4) xn =
(k 1)! + k!
k=1
k (k + 1) (k + 2)
.
n4
2.30 S
a se calculeze limita sirului cu termenul general
xn = ac + (a + ab)c2 + (a + ab + ab2 )c3 + + (a + ab + + abn )cn+1 ,
a, b, c R, |c| < 1, b = 1, |bc| < 1.
R: Sa observam ca se mai scrie
ac
[(1 + c + + cn ) b (1 + bc + + bn cn )] .
xn =
1b
Deci
lim xn = lim xn
n
1 cn+1
1 (bc)n+1
ac
b
=
.
1c
1 bc
(1 c)(1 bc)
2.31 S
a se arate c
a:
0 < ln [ln (k + 1)] ln (ln k) <
n
si apoi s
a se calculeze lim
n k=2
1
.
k ln k
1
, k 2
k ln k
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
25
R: Inegalitatea din stanga rezulta din faptul ca functia ln x este strict crescatoare.
Fie f : (1, ) R, definita prin f (x) = ln (ln x). Pe fiecare interval [k, k + 1], k 2,
conform teoremei lui Lagrange, exista ck (k, k + 1) a..
ln [ln (k + 1)] ln (ln k) =
1
.
ck ln ck
Din ln k < ln ck < ln(k + 1) deducem:

1
1
1
<
,
<
(k + 1) ln(k + 1)
ck ln ck
k ln k
deci
0<
1
1
< ln [ln (k + 1)] ln (ln k) <
.
(k + 1) ln(k + 1)
k ln k
Sumand pentru k = 2, n rezulta ca limita este .

2.32 S
(n2 + 1)(n2 + 22 ) (2n2 )
.
n2
xn =
1 n
k2
ln 1 + 2 , care este o suma Riemann pentru functia
n k=1
n
1 2
f (x) = ln(1 + x2 ) pe intervalul [0, 1], pentru diviziunea n = 0, , , . . . , 1 , cu
n n
k
punctele intermediare k = si deci
n
R: Avem ca ln xn =
lim ln xn =
ln(1 + x2 ) dx = ln 2 2 +
.
2
2.33 S
b
xn =
a
R: Notam Im,n =
Im,n =
b
(x
a
(x a)n (b x)n dx
1
n
, a < b.
and prin parti, obtinem

a)m (b x)n dx. Integr
m
m
m1
1
Im1,n+1 =

I0,n+m .
n+1
n+1 n+2
n+m+1
Se obtine de aici ca In,n =
(n!)2
2n+1
(b a)
, de unde lim xn =
n
(2n + 1)!
n
a se calculeze lim
2.34 S
1+
k=1
k
1 .
n2
ba
2
26

R: Deoarece
1+
k
1
1= 2
2
n
n
k
n2
1
1+ +1
n
n2
k
k
1+ 2 +1
n
. Din
k
k
1+ 2 +1
n
n2
k
1
1+ 2 +1
n
sumand pentru k = 1, n, rezulta

n(n + 1)
2n2
1
1+
deci sirul are limita
1
+1
n
1+
k=1
k
n(n + 1)
1
n2
2n2
1
,
1
1+ 2 +1
n
1
.
2
a functia f : R \ {2, 1} R, definit

2.35 Fiind dat
a prin f (x) =
calculeze limita sirului cu termenul general
1
, s
a se
x2 + 3x + 2
xn = f (k) (1) + f (k) (2) + + f (k) (n),

unde f (k) este derivata de ordinul k a functiei f .
R: Deoarece f (x) se poate scrie: f (x) =
f (k) (x) = (1)k k!
1
1
, rezulta ca
x+1 x+2
1
1
,
(x + 1)k+1
(x + 2)k+1
si deci
xn =
1
1
(1)k k! k+1 .
k+1
(n + 2)
2
2.36 S
a se studieze natura sirului (xn ) definit prin: x1 = a [1, 2] si xn+1 = xn2
2xn + 2, pentru n 1.
2.37 Se dau numerele reale a0 , b0 , c0 . Definim sirurile (an )nN , (bn )nN , (cn )nN prin:
an+1 =
1
1
1
(bn + cn ) , bn+1 = (cn + an ) , cn+1 = (an + bn ) .
2
2
2
S
a se arate c
a sirurile sunt convergente la
1
(a0 + b0 + c0 ).
3
R: Fie xn = an + bn + cn . Adunand cele trei relatii, obtinem: xn+1 = xn , deci (xn )

1
1
este un sir constant: xn = x0 . Din an+1 = (an1 + x0 ) rezulta ca an x0 etc.
4
3
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
27
1 5
2.38 Fie q =
si sirul (xn ) definit prin: x1 = q, x2 = 1 + q, xn+2 = xn + xn+1 ,
2
nN .
1) S
a se arate c
a termenii sirului sunt n progresie geometric
a.
a se arate c
a are loc egalitatea
2) S
xn+2
xn
xn+1
n =
xn+1
xn+2
xn
xn
xn+1
xn+2
= 4 x3n+2 .
3) S
a se calculeze lim xn .
n
R: 1) Prin inductie matematica: x2 = 1 + q = q 2 , x3 = x1 + x2 = q 3 . Presupunem

xn = q n . Din xn+2 = xn + xn+1 = q n + q n+1 = q n (1 + q), rezulta xn+2 = q n+2 .
2) n = q 3n (q 6 2q 3 + 1) = 4q 3n+2 = 4x3n+2 . 3) Deoarece |q| < 1, lim xn = 0.
n
a se calculeze limita sirului:

2.39 S
x1 = a, xn+1 = a + xn , a > 0.
2.40 S
a se calculeze
n
4n 4 2an
lim
, an =
1
2x2
dx, n 2.
1 + x2
R: Se obtine: an = 2n 2 2 arctg n + , iar limita este e

.
2
a siruri de numere rationale a..:
2.41 Fie (An )nN si (Bn )nN dou
n
a + b k = An + Bn k, n 1, a, b Q+ , k R \ Q.
An
.
Bn
R: Din An + Bn k = a + b k
S
a se calculeze lim
An =
1
2
Asadar lim
a+b k
+ ab k
si An Bn k = a b k
n
1
, Bn =
2 k
a+b k
An
= k.
Bn
2.42 Fie matricea A =
1 0
3 2
si
An =
S
a se calculeze lim
an
.
bn
1
an
0
bn
, n N .
, urmeaza:
ab k
28

R: Se gaseste: an = 3 (2n 1) si bn = 2n .
2.43 S
a se calculeze lim sin2 n2 + n + 1 .
n
R: Deoarece sin = sin ( n), urmeaza:

sin2
n+1
n2 + n + 1 n = sin2
n2 + n + 1 + n
n2 + n + 1 = sin2
si deci lim sin2 n2 + n + 1 = sin2 = 1.

n
2
a se calculeze limita sirului
2.44 S
xn =
R: Fie an =
Fie
n+1
(n + 1)n
an+1
. Deoarece
=
n!
an
n+1
bn =
si bnn =
(n + 1)!
n
n!, n 2.
1+
1
n+1
n+1
e, rezulta ca
n a
n = e.
1
n+1 n+1
n
n!
(n + 1)!
=
n
n!
n
n+1 n+1
e si
n
n!
n+1
e = lim
1+
deci lim xn =
n
(n + 1)!
n
n!
1
.
e
n
n!
xn
1+
= lim
n
n
n!
n!
xn
n
xn
n
n!
e lim xn
= e n ,
2.45 S
a se determine multimea punctelor limit
a, limita inferioar
a si limita superioar
a
pentru sirurile date prin:
1) xn =
1 + (1)n
2n
+ (1)n
. 2) xn =
3
3n + 1
1+
1
n
(1)n +
R: 1) Deoarece {xn }nN = {x2k }kN {x2k+1 }kN si

x2k =
rezulta ca M =
4k + 2
4k
4
2
2
+
, x2k+1 =
,
3 6k + 1
3
6k + 4
3
2 4
2
4
,
, lim inf xn = , lim sup xn = .
3 3
3
3
n
1
+ cos
.
2
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
29
2) Deoarece {xn }nN = {x4k }kN {x4k+1 }kN {x4k+2 }kN {x4k+3 }kN si
x4k =
x4k+1
x4k+2
x4k+3
rezulta ca M =
3
2
4k
3
e + 1,
2
4k+1
1
(4k + 1)
1
1
=
+ cos
1+
e,
2
4k + 1
2
2
4k+2
1
(4k + 2)
3
3
=
1+
+ cos
e 1,
2
4k + 2
2
2
4k+3
1
(4k + 3)
1
1
1+
+ cos
e,
=
2
4k + 3
2
2
1+
1
4k
+ cos 2k
1 3
3
3
1
e, e 1, e + 1 , lim inf xn = e, lim sup xn = e + 1.
2 2
2
2
2
2.46 S
a se determine multimea punctelor limit
a, limita inferioar
a si limita superioar
a
pentru sirurile date prin:
1) xn =
n(1)n
1
1+
n
n
n
+ cos
, n N .
2n + 1
2
n (n + 1)
n
2
2) xn = 5 3 (1)
+ sin
, n N.
2
3) xn =
n
1 (1)n
n
, n N .
+ sin
n
2
n
4) xn =
1 + (1)
n1
, n N.
2
n+1
n (n + 1)
n
2
5) xn = (1)
cos
,
3
2.2
n N.
Principiul contractiei
a r
ad
acin
a real
a si s
a se
2.47 S
a se arate c
a ecuatia x3 + 4x 1 = 0 are o singur
determine aproximatiile p
an
a la ordinul trei ale r
ad
acinii.
R: Se constata imediat ca ecuatia are o rad
acin
a pe intervalul [0, 1]. Scriind ecuatia
1
, problema revine la a arata ca aplicatia : [0, 1] R,
sub forma echivalenta x = 2
x +4
1
(x) = 2
, este o contractie pe [0, 1]. Dar
x +4
d((x), (y)) = |(x) (y)| =
(x2
|x + y|
1
d(x, y) d(x, y).
2
+ 4) (y + 4)
8
30
x2 + 4
1 2
, deducem |x + y| |x| + |y|
x + 4 (y 2 + 4). Deci
4
4
1
este o contractie pe [0, 1], cu q = . Sirul aproximatiilor succesive:
8
Intr-adevar, din |x|
x0 = 0, xn+1 =
1
, n = 0, 1, 2, . . .
x2n + 4
ne da x1 = 0, 25, x2 = 0, 2461538, x3 = 0, 2462695 etc.

2.48 S
a se arate c
a ecuatia x3 + 12x 1 = 0 are o singur
a r
ad
acin
a real
a si s
a se
calculeze aceast
a r
ad
acin
a cu o eroare mai mic
a de 0, 0001.
acin
a pe intervalul [0, 1]. Ca n exercitiul
1
precedent, se arata ca aplicatia : [0, 1] R, (x) = 2
, este o contractie pe [0, 1],
x + 12
2
cu q =
. Sirul aproximatiilor succesive este:
169
x0 = 0, xn+1 =
1
, n = 0, 1, 2, . . .
x2n + 12
Estimarea erorii metodei este data de

|xn | <
q n , n N,
1q
n care = |x1 x0 |. In cazul nostru

|xn | <
1 169
12 167
2
169
< 104 .
1
Se constata ca este suficient sa luam n = 2. Avem: x0 = 0, x1 =
= 0, 08 3333,
12
144
x2 =
= 0, 083285135.
1729
a se arate c
a ecuatia sin x 10x + 1 = 0 are o singur
2.49 S
a r
ad
acin
a real
a si s
a se
calculeze aceast
a r
ad
acin
a de 0, 001.
acin
a pe intervalul [0, 1]. Se constata ca
1
1
aplicatia : [0, 1] R, (x) =
(1 + sin x), este o contractie pe [0, 1], cu q =
.
10
10
Sirul aproximatiilor succesive este:
x0 = 0, xn+1 =
1
(1 + sin xn ) , n = 0, 1, 2, . . .
10
Estimarea erorii
|xn | <
1 9
10 10
1
10
< 103 .
1
1
Este suficient sa luam n = 2. Avem: x0 = 0, x1 =
= 0, 1, x2 =
(1 + sin 0, 1) =
10
10
0, 10998.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
31
a r
ad
acin
a real
a si s
a se
a se arate c
a ecuatia x5 + x3 1, 16 = 0 are o singur
2.50 S
calculeze aceast
a r
ad
acin
a de 0, 001.
a pe [a, b] si a.. 0 < m f (x) M ,
2.51 Fie f : [a, b] [c, c] o functie derivabil
a ndeplineasc
a num
arul p (m, M ) pentru ca functia
x [a, b]. Ce conditie trebuie s
1
(x) = x f (x), x [a, b], s
a fie o contractie pe [a, b] si deci ecuatia (x) = 0 s
a aib
a
p
o singur
a solutie pe [a, b]?
R: Avem: d((x), (y)) = |(x) (y)| = | ()| |x y| = | ()| d(x, y) si pentru
1
ca sa fie contractie este necesar sa existe q < 1 a.. | ()| < q. Insa () = 1 f (x)
p
m
M
() 1
< 1 (caci p (m, M )). Este
si din 0 < m f (x) M rezulta 1
p
p
M
M
M
deci necesar ca 1 < 1
, adica p >
. In concluzie, dac
a p (max m,
, M ),
p
2
2
este o contractie pe [a, b].
Putem generaliza exercitiul precedent, presupunand p = p(x). Astfel, daca alegem
p(x) =
x x0
, x [a, b],
f (x) f (x0 )
se obtine medoda coardei, iar daca alegem p(x) = f (x) se ajunge la metoda lui Newton.
2.52 Ce conditie trebuie s
a ndeplineasc
a functia f : [a, b] R, de dou
a ori derivabil
a
f (x)
s
a fie o contractie pe [a, b]?
pe [a, b] pentru ca functia (x) = x
f (x)
R: Deoarece d((x), (y)) = |(x) (y)| = | ()| d(x, y), conditia | ()| q < 1
conduce la: |f (x) f (x)| q f 2 (x), 0 < q < 1.
a se calculeze aproximativ p a, a > 0 si p = 2, 3, . . .

2.53 S
R: Luam f (x) = xp a. Atunci (x) = x
1
f (x)
(p 1) x + ax1p . Cum
=
f (x)
p
p1
p1
(1 axp ) <
, pentru x > 0, rezulta ca este o contractie si deci
p
p
putem lua
1
p
a xn+1 =
(p 1) xn + ax1p
.
n
p
(x) =
2.3
S
iruri n Rp
a se calculeze limitele urm

atoarelor siruri din R3 :
2.54 S
1) xn =
2n

1
2n
, 1+
, n n+1 n1
3n 1
n
1
2
n +2 n 2
2) xn = 2
, n , en .
n +1
32
2.55 In R4 se consider
a sirul (xn ) definit prin relatia de recurent
a:
6xn+3 = 11xn+2 6xn+1 + xn , n N,
cu x0 = (0, 0, 0, 0), x1 = (1, 9, 3, 6), x2 = (1, 9, 7, 8). S
a se calculeze
a se determine xn si s
limita sirului.
R: Se cauta xn = n a, cu a R4 . Se obtine penrtu ecuatia caracteristica 63
1
1 1
1
112 + 6 1 = 0, cu radacinile: 1, , . Deci xn este de forma: xn = a + n b + n c.
2 3
2
3
1 9 27
Se obtine limita x =
, , ,9 .
2 2 2
2.4
Serii de numere reale
2.56 S
a se arate c
a seria
1
1
1
1
+
+ +
+ =
12 23
n(n + 1)
n(n
+ 1)
n=1
este convergent
a si s = 1.
R: In adevar,
sn =
1
1
1
+
+ +
=
12 23
n(n + 1)
k=1
2.57 Seria
1+
1
1
k k+1
=1
1
1.
n+1
1 1
1
1
+ + + + =
2 3
n
n
n=1
a a termenilor
se numeste seria armonica, deoarece pentru n 2, an este media armonic
a se arate c
a seria este divergent
a si are suma +.
vecini an1 si an+1 . S
R: Sirul (sn ) al sumelor partiale este strict crescator si divergent, deoarece
|s2n sn | =
1
1
1
1
+
+ +
,
n+1 n+2
2n
2
ceea ce arata ca (sn ) nu este sir fundamental. Deci lim sn = +.

2.58 S
a se arate c
a seria
n1
1 1 + 1 1 + + (1)
+ =
(1)n1
n=1
este divergent
a.
R: Este o serie oscilanta deoarece sirul (sn ) al sumelor partiale este sirul oscilant: 1,
0, 1, 0, . . ..
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
2.59 Seria
1 + q + q 2 + + q n1 + =
n=1
33
q n1 , q R
se numeste seria geometrica deoarece sirul (an ), an = q n1 , este o progresie geometric

a
a se studieze natura acestei serii dup
a valorile lui q.
cu ratia q. S
R: Sirul sumelor partiale are termenul general
n
1q
, daca q = 1,
2
n1
sn = 1 + q + q + + q
=
1q
n,
dac
a q = 1.
Obtinem
lim sn =
1
, daca |q| < 1,
1q
+,
dac
a q 1.
Pentru q 1 sirul (sn ) nu are limita. Astfel, seria geometrica cu ratia q este convergent
a
1
si divergent
a pentru |q| 1.
pentru |q| < 1 si are suma
1q
2.60 S
a se stabileasc
a natura seriilor urm
atoare si n caz de convergent
a s
a se determine
sumele lor:
1)
n + + 1 2 n + + n + 1 , > 0.
n=1
1
, Z .
(
+
n)(
+ n + 1)
n=1
2)
n
, > 1. 4)
3)
n
n=1
5)
ln
n=1
7)
1
.
2 8n 3
15n
n=1
n+1
. 6)
n
n2
. 8)
(n + 2)!
n=1
n=1
.
n
n
2n
n.
[5 + (1)n ]
n=1
R:
1) Not
am cu an = n + n + 1. Se observa ca sn = an+1 an . Se obtine
suma + 1.
2) Folosind identitatea:
1
1
1
=
,
( + k)( + k + 1)
+k +k+1
se obtine sn =
1
1
1
. Seria este convergent

a si are suma
.
+1 +n+1
+1
34

3) Pentru a evalua suma partial
a de ordinul n plec
am de la identitatea:
x
x2
1 xn+1 xn
xn
+ 2 + + n = n
.

Derivand n raport cu x, avem:

2x
nxn1
nxn+1 (n + 1)xn + n+1
1
+ 2 + +
=
.
2

n
n (x )
De aici, pentru x = 1, obtinem
sn =
n (n + 1) + n+1
2
n (1 )
.
(1 )2
4) Termenul general al sirului sumelor partiale se descompune n fractii simple astfel:
Seria este convergenta si are suma
16k 2
1
1
=
8k 3
4
Folosind aceasta identitate se obtine sn =
1
4
1
.
4
5) Sirul sumelor partiale al acestei serii
1
1
4k 3 4k + 1
1
1
. Seria este convergent
a si are
4n + 1
suma
sn =
ln
k=1
k+1
= ln(n + 1)
k
are limita , deci seria este divergent

a.
1
= 1, seria este divergent
a.
6) Deoarece lim
n n n
2n
7) Fie bn =
. Atunci termenul general al seriei se scrie an = n bn , iar
(n + 2)!
(n + 2)bn = 2bn1 . Deci
n
sn =
ak =
k=1
Dar bn 0 deoarece seria

genta si are suma 1.
8) Se observa ca:
2n
n =
[5 + (1)n ]
n=1
k=1
kbk = 2(b0 bn ) = 1 2bn .
2n
este convergent
a. Rezulta ca seria este convern=1 (n + 2)!
1
1
1
+ 3 + 5 + +
2 2
2
1
1
1
+ 4 + 6 +
2
3
3
3
19
.
24
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
35
a se arate c
a urm
atoarele serii sunt convergente si s
a se determine sumele lor:
2.61 S
1)
(1)n+1
. 2)
3n
n=1
2n + (1)n+1
. 3)
5n
n=1
n=1
1
.
1
4n2
1
1
5
R: 1) Serie geometrica cu ratia si suma . 2) Serie geometrica cu suma . 3) Serie
3
4
6
1
telescopica cu suma .
2
2.62 S
a se calculeze sumele urm
atoarelor serii, stiind c
a termenii sirului (an ) formeaz
a
o progresie aritmetic
a cu a1 > 0 si ratia r > 0:
1)
1
. 2)
a a
n=1 n n+1
n=1
an an+1 an+2
. 3)
an + an+1
.
a2n a2n+1
n=1
R: 1) Pentru orice n N, avem:

1
1
an
an+1
1
1
=
an an+1
r
Se obtine o serie telescopica.

2) si 3) Analog, avem:
1
1
=
an an+1 an+2
2r
1
1
an an+1
an+1 an+2
1
an + an+1
=
2
2
an an+1
r
1
1
2
2
an
an+1
2.63 S
a se arate c
a:
1)
n=1
3n1 sin3
1
x
= (x sin x) . 2)
3n
4
n=1
2n tg 2n x = 2 ctg 2x
1
.
x
x
R: 1) Multiplicam identitatea sin 3 = 3 sin 4 sin3 cu 3n1 si luam = n .
3
Obtinem:
x
1 n
x
x
3n1 sin3 n =
3 sin n 3n1 sin n1 .
3
4
3
3
Punem an =
x
3n1
sin n1 . Atunci sn = an+1 a1 si
4
3
lim sn =
1
(x sin x) .
4
2) Multiplicam identitatea tg = ctg 2 ctg 2 cu 2n si luam = 2n x. Obtinem:

2n tg 2n x = 2n ctg 2n x 2n+1 ctg 2n+1 x.
36
2.64 S
a se calculeze suma seriei
arctg
n=1
1
.
n2 + n + 1
R: Din
xy
1
arctg x arctg y = arctg
si 2
=
1 + xy
n +n+1
rezulta ca an = arctg
1
1
n n+1 ,
1
1
1+
n n+1
1
1
1
arctg
si deci sn = arctg 1 arctg
.
n
n+1
n+1
4
2.65 S
a se arate c
a:
1
= 1.
np
p=2 n=2
R: Seria
1
1
1
+ p + + p +
2p
3
n
este convergenta pentru orice p 2, deci
1
1
= 2
p
n
n
p=2
1
1
=
.
p
n
np
p=2 n=2
n=2 p=2
Dar
si
n=2
1
1
n
1
1
n1 n
1
1
1
=
n(n 1)
n1 n
= 1 lim
1
= 1.
n
2.66 S
a se arate c
a urm
atoarele serii sunt divergente:
1)
n
2. 2)
n=1
4)
n
. 3)
n
+
1
n=1
. 5)
n+1 n
n=1
n=1
2n + 3n
.
2n+1 + 3n+1
n=1
.
2n + 1 2n 1
a se studieze natura seriei:

2.67 S
an1
, a, b R+ .
n1 b)(1 + an b)
(1
+
a
n=1
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
37
R: Deoarece termenul general al seriei se poate scrie, pentru a = 1:

an =
1
1
an1 an
(1 + an1 b) (1 + an b)
=
,
n
n1
b)(1 + a b)
1 a (1 + a
b(1 a) (1 + an1 b)(1 + an b)
adica
an =
1
b(1 a)
Deci
2.5
1
1
1 + an b 1 + an1 b
1
b(1 a)
si sn =
1
1
1 + an b 1 + b
, a (1, ),
+ 1)
b(a
1)(b
an1
,
a = 1,
=
(1 + an1 b)(1 + an b)
1
n=1
, a (0, 1).
(1 a)(1 + b)
Serii cu termeni pozitivi
2.68 Fie (an ) un sir de numere pozitive. S

a se arate c
a seria
an
d.d. seria
este convergent
a.
1 + an
an este convergent
a
an
an
an este convergent
an , daca seria
a atunci si seria
1 + an
1 + an
este convergenta.
an
an
este convergent
a, atunci
0, deci an 0. Deci pentru
Daca seria
1 + an
1 + an
an
1
. Deci seria an este convergent
a.
n suficient de mare, 0 an 1. Atunci an
2
1 + an
R: Deoarece
2.69 Seria
1
a seria lui Riemann sau seria armonica generalizata
, R, numit
n
n=1
este:
- convergent
a pentru > 1;
- divergent
a pentru 1.
a deoarece sirul termenilor ei nu

R: Intr-adevar, daca 0, seria este divergent
cunverge la zero.
1
Daca > 0, srul cu termenul general an = este descrescator si deci seria lui
n
Riemann are aceeasi natura cu seria
1
2 n =
(2
)
n=1
n=1
n
1
21
a daca q = 21 < 1, adica

care este o serie geometrica cu ratia q = 21 > 0, convergent
1
> 1, si divergenta daca q = 2
1, adica 1.
a se arate c
a seria cu termenul general an =
2.70 S
n+1
2n 1
este convergent
a.
38

R: Avem:
lim
an = lim
2.71 S
a se arate c
a seria
n+1
2n 1
= lim
1
n+1
= < 1.
2n 1
2
1
este convergent
a.
n!
n=0
R: Intr-adevar:
n!
1
1
an+1
=
=
< 1, n 1.
an
(n + 1)!
n+1
2
Suma acestei serii este e = 2, 7182818 . . .
2n
este convergent
a si sa se precizeze num
arul de
n=0 (n + 1)!
termeni necesar pentru a obtine suma seriei cu o eroare mai mic
a de 0, 001.
2.72 S
a se arate c
a seria
R: Aplicam criteriul raportului cu limita

lim
an+1
2
= lim
= 0 < 1,
n n + 2
an
an+1
2
1
deci seria este convergenta. Deoarece
=
, pentru n 4, restul de ordinul
an
n+2
3
n
rn = s s n =
k=n+1
ak an
1
1
+
+
3 32
1
1
2n
an =
< 103 ,
2
2 (n + 1)!
pentru n 9.
a se stabileasc
a natura seriei:
2.73 S
1
1
1
+
+ +
+
3
n
ln 2
ln 3
ln n
1
1
R: Deoarece n ln n < n n, pentru n 2, avem ca
>
. Dar seria
n
n
n
ln n
este divergenta.
2.74 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
7n
1
1)
. 2)
. 3)
n
2 + 3n + 5
n
n
n
n=1
n=1
n
n
1
, a > 1.
n+n
a
n=1
R: 1) Seria este convergenta. 2) Se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara

1
1
. Deoarece lim
a. 3) Pentru a > 1, cum
cu seria
n
n
n
1
1
< n , seria este convergent
a. Pentru a = 1 seria data este seria armonica.
an + n
a
Pentru |a| < 1 se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara cu seria armonica.
n
Deoarece lim n
a.
a +n
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
39
a se stabileasc
a natura seriilor:
2.75 S
1)
1
. 2)
2 + an )
a
n
(1
+
+
+a
n=1
n=1
an
, a > 0.
n
n!
R: 1) Pentru a 1, 1 + a + +a2 + an n + 1 > n. Rezulta ca

1
1
< 2
2
n
n (1 + a + +a + a )
n
si deci seria este convergenta.
Pentru 0 < a < 1 se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara cu seria
armonica. Deoarece
lim
1a
1
= lim
= 1 a,
n 1 an+1
1 + a + +a2 + an
seria data este divergenta.
an
2) Deoarece n n! 1, avem ca
an . De aici, pentru a < 1, deducem ca seria
n
n!
este convergenta.
an
an
an
Din n n! n nn = n, obtinem ca
. Dar, pentru a 1, seria
este
n
n
n
n!
divergenta. Rezulta ca seria data este divergent
a.
2.76 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
1
. 2)
n 2n
n=1
arctgn
n=1
1
. 3)
n
n=1
n
n2
1
1+
n
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Seriile sunt convergente.

a se stabileasc
a natura seriilor:
2.77 S
1)
n=1
n2 + n + 1
n2
. 2)
an 1 +
n=1
1
n
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Pentru a < 1 seriile sunt convergente, pentru
a > 1, seriile sunt divergente. Pentru a = 1, sirurile termenilor au limita e, deci seriile
sunt divergente.
2.78 S
a se stabileasc
a natura seriei:
n=1
n+1
n
n2
, a > 0.
40
1
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Pentru a < seria este convergent
a, pentru
e
1
1
a > , seria este divergenta. Pentru a = , seria devine:
e
e
1
n
e
n=1
Din e <
1+
1
n
n+1
n
n2
n+1
, obtinem:
n+1
n
1
en
de unde
1
lim n
n e
n+1
n
n2
>
1
1+
n
n2
n,
lim
1+
1
n
1
> 0.
e
Rezulta ca seria data este divergent

a.
a se stabileasc
a natura seriilor:
2.79 S
1)
n2
. 2)
2n
n=1
3)
n2 arcsin
n=1
n!
. 4)
n
n
n=1
n tg
n=1
.
2n
.
2n+1
R: Se aplica criteriul raportului cu limita. Seriile sunt convergente.

2.80 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
2 7 12 (5n 3)
. 2)
5 9 13 (4n + 1)
n=1
1 3 5 (2n 1)
.
2 5 8 (3n 1)
n=1
R: Se aplica criteriul raportului cu limita. 1) Serie divergent

a. 2) Serie convergent
a.
2.81 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
an
. 2)
n!
n=1
aln n , a > 0.
n=1
R: 1) Se aplica criteriul raportului cu limita. Seria este convergent

a. 2) Criteriul
raportului da dubiu. Aplicam criteriul lui Raabe-Duhamel. Se obtine = ln a. Seria
1
1
1
a pentru a > . Pentru a = se obtine seria
este convergenta pentru a < si divergent
e
e
e
armonica, deci divergenta.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
41
a se studieze natura seriei cu termenul general an definit astfel: a1 (0, 1),

2.82 S
an+1 = 2an 1, pentru n 1.
R: Fie f : R R, definita prin f (x) = 2x x 1. Deoarece f (x) = 2x ln 2 1 si
f (x) = 0 pentru x0 = ln(ln 2), avem tabloul de variatie:
x
f (x)
f (x)
ln(ln 2)
0
m
1
+
0
Deci f (x) < 0 pentru orice x (0, 1), de unde 2x < x + 1, x (0, 1).
Aratam, prin inductie, ca an (0, 1). Avem ca a1 (0, 1). Presupunem ca an
(0, 1). Dar an+1 = 2an 1 > 20 1 = 0 si an+1 = 2an 1 < 21 1 = 1. Apoi:
an+1 an = 2an an 1 < 0, deci este un sir descrescator si marginit. Fie = lim an .
n
Rezulta ca 2 1 = 0, cu radacinile 0 si 1. Deoarece (an ) este descrescator, urmeaza

c
a = 0. Putem deci scrie:
2an 1
2x 1
an+1
= lim
= lim
= ln 2 < 1
n an
n
x0
an
x
lim
si conform criteriului raportului seria este convergent

a.
a se stabileasc
a natura seriei:
2.83 S
n=1
(2n + 1)
( 1) ( n + 1)
( + 1)( + 2) ( + n + 1)
, R \ Z .
R: Criteriul raportului da dubiu. Aplicam criteriul lui Raabe-Duhamel. Deoarece

1
1
= 4a + 3, daca > seria este convergent
a, daca < seria este divergent
a,
2
2
1
daca = seria devine:
2
1
4
2n
+1
n=1
care este divergenta.
a se stabileasc
a natura seriei:
2.84 S
n=1
12 52 92 (4n 3)
2
2.
32 72 112 (4n 1)
R: Criteriul raportului si criteriul lui Raabe-Duhamel dau dubiu. Aplicam criteriul

lui Bertrand:
lim
ln n
an
1 1 ln n = lim
= 0 < 1,
n 16n2 + 8n + 1
an+1
deci seria este divergenta.
42
2.85 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
(2n)!
. 2)
n
4 (n!)2
n=1
3)
2 4 6 (2n)
1
.
1 3 5 (2n 1) n + 2
n=1
lg
n=1
(n + 1)
. 4)
n (n + 2)
n=1
1
. 6)
5)
n
ln n
n=2
n +
n +
, , , , > 0.
1
.
ln (ln n)
n
(ln
n)
n=1
2.86 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
n! np
, p, q N.
(q + 1) (q + 2) (q + n)
n=1
2)
n!
, > 0.
(
( + n 1)
+
1)
n=1
3)
4)
cos (n) ln n
, R.
n
n=1
( + 1) (2 + 1) (n + 1)
, , > 0.
( + 1) (2 + 1) (n + 1)
n=1
2.87 S
a se stabileasc
a natura seriei:
1 a(a + 1) (a + n 1)b(b + 1) (b + n 1)
,
n!
c(c + 1) (c + n 1)
n=1
a seria hipergeometrica.
cu a, b R, c R \ Z, numit
R: Incepand de la un rang N care depinde de a, b si c, termenii seriei au acelasi semn
si deci putem presupune ca seria este cu termeni pozitivi. Avem:
an
1 + c a b n
=1+
+ 2,
an+1
n
n
cu
n =
[c ab (a + b) (1 + c a b)] n3 ab (1 + c a b) n2
.
n(n + a)(n + b)
Sirul (n ) este convergent, deci marginit. Conform criteriului lui Gauss, pentru c > a + b
seria este convergenta, iar pentru c a + b seria este divergent
a.
2.88 S
a se stabileasc
a natura seriei:
( + 1) ( + n 1) n
x , , , x > 0.
( + 1) ( + n 1)
n=1
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
43
R: Se aplica criteriul raportului cu limita. Pentru x (0, 1) seria este convergent

a,
a. Pentru x = 1 seria este convergent
pentru x (1, ) seria este divergent
a daca
b > a + 1 si divergenta daca b a + 1.
2.89 S
a se stabileasc
a natura seriei:
n! bn
,
(b + a1 ) (2b + a2 ) (nb + an )
n=1
unde b > 0, iar (an ) este un sir de numere reale pozitive, convergent c
atre a cu a = b.
2.6
Serii cu termeni oarecare

a, atunci seria
a2n este o serie convergent
2.90 S
a se arate c
a dac
a
convergent
a.
R: Din |an |
1
n
0 deducem ca
|an |
1
n
2
a2n +
an
este absolut
n
1
. Deoarece
n2
sunt convergente, conform primului criteriu de comparatie rezulta ca seria

convergenta.
an2 si
|an |
este
n
sin nx
este convergent
a pentru > 0.
n
1
R: Pentru > 0, sirul n = este monoton descrescator la zero, iar
n
2.91 S
a se arate c
a seria
(n + 1)x
nx
,
x sin 2 sin
2
sin
k=1
2
pentru x = 2k, cu k numar ntreg. De unde,
sn =
sin kx =
|sn |
x ,
| sin |
2
adica (sn ) este marginit.

2.92 S
a se studieze natura seriei
2n
cos
3 , x R.
2+n
x
n=1
1
R: Pentru x R, sirul n =
este monoton descrescator la zero, iar
2
x +n
n
cos
sn =
k=1
2n
1
(n + 1)
n
=
,
sin 3 cos
3
3
sin
3
2
a.
cu |sn | , deci marginit. Seria este convergent
3
1
n2
44
2.93 S
a se arate c
a seria armonic
a alternat
a
1 1 1
1
1
+ + +
+
2 3 4
2n 1 2n
este convergent
a si s
a se determine suma sa.
1
R: Sirul ( ) este monoton descrescator la zero. Dupa criteriul lui Leibniz seria este
n
convergenta. Pentru calculul sumei folosim identitatea lui Catalan-Botez:
1
1 1 1
1
1
1
1
1
=
+
+ +
,
+ + +
2 3 4
2n 1 2n
n+1 n+2
2n
1 1
1
an
care, daca notam an = 1 + + + + , revine la: a2n 2
2 3
n
2
ca:
lim sn =
1
1+
n
2
1+
n
n=
1+
n
+ +
= a2n an . Rezulta
dx
= ln 2.
1+x
a se arate c
a seria armonic
a generalizat
a (sau seria lui Riemann) alternat
a
2.94 S
(1)n+1
n=1
1
n
n care 0 < 1 este simplu convergent

a.
1
R: Sirul ( ) cu > 0 este monoton descrescator la zero. Dupa criteriul lui Leibniz
n
a. In concluzie, pentru
seria este convergenta. Pentru > 1 seria este absolut convergent
0 < 1 seria lui Riemann alternata este simplu convergent
a.
2.95 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
(1)n1 sin
n=1
1
. 2)
n
(1)n1 arctg
n=1
1
.
n
R: Serii alternate convergente.

2.96 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
1)
n=1
sin
n2 + 1 . 2)
cos n
, R.
n2
n=1
R: 1) an = sin n2 + 1 n + n = (1)n sin n2 + 1 n si se aplica criteriul lui Leibniz.

|cos n|
1
2) Deoarece
< 2 , seria este absolut convergent
a.
n2
n
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
45
a se stabileasc
a natura seriei:
2.97 S
1+
n=1
1
1
+ +
2
n
sin n
.
n
2.98 S
a se studieze convergenta absolut
a si semiconvergenta seriei:
(1)n+1
n=1
2n sin2n x
.
n+1
R: Pentru studiul absolutei convergente folosim criteriul rad

acinii. Avem:
n
lim
2 sin2 x
|an | = lim
= 2 sin2 x.
n n n + 1
Pentru 2 sin2 x < 1 seria este absolut convergent

a si deci convergent
a. Pentru 2 sin2 x = 1
obtinem seria armonica alternata care este simplu convergent
a. Pentru 2 sin2 x > 1,
termenul general al seriei nu tinde la 0, deci seria este divergent
a.
a se efectueze produsul n sens Cauchy al seriilor absolut convergente
2.99 S
1
si
n!
n=0
(1)n
n=0
1
n!
si s
a se deduc
a de aici suma ultimei serii.
R: Seria produs
n=0
cn are termenul general cn = a0 bn + a1 bn1 + + an1 b1 + an b0 ,
adica c0 = 1, iar, pentru n 1:

cn
(1)n
+
n!
(1)n
1
n!
= 1
=
1 (1)n1
1
1
1 (1)n2
1
+
+
+
1=
1! (n 1)!
2! (n 2)!
(n 1)! 1! n!
n (n 1)
(1)n
n
n
n
+
+ + (1)n1 + (1)n =
(1 1) = 0.
1!
2!
1!
n!
Deci seria produl are suma egala cu 1. Cum

rezulta ca
n=0
(1)n
1
1
= .
n!
e
1
= e, dupa teorema lui Mertens,
n=0 n!
2.100 S
a se efectueze produsul n sens Cauchy al seriilor
1
n=1
3
2
si 1 +
n=1
3
2
n1
2n +
1
2n+1
46

R: Ambele serii sunt divergente deoarece ternenii lor generali nu tind la zero. Seria
produs
cn are termenul general
n=0
cn
= 1
=
3
2
3
2
n1
2n +
1
2n+1
3
2
n1
2n 2n1 + + 2 +
n2
2n1 +
1
2n+1
1
2n
1
1
+ + 2
2n
2
3
2
3
=
2
1=
3
4
3
Se observa ca seria produs este convergent
a, fiind seria geometrica cu ratia q = < 1.
4
Rezulta de aici ca ipotezele teoremei lui Mertens sunt suficiente dar nu si necesare.
Capitolul 3
Limite de functii
3.1
Limita unei functii reale de o variabil

a real
a
3.1 S
a se calculeze:
2
(x + 1)
1) lim
. 2) lim
x
x x2 + 1
3
x2 + 1
.
x+1
3
(x + h) x3
x2 7x + 10
. 4) lim
.
2
x5
h0
x 25
h
3 5+x
1+x1
. 6) lim
5) lim
.
x4 1
x0 3 1 + x 1
5x
3) lim
a se calculeze:
3.2 S
1) lim
x0
sin 5x
cos x cos a
. 2) lim
.
xa
sin 2x
xa
3) lim
x2
tg x
. 4) lim
x
x+2
x1
x+1
1
1
5) lim (1 + sin x) x . 6) lim (cos x) x .
x0
x0
a prin
3.3 S
a se arate c
a functia f : R\ {0} R, definit
f (x) =
1
1
cos
x
x
nu tinde c
atre infinit c
and x 0.
1
0, f (xn ) = 0 si deci tinde la 0.
R: Pentru sirul xn =
+ n
2
a pentru
3.4 S
a se arate c
a functia f : R R, definit
a prin f (x) = sin x, nu are limit
x .
47
48
3.5 S
a se determine R a.. functia f : (0, 2] R, definit
a prin
2 2x ln (ex) + x2 , x (0, 1),
x
x [1, 2],
+ ,
e
f (x) =
s
a aib
a limit
a n punctul x = 1.
a se arate c
a:
3.6 S
1) lim
ln x
xk
= 0. 2) lim
= 0, k N .
x xk
ex
3.7 S
a se cerceteze dac
a functia f : R R, definit
a prin f (x) = [x], are limit
a n
punctul x = 2.
3.8 S
a se calculeze:
1) lim
x2 2x + 3
x2 3x + 2
x+1
3
ln (1 + arcsin 2x)
x
. 2) lim 1 + 2 sin x 2 . 3) lim
.
x0
x0
sin 3x
2
esin 2x esin x
x2 2x + 6 x2 + 2x 6
4) lim
. 5) lim
.
x0 sin 2x sin x
x3
x2 4x + 3
3
x3 5x + 3 x2 + 3x 9
x + 4 3 x + 22
6) lim
. 7) lim
.
4
x2
x5
x2 + x 6
x + 11 2
3
1 + x2 4 1 2x
arcsin x arctg x
8) lim
. 9) lim
.
2
x0
x0
x+x
x3
10) lim
x
13) lim
x0
arcsin x
1
x2
. 11) lim
x0
1
x+1
ctg2 x . 12) lim x x2 ln
2
x
x
x
1
cos 2x 3 cos 3x
x
. 14) lim [1 + ln (1 + x) + + ln (1 + nx)] .
x0
x2
1
2 x
n x
1x
+
p
+
p
p
+
x
n
1
2
, pi > 0, i R.
15) lim
x0
n
1 cos x
16) lim
x0
asin x + btg x
2
1
x
, cu a, b > 0.
2
1
7
112
1
1
R: 1) e. 2) e6 . 3) . 4) 1. 5) . 6) . 7)
. 8) . 9) . 10) 1.
3
3
30
27
2
2
n(n+1)
2
1
1
11) . 12) Se ia x = , y 0, limita este . 13) 3. 14) e 2 .
3
y
2
n
ab.
15) n p11 p22 p
n . 16)
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
49
a se determine parametrul real a..

3.9 S
x2 + x + 1 +
lim
x3 + x2 + x + 1 ax ,
s
a fie finit
a si nenul
a.
R: Adunam si scadem x. Se obtine a = 2 si limita egala cu
5
.
6
3.10 S
a se determine a, b, c R a..
lim
R: a =
5x4 + 7x3 8x2 4x ax2 bx c = 0.
7
209
5, b = , c = .
2 5
40 5
a se calculeze:
3.11 S
cos (xex ) cos (xex )
1 cos x cos 2x cos nx
. 2) lim
, n N .
x0
x0
x3
x2
1) lim
1
1 x
(1 + x) x
sin xn sinn x
tg xn lnn (1 + x)
.
,
n
. 5) lim
3) lim
2.
4)
lim
n+2
n+1
x0
x0
x0
x
x
e
R: 1) Se tine seama ca cos cos = 2 sin

sin
si se obtine limita 2. 2)
2
2
Notam
1 cos x cos 2x cos nx
.
an = lim
x0
x2
1
n2
n (n + 1) (2n + 1)
Avem ca a1 = si an = an1 +
. Se obtine an =
. 3) Functia se
2
2
12
mai scrie
sin xn sinn x
sin xn xn
xn sinn x
=
+
.
xn+2
xn+2
xn+2
n
Se obtine limita . 4) Functia se mai scrie
6
tg xn lnn (1 + x)
tg xn xn
xn lnn (1 + x)
=
+
.
n+1
n+1
x
x
xn+1
Se obtine limita
n
1
. 5) .
2
e
3.12 S
a se calculeze:
1) lim
x
4
sin x
3
cos x cos x 3 sin x
. 2) lim x2 e x e x + 1 .
x
ln (tg x cos 2x)
50

R: 1)
2
. 2) Putem scrie
6
1
1
x2 e x e x + 1 =
3.2
1
1
x2
e x (x + 1) 1
.
ex + 1
1
x (x + 1)
x (x + 1)
Limita unei functii de o variabil

a vectorial
a
3.13 S
a se g
aseasc
a si s
a se reprezinte grafic multimile de definitie ale urm
atoarelor
functii de dou
a variabile:
1 x2 y 2 . 2) f (x, y) = 1 +
1) f (x, y) =
(x y) .
3) f (x, y) = ln (x + y) . 4) f (x, y) = x + arccos y.

1 x2 +
5) f (x, y) =
y sin x. 8) f (x, y) = ln x2 + y .
7) f (x, y) =
9) f (x, y) = arctg
11) f (x, y) =
y
1 y 2 . 6) f (x, y) = arcsin .
x
xy
. 10) f (x, y) =
1 + x2 + y 2
1
1
+ . 12) f (x, y) =
xy y
1
y
.
x
sin (x2 + y 2 ).
3.14 S
a se g
aseasc
a multimile de definitie ale urm
atoarelor functii de trei variabile:
1) f (x, y, z) =
x+
y+
z. 2) f (x, y, z) = arcsin x + arcsin y + arcsin z.

z
3) f (x, y, z) = ln (xyz) . 4) f (x, y, z) = (xy) . 5) f (x, y, z) = z xy .

6) f (x, y, z) =
9 x2 y 2 z 2 . 7) f (x, y, z) = ln x2 y 2 + z 2 1 .
3.15 Se d
a functia f : E R, E R2 . S
a se arate c
a:
lim
(x,y)(x0 ,y0 )
f (x, y) =
d.d. pentru orice > 0 exist

a un () > 0, a.. pentru orice (x, y) E pentru care
|x x0 | < () , |y y0 | < () s
a avem |f (x, y) | < .
R: Afirmatia rezulta din dubla inegalitate:
max (|x x0 | , |y y0 |) x y (|x x0 | + |y y0 |) .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
51
a se demonstreze c
a:
3.16 Folosind definitia, s
1)
lim
(x,y)(2,4)
(2x + 3y) = 16. 2)

4)
lim
(x,y)(2,2)
lim
(x,y)(2,3)
x
= 1. 5)
y
(4x + 2y) = 2. 3)
lim
(x,y,z)(1,2,0)
lim
(x,y)(5,)
xy
= 1.
y+1
(2x + 3y 2z) = 4.
R: 1) Vom arata ca pentru orice > 0 exista un () > 0, a.. pentru orice (x, y) R2
pentru care
|x 2| < () , |y 4| < () sa avem |(2x + 3y) 16| < .
Intr-adevar,
|(2x + 3y) 16| = |2 (x 2) + 3 (y 4)| 2 |x 2| + 3 |y 3| .
Fie > 0. Luam () =
. Atunci pentru |x 2| < () si |y 4| < ()

6
5
|(2x + 2y) 16| < 2 + 3 =
< .
6
6
6
2) Este suficient sa luam () =
. 3) () = .
7
7
a se arate c
a functia
3.17 S
f (x, y) =
x+y
,
xy
a n origine.
definit
a pentru x = y, nu are limit
R: Vom arata ca pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite. Fie
1 2
xn =
,
. Observam ca punctele xn sunt situate pe dreapta y = 2x si lim f (xn ) =
n n
1
1
3. Fie apoi xn =
,
. Punctele xn sunt situate pe dreapta y = x si lim f (xn ) =
n n
0.
3.18 S
a se arate c
a functia
f (x, y) =
y 2 + 2x
,
y 2 2x
a n origine.
definit
a pentru y 2 = 2x, nu are limit
R: Vom arata ca pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite.

1 1
Fie xn =
, . Observam ca punctele xn sunt situate pe parabola y 2 = x si
n
n
1 2
lim f (xn ) = 3. Fie apoi xn =
, . Punctele xn sunt situate pe parabola
n
n
y 2 = 4x si lim f (xn ) = 3.
52
3.19 S
a se demonstreze c
a
x2 + y 2
= 0.
(x,y)(0,0) |x| + |y|
lim
R: Se tine seama de inegalitatile:

0<
x2 + y 2
x2 + y 2 + 2 |x| |y|
<
< |x| + |y| .
|x| + |y|
|x| + |y|
3.20 S
a se arate c
a functia
x2 y
,
+ y2
definit
a pentru x = 0 si y = 0, are limitele iterate n origine egale cu zero, ns
a nu are
limit
a n origine.
f (x, y) =
x4
R: In adevar,
lim
y0
lim f (x, y) = 0, lim
x0
x0
lim f (x, y)
y0
= 0.
Ins
a pe parabola x2 = my, avem
lim
(x,y)(0,0)
my 2
m
=
.
y0 (m2 + 1) y 2
1 + m2
f (x, y) = lim
Pentru diferite valori ale lui m se obtin valori diferite ale limitei, deci f nu are limita n
origine.
3.21 S
a se cerceteze existenta limitelor iterate si a limitei n origine pentru urm
atoarele
functii:
1
1
xy
. 2) f (x, y) = x sin + y cos .
1) f (x, y) = 2
x + y2
y
x
3) f (x, y) =
5) f (x, y) =
2x 3y + x2 + y 2
2xy 2
. 4) f (x, y) = 2
.
x+y
2x + 5y 4
x y + 2x2 + y 2
1
y 2 2x
. 6) f (x, y) =
. 7) f (x, y) = x cos .
2
y + 2x
x+y
y
8) f (x, y) = (x + y) sin
10) f (x, y) =
12) f (x, y) =
sin x3 + y 3
1
1
sin , 9) f (x, y) =
,
x
y
x2 + y 2
(x + y) tg x2 + y 2
x2
y2
x2 + y 2
x2 + y 2 + 1 1
14) f (x, y) =
. 11) f (x, y, z) =
xyz
.
x3 + y 3 + z 3
. 13) f (x, y) = 1 + x2 y 2
1 cos x2 + y 2
.
x2 y 2 (x2 + y 2 )
x2
1
+ y2 .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
53
R: 1) Exista limitele iterate si sunt egale cu 0, dar nu exista limta n origine. 2) Nu

1
1
exista limitele iterate, deoarece sin nu are limita pentru y 0 si cos nu are limita
y
x
pentru x 0. Functia are nsa limita n origine, deoarece
0 |f (x, y)| |x| sin
1
1
+ |y| cos
|x| + |y| 0.
y
x
3) Exista limitele iterate:

lim
y0
lim f (x, y) = 3, lim
x0
lim f (x, y)
x0
y0
= 2.
Daca limitele iterate exista, sunt finite si distincte nu exista limita n punct. 8) Se tine
seama ca
|x + y| |f (x, y)| |x + y| .
9) Functia se mai scrie
f (x, y) =
iar
sin x3 + y 3 x3 + y 3
2
,
x3 + y 3
x + y2
3
x3 + y 3
|x| + |y|
< 2 (|x| + |y|) .
2
2
x +y
x2 + y 2
a se calculeze
3.22 S
lim
ln (x + ey )
(x,y)(1,0)
(x 1) + y 2
R: Fie (x, y) n interiorul discului cu centrul n punctul (1, 0) si de raza r. Obtinem

x = 1 + r cos , y = r sin , [0, 2). Deci
ln (x + ey )
lim
(x,y)(1,0)
(x 1) + y 2
ln 1 + r cos + er sin
= .
r0
r
= lim
3.23 S
a se calculeze
1)
lim
(x,y)(0,0)
xy
. 2)
xy + 1 1
R: 1) Suntem n cazul de exceptie

lim
(x,y)(0,0)
lim
(x,y)(0,2)
sin xy
.
x
0
. Rationaliz
am numitorul. Avem
0
xy
=
lim
xy + 1 1 (x,y)(0,0)
xy + 1 + 1 = 2.
2) Avem
lim
(x,y)(0,2)
sin xy
sin xy
=
lim
y = 2.
x
(x,y)(0,2) xy
54
3.24 S
a se calculeze
1)
3)
lim
(x,y)(0,0)
x2 + y 2 sin
lim
(x,y)(,k)
1+
y
x
1
. 2)
xy
. 4)
lim
(x,y)(0,0)
x
.
x+y
x+y
.
(x,y)(,) x2 + y 2
lim
1
x2 + y 2 , limita este 0. 2) Functia nu are limita.
xy
De exemplu, pe dreapta y = mx se obtine o limita ce depinde de m. 3) Limita este ek .
4) Putem presupune x + y > 1. Limita este 0.
R: 1) Deoarece
x2 + y 2 sin
Capitolul 4
Functii continue
4.1
Continuitatea functiilor reale de o variabil

a real
a
4.1 S
a se determine real a.. urm
atoarele functii s
a fie continue pe multimile lor de
definitie:
1) f : [1, 3] R, definit
a prin
2 2x + x2 , x [1, 2),
f (x) =
x + 3,
x [2, 3].
2) f : [0, 2] R, definit
a prin
6 sin (x 1)
, x [0, 1),
f (x) =
x1
+
5x,
x [1, 2].
1
R: 1) = . 2) = 1.
3
4.2 S
a se determine real a.. urm
atoarele functii s
a fie continue n punctele indicate:
1) f : R R, definit
a prin
(1 cos x) , x = 0,
x2
f (x) =
n x0 = 0.
2
,
x = 0,
2
2) f : [1, ) R, definit
a prin
arctg (x 1)
, x = 1,
2
n x0 = 1.
f (x) =
2 , x 1
x = 1,
a prin
3) f : R R, definit
f (x) =
(1 + x) x , x > 0,
x 0,
x + e,
55
n x0 = 0.
56

4) f : R R, definit
a prin
2x+2 16
, x = 2,
x
f (x) =
,4 16
x = 2,
n x0 = 2.
5) f : [0, ] R, definit
a prin
e3x ,
x [0, 1],
f (x) =
sin (x 1)
2
, x (1, ],
x 5x + 4
a prin
6) f : R R, definit
(x + ex ) x ,
x < 0,
f (x) =
e2 ,
x = 0,
(sin x + cos x) x , x > 0,
R: 1) {0, 1}. 2)
0,
n x0 = 1.
n x0 = 0.
1
1
. 3) = 1. 4) = . 5) = 3e3 . 6) = 2.
2
2
4.3 S
a se determine punctele de discontinuitate ale functiilor:
1) f (x) =
x, x > 0. 2) f (x) = x
1
, x = 0, f (0) = 1.
x
1
1
3) f (x) = x sin , x = 0, f (0) = 0. 4) f (x) = xp arctg , x = 0, f (0) = 0, p > 0.
x
x
1
R: 1) Discontinua n x = n2 , n N. 2) Discontinu
a n x = , cu k ntreg nenul. 3)
k
si 4) Functii continue pe R.
a prin:
4.4 S
a se studieze continuitatea functiei f : R R definit
f (x) =
x3 x2 , x Q,
1
x,
x R \ Q.
4
R: Daca x0 R este un punct de continuitate pentru f , atunci pentru orice sir

1
xn Q, xn x0 si orice sir xn R \ Q, xn x0 , avem: x30 x20 = x0 , de unde
4
1
rezulta ca x0 0,
.
2
4.5 Fie functia f : [0, 1] R, definit
a prin
x,
x Q,
f (x) =
1 x, x R \ Q.
S
a se studieze continuitatea, s
a se arate c
a f ([0, 1]) este un interval si c
a f nu are
proprietatea lui Darboux.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
57
R: Punctul x
0 [0, 1] este un punct de continuitate pentru f d.d. x0 = 1 x0 ,
1 5
adica x0 =
este singurul punct de continuitate al lui f . Pentru orice x [0, 1],
2
x, 1 x [0, 1], deci f ([0, 1]) [0, 1]. Fie y [0, 1]. Daca y Q, exista x = y 2 (x Q)
a.. f (x) = y, iar daca y R \ Q, exista x = 1 y (x R \ Q) a.. f (x) = y. Asadar,
[0, 1] f ([0, 1]). Avem: f ([0, 1]) = [0, 1]. Pentru a arata ca f nu are proprietatea
1 1
1
1
1
1
lui Darboux, fie intervalul
[0, 1], cu f
= , f
= . Consideram
,
9 4
9
3
4
2
1 1
1 1
1
=
,
,
si aratam ca ecuatia f (x) = nu are solutii n intervalul
.
4
3 2
9 4
17
1
1
1
a x R \ Q, 1 x =
, da x =
/ Q, dac
, da
Daca x Q, x =
4
4
17
17
17
1 1
1
1
1
/
, deoarece 1
> .
x=1
,
4
4
9 4
4
17
17
4.2
Continuitatea uniform
a a functiilor de o variabil
a
a pe [1, 3].
4.6 S
a se arate c
a functia f (x) = x3 , x [1, 3] este uniform continu
R: Intr-adevar,
|f (x) f (x )| = |x x | (x2 + xx + x 2 ) < 27 |x x | < ,
pentru orice x, x [1, 3] pentru care |x x | < (), cu () =
.
27
4.7 S
a se arate c
a functia f : (0, ) R, definit
a prin
f (x) =
x
+ x,
x+1
este uniform continu

a pe (0, ).
R: Fie x, x (0, ). Avem
|f (x) f (x )| = |x x | 1 +
daca |x x | < () =
1
(1 + x) (1 + x )
.
2
4.8 S
a se arate c
a functia f : (1, ) R, definit
a prin
f (x) =
nu este uniform continu
a pe (1, ).
x
+ x,
x+1
< 2 |x x | < ,
58

n+1
n
,x =
. Avem
n+2 n
n+1
R: Intr-adevar, sa consideram sirurile xn =

|xn xn | =
1
.
(n + 1) (n + 2)
Punctele xn si xn sunt oricat de apropiate pentru n suficient de mare, ns

a
|f (xn ) f (xn )| = 1 +
1
> 1,
(n + 1) (n + 2)
deci functia nu este uniform continu

a.
4.9 S
a se arate c
a functia f : [a, e] R, a > 0, definit
a prin f (x) = ln x, este uniform
continu
a pe [a, e].
R: Functia f este continua pe intervalul [a, e] marginit si nchis, deci este uniform
continua pe acest interval.
4.10 S
a se arate c
a functia f : (0, 1) R, definit
a prin f (x) = ln x, este nu uniform
continu
a pe (0, 1).
R: Fie xn =
1
1
,x = 2
. Avem |xn xn | < , dar
n n
n +1
|f (xn ) f (xn )| = ln
n2 + 1
.
n
a se studieze uniforma continuitate a functiei f : R R, definit

a prin f (x) =
4.11 S
x sin2 x2 .
R: Fie
xn =
(4n + 1)
, x =
2 n
Avem
|xn xn | =
(4n + 3)
.
2
(4n + 1) +
2
(4n + 3)
2
si
|f (xn ) f (xn )| =
Dar, pentru xn =
(4n + 1)
(4n + 3)
0.
2
2n, avem
|f (xn ) f (xn )| =
(4n + 1)
Asadar, f nu este uniform continu

a pe R.

2n 0 .
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
59
a se studieze uniforma continuitate a urm

atoarelor functii:
4.12 S
1) f : (0, 1) R, f (x) = ln x. 2) f : [a, e] R, f (x) = ln x, a > 0.
3) f :
0,
1
R, f (x) = sin . 4) f : R [1, 1] , f (x) = sin x2 .
x
5) f : [0, 1] R, f (x) =
x2
1
. 6) f : R [1, 1] , f (x) = cos x.
x2
7) f : (0, 1) R+ , f (x) =
1
. 8) f : [0, ) R, f (x) = x2 .
x
R: 1) Nu. 2) Da. 3) Nu. 4) Nu. 5) Da. 6) Da, se tine seama ca

|cos x cos x | 2 sin
7) Nu, este suficient sa luam xn =
si xn = n +
4.3
1
.
n
xx
2
2 |x x | .
1
1
si xn =
. 8) Nu, este suficient sa luam xn = n
n
n+1
Continuitatea functiilor de o variabil

a vectorial
a
a se arate c
a functia
4.13 S
este continu
a pe R2 .
x2 y 3
, x2 + y 2 = 0,
f (x, y) =
x2 + y 2
0,
x2 + y 2 = 0,
R: Functia este continua n orice punct n care x2 + y 2 = 0, adica n orice punct cu

exceptia originii. Ramane de verificat numai continuitatea n origine, ceea ce revine la a
arata ca functia are limita n origine si aceasta este egala cu 0. Avem, ns
a:
1
|x| |y|
x2 y 3
< 2
|x| y 2 |x| y 2 ,
2
2
2
x +y
x +y
2
deoarece x2 + y 2 2 |x| |y|. Deci limita functiei este 0.
4.14 S
a se arate c
a functia
este continu
a pe R2 .
sin x3 + y 3
, x2 + y 2 = 0,
2 + y2
f (x, y) =
x
0,
x2 + y 2 = 0,
60
R: Functia este continua n orice punct n care x2 + y 2 = 0, adica n orice punct cu

exceptia originii. Ramane de verificat numai continuitatea n origine, ceea ce revine la a
ar
ata ca functia are limita n origine si aceasta este egala cu 0. Putem scrie:
sin x3 + y 3 x3 + y 3
sin x3 + y 3
=
2
.
x2 + y 2
x3 + y 3
x + y2
Insa
lim
(x,y)(0,0)
sin x3 + y 3
= 1 si
x3 + y 3
3
|x| + |y|
x3 + y 3
< |x| + |y| .

2
2
x +y
x2 + y 2
4.15 S
a se cerceteze continuitatea functiei
f (x, y) =
R: Punem r =
1 x2 y 2 , x2 + y 2 1,
0,
x2 + y 2 > 1.
x2 + y 2 . Functia este continu

a pe R2 .
4.16 S
a se arate c
a functia
f (x, y) =
2xy
, x2 + y 2 = 0,
x2 + y 2
0,
x2 + y 2 = 0,
este continu
a partial n raport cu x si y, dar nu este continu
a n origine.
R: Fie (x0 , y0 ) R2 . Functiile f (x, y0 ) si f (x0 , y) sunt continue n orice punct.
Functia f (x, y) nu are limita n origine.
4.17 S
a se cerceteze continuitatea urm
atoarelor functii:
1 cos x3 + y 3
, x2 + y 2 = 0,
2 + y2
1) f (x, y) =
x
0,
x2 + y 2 = 0.
x + y , x > 0 si y > 0,
2) f (x, y) =
(1
+
xy)
x = 0 sau y = 0.
1,
x3 + y 3
R: 1) Se tine seama ca 1 cos x3 + y 3 = 2 sin2
. Functia este continu
a. 2)
2
Putem scrie
xy
1
1
x+ y
x
y
+
xy
(1 + xy)
= (1 + xy)
xy
a.
si
xy x + y . Functia este continu
x+ y
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
61
a se discute dup
a valorile parametrului continuitatea urm
atoarelor functii:
4.18 S
1 cos x2 + y 2
, 0 < x2 + y 2 < ,
2 + y2 )
1) f (x, y) =
tg
(x
2
,
(x, y) = (0, 0) .
x2 y 2 z 2
, (x, y, z) = (0, 0, 0) ,
2) f (x, y, z) =
x6 + y 6 + z 6
,
(x, y, z) = (0, 0, 0) .
3x + 2y z + x2 + yz
, (x, y, z) = (0, 0, 0) ,
3) f (x, y, z) =
x+y+z
,
(x, y, z) = (0, 0, 0) .
2
2
2
(x + y + z) tg x + y + z
, (x, y, z) = (0, 0, 0) ,
4) f (x, y, z) =
x2 + y 2 + z 2
,
(x, y, z) = (0, 0, 0) .
R: 1) Notam r =
0,
pentru =
2
2) Fie x = t, y
x2 + y 2 . Avem lim
r0
1 cos
tg r
1
. Functia este continu
a pe
2
1
.
2
= mt, z = nt, t R o dreapta prin origine. Deoarece
2
lim f ( t, mt, nt) =
t0
m2 n2
,
6 + m6 + n6
deci depinde de directie, rezulta ca f nu are limita n origine. Functia este continu
a pe
R3 \ {(0, 0, 0)}.
62
Capitolul 5
Derivate si diferentiale
5.1
Derivata si diferentiala functiilor de o variabil

a
5.1 Utiliz
and definitia, s
a se calculeze derivatele urm
atoarelor functii, n punctele specificate:
7.
2) f (x) = ln x2 + 5x , n x0 = 1.
1) f (x) = x + 2, n x0 =
2
3) f (x) = sin 3x , n x0 = . 4) f (x) = arcsin (x 1) , n x0 = 1.
6) f (x) = tg x, n x0 = .
5) f (x) = e3x , n x0 = 1.
4
a se studieze derivabilitatea urm
atoarelor functii, n punctele specificate:
5.2 S
1) f :
1
,
2
R,
2) f : (0, ) R,
f (x) =
f (x) =
R: 1) f (0) = 2. 2) f (2) =
1
ln (1 + 2x) , x ( , 0],
n x0 = 0.
2
2x,
x (0, ) ,
x2 + 5x + 2, x (0, 2],
n x0 = 2.
9
7
x+ ,
x (0, ) ,
8
4
9
.
8

atoarelor functii:
5.3 S
1) f (x) = x4 + 5x3 8.
3) f (x) = x cos x.
sin x
.
2 + cos x
2
3 1 x
.
7) f (x) =
1 + x2
5) f (x) =
2) f (x) = x2 + x 3 x.
x1
.
4) f (x) = 2
x +1
x2
6) f (x) = ln
.
x+1
8) f (x) = ex
R: Se obtine:
cos x
1
1
1) f (x) = 4x3 + 15x2 . 2) f (x) = 2x + 2 .
2 x 3 ( 3 x)
63
64

3) f (x) = cos x x sin x. 4) f (x) =
x2 2x 1
(x2 + 1)
1x+2
2 cos x + 1
5) f (x) =
2 . 6) f (x) = x x + 1 .
(2 + cos x)
x
4
2
3 (x + 1)2
7) f (x) =
x2 + 1
1 x2
8) f (x) = 2x cos x x2 sin x ex
cos x

atoarelor functii:
5.4 S
1) f (x) = ln 2 sin x + 1 + 2 sin x 1 .
k
x 2
3) f (x) =
x + k + ln x + x2 + k .
2
2
5) f (x) = ex arctg ex ln 1 + e2x .

a2
x
x 2
a x2 +
arcsin .
7) f (x) =
2
2
a
sin x
1 + sin x
+ ln
.
cos2 x
cos x
x
x
4) f (x) = 5sh3
+ 3sh5 .
15
15
xx
6) f (x) = x (x ln x x 1) .
e
8) f (x) = loge2 xn + x2n + 1 .

2) f (x) =
R: Se obtine:
cos x
1) f (x) =
4 sin2 x 1
. 2) f (x) =
2
.
cos3 x
x 3 x
ch
.
15
15
x
x+1 x
x
5) f (x) = e arctg e . 6) f (x) = x
e (ln x) (ln x 1).
n1
nx
7) f (x) = a2 x2 . 8) f (x) =
.
2 x2n + 1
3) f (x) =
x2 + k. 4) f (x) = sh2
5.5 S
atoarelor functii:
1 + sin x
1) f (x) = ln
+ 2arctg
sin x .
1 sin x
2
3 x +1 1 x1 1
2) f (x) = ln 2
+ ln
+ arctg x.
4 x 1 4 x+1 2
2x 1
1
1
1
3) f (x) = ln (1 + x) ln x2 x + 1 + arctg .
3
6
3
3
x
2
2
4) f (x) = 3b arctg
(3b + 2x) bx x .
bx
2
1
x (x 3)
. 2) f (x) =
. 3) f (x) = 3
.
4
x 1
x +1
cos x sin x
x
.
4) f (x) = 4x
bx
R: 1) f (x) =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
atoarelor functii:
5.6 S
arcsin x
x
1) f (x) =
+ ln
.
x
1 + 1 x2
2x2 + 1
2
.
2) f (x) = ln x4 + x2 + 1 + arctg
3
3
3x
x
3
3) f (x) =
2 + 8 (x2 + 1) + 8 arctg x.
2
4 (x + 1)
5
13
4) f (x) =
(2x2 + 8x + 1) ln
2 (x + 2) +
2
2
R: Se obtine:
2x3 + 3x
arcsin x
1) f (x) =
.
. 2) f (x) = 4
2
x
x + x2 + 1
5x 3
1
3) f (x) =
.
3 . 4) f (x) =
2
2x2 + 8x + 1
(x + 1)
65
(2x2 + 8x + 1) .
5.7 S
a se arate c
a derivata unei functii pare este o functie impar
a, iar derivata unei
functii impare este o functie par
a.
a se arate c
a derivata unei functii periodice este o functie periodic
a.
5.8 S
5.9 S
a se arate c
a functia y = xex satisface relatia xy = (1 x) y.
x2
5.10 S
a se arate c
a functia y = xe 2 satisface relatia xy = 1 x2 y.
1
satisface relatia xy = y (y ln x 1).
1 + x + ln x
5.12 S
a se calculeze derivatele de ordinul doi ale urm
atoarelor functii:
a se arate c
a functia y =
5.11 S
6
1) f (x) = x8 + 7x
5x + 4.
4) f (x) = ln x + a2 + x2 .
R: Se obtine:
1) f (x) = 56x6 + 210x4 . 2) f (x) =
2
2) f (x) = (arcsin x) .
5) f (x) = 1 + x2 arctg x.
2
+
1 x2
3) f (x) = 2ex + 4x2 ex . 4) f (x) =
2x
(1 x2 )
3
3) f (x) = ex .
6) f (x) = sin2 x.
arcsin x.
(a2 + x2 )
x
. 6) f (x) = 2 cos 2x.
+1
a se calculeze derivatele de ordinul n ale urm
5.13 S
atoarelor functii:
1
1
1) f (x) = eax .
2) f (x) =
.
3) f (x) = 2
.
xa
x a2
2x
4) f (x) = cos x.
6) f (x) = ln 2
5) f (x) = sin x.
.
x 1
1
. 9) f (x) = ln (ax + b) .
7) f (x) = 2x .
8) f (x) = 2
x 3x + 2
1
10) f (x) = eax ebx . 11) f (x) =

.
12) f (x) = (1 + x) .
ax + b
5) f (x) = 2arctg x + 2
x2
66

1
1
.
xa x+a
n
n
. 5) f (n) (x) = sin x +
.
4) f (n) (x) = cos x +
2
2
2
x +1
6). f (x) =
si se scrie fractia ca suma de fractii simple.
x (x2 + 1)
n
7) f (n) (x) = 2x ln 2.
1
1
1
1
n
, se obtine f (n) (x) = (1) n!

8) f (x) =
n+1
n+1 .
x2 x1
(x 2)
(x 1)
n
n
n1 (n 1)!a
(n)
(x) = eax ebx (a + b) .
9) f (n) (x) = (1)
n . 10) f
(ax + b)
n!an
n
11) f (n) (x) = (1)
n+1 .
(ax + b)
n
.
12) Avem: f (n) (x) = ( 1) ( n + 1) (1 + x)
R: 3) Se tine seama de identitatea:
1
1
=
x2 a2
2a
5.14 Fie f (x) = x2 e3x . S

a se calculeze f (10) (x).
R: Se aplica formula lui Leibniz. Se obtine: f (10) (x) = 39 e3x 3x2 + 20x + 30 .
5.15 Fie f (x) = x2 sin x. S
a se calculeze f (20) (x).
R: Se aplica regula lui Leibniz. Se obtine: f (20) (x) = x2 sin x 40x cos x 380 sin x.
and regula lui Leibniz, s
a se calculeze derivatele de ordinul n ale functiilor:
5.16 Utiliz
1) f (x) = x ex .
1+x
4) f (x) = .
x
2) f (x) = x2 e2x .
5) f (x) = x3 ln x.
3) f (x) = 1 x2 cos x.
5.17 Se consider
a se calculeze
a functia polinomial
a f (x) = x4 + x3 + x2 + x + 1. S
4
1
suma: S =
, unde xk sunt r
ad
acinile ecuatiei f (x) = 0.
k=1 xk 2
R: Din f (x) = (x x1 ) (x x2 ) (x x3 ) (x x4 ), prin derivare, deducem:
f (x)
=
f (x)
Deci S =
k=1
1
.
x xk
49
f (2)
= .
f (2)
31
5.18 S
a se determine cu c
at se modific
a (aproximativ) latura unui p
atrat dac
a aria sa
creste de la 9 m2 la 9, 1 m2 .
R: Daca x este aria patratului si y latura sa, atunci y = x. Se dau: x0 = 9, h = 0, 1.

Cresterea laturii patratului este data de:
1
y y0 dy = f (x) h = 0, 1 = 0, 016 m.
2 9
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
67
a se g
aseasc
a cresterea y y0 si diferentiala dy ale functiei y = 5x+x2 n punctul
5.19 S
a h = 0, 001.
x0 = 2, dac
R: y y0 = 0, 009001 si dy = 0, 009.
5.20 S
a se calculeze diferentiala functiei y = cos x n punctul x0 =
, pentru h =
.
6
36
2
a se calculeze diferentiala functiei y = n punctul x0 = 9, pentru h = 0, 01.
5.21 S
x
a se calculeze diferentialele functiilor:
5.22 S
1
.
xn
1x
.
4) f (x) = ln
1+x
1) f (x) =
R: Se obtine:
1) df (x) =
4) df (x) =
xn
x2
2) f (x) = x ln x x.
5) f (x) = x2 ex .
x
.
1x
6) f (x) = ex sin x.
3) f (x) =
n
1
dx. 2) df (x) = ln x dx. 3) df (x) =
2 dx.
+1
(1 x)
2
dx. 5) df (x) = x (2 x) ex dx. 6) df (x) = e (x sin x + cos x) dx.
1
5.23 S
a se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:
1) f (x) = 1 x2 . 2) f (x) = arccos x. 3) f (x) = sin x ln x.

1
6) f (x) = ex sin x.
4) f (x) = ln x.
5) f (x) = x2 ex .
x
5.24 S
a se arate c
a:
dn (arctg x) = (1)
5.2
n1
(n 1)!
(1 +
n/2
x2 )
sin narctg
1
x
dxn .
Propriet
ati ale functiilor derivabile
5.25 S
a se determine abscisele punctelor de extrem ale functiilor:
1) f (x) = 2 cos x + x2 .
4) f (x) =
(x2 1) .
2) f (x) = x2 (x 12) .
5) f (x) = 2 sin 2x + sin 4x.
x2 2x + 2
.
x1
x
x
6) f (x) = 2 cos + 3 cos .
2
3
3) f (x) =
R: 1) x0 = 0 este punct de minim.

2) x1 = 0, x2 = 12 sunt puncte de minim, x3 = 6 este punct de maxim.
3) x1 = 0 este punct de maxim, x2 = 2 este punct de minim.
4) x1,2 = 1 sunt puncte de minim, x3 = 0 este punct de maxim.
5) xk = + k sunt puncte de minim, xk = + k sunt puncte de maxim.

6
6
2
sunt puncte de maxim, yk = 6 (2k + 1) si
6) xk = 12k si xk = 12 k
5
1
yk = 12 k
sunt puncte de minim.
5
68
5.26 Fie a1 , a2 , . . . , an (0, ) si ax1 + a2x + + axn n pentru orice x R. S

a se
arate c
a atunci a1 a2 an = 1.
R: Fie functia f : R R, definita prin f (x) = ax1 + a2x + + axn . Avem ca
f (x) n = f (0), x R, deci x0 = 0 este un punct de minim pentru f si conform
teoremei lui Fermat: f (0) = 0.
2
a se arate
5.27 Fie a, b (0, ) \ {1} a.. ax b + bx a 2ab, pentru orice x R. S
c
a ab = 1.
2
R: Fie unctia f : R R, definita prin f (x) = ax b + bx a. Avem ca f (x)

2ab = f (1), x R, deci x0 = 1 este un punct de minim pentru f si conform teoremei
lui Fermat: f (1) = 0.
5.28 S
a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functia f : 0,
2
definit
a prin
cos x, x 0, ,
4
f (x) =
sin x, x , .
4 2
R: Functia nu este derivabila n
R,
.
4
5.29 S
a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f : [0, 2] R,
definite prin:
3
1) f (x) = |x 1| . 2) f (x) = |x 1| .
R: 1) Nu. 2) Da, c = 1.

5.30 S
R,
a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f : ,
2 2
definite prin:
1) f (x) = |sin x| . 2) f (x) = sin3 x .
R: 1) Nu. 2) Da, c = 0.
5.31 S
a se arate c
a polinomul lui Legendre Pn (x) =
distincte n intervalul (1, 1).
dn
x2 1
dxn
R: Se aplica de n ori teorema lui Rolle functiei f (x) = x2 1
are n r
ad
acini
5.32 Fie f : [a, b] R o functie continu

a pe (a, b) si a.. f (a) =
a pe [a, b], derivabil
f (b). S
a se arate c
a exist
a c (a, b) a.. f (a) f (c) = f (c) (c a).
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = (x a) f (x) xf (a) pe intervalul
[a, b].
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
69
a relatia
5.33 Fie numerele reale a0 , a1 , a2 , . . . , an care verific
a0
2n an
2a1
22 a2
+
+
+ +
= 0.
1
2
3
n+1
S
a se arate c
a functia f : 1, e2 R, definit
a prin f (x) = a0 + a1 ln x + a2 ln2 x + +
an lnn x se anuleaz
a cel putin ntr-un punct din intervalul 1, e2 .
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = a0 ln x +
a1 ln2 x
an lnn+1 x
+ +
.
2
n+1

a pe (a, b). S
a pe [a, b], derivabil
a sea arate c
a
exist
a c (a, b) a.
a + b 2c
.
f (c) =
(c a) (c b)
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = ef (x) (x a) (x b) pe intervalul [a, b].
5.35 Se consider
a functia f : [1, 1] R, definit
a prin:
f (x) =
x2 + mx + n, x [1, 0] ,
px2 + 4x + 4, x (0, 1].
S
a se determine m, n, p R a.. f s
a satisfac
a ipotezele teoremei lui Rolle pe intervalul
a se g
aseasc
a valoarea constantei c n acest caz.
[1, 1] si s
R: n = 4, m = 4, p = 7, c =
2
.
7
5.36 Fie f, g : [a, b] R dou

a functii continue pe [a, b], derivabile pe (a, b) si cu
f (a) = f (b). S
a se arate c
a ecuatia f (x) g (x) + f (x) = 0 are cel putin o solutie n
intervalul (a, b).
R: Fie h [a, b] R, definita prin h (x) = f (x) eg(x) , care este o functie Rolle. Exista
deci c (a, b) a.. h (c) = 0. Dar h (x) = f (x) eg(x) + f (x) g (x) eg(x) .
5.37 Fie f : [a, b] R o functie de trei ori derivabil
a pe [a, b] a.. f (a) = f (b) = 0 si
a se arate c
a exist
a cel putin un punct c (a, b) a.. f (c) = 0.
f (a) = f (b) = 0. S
R: Aplicam teorema lui Rolle. Exista d (a, b) a.. f (d) = 0. Exista apoi c1 (a, d)
si c2 (d, b) a.. f (c1 ) = 0 si f (c2 ) = 0. Deci exista c (c1 , c2 ) a.. f (c) = 0.
5.38 S
a se cerceteze
aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pentru functia f : [0, 1] R,
a se determine constanta c
definit
a prin f (x) = x2 + ax, a > 0, si n caz afirmativ s
corespunz
atoare.
R: Da, c =
1
a + a2 + a (0, 1).
2
70
5.39 S
a se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pentru functiilor f , definite
prin:
x,
x [1, 2] ,
x [0, 1] ,
x2 ,
1) f (x) =
2) f (x) =
x2
2x
1,
x (1, 2].
+ 1, x (2, 3].
4
3 x , x [0, 1] ,
x + 1, x (0, 3],
2
x
4) f (x) =
3) f (x) =
+ 1,
x [4, 0] .
1,
x (1, 2].
2
x
9
9
3
13
1
. 4) Da, c1 = , c2 = 2.
R: 1) Da, f (c) = , c = . 2) Da, c = . 3) Da, c =
8
4
4
36
2
5.40 S
a se determine abscisa c a unui punct n care tangenta la graficul functiei f :
R R, definit
a prin
x+2
,
x 0,
f (x) =
2
x + 1, x > 0,
este paralel
a cu coarda care uneste punctele de pe grafic de abscise x1 = 4 si x2 = 3.
13
R: c =
.
36
1
5.41 S
a se arate c
a 3 30 3 < .
9
R: Se aplica teorema lui Lagrange functiei f : [27, 30] R, definita prin f (x) = 3 x.
x
a se g
aseasc
a solutiile reale ale ecuatiei (a 1) + (a + 3) = ax + (a + 2) , cu
5.42 S
a > 1.
x
R: Ecuatia se mai scrie: ax (a 1) = (a + 3) (a + 2) . Consideram functia f :

(0, ) R, definita prin f (t) = tx , pentru x R, fixat. Aplicam teorema lui Lagrange
pe intervalele [a 1, a] si [a + 2, a + 3]. Exista deci c1 (a 1, a) si c2 (a + 2, a + 3)
a.. f (a) f (a 1) = f (c1 ) si f (a + 3) f (a + 2) = f (c2 ). Din f (c1 ) = f (c2 ) cu
c1 = c2 , rezulta x1 = 0, x2 = 1.
5.43 Fie f o functie de dou
a ori derivabil
a ntr-o vecin
atate V a punctului a R. S
a
a punctele p, q V a..
se arate c
a pentru orice h suficient de mic exist
f (a + h) f (a h)
f (a + h) 2f (a) + f (a h)
= f (p) ,
= f (q) .
2h
h2
a se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Cauchy pentru functiile f si g, definite
5.44 S
prin:
e
1) f, g : [1, e] R, f (x) = ln x, g (x) = .
x
x + 3, x [2, 1),
2) f, g : [2, 5] R, f (x) =
g (x) = x.
x 7
+ , x [1, 5] ,
34 4
x
x2 + 1, x [1, 3] ,
3
3) f, g : [0, 3] R, f (x) =
g (x) = x.
x + 4 ,
x [0, 1] ,
3
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
71
1
2 2
e
R: 1) Da, c =
. 2) Da, c =
. 3) Da, c =
+ 1.
e1
16
3
a se calculeze, utiliz
and regula lui l Hospital:
5.45 S
1) lim
x0
4) lim
7) lim
x0
tg x x
.
x sin x
xn
, a > 0.
eax
1
ctg2 x .
x2
2) lim
x1
5) lim
x0
8) lim
xx x
.
ln x x + 1
ctg x
1
x
x x2 ln
3) lim
x0
1
1 x
(1 + x) x
.
6) lim
x0
e
.
1+x
x
ln (sin 2x)
.
ln (sin 3x)
9) lim
x1
tg
x
4
tg
x
2 .
1
R: 1) 2. 2) 2. 3) 1. 4) 0. 5) 0. 6) . 7) Putem scrie:
2
sin2 x x2 cos2 x
1
2
ctg
x
=
x2
x2 sin2 x
2
1
si se aplica de patru ori regula lui l Hospital. Se obtine . 8) Luam x = , cu t 0
3
t
1
1
pentru x . Se obtine . 9) .
2
e
5.46 S
and regula lui l Hospital:
tg x x sin x
x [ln x ln (x + 1)] + 1
. 2) lim
.
x ex [ln (ex + 1) ln x] 1
x0
x sin x
1) lim
R: 1) 5. 2) e.
5.47 S
a se dezvolte polinomul f (x) = x3 2x2 + 3x + 5 dup
a puterile binomului x 2.
2
R: f (x) = 11 + 7 (x 2) + 4 (x 2) + (x 2) .
5.48 S
a se determine o functie polinomial
a de gradul trei a.. f (0) = 1, f (0) = 1,
f (0) = 2 si f (0) = 6.
R: Polinomul Taylor al functiei f este f (x) = 1 + x + x2 + x3 .
a se g
aseasc
a primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ex dup
a
5.49 S
puterile binomului x + 1.
R: P4 (x) =
1
1
1
1 1
2
3
4
+ (x + 1) +
(x + 1) +
(x + 1) +
(x + 1) .
e e
2e
6e
24e
5.50 S
a se g
aseasc
a primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ln x dup
a
puterile binomului x 1.
72

R: P4 (x) = (x 1)
1
1
1
2
3
4
(x 1) + (x 1) (x 1) .
2
3
4
a se evalueze eroarea comis

a n aproximarea:
5.51 S
e2+
1
1
1
+ + .
2! 3! 4!
1
1
1
x5 x
1
x + x2 + x3 + x4 + R4 (x), unde R4 (x) =
e , cu
1!
2!
3!
4!
5!
1
3
=
.
(0, 1). Pentru x = 1, |R4 (1)|
5!
40
R: Avem ca: ex = 1 +
5.52 S
a se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functiile:
1) f (x) = ex , x R.
3) f (x) = cos x, x R.
5) f (x) = (1 + x) ,
2) f (x) = sin x, x R.
4) f (x) = ln(1 + x), x (1, ).
x (1, ), R.
R: Avem dezvoltarile:
n xk
xn+1 x
1) ex =
+
e .
(n + 1)!
k=0 k!
n
x2k1
x2n+1
(1)k1
sin(x).
2) sin x =
+ (1)n
(2k 1)!
(2n + 1)!
k=1
2n+2
2k
n
x
x
(1)k
3) cos x =
+ (1)n+1
cos(x).
(2k)!
(2n + 2)!
k=0
n
xk
xn+1
(1)k1
4) ln(1 + x) =
+ (1)n
n+1 .
k
(n + 1) (1 + x)
k=1
n ( 1) ( k + 1)
( 1) ( n) n+1
5) (1 + x) = 1 +
x
xk +
(1 +
k!
(n + 1)!
k=1
x)n+1 , cu (0, 1).
5.53 S
a se determine n N astfel ca polinomul Taylor de gradul n n punctul x0 = 0
asociat functiei f (x) = ex s
a aproximeze functia pe intervalul [1, 1] cu trei zecimale
exacte.
R: Avem
n+1
1
|x|
ex <
, |x| 1.
(n + 1)!
1000
3
1
Dar cum x < 1, ex < e < 3 si deci |Rn (x)| <
<
pentru n 6.
(n + 1)!
1000
5.54 S
a se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functia f (x) = a + x, a > 0,
x > a.
|Rn (x)| =
x 2
R: Functia se mai scrie: f (x) = a 1 +
. Se obtine:
a
f (x) =
a 1+
x
+
2a
(1)
k=2
k1
1 3 (2k 3)
k! 2k
x
a
+ Rn (x) .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
73
a se determine n N astfel
5.55 S
ca valorile polinomului Taylor de gradul n n punctul
x0 = 0 asociat functiei f (x) = 1 + x, pe intervalul [0, 1], s
a nu difere de f (x) cu mai
1
mult de
.
16
R: Avem
|Rn (x)| =
1 3 (2n 1)
(n + 1)! 2n+1
xn+1
1
n+
(1 + x) 2
1 3 (2n 1)
1
.
<
(n + 1)! 2n+1
16
Se obtine n 2.
5.56 Utiliz
and formula Mac-Laurin s
a se calculeze urm
atoarele limite:
ex + ex sin2 x 2
.
x0
x4
sin x sin a
.
3) lim
x0
xa
2
x
cos x e 2
5) lim
.
x0
x4
1) lim
R: 1)
5.3
ln (1 + 2x) sin 2x + 2x2

.
x0
x3
2
1 1 + x cos x
4) lim
.
x0
tg4 x
2) lim
1
1
1
. 2) 4. 3) cos a. 4) . 5) .
12
3
12
Derivatele si diferentiala functiilor de n variabile
5.57 Utiliz
and definitia, s
a se calculeze derivatele partiale ale urm
atoarelor functii, n
punctele specificate:
1) f (x, y) = x3 3x2 y + 2y 3 n (1, 1) .
,0 .
3) f (x, y) = sin2 x + sin2 y n
4
5) f (x, y) = x2 y 2 n (2, 1) .
xy
n (1, 1) .
x+y
4) f (x, y) = ln 1 + x + y 2 n (1, 1) .
2) f (x, y) =
6) f (x, y) = ln x y 2 n (4, 1) .
R: Se obtine:
1
1
1) fx (1, 1) = 3, fy (1, 1) = 3. 2) fx (1, 1) = , fy (1, 1) = .
2
2
1
1
2
3) fx
,0 =
, 0 = 0. 4) fx (1, 1) = , fy (1, 1) = .
2, fy
4
2
4
3
3
2
2
1
1
5) fx (2, 1) = , fy (2, 1) = . 6) fx (4, 1) = , fy (4, 1) = .
3
3
3
3
74
5.58 S
a se calculeze derivatele partiale ale urm
atoarelor functii:
1) f (x, y) = x3 + y 3 3axy.
3) f (x, y) =
2) f (x, y) =
x2 y 2 .
5) f (x, y) = ln x +
y
sin
7) f (x, y) = e x .
4) f (x, y) =
x2 + y 2 .
xy
.
x+y
x
.
x2 + y 2
y
6) f (x, y) = arctg .
x
x2 y 2
8) f (x, y) = arcsin
.
x2 + y 2
R: Se obtine:
1) fx (x, y) = 3x2 3ay, fy (x, y) = 3y 2 3ax.
2y
2x
2) fx (x, y) =
2 , fy (x, y) =
2.
(x + y)
(x + y)
x
y
3) fx (x, y) =
, fy (x, y) =
.
2
2
x y
x2 y 2
y2
x2
4) fx (x, y) =
, fy (x, y) =
.
3
3
(x2 + y 2 )
(x2 + y 2 )
1
y
5) fx (x, y) =
, fy (x, y) =
.
2
2
x +y
x2 + y 2 x + x2 + y 2
y
x
6) fx (x, y) = 2
, fy (x, y) = 2
.
2
x +y
x + y2
y
y
y sin
y
y
1 sin
7) fx (x, y) = 2 e x cos , fy (x, y) = e x cos .
x
x
x
x
x2 2
xy 2
, fy (x, y) =
.
8) fx (x, y) =
(x2 + y 2 ) x2 y 2
(x2 + y 2 ) x2 y 2
5.59 S
a e calculeze derivatele partiale ale urm
atoarelor functii:
y
y
x
1) f (x, y) = y sin .
x
3) f (x, y) = arctg xy .
5) f (x, y, z) =
xyz
+ y2 + z2
y
7) f (x, y, z) = exyz cos .
xz
x2
x2 y 2
.
x2 + y 2
x+y
.
4) f (x, y) = xyarctg
1 xy
x
z
6) f (x, y, z) = e y e y .
2) f (x, y) = arcsin
8) f (x, y, z) = (sin x)
yz
5.60 S
atoarelor functii:
1) f (x, y) = ln xy 2 + x2 y +
2) f (x, y) =
x+y
xy
1 + (xy 2 + x2 y) .
+ arcsin
x+y
xy
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
75
and definitia, urm
atoarele derivate partiale de ordinul doi:
5.61 S
1)
3)
2f
(1, 1) , dac
a f (x, y) =
yx
2f
xy
x2 + y 2 . 2)
2f
(2, 2) , dac
a f (x, y) =
xy
x2 y.
2f
a f (x, y) = x sin (x + y) . 4)
, 0 , dac
(1, 1) , dac
a f (x, y) = xy ln x.
4
xy
R: 1) Deoarece
f
f
(1, y)
(1, 1)
2f
x
(1, 1) = lim x
,
y1
yx
y1
1
2
1
se obtine . 2) . 3)
1
. 4) 1.
9
2
4
2 2
5.62 S
atoarelor functii:
1) f (x, y, z) = x3 y 2 z + 2x 3y + z + 5.
3) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 .
2) f (x, y, z) = (xy) .
4) f (x, y, z) = z xy .
R: Se obtine:
1) fx (x, y, z) = 3x2 y 2 z + 2, fy (x, y, z) = 2x3 yz 3, fz (x, y, z) = x3 y 2 + 1.
z
z
z
z
z
2) fx (x, y, z) = (xy) , fy (x, y, z) = (xy) , fz (x, y, z) = (xy) ln (xy).
x
y
y
x
3) fx (x, y, z) =
, fy (x, y, z) =
,
2
2
2
2
x +y +z
x + y2 + z2
z
.
fz (x, y, z) =
2
x + y2 + z2
xy xy
4) fx (x, y, z) = y z xy ln z, fy (x, y, z) = xz xy ln z, fz (x, y, z) =
z .
z
a se arate c
a urm
atoarele functii sunt omogene si apoi s
a se verifice relatia lui
5.63 S
Euler:
1) f (x, y) = ax2 + 2bxy + cy 2 .
3) f (x, y) =
x
.
x2 + y 2
y
5) f (x, y) = x2 + y 2 sin .
x
2) f (x, y) =
x+y
3
x2 + y 2
xy
.
4) f (x, y) = x2 y 2 ln
x+y
y
6) f (x, y) = x2 y 2 e x .
5.64 S
a se arate c
a dac
a u = f (x, y, z) este o functie omogen
a de grad de omogenitate
m, care admite derivate partiale de ordinul doi continue pe D R3 , atunci:
1) x
2) x2
2f
2f
f
2f
+y
+z
= (m 1)
.
2
x
xy
xz
x
2
2
2f
2f
2f
2f
2 f
2 f
+
+
+
2xy
+
2yz
+
2zx
= m (m 1) f.
y
z
x2
y 2
z 2
xy
yz
zx
76
5.65 S
a se arate c
a functiile date mai jos satisfac egalit
atile scrise n dreptul lor:
1) z = ln x2 + xy + y 2 , x
z
z
+y
= 2.
x
y
y
z
z
2) z = xy + xe x , x
+y
= xy + z.
x
y
3) u = (x y) (y z) (z x) ,
4) u = x +
u u u
+
+
= 0.
x y
z
x y u u u
,
+
+
= 1.
y z x y
z
5) u = ln x3 + y 3 + z 3 3xyz ,
1
u u u
+
+
=
.
x y
z
x+y+z
5.66 Se d
aa functia:
f (x, y) =
y 2 ln 1 +
x2
y2
0,
, y = 0,
y = 0.
S
a se arate c
a desi nu sunt satisf
acute ipotezele teoremei lui Schwarz, totusi
2f
2f
(0, 0) =
(0, 0) .
xy
yx
R: Sa observam ca teorema lui Schwarz da conditii suficiente nu si necesare pentru
egalitatea derivatelor mixte.
Deoarece pentru x > 1, ln x > x, avem
0 < y 2 ln 1 +
deci
lim
(x,y)(0,0)
x2
y2
= 2y 2 ln
1+
x2
< 2y 2
y2
1+
x2
= 2 |y|
y2
x2 + y 2 ,
f (x, y) = f (x, y) = 0, apoi
2xy 2
f
, y = 0,
(x, y) =
x2 + y 2
x
0,
y = 0,
si
2f
(0, 0) =
xy
2f
(0, 0) =
yx
x2
f
2y ln 1 + 2
(x, y) =
y
y
0,
f
f
(x, 0)
(0, 0)
x
lim x
= 0,
x0
x
f
f
(0, y)
(0, 0)
x
x
= 0.
lim
y0
y
2xy 2
, y = 0,
x2 + y 2
y = 0,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
Dar
77
4x3 y
2f
, y = 0,
2 + y 2 )2
(x, y) =
(x
yx
0,
y = 0,
nu este continua n origine.
5.67 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul doi ale functiilor:
1) f (x, y) = 2x2 3xy y 2 .
3) f (x, y) = ln x2 + y .
x+y
.
5) f (x, y) = arctg
1 xy
7) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 .
2) f (x, y) =
4) f (x, y) =
x2
y2
+
.
a2
b2
2
2xy + y .
2
6) f (x, y) = (arcsin xy) .

8) f (x, y, z) = xy + yz + zx.
5.68 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul doi, n origine, ale functiei:
m
f (x, y) = (1 + x) (1 + y) .
R: fxx (0, 0) = m (m 1), fxy (0, 0) = mn, fyy (0, 0) = n (n 1).
5.69 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul m + n:
m+n f
x+y
a: 1) f (x, y) =
(x, y) , dac
. 2) f (x, y) = x2 + y 2 ex+y .
m xn
xy
R: 1) Prin inductie dupa n si apoi dupa m, se obtine:
mx + ny
m+n f
n
(x, y) = (1) 2 (m + n 1)!
m+n+1 .
m
n
y x
(x y)
2) Se obtine:
m+n f
(x, y) = x2 + y 2 + 2 (mx + ny) + m (m 1) + n (n 1) ex+y .
y m xn
5.70 S
a se arate c
a functiile:
1
y
1) u = arctg , 2) u = ln , unde r =
x
r
satisfac ecuatia lui Laplace:
(x a) + (y b) ,
2u 2u
+ 2 = 0.
x2
y
5.71 S
a se arate c
a functia u = A sin (at + ) sin x satisface ecuatia undelor:
2u
2u
a2 2 = 0.
2
t
x
78
5.72 S
a se arate c
a functia
1
u=
t
x2 + y 2 + z 2
t
e
satisface ecuatia c
aldurii:
2u 2u 2u
+ 2 + 2
x2
y
z
u
1
=
t
4
a functia f (x, y) = x2 +xyy 2 . S

5.73 Se d
a se g
aseasc
a variatia si diferentiala functiei
n punctul (x0 , y0 ).
R: Variatia functiei este:
f (x, y) f (x0 , y0 ) = [(2x0 + y0 ) h + (x0 2y0 ) k] + h2 + hk k 2 .
Deci diferentiala este df (x0 , y0 ) = (2x0 + y0 ) h + (x0 2y0 ) k.
5.74 Se d
a func
atia f (x, y) = x2 y. S
a se calculeze variatia si diferentiala functiei n
punctul (x0 , y0 ) = (1, 2), pentru: 1) (h, k) = (1, 2), 2) (h, k) = (0, 1; 0, 2).
5.75 Utiliz
and definitia, s
a se arate c
a urm
atoarele functii sunt diferentiabile n punctule specificate:
2
1) f (x, y) = (x 1) + y 2 n (1, 1).

z
3) f (x, y) =
n (3, 4, 5) .
x2 + y 2
2) f (x, y) = x2 + (y 2) n (1, 1) .
4) f (x, y) = ln x3 + y 3 n (0, 1) .
R: 1) Pentru orice (h, k) R2 , avem

f (1 + h, 1 + k) f (1, 1) = 2k + h2 + k 2 = 2k + (k, h)
cu (k, h) =
h2 + k 2 ,
h2 + k 2 0, pentru (k, h) (0, 0), iar df (1, 1) = 2k.
5.76 S
a se arate c
a n origine, functia
xy
,
x2 + y 2
f (x, y) =
0,
x2 + y 2 = 0,
x2 + y 2 = 0,
este continu
a, admite derivate partiale, ns
a nu este diferentiabil
a.
R: Din
0<
|xy|
x2
y2
<
|xy|
y2
= |x| ,
deducem ca f este continua n origine. Utilizand definitia se arata ca functia are derivate
partiale n origine egale cu 0.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
79
Sa aratam ca functia nu este diferentiabil

a n origine. Daca ar fi diferentiabil
a n
origine, ar avea loc egalitatea:
f (x, y) 0 = 0 (x 0) + 0 (y 0) + (x, y)
x2 + y 2 ,
n care (x, y) sa aiba limita n origine egala cu 0. Dar din egalitatea precedent
a rezulta
xy
(x, y) = 2
,
funct
ie
care
nu
are
limit
a
n
origine.
x + y2
5.77 S
a se cerceteze dac
a functia f (x, y) =
a n origine.
x2 + y 2 este diferentiabil
R: Functia nu admite derivate partiale n origine, deci nu este diferentiabil

a n origine.
5.78 S
1) f (x, y) = x3 + y 3 3xy.
x2 y 2
3) f (x, y) = 2
.
x + y2
5) f (x, y) = ln x2 + y 2 .
2) f (x, y) = x2 y 3 .
4) f (x, y) = sin2 x + sin2 y.
y
x
6) f (x, y) = arctg + arctg .
x
y
R: 1) df (x, y) = 3x2 3y dx + 3y 2 3x dy.

5.79 S
1) f (x, y, z) = xyz.
3) f (x, y, z) = arctg
2) f (x, y, z) =
xy
.
z2
4) f (x, y, z) =
x2 + y 2 + z 2 .
z
x
xy +
.
y
R: df (x, y, z) = yz dx + zx dy + xy dz.
5.80 S
a se g
aseasc
a cu c
at se modific
a (aproximativ) volumul unui con av
and raza bazei
altimea y = 30 cm dac
x = 10 cm si n
a raza se micsoreaz
a cu 1 mm, iar n
altimea creste
cu 3 mm.
R: Volumul conului este V = x2 y. Variatia volumului este data de:

3
V V0 dV =
2xy dx + x2 dy = (600 0, 1 + 100 0, 3) = 10 cm3 .
3
3
a se calculeze aproximativ (1, 02)
5.81 S
3,01
R: Consideram functia z = xy . Luam x0 = 1, y0 = 3, h = 0, 02 si k = 0, 01. Putem

scrie:
z z0 dz = xy00 1 y0 h + x0y0 ln x0 k = 3 0, 02 + 0 0, 01 = 0, 06.
Deci z 1 + 0, 06 = 1, 06.
5.82 S
a se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:
1) f (x, y) = cos xy.
4) f (x, y) = ln xy.
2) f (x, y) = x2 + y 2 .
5) f (x, y, z) = xyz.
3) f (x, y) = exy .
6) f (x, y, z) = ex sin yz.
80

R: 1) d2 f (x, y) = y 2 dx2 + 2xy dxdy + x2 dy 2 cos xy.
5.83 S
a se calculeze diferentiala de ordinul doi a functiei f (x, y, z) = sin (x 2y + z).
5.84 S
a se calculeze diferentiala de ordinul n a functiei f (x, y) = eax+by .
n
R: Se obtine: dn f (x, y) = eax+by (a dx + b dy) .

5.85 Aplic
and formula de derivare a functiilor compuse, s
a se calculeze F (x0 ), stiind
c
a F (x) = f (u (x) , v (x)) in care:
1) f (u, v) = u + uv, u (x) = cos x, v (x) = sin x, x0 =
2) f (u, v) = eu2v , u (x) = x2 , v (x) = x2 2, x0 = 2.
5.86 S
a se g
aseasc
a
.
4
dz
dac
a:
dt
1) z = e3x+2y , unde: x = cos t, y = t2 .
x
2) z = , unde: x = et , y = ln t.
y
x
3) z = ln sin , unde: x = 3t2 , y = t2 + 1.
y
5.87 S
a se g
aseasc
a
2
1) z = ex
+y 2
dz
dac
a:
dt
, unde: x = a cos t, y = a sin t. 2) z =
5.88 S
a se g
aseasc
a
1 x
ln , unde: x = tg2 t, y = ctg2 t.
2 y
du
dac
a:
dt
1) u = xyz, unde: x = t2 + 1, y = ln t, z = tg t.
z
, unde: x = R cos t, y = R sin t, z = H.
2) u =
2
x + y2
5.89 S
a se g
aseasc
a
dz
dac
a z = uv , unde u = sin x, v = cos x.
dx
5.90 S
a se g
aseasc
a
dz
z
si
dac
a z = xy , unde y = (x).
x
dx
5.91 S
a se g
aseasc
a
z
z
si
, dac
a z = f (u, v), unde u = x2 + y 2 si v = exy .
x
y
5.92 S
a se g
aseasc
a
x
z
z
si
, dac
a z = arctg , unde x = u sin v si y = u cos v.
u
v
y
5.93 S
a se g
aseasc
a
z
z
y
si
, dac
a z = f (u), unde u = xy + .
u
v
x
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
81
a se arate c
a dac
a = f x2 + y 2 + z 2 , unde:
5.94 S
x = R cos u cos v, y = R cos u sin v, z = R sin u,
atunci:
= 0 si
= 0.
u
v
5.95 S
a se arate c
a dac
a z = f (x + ay), unde f este o functie diferentiabil
a, atunci
z
z
=a .
y
x
5.96 S
a se arate c
a functia w = f (u, v), unde f este o functie diferentiabil
a si u =
x + at, v = y + bt, satisface ecuatia:
w
w
w
=a
+b
.
t
x
y
5.97 S
a se arate c
a functia z = yf x2 y 2 , unde f este o functie diferentiabil
a,
satisface ecuatia:
1 z
1 z
z
+
= 2.
x x y y
y
y
a se arate c
a functia z = xy + f
a,
5.98 S
, unde f este o functie diferentiabil
x
satisface ecuatia:
z
z
x
+y
= xy + z.
x
y
x2
2
5.99 S
a se arate c
a functia z = ey f ye 2y , unde f este o functie diferentiabil
a,
satisface ecuatia:
x2 y 2
z
z
+ xy
= xyz.
x
y
y
y
5.100 S
a se arate c
a functia z = xf
+g
, unde f si g sunt o functii de dou
a
x
x
ori diferentiabile, satisface ecuatia:
x2
2z
2z
2z
+ 2xy
+ y 2 2 = 0.
2
x
xy
y
5.101 S
a se arate c
a functia z = f (xy) +
dou
a ori diferentiabile, satisface ecuatia:
x2
xy g
, unde f si g sunt o functii de
x
2
2z
2 z
= 0.
y
x2
y 2
82
5.102 S
a se arate c
a functia z = f (x + g (y)) satisface ecuatia:
z 2 z
z 2 z
=
.
x xy
y x2
5.103 S
a se g
aseasc
a d2 z dac
a:
1) z = f (u), unde u = x2 + y 2 .
x
, v = xy.
y
4) z = f (u, v), unde u = xey si v = yex .
2) z = uv , unde u =
3) z = f (u, v), unde u = ax si v = ay.
5.104 S
a se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor compuse:
1) F (x) = f x2 , ln x . 2) F (x, y) = f
x2 ,
x
y
3) F (x, y, z) = f x + y + z, x2 + y 2 + z 2 .
5.105 S
a se g
aseasc
a polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei
f (x, y) =
x2 + y 2
n punctul (1, 1).

R:Polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei f este:
T3 (x, y) =
1 1
1 1
[(x 1)2 + 2(x 1)(y 1) + (y 1)2 ]
2 + [(x 1) + (y 1)] +
1! 2
2! 2 2
1 1
[(x 1)3 (x 1)2 (y 1) (x 1)(y 1)2 + (y 1)3 ].
3! 4 2
a se g
aseasc
a polinomul Taylor de gradul n asociat functiei f (x, y) = ex+y n
5.106 S
punctul (1, 1).
R: Avem:
n
Tn (x, y) = 1 +
k=1
1
[(x 1) + (y + 1)]k =
k!
k=0 i=0
1
(x 1)ki (y + 1)i .
i!(k i)!
5.107 S
a se g
aseasc
a o valoare aproximativ
a a num
arului (1, 1)1,2 .
R: Polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei f (x, y) = xy ,
punctul (1, 1) este:
T3 (x, y) = 1 +
x > 0, y > 0, n
1
1
1
(x 1) + [2(x 1)(y 1)] + [3(x 1)2 (y 1)].
1!
2!
3!
Putem atunci scrie f (1, 1; 1, 2) T3 (1, 1; 1, 2) = 1, 1021.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
83
a se dezvolte polinomul
5.108 S
f (x, y) = x3 2y 3 + 3xy
dup
a formula lui Taylor n vecin
atatea punctului (1, 2).
R: Avem:
2
f (x, y) = 9 (x 1) 21 (y 2) + 3 (x 1) + 3 (x 1) (y 2) 12 (y 2) +
3
+ (x 1) 2 (y 2) .
5.109 S
a se dezvolte polinomul
f (x, y) = x2 + 2xy + 3y 2 6x 2y 4
dup
atatea punctului (2, 1).
2
R: f (x, y) = 1 (x + 2) + 2 (x + 2) (y 1) + 3 (y 1) .
5.110 S
a se dezvolte polinomul f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + 2xy yz 4x 3y z + 4
dup
atatea punctului (1, 1, 1).
a se dezvolte
5.111 Se d
a polinomul f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 2xy 2xz 2yz. S
f (x + k, y + h, z + ) dup
atatea punctului (x, y, z).
5.112 S
a se g
aseasc
a polinoamele Taylor de gradul 3 asociate, n origine, functiilor:
1) f (x, y) = ex sin y. 2) f (x, y) = cos x cos y.
1
1
1
1
R: 1) T3 (x, y) = y + xy y 3 + x2 y. 2) T3 (x, y) = 1 y 2 x2 .
6
2
2
2
5.113 S
a se g
aseasc
a polinoamele Taylor de gradul 2 asociat functiei
f (x, y) =
x2 + y 2
n punctul (1, 1).

R: Avem
T3 (x, y) = 2+
1 1
2
(x 1)2 2 (x 1) (y 1) + (y 1)2 .
[(x 1) + (y 1)]+
1!
2! 2 2
a se deduc
a formule aproximative (exacte p
an
a la termeni de gradul doi n x si
5.114 S
y) pentru functiile:
1) f (x, y) = arctg
1x
,
1y
2) f (x, y) =
dac
a |x| si |y| sunt mici n comparatie cu unitatea.
(1 + x) + (1 + y)
,
2
84
Capitolul 6
Functii definite implicit

6.1
Functii definite implicit de o ecuatie
6.1 S
a se arate c
a ecuatia F (x; y) = y 3 xy 2 xy + x2 = 0:
1) Admite o infinitate de solutii y = f (x), f : [0, ) [0, ).
2) Admite numai patru solutii continue y = f (x), f : [0, ) [0, ).
a o vecin
atate U a punctului x0 = 4 si o vecin
atate V a punctului y0 = 2, n
3) Exist
a pe U ,
care ecuatia F (x; y) = 0 admite o singur
a solutie y = f (x), f : U V , continu
care satisface conditia f (4) = 2.
R: 1) Ecuatia se mai scrie: (y x) y 2 x = 0. Deci, pentru orice , R, cu
0 , functiile y = f (x), f : [0, ) [0, ), definite prin:
x,
x [, ),
x, x [, ),
f (x) =
f (x) =
x, n rest,
x,
n rest.
2) Cele patru solutii continue pe [0, ) sunt:
f1 (x) = x, f2 (x) =
x, f3 (x) =
x,
x [0, 1),
f (x) =
x, x [1, ), 4
x, x [0, 1),
x,
x [1, ).
3) Deoarece
Fy (4; 2) = 8 = 0, daca luam U = (1, ) si V = (1, ), functia
f (x) = x este continua si f (4) = 2.

6.2 S
a se arate c
a ecuatia F (x, y; z) = x2 + y 2 z 2 3xyz = 0 admite numai dou
a
atate a punctului
solutii z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y) continue si diferentiabile pe o vecin
(0, 1).
acinile z1 = 1 si z2 = 1, iar Fz (x, y; z) =
R: Ecuatia F (0, 1; z) = 1 z 2 = 0 are rad
(2z + 3xy), a.. Fz (0, 1; 1) = 2, Fz (0, 1; 1) = 2. Deci exista doua functii continue
si diferentiabile pe o vecinatate a punctului (0, 1) care satisfac conditiile z1 (0, 1) = 1 si
respectiv z2 (0, 1) = 1. Derivatele lor partiale sunt date de:
z
2x 3yz z
2y 3xz
=
,
=
.
x
2z + 3xy y
2z + 3xy
85
86
Valorile lor n punctul (0, 1) sunt:

z1
3 z1
z2
3 z2
(0, 1) = ,
(0, 1) = 1,
(0, 1) = ,
(0, 1) = 1.
x
2 y
x
2 y
6.3 S
a se calculeze
d2 y
dy
si
dac
a
dx
dx2
3
1) F (x; y) = x2 + y 2 3 x2 + y 2 + 1 = 0.
y
2) F (x; y) = ln x2 + y 2 a acrtg = 0, a = 0.
x
3) F (x; y) = x2 + y 2 + ln x2 + y 2 a2 = 0.
a2 + 1 x2 + y 2
x2 + y 2
d2 y
dy
x + ay d2 y
x
dy
= si
=
.
2)
=
,
=
.
3
dx
y
dx2
y3
dx
ax y dx2
(ax y)
x2 + y 2
dy
x d2 y
= ,
=
.
3)
dx
y dx2
y3
R: 1)
6.4 S
a se calculeze
dy d2 y
d3 y
,
s
i
dac
a
dx dx2
dx3
y2
x2
+
1 = 0.
a2
b2
R:
dy
d3 y
b2 x d2 y
b4
3b6 x
= 2 ,
=
s
i
=
.
dx
a y dx2
a2 y 3
dx3
a4 y 5
6.5 S
a se calculeze
R:
dy
dac
a F (x; y) = y x y + 1 = 0.
dx
dy
y x ln x
=
.
dx
1 xy x1
6.6 Ecuatiile:
1) F
2) F
3) F
4) F
(x, y; z) = x3 + 2y 3 + z 3 3xyz 2y + 3 = 0,
(x, y; z) = x cos y + y cos x + z cos x 1 = 0,
(x, y; z) = x + y + z ez = 0,
(x, y; z) = z 2 xey yez zex = 0,
definesc functii z = z (x, y). S

a se calculeze:
R: 1)
z
x
z
3)
x
2)
z
z
si
.
x
y
z
x2 yz z
6y 2 3xz 2
=
,
=
.
2
x
xy z y
3 (xy z 2 )
z cos x cos y z
x sin y cos z
=
,
=
.
cos x y sin z y
cos x y sin z
y
x
z
z
z
1
e + ze
xey + ez
,
.
=
= z
. 4)
=
=
y
e 1
x
2z yez ex y
2z yez ex
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
87
6.7 Ecuatiile:
1) xey + yex + zex = 1, 2) x z + arctg
definesc functii z = z (x, y). S
a se calculeze
R: 1)
y
= 0, 3) sin xy exy x2 y = 0.
zx
z
.
x
z
z
z
y (exy + 2x cos xy)
.
= y z eyx . 2)
= 1. 3)
=
x
x
x
x (exy + x cos xy)
6.8 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul nt
ai si cele de ordinul al doilea ale
functiei z = z (x, y) definit
a de ecuatia
x2
y2
z2
+ 2 + 2 1 = 0.
2
a
b
c
c4 b2 y 2
z
c2 x z
c2 y 2 z
c4 xy 2 z
2z
= 2 ,
= 2 ,
=
=
=
,
,
x
a z y
b z x2
a2 b2 z 3
xy
a2 b2 z 3 y 2
4
2
2
c a x
.
a2 b2 z 3
R:
a se calculeze dz si d2 z dac
6.9 S
a functia z = z (x, y) este definit
a de ecuatia:
x2 + y 2 + z 2 = a2 .
y
xy
y 2 a2 2
x 2 a2 2
x
dx
2
dxdy
+
dy .
R: dz = dx dy, d2 z =
z
x
z3
z3
z3
6.10 S
a se calculeze dz si d2 z n punctul (2, 0; 1) dac
a functia z = z (x, y) este definit
a
de ecuatia:
2x2 + 2y 2 + z 2 8xz z + 8 = 0.
R: dz (2, 0) = 0, d2 z (2, 0) =
4
dx2 + dy 2 .
15
a de ecuatia (y + z) sin z y (x + z) = 0. S
6.11 Functia z = z (x, y) este definit
a se
arate c
a
z
z
y2
= 0.
z sin z
x
y
R: Avem:
y
z
z
sin z x z
=
,
=
.
x
sin z + y cos z + z cos z y y
sin z + y cos z + z cos z y
a de ecuatia x2 + y 2 + z 2 = (ax + by + cz), unde
este o functie derivabil
a si a, b, c sunt constante. S
a se arate c
a
(cy bz)
z
z
+ (az cx)
= bx ay.
x
y
88

a de ecuatia F (x az, y bz) = 0, unde F este o
a se arate c
a
functie diferentiabil
a iar a si b sunt constante. S
a
z
z
+b
= 1.
x
y
6.14 Ecuatia F (x + 2y, y 2x) = 0 defineste functia y = y (x). S

a se calculeze y (x)
si y (x).
6.15 Ecuatia F (sin x + y, cos y + x) = 0 defineste functia y = y (x). S
a se calculeze
y (x) si y (x).
6.16 Ecuatia
ln x2 + y 2 + z 2 + arcsin (ax + by + cz) = 1
defineste functia z = z (x, y). S
a se calculeze
6.17 Ecuatia F
z
z
x + ,y +
y
x
= 0 defineste functia z = z (x, y). S

a se arate c
a:
x
6.18 Ecuatia F
x y
,
z z
z
z
+y
= z xy.
x
y
a se arate c
a:
= 0 defineste functia z = z (x, y). S
x
6.2
z z 2 z
,
,
.
x y xy
z
z
+y
= z.
x
y
Functii definite implicit de un sistem de ecuatii
6.19 Sistemul
F (x; y, z) = x2 + y 2 z 2 = 0,
G(x; y, z) = x2 + 2y 2 + 3z 2 5 = 0,
defineste functiile y = y (x), z = z (x). S

a se calculeze y (x), z (x), y (x) si z (x).
R: Din sistemul: x + yy zz = 0, x + 2yy + 3zz = 0, se obtine: y =
Derivand din nou si nlocuind y si z , obtinem:
y =
6.20 Sistemul
4 5y 2 + 4x2
1 x2 5z 2
, z =
.
3
25
y
25
z3
F (x; y, z) = cos x + cos y + cos z a = 0,

G(x; y, z) = x3 + y 3 + z 3 b = 0,
defineste functiile y = y (x), z = z (x). S

a se calculeze y (x), z (x).
4x
x
,z =
.
5y
5z
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
89
R: Din sistemul: sin x + y sin y z sin z = 0, x2 + y 2 y + z 2 z = 0, obtinem:

y =
x2 sin z z 2 sin x
x2 sin y y 2 sin x
, z = 2
.
2
2
y sin z z sin y
z sin y y 2 sin z
6.21 Sistemul xyz = a, x + y + z = b defineste functiile y = y (x), z = z (x). S

a se
calculeze dy, dz, d2 y si d2 z.
R: Din: yzdx + xzdy + xydz = 0 si dx + dy + dz = 0 se obtine:
dy =
z (x y)
y (x z)
dx, dz =
dx,
x (y z)
x (y z)
d2 y = d2 z = 2yz
6.22 Sistemul
x2 + y 2 + z 2 xz xy yz
3
x2 (y z)
dx2 .
F (x, y; u, v) = u + v x y = 0,
G(x, y; u, v) = xu + yv 1 = 0,
a se calculeze derivatele partiale

pentru x = y, defineste pe u si v ca functii de x si y. S
ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
R: Pentru a calcula derivatele partiale ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y), derivam
cele doua ecuatii n raport cu x si apoi cu y. Se obtin sistemele liniare:
uy + vy = 1,
xuy + yvy = v,
ux + vx = 1,
xux + yvx = u,
al caror determinant este
D(F, G)
=
D(u, v)
1
x
1
y
= y x = 0.
Aplicand regula lui Cramer se obtine:

ux =
6.23 Sistemul
y+v
x+u
x+v
y+u
, vx =
, uy =
, vy =
.
yx
yx
yx
yx
F (x, y; u, v) = u x y = 0,
G(x, y; u, v) = uv y = 0,
defineste pe u si v ca functii de x si y. S
ai
si doi ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
6.24 Sistemul
F (x, y; u, v) = x + y + u + v a = 0,
G(x, y; u, v) = x3 + y 3 + u3 + v 3 b = 0,
ai
si doi ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
90

R: Obtinem:
ux =
v 2 x2
x2 u2
v2 y2
y 2 u2
, vx = 2
, uy = 2
, vy = 2
.
2
2
2
2
u v
u v
u v
u v2
6.25 Sistemul
F (x, y; u, v) = u + v x = 0,
G(x, y; u, v) = u yv = 0,
a se calculeze du, dv, d2 u si d2 v.
R: Din: du + dv = dx si du y dv = v dy, se obtine:
du =
1
1
(y dx + v dy) , dv =
( dx v dy) ,
1+y
1+y
d2 u = d2 v =
2
2
(1 + y)
dx dy v d2 y .
a se
6.26 Sistemul (u, v) = x, (u, v) = y defineste pe u si v ca functii de x si y. S
calculeze
u v u v
,
,
,
.
x x y y
R: Derivand cele doua ecuatii n raport cu x, obtinem:
u v
u v
+
= 1,
+
= 0.
u x
v x
u x
v x
Daca
D (, )
= 0, obtinem:
D (u, v)
v
u
v
= u ,
=
.
D (, ) x
D (, )
x
D (u, v)
D (u, v)
a se g
aseasc
a zx si zy dac
a:
6.27 S
1) x = u cos v, y = u sin v, z = cv. 2) x = u + v, y = u v, z = uv.
R: 1) zx = cvx =
6.3
cy
1
1
cx
, zy = cvy = 2
. 2) zx = x, zy = y.
x2 + y 2
x + y2
2
2
Transform
ari punctuale
a se arate c
a transformarea
6.28 Fie E = (0, ) [0, 2) R2 si F = R2 \ {(0, 0)}. S
punctual
a:
x = r cos , y = r sin , (r, ) E,
este regulat
a pe E si s
a se determine inversa sa n vecin
atatea punctului 1,
E.
4
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
91
R: Determinantul functional al transformarii este

D(x, y)
=
D(r, )
cos
sin
r sin
r cos
= r = 0, (r, ) E.
Deci n orice punct cu exceptia originii, transformarea este regulata si inversa ei este
y
r = x2 + y 2 , = arctg .
x
6.29 Fie E = (0, ) [0, 2) R R3 si F = R3 \ {(0, 0, z) , z R}. S
a se arate c
a
transformarea punctual
a:
x = r cos , y = r sin , z = z,
atatea punctului 1,
este regulat
a pe E si s
, 0 E.
4

D(x, y, z)
=
D(r, , z)
cos
sin
0
r sin 0
r cos 0
0
1
= r = 0, (r, , z) E.
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulata si inversa ei este
y
r = x2 + y 2 , = arctg , z = z.
x
6.30 Fie E = (0, ) [0, 2) (0, ) R3 si F = R3 \ {(0, 0, z) , z R}. S
a se arate
c
a transformarea punctual
a:
x = r cos sin ,
y = r sin sin ,
z = r cos , (r, , ) E,
este regulat
a pe E si s
atatea punctului 1,
, 0 E.
4

D(x, y, z)
=
D(r, , z)
sin cos
sin sin
cos
r cos cos
r cos sin
r sin
r sin sin
r sin cos
0
= r2 sin = 0.
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulata si inversa ei este
y
z
.
r = x2 + y 2 + z 2 , = arctg , = arccos
x
x2 + y 2 + z 2
a prin:
6.31 Se d
a f : R2 R2 definit
u = x2 + y 2 , v = x2 y 2 .
1) S
a se g
aseasc
a imaginea multimii E = (x, y) R2 | x > 0, y > 0 prin transformarea f .
2) S
a ntr-o vecin
atate a punctului (1, 1).
a se arate c
a transformarea f este regulat
3) S
a se g
aseasc
a inversa transform
arii f .
92

R: 1) F = (u, v) R2 u + v > 0, u v > 0 . 2)
transformarii f este:
D (u, v)
(1, 1) = 8 = 0. 3) Inversa
D (x, y)
1
1
x = u + v, y = u v.
2
2
6.32 S
a se arate c
a f : R2 R2 definit
a prin:
u = sin (x + y) , v = y 3 ,

nu este regulat
a pe multimea D = ,
, .
4 4
4 4
R:
D (u, v)
= 3y 2 cos (x + y) = 0 pentru y = 0 sau x + y = .
D (x, y)
2
a se arate c
a transformarea:
6.33 S
x = cos cos , y = cos sin ,
este regulat
a pe multimea E = (, ) | 0 < <
, R . S
a se calculeze:
2

,
,
,
,
x x y y
n punctul (x0 , y0 ) =

,
.
4 4
1 1
, imaginea prin transformarea dat
a a punctului (0 , 0 ) =
,
2 2

D(x, y)
=
D(, )
sin cos
sin sin
cos sin
cos cos
Inversa transformarii este: = arccos
1 1
,
2 2
1 1
,
2 2
= 2 sin cos = 0, (, ) E.
y
x2 + y 2 , = arctg , iar:
x
=
1 1
,
2 2
1 1
,
2 2
= 1.
6.34 Fie transformarea: x = r cos sin , y = r sin sin , z = r cos , (r, , ) R3 .

1) S
a se determine punctele n care transformarea este regulat
a.
2) S
a se calculeze jacobianul transform
arii inverse si derivatele rxx , yy , zz n
punctul (x0 , y0 , z0 ) = (0, 1, 0).
R: 1) Jacobianul transformarii este:
D (x, y, z)
=
D (r, , )
cos sin
sin sin
cos
r sin sin
r cos sin
0
r cos cos
r sin cos
r sin
= r2 sin .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
93
Transformarea este regulata daca r = 0 si = k, k Z.

2) Jacobianul transformarii inverse n punctul (0, 1, 0) este:
D (r, , )
1
(0, 1, 0) =
D (x, y, z)

D (x, y, z)
1, ,
D (r, , )
2 2
= 1.
Transformarea inversa este:

r=
y
x2 + y 2 + z 2 , = arctg , = arccos
x
z
x2
+ y2 + z2
Iar: rxx (0, 1, 0) = 1, yy (0, 1, 0) = 0, zz (0, 1, 0) = 1.
6.4
Dependent
a si independent
a functional
a
6.35 S
a se arate c
a functiile:
1) f (x, y, z) = x + y + z, g (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 , h (x, y, z) = xy + xz + yz.
h (x, y, z) = 4xy + 4yz.
2) f (x, y, z) = x + y + z, g (x, y, z) = x y + z,
sunt functional dependente pe R3 .

R: 1) Matricea functionala
x
2x
y+z
y
2y
x+z
z
2z
x+y
are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependent

a functional
a este: g = f 2 2h.
2) Matricea functionala
1
1
1
1
1
1
4y 4x + 4z 4y

a functional
a este: h = f 2 g 2 .
6.36 S
a se arate c
a functiile:
f (x, y, z) = ln x2 + y 2 + z 2 ,
x y
+z ,
g (x, y, z) = arctg
y
x
sunt functional independente pentru x > 0, y > 0, z > 0.
R: Matricea functionala
2x
x2 + y 2 + z 2
1
y
y x2
x y
+z
1+
y
x
are rangul 2.
2y
2
x + y2 + z2
x
1
2
y
x
x y
+z
1+
y
x
2z
2
x + y2 + z2
1
2
1+
x y
+z
y
x
94
6.37 S
a se arate c
a functiile:
f (x, y, z) = x + y + z,
g (x, y, z) = x3 + y 3 + z 3 + 6xyz,
h (x, y, z) = xy (x + y) + yz (y + z) + zx (z + x) ,
sunt functional dependente pe R3 si s
a se g
aseasc
a relatia de dependent
a functional
a.
3x2 + 6yz
y 2 + z 2 + 2x (y + z)
1
1
3y 2 + 6xz
3z 2 + 6xy
2
2
2
z + x + 2y (z + x) x + y 2 + 2z (x + y)

a functional
a este: f 3 = g + 3h.
6.38 Dac
a functiile f, g, h sunt derivabile si inversabile, atunci functiile: u = f
v=g
z
, w=h
x
y
,
z
x
, definite pe D = R \ {(0, 0, 0)}, sunt functional dependente pe
y
D.
are rangul mai mic decat 3.
0
z
2g
x
1
h
y
1
f
z
0
x
2h
y
y
f
z2
1
g
x
0
6.39 S
a se arate c
a functiile:
f (x, y, z) = xy z,
g (x, y, z) = xz + y,
h (x, y, z) = x2 + 1
y 2 + z 2 x2 1 yz x y 2 z 2 ,
sunt functional dependente pe R3 si s

a se g
aseasc
a relatia de dependent
a functional
a.
R: Matricea functionala are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependent
a functionala este:
h = f 2 f g + g2 .
6.40 S
a se arate c
a functiile:
f1 (x1 , x2 , x3 , x4 ) = x1 + x2 x3 ,
f2 (x1 , x2 , x3 , x4 ) = x21 + x22 + x32 + x24 ,
f3 (x1 , x2 , x3 , x4 ) = 2x1 x2 2x1 x3 2x2 x3 x42 ,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
95
a functioR: Rangul matricei functionale este mai mic decat 3. Relatia de dependent
nal
a este:
f2 + f3 = f12 .
6.41 S
a se arate c
a functiile:
f1 (x1 , x2 , . . . , xn ) = x1 + x2 + + xn ,
f2 (x1 , x2 , . . . , xn ) = x21 + x22 + + x2n ,
f3 (x1 , x2 , . . . , x4 ) = x1 x2 + x1 x3 + + xn1 xn ,
R: Rangul matricei functionale este mai mic decat 3. Relatia de dependent
a functionala este:
f2 + 2f3 = f12 .
6.5
Schimb
ari de variabile
6.42 S
a se efectueze schimbarea de variabil
a independent
a x=
x2
R: Deoarece:
1
n ecuatia:
t
dy
d2 y
a2
+ 2x
+ 2 y = 0.
2
dx
dx x
dt
1
d2 t
2
= 2 = t2 si
= 3 = 2t3 , avem:
dx
x
dx2
x
dy dt
dy d2 y
d2 y
dy
=
= t2 ,
= 2
2
dx
dt dx
dt dx
dt
si deci ecuatia devine:
dt
dx
dy d2 t
d2 y
dy
= t4 2 + 2t3
2
dt dx
dt
dt
d2 y
+ a2 y = 0.
dt2
a se efectueze schimbarea de variabil

a independent
a indicat
a n urm
atoarele ecu6.43 S
atii pentru functia y = y (x):
1
,
x
2
3
2) x y x y + 2xy 2y = x3 + 3x,
2
3) 1 + x2 y + 2x 1 + x2 y + y = 0,
3
2
4) (1 + x) y + 3 (1 + x) y + (1 + x) y = ln (1 + x) ,
2
5) 1 x y xy + y = 0,
1) x2 y 2y = x2 +
x = et .
x = et .
x = tg t.
x = et 1.
x = cos t.
dy
= y.
Se obtine: 1) y y 2y = e2t + et ,
dt
...
y + 5y 2y = e3t + 3et . 3) y + y = 0. 4) y 2y + y = tet .
2) y 4
5) y + y = 0.
R: Notam
96
6.44 S
a se efectueze schimbarea variabilei independente n urm
atoarele ecuatii pentru
functia y = y (x), lu
and drept nou
a variabil
a independent
a functia t = t (x) indicat
a:
2
1) (1 + x) y + (1 + x) y +
t = ln
y = 4 cos [ln (1 + x)] ,
(1 + x) .
2) x 1 + x2 y 1 x2 y 1 + x2 y 3x3 y 2 = 0, t = 1 + x2 .
R: 1) Notam
dy
= y.
Se obtine: 1) y + y = 4 cos t. 2) y + y y y 2 = 0.
dt
6.45 Functia y = y (x) verific

a ecuatia
x2 y + 4xy + 2 x2 y = 4x.
S
a se g
aseasc
a ce devine aceast
a ecuatie dac
a se efectueaz
a schimbarea de variabil
a de1
pendent
a y = 2 z, unde z = z (x).
x
R: z z = 4x.
a se efectueze schimbarea de variabile independente indicat
a n urm
atoarele ecu6.46 S
atii pentru functia z = z (x, y):
z
z
1) y
x
= 0, u = x, v = x2 + y 2 .
x
y
z
x
z
+y
= z, u = x, v = .
2) x
x
y
y
z
z
2
+ 1+y
= xy, u = ln x, v = ln y + 1 + y 2 .
3) x
x
y
z
x
z
4) (x + y)
(x y)
= 0, u = ln x2 + y 2 , v = arctg .
x
y
y
R: 1)
z
z
z
z
z
z
= 0. 2) u
z = 0. 3)
+
= eu sh v. 4)
= 0.
u
u
u v
u v
a se efectueze schimbarea de variabile independente x = r cos , y = r sin n

6.47 S
ecuatia lui Laplace:
2z
2z
+ 2 = 0.
2
x
y
R: Se obtine:
2z
1 2z
1 z
+
+
= 0.
r2
r2 2
r r
6.48 S
ecuatia:
2z
2z
z
z
2z
+ x2 2 x
y
= 0.
y 2 2 2xy
x
xy
y
x
y
R: Se obtine:
2z
= 0.
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
97
a se efectueze schimbarea de variabile independente indicat

a n urm
atoarele ecu6.49 S
atii pentru functia z = z (x, y):
2z
2z
x
1) x2 2 y 2 2 = 0, u = xy, v = .
x
y
y
2
2z
2 z
a
= 0, u = ax + y, v = ax + y.
2)
x2
y 2
2z
2z
2z
4
3)
+ 3 2 , u = 3x + y, v = x + y.
2
x
xy
y
R: 1)
2z
1 z
2z
2z
=
. 2)
= 0. 3)
= 0.
uv
2u v
uv
uv
6.50 S
a se efectueze schimbarea de variabile independente u = sin x + x y, v =
x sin x + y, n ecuatia:
2z
2z
2z
z
2
+
2
cos
sin
x
sin x
= 0.
x
x2
xy
y 2
y
R:
2z
= 0.
uv
y
a se efectueze schimbarea de variabile independente u = x2 y 2 , v = , n
6.51 S
x
ecuatia:
2z
2z
z
2z
z
xy 2 + x2 + y 2
+ xy 2 y
x
= 0.
x
xy
y
x
y
R: u
z
2z
= 0.
uv v
6.52 S
ecuatia:
dy
x+y
=
.
dx
xy
R: Din
dr
cos + sin
sin dr + r cos d
=
, se obtine:
= r.
cos dr r sin d
cos sin
d
6.53 S
a se efectueze schimbarea de variabile u = x2 + y 2 , v =
n ecuatia:
y
R: Se obtine:
1 1
+ , w = ln z (x + y),
x y
z
z
x
= (y x) z.
x
y
w
= 0.
v
6.54 S
a se efectueze schimbarea de variabile u = x, v =
x2
z
z
+ y2
= z2.
x
y
1
1
1
, w = , n ecuatia:
y
z
x
98

R: Se obtine:
w
= 0.
u
6.55 S
a se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v =
x
z
, w = , n ecuatia:
y
x
2z
2z
2z
2
+ 2 = 0.
2
x
xy y
R: Se obtine:
2w
= 0.
v 2
6.56 S
a se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v = x y, w = xy z, n
ecuatia:
2z
2z
2z
+ 2 = 0.
+2
2
x
xy y
R: Se obtine:
2w
1
= .
2
u
2
Capitolul 7
Extreme pentru functii de mai

multe variabile
7.1
Puncte de extrem pentru functii de mai multe

variabile
7.1 S
a se determine punctele de extrem ale functiilor:
2) f (x, y) = x2 + xy + y 2 3x 6y.
1) f (x, y) = x3 + 3xy 2 15x 12y.
1
x y
3) f (x, y) = xy + (47 x y)
+
. 4) f (x, y) = x3 + y 3 + 3xy.
2
3
4
R: 1) Punctele stationare sunt solutiile sistemului:
f
f
= 3(x2 + y 2 5) = 0,
= 6(xy 2) = 0,
x
y
adica: (2, 1), (2, 1), (1, 2), (1, 2). Derivatele de ordinul doi sunt:
2f
2f
2f
= 6x,
= 6y,
= 6x.
2
x
xy
y 2
In punctul (2, 1), 1 = 12 > 0, 2 = 108 > 0, (2, 1) este un punct de minim, f (2, 1) =
28. In punctul (2, 1), 1 = 12 < 0, 2 = 108 > 0, (2, 1) este un punct de
maxim, f (2, 1) = 28. In punctele (1, 2), (1, 2), 2 = 108 < 0. Nu sunt puncte
de extrem.
2) Un punct stationar: (0, 3). 1 = 2 > 0, 2 = 3 > 0. Punctul (0, 3) este un punct
de minim si fmin = f (0, 3) = 9.
2
47
3) Un punct stationar: (21, 20). 1 = < 0, 2 =
> 0. Punctul (21, 20) este
3
144
un punct de maxim si fmax = f (21, 20) = 282.
4) Un punct stationare: (0, 0), (1, 1). Punctul (0, 0) nu este punct de extrem.
Punctul (1, 1) este un punct de maxim si fmax = f (1, 1) = 1.
99
100
7.2 S
a se determine punctele de extrem ale functiei
f (x, y) = xy +
50 20
+ , x > 0, y > 0.
x
y
R: Punctele stationare sunt solutiile sistemului:

f
f
50
20
= y 3 = 0,
= x 2 = 0.
x
x
y
y
Se obtine un singur punct stationar (5, 2). Derivatele de ordinul doi sunt:
2f
2f
100
2f
40
=
,
= 3.
=
1,
x2
x3
xy
y 2
y
4
> 0, 2 = 3 > 0. Punctul (5, 2) este un punct de minim si
5
= f (5, 2) = 30.
Deci 1 =
fmin
7.3 S
a se g
aseasc
a extremele functiilor:
2
1) z = (x 1) + 2y 2 .
2
3) z = (x 1) 2y 2 .
x2
y2
5) z = xy 1
.
3
3
2/3
.
7) z = 1 x2 + y 2
2) z = x2 + xy + y 2 2x y.
4) z = x3 y 2 (6 x y) , x > 0, y > 0.
6) z = x4 + y 4 2x2 + 4xy 2y 2 .
8) z = x2 + y 2 e(x
+y 2 )
R: 1) zmin = z (1, 0) = 0. 2) zmin = z (1, 0) = 1 3) Nu are extreme.

4) zmax = z (3, 2) = 108.
5) Puncte stationare: (0, 0), 0, 3 , 3, 0 , (1, 1), (1, 1), (1, 1), (1, 1).
1
1
Extreme: zmax = z (1, 1) = z (1, 1) =
3, zmin = z (1, 1) = z (1, 1) =
3.
3
3

6) zmin = z
2, 2 = z 2, 2 = 8. 7) zmax = z (0, 0) = 1.
1
8) zmin = z (0, 0) = 0. In punctele cercului x2 + y 2 = 1, zmax = .
e
7.4 S
a se g
aseasc
1) z =
1+x+y
1 + x2 + y 2
3
3) z = x + y 3 9xy + 27.
5) z = x4 + y 4 + 2x2 y 2 8x + 8y.
2) z = x2 + y 2 e2x+3y , x 0, y 0.
4) z = sin x + sin y + cos (x + y) , x, y 0,
R: 1) zmax = z (1, 1) = 3. 2) zmin = z (0, 0) = 0.

3) (0, 0) nu este punct de extrem, zmin = z (3, 3) = 0.
3

,
nu este punct de extrem, zmax = z
,
= .
4)
2 2
6 6
2
5) zmin = z (1, 1) = 12.
.
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
101
a se g
aseasc
7.5 S
1) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + 2x + 4y 6z.
2) f (x, y, z) = x3 + y 2 + z 2 + 12xy + 2z.
3) f (x, y, z) = sin x + sin y + sin z sin (x + y + z) , x, y, z (0, ) .
R: 1) Un punct stationar: (1, 2, 3). d2 f (1, 2, 3) = 2 dx2 + dy 2 + dz 2 este
o forma patratica pozitiv definita si deci punctul (1, 2, 3) este un punct de minim,
fmin = f (1, 2, 3) = 14.
2) Doua puncte stationare: (0, 0, 1), (24, 144, 1). Insa
d2 f (x, y, z) = 6x dx2 + 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy,
2
iar: d2 f (0, 0, 1) = 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy = 2 (dy + 6 dx) 72 dx2 + 2 dz 2 , forma

p
atratica nedefinita, deci (0, 0, 1) nu este punct de extrem,
2
d2 f (24, 144, 1) = 144 dx2 + 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy = (12 dx + dy) + dx2 + 2dz 2 ,

forma patratica pozitiv definita si deci punctul (24, 144, 1) este un punct de minim,
fmin = f (24, 144, 1) = 6913.

3) fmax = f
= 4.
, ,
2 2 2
7.2
Extreme pentru functii definite implicit
7.6 S
a se g
aseasc
a extremele urm
atoarelor functii z = f (x, y), definite implicit prin
ecuatiile:
1) F (x, y; z) = x2 + y 2 + z 2 2x + 4y 6z 11 = 0.
2) F (x, y; z) = x3 y 2 + z 2 3x + 4y + z 8 = 0.
R: 1) Sistemul:
Fx = 2x 2 = 0, Fy = 2y + 4 = 0, F = x2 + y 2 + z 2 2x + 4y 6z 11 = 0,
are solutiile: (1, 2; 2) si (1, 2; 8). Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste doua functii:
z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y).
Pentru z = z1 (x, y):
A11
A22
Fxx (1, 2; 2)
1
Fxy (1, 2; 2)
= , A12 =
= 0,
Fz (1, 2; 2)
5
Fz (1, 2; 2)
1
Fyy (1, 2; 2)
=
=
Fz (1, 2; 2)
5
1
1
> 0, 2 =
> 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmin =
5
25
z1 (1, 2) = 2.
Pentru z = z2 (x, y):
si deci 1 =
A11 =
1
Fxy (1, 2; 8)
Fyy (1, 2; 8)
1
Fxx (1, 2; 8)
= , A12 =
= 0, A22 =
=
Fz (1, 2; 8)
5
Fz (1, 2; 8)
Fz (1, 2; 8)
5
102
si deci 1 =
1
1
< 0, 2 =
> 0, deci (1, 2) este un punct de maxim, zmax =
5
25
z2 (1, 2) = 8.
2) Sistemul:
Fx = 3x2 3 = 0, Fy = 2y + 4 = 0, F = x3 y 2 + z 2 3x + 4y + z 8 = 0,
are solutiile: (1, 2; 2), (1, 2; 1), (1, 2; 3), (1, 2; 2). Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste
dou
a functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), fiecare av
and cate doua puncte stationare.
Pentru z = z1 (x, y), n primul punct:
A11 =
Fxx (1, 2; 2)
Fxy (1, 2; 2)
6
2
Fyy (1, 2; 2)
= , A12 =
= 0, A22 =
=
Fz (1, 2; 2)
5
Fz (1, 2; 2)
Fz (1, 2; 2)
5
6
12
si deci 1 = < 0, 2 =
< 0, deci (1, 2) nu este un punct de de extrem. In
5
25
punctul al doilea:
A11 =
Fxx (1, 2; 1)
Fxy (1, 2; 1)
Fyy (1, 2; 1)
2
= 2, A12 =
= 0, A22 =
= .
Fz (1, 2; 1)
Fz (1, 2; 1)
Fz (1, 2; 1)
3
4
> 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmin = z1 (1, 2) = 1.
3
Pentru z = z2 (x, y), n primul punct:
Deci 1 = 2 > 0, 2 =
A11 =
Fxx (1, 2; 3)
Fxy (1, 2; 3)
Fyy (1, 2; 3)
2
6
= , A12 =
= 0, A22 =
=
Fz (1, 2; 3)
5
Fz (1, 2; 3)
Fz (1, 2; 3)
5
6
12
si deci 1 = > 0, 2 =
< 0, deci (1, 2) nu este un punct de extrem. In punctul
5
25
al doilea:
Fxx (1, 2; 2)
Fxy (1, 2; 2)
A11 =
= 2, A12 =
= 0,
Fz (1, 2; 2)
Fz (1, 2; 2)
2
Fyy (1, 2; 2)
A22 =
=
Fz (1, 2; 2)
3
si deci 1 = 2 < 0, 2 =
z1 (1, 2) = 2.
4
> 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmax =
3
7.7 S
a se g
aseasc
a extremele urm
ecuatiile:
y2
z2
x2
+
+
1 = 0.
1) F (x, y; z) =
122
42
32
x
y
z
2) F (x, y; z) =
+
+ 1 = 0.
3
4
25
R: 1) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile 0, 0; 3 , 0, 0; 3 .

Ecuatia F(x, y; z) = 0 definestedoua functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), zmin =
z1 (0, 0) = 3, zmax = z2 (0, 0) = 3.
2) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile (0, 0; 5), (0, 0; 5).
Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste doua functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), zmin =
z1 (0, 0) = 5, zmax = z2 (0, 0) = 5.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
103
a se g
aseasc
a extremele urm
7.8 S
ecuatiile:
1) F (x, y; z) = 4xy z 2 4x 4y + 8 = 0.
2) F (x, y; z) = 5x2 + 6y 2 + 7z 2 4xy + 4yz 10x + 8y + 14z 6 = 0.
R: 1) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile (0, 0; 2), (0, 0; 2).
7.3
Extreme conditionate
7.9 S
a se g
aseasc
a extremele conditionate ale urm
atoarelor functii:
1) z = xy, pentru x + y 1 = 0.
2) z = x + 2y, pentru x2 + y 2 5 = 0.
x y
2
2
3) z = x + y , pentru + = 1. 4) z = cos2 x + cos2 y, pentru y x = .
2
3
4
1
1
1
1
1
x y
5) z = x2 + y 2 , pentru + = 1. 6) z = + , pentru 2 + 2 = 2 .
a
b
x y
x
y
a
R: 1) Construim functia lui Lagrange: L (x, y; ) = xy + (x + y 1). Sistemul:
Lx = y + = 0, Ly = x + = 0, L = x + y 1 = 0
1
1
1
1
1
are solutia: x0 = , y0 = , 0 = . Fie (x, y) = L(x, y; ) = xy (x + y 1).
2
2
2
2
2
Atunci
1 1
d2
,
= dx dy.
2 2
1 1
1 1
= dx2 < 0. zmax = z
,
,
2 2
2 2
2) zmax = z (1, 2) = 5, zmin = z (1, 2) = 5.
36
18 12
,
=
.
3) zmin = z
13 13
13
7
2+ 2
9
4) zmax = z
+ k,
+ k =
,
8
8
2
5
3
2 2
zmin = z
+ k,
+ k =
.
8
8
2
ab2
a2 b2
a2 b
5) zmin = z
, 2
= 2
.
2
2
2
a + b a + b
a + b2
6) zmax = z a 2, a 2 = 4a2 , zmin = z a 2, a 2 = 4a2 .
Insa dx + dy = 0 si deci d2
1
.
4
7.10 S
a se g
aseasc
atoarelor functii:
1) z = xy, pentru 2x + 3y 5 = 0.
2
2
2) z = x2 + y 2 , pentru x 2 + y 2 = 9.
3) z = 6 4x 3y, pentru x2 + y 2 = 1.
4) z = cos2 x + cos2 y, pentru x y = , x, y 0,

.
4
4
104
R: Avem:
5
5 5
25
1) L (x, y; ) = xy + (2x + 3y 5), = , zmax = z
,
=
.
3
4 6
24
5
1
5 2 5 2
2) 1 = , zmax = z
,
= 25, 2 = ,
3
2
2
3
2
2
= 1.
zmin = z
,
2
2
5
5
4 3
4 3
= 11, 2 = , zmin = z
,
= 1.
3) 1 = , zmax = z ,
2
5 5
2
5 5
3
4) zmax = z
,
= 1.
8 8
a se g
aseasc
atoarelor functii:
7.11 S
1) u = x 2y + 2z, pentru x2 + y 2 + z 2 = 9.
y2
z2
x2
2) u = x2 + y 2 + z 2 , pentru 2 + 2 + 2 = 1, a > b > c.
a
b
c
3) u = xy 2 z 3 , pentru x + 2y + 3z = 6, x > 0, y > 0, z > 0.
4) u = xy + xz + yz, pentru xyz = 1, x > 0, y > 0, z > 0.
1 1
1
5) u = x + y + z, pentru + + = 1, x > 0, y > 0, z > 0.
x y z
R: Avem:
1) umin = u (1, 2, 2) = 9, umax = u (1, 2, 2) = 9.
2) umax = u (a, 0, 0) = a, umin = u (0, 0, c) = c. 3) umax = u (1, 1, 1) = 1.
4) umin = u (1, 1, 1) = 3. 5) umin = u (3, 3, 3) = 9.
7.12 S
a se g
aseasc
atoarelor functii:
1) u = xyz, pentru x + y + z = 5, xy + xz + yz = 8, x y z > 0.
2) u = xyz, pentru x + y + z = 0, x2 + y 2 + z 2 = 1.
R: 1) Functia lui Lagrange:
L (x, y, z; , ) = xyz + (x + y + z 5) + (xy + xz + yz 8) ,
7 4 4 16 4
, , ; ,
si (2, 2, 1; 4, 2).
3 3 3 9
3
112
7 4 4
umax = u
, ,
=
, umin = u (2, 2, 1) = 4.
3 3 3
27
1
1
2) umin = , umax = .
3 6
3 6
are punctele stationare:
7.13 S
a se g
aseasc
atoarelor functii:
1) u = x4 + y 4 + z 4 , pentru x + y + z = 3.
2) u = x3 + y 3 + z 3 , pentru x2 + y 2 + z 2 = 3, x > 0, y > 0, z > 0.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
7.14
1)
2)
3)
S
a se determine dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic a..:
Aria total
a s
a fie egal
a cu 2a2 si volumul maxim.
Suma celor trei dimensiuni egal
a cu a si aria total
a maxim
a.
Volumul egal cu a3 si aria total
a minim
a.
R: Avem:
a3 3
a a a
=
.
1) Vmax = V , ,
9
3
3
3
2
a a a
2) Amax = A
, ,
= a2 .
3 3 3
3
3) Amin = A (a, a, a) = 6a2 .
105
106
Capitolul 8
S
iruri si serii de functii
8.1
S
iruri de functii reale
nx2
n
a se determine multimea de
e 2 . S
2
8.1 Se d
a sirul de functii (fn ), fn (x) =
convergent
a si functia limit
a.
R: Deoarece:
lim fn (x) =
0, x R \ {0} ,
,
x = 0,
rezulta ca multimea de convergent

a este A = R \ {0}, iar functia limita: f (x) = 0.
8.2 S
a se arate c
a sirul de functii fn (x) =
c
atre f (x) = 0.
R: Intr-adevar,
x2
x2
. Deci
< d.d. n >
n+1
x2
, dac
a < x2 ,
N (, x) =
0,
dac
a x2 .
8.3 S
a se arate c
c
atre f (x) = 0.
R: Intr-adevar,
x2
, x R, este simplu convergent pe R
n+1
cos nx
, x [0, ], este uniform convergent
n2 + 1
1
cos nx
1
< , adica d.d. n2 >
. Deci
< dac
a 2
n2 + 1
n +1
1
, daca < 1,
N () =
0,
dac
a 1.
107
108
8.4 S
a se arate c
convergent pe R c
atre f (x) = 0.
R: Intr-adevar,
sin nx
, x R cu > 0, este uniform
n
sin nx
1
0.
n
n
8.5 S
a se arate c
atre f (x) = 0.
pe [0, ) c
1
, x [0, ), este uniform convergent
nenx
R: Pentru x 0, enx 1 si deci 0 < fn (x) <
1
0.
n
x2
, x [1, ). S
a se calculeze lim fn (x) =
n
n2 + x 4
f (x). S
a se arate c
a sirul de functii (fn ) este uniform convergent pe [1, ) c
atre f .
8.6 Se d
R: 0 < fn (x) =
1
2nx2
1
<
0.
4
2
n + x 2n
2n
x
, x (0, ). S
a se calculeze lim fn (x) =
n
n+x
f (x). S
a se arate c
a sirul de functii (fn ) nu este uniform convergent pe (0, ) c
atre f .
8.7 Se d
a pentru xn = n, fn (xn ) =
R: f (x) = 0, ns
1
.
2
x
, x [3, 4]. S
a se arate c
a sirul de functii (fn )
n+x
este uniform convergent pe [3, 4] c
atre functia f (x) = 0, x [3, 4].
8.8 Se d
R: Pentru 3 x 4, avem: 0 < fn (x)
4
4
< 0.
n+3
n
8.9 S
a se arate c
pe (0, ).
R: f (x) = 0, nsa pentru xn = n, fn (xn ) =
x3
, nu este uniform convergent
x3 + n3
1
.
2
n
8.10 Se d
a sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin: fn (x) =
xk . S
a se
n=0
arate c
a multimea de convergenta
a sirului este A = (1, 1), ns
a sirul nu este uniform
convergent pe (1, 1). S
a se g
aseasc
a o multime de convergent
a uniform
a.
xn+1
1
+
, pentru x = 1, rezulta ca fn (x) este divergent
1x
x1
pentru |x| > 1, este convergent pentru |x| < 1. Apoi, fn (1) = n , fn (1) =
R:Deoarece, fn (x) =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
109
1
n
(1 + (1) ) este un sir divergent. Deci multimea de convergent
a a sirului este A =
2
1
.
(1, 1) si functia limita este f (x) =
1x
Daca sirul ar fi uniform convergent pe (1, 1), pentru orice > 0 ar exista un N ()
xn+1
< pentru orice n > N () si orice x (1, 1), inegalitate echivalent
a cu:
a..
x1
1
1
ln
ln
1
1
|x 1|
= +.
n+1>
ln ln |x 1| , dar sup
+
1
1
1
|x|<1
ln
ln
ln
|x|
|x|
|x|
Pentru orice interval [a, a] (1, 1), putem lua
1
ln
N () =
1
ln
|a|
si deci sirul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [a, a] (1, 1).
8.11
1)
2)
3)
Se d
a sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin: fn (x) = 1 + x2n .
S
a se g
aseasc
a multimea de convergent
a a sirului si functia limit
a.
S
a se arate c
a sirul nu este uniform convergent pe (1, 1).
S
a se g
aseasc
a o multime de convergent
a uniform
a.
R: 1) A = [1, 1], iar functia limita este:

1, x (1, 1) ,
2, x {1, 1} .
f (x) =
3) Sirul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [a, a] (1, 1).
8.12 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin:
n
fn (x) =
k=1
sin kx
,
k3
este uniform convergent pe R, iar limita sa este o functie continu

a cu derivat
a continu
a
pe R.
R: Aplicam criteriul lui Cauchy:
p
|fn+p (x) fn (x)|
k=1
1
(n + k)
<
1
2
k=1
(n + k)
<
k=1
Analog se arata ca sirul (fn ), fn (x) =
1
1
< .
(n + k 1) (n + k)
n
cos kx
, este uniform convergent pe R. Deci
k2
k=1
n
f (x) = lim
k=1
cos kx
.
k2
110
8.13 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) =x arctg (nx), este uniform
convergent pe [0, ).
R: Aplicam criteriul lui Cauchy:
|fn+p (x) fn (x)| = x |arctg ((n + p) x) arctg (nx)| = x arctg
< x arctg
p
px
p
1
x
=
< .
2
(n + p) nx
(n + p) nx
(n + p) n
n
8.14 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) =
pe R c
atre functia f (x) = 0.
R: Se va observa ca
px
<
1 + (n + p) nx2
sin nx
, converge uniform
n2
sin nx
1
2.
n2
n
sin2 nx
, x [0, ], este
n+1
a desi functiile fn si f sunt derivabile pe
uniform convergent c
atre functia f (x) = 0 si c
n
sin 2nx nu este convergent pe [0, ].
[0, ], sirul derivatelor fn (x) =
n+1
R: Intr-adevar, pentru x = sirul fn

este divergent.
4
4
x
, x [1, 1]. S
a se cerceteze dac
a
8.16 Se d
1 + n2 x2
se poate aplica sirului (fn ) teorema de derivare termen cu termen.
8.15 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) =
R: Sirul este convergent pe [1, 1] la functia f (x) = 0. Sirul derivatelor:

fn (x) =
1 n2 x2
(1 + n2 x2 )
2,
are lim fn (x) =

n
1,
0,
x = 0,
x [1, 1] \ {0}
si nu este uniform convergent pe [1, 1]. Deci nu se poate aplica sirului (fn ) teorema de
derivare termen cu termen.
1
a se arate c
a:
8.17 Se d
a sirul (fn ), fn (x) = arctg xn , x R. S
n
lim fn (x)
x=1
= lim fn (1) .
n

R: Deoarece multimea valorilor functiei arctg x este intervalul ,
, rezulta ca
2 2
|arctg x| < si deci:

2
1
1
arctg xn < ,
0 |fn (x)| =
n
n 2
de unde deducem ca sirul este convergent pe R la functia f (x) = 0 si deci: f (1) = 0.
Pe de alta parte:
xn1
1
lim fn (1) = lim
= .
n 1 + x2n
n
2
x=1
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
111
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) = nxenx
8.18 S
este convergent, ns
a
1
fn (x) dx =
lim
lim fn (x) dx.
0 n
R: Intr-adevar,
1
lim
1
1
n
2 2e
fn (x) dx = lim
1
,
2
lim fn (x) dx = 0.
0 n
8.19 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) =
2 3 n2 x3
n x e
este convergent, ns
a
1
n
lim fn (x) dx.
fn (x) dx =
lim
0 n
R: Intr-adevar,
1
fn (x) dx = lim
lim
1
1
n2
3 3e
1
,
3
lim fn (x) dx = 0.
0 n
8.20 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) =
n
nx (1 x) nu este uniform convergent pe [0, 1], totusi
1
lim
fn (x) dx =
lim fn (x) dx.
0 n
R: Sirul este convergent pe [0, 1] la functia f (x) = 0. Dar, pentru xn =

fn (xn ) =
1
n
1
0,
n
1
= 0,
e
deci convergenta nu este uniforma. Pe de alta parte:

1
fn (x) dx = n
0
8.2
x (1 x) dx =
n
0,
(n + 1) (n + 2)
lim fn (x) dx = 0.
0 n
Serii de functii
8.21 S
a se determine multimea de convergent
a a urm
atoarelor serii de functii:
1)
n=1
n+1
n
1x
1 2x
. 2)
sinn x
, R. 3)
n
n=1
(1)
ln n
n=2
1 x2
1 + x2
112
R: 1) Aplicam criteriul radacinii: A = (, 0)
2
, + . 2) Aplicam criteriul
3
+ 2k , R. Pentru x = + 2k, obtinem seria armonica

2
2
generalizata, convergenta daca > 1, iar pentru x = + 2k, obtinem seria armonica
2
generalizata alternanta, convergent
a daca > 0. 3) Aplicand criteriul raportului obtinem
a.
o serie convergenta pentru: x R\{0}. Pentru x = 0 seria este de asemenea convergent
Deci A = R.
r
ad
acinii: A = R \
a se determine multimea de convergenta

a urm
8.22 S
1)
(1)
n=1
n+1
2
n +n+1
x2 2
1 2x2
. 2)
n=1
(n3
1
n+1
x3 2x
2
+ n + 1) ln (n + 1)
R.
x2 2
< 1 rezulta x (, 1) (1, +). Pentru x = 1 seria este
1 2x2
convergenta, conform criteriului lui Leibniz. Deci: A = (, 1] [1, +). 2) Din
x3 2x < 1 rezulta ca seria este convergent
a pentru orice R pentru:
R: 1) Din
1+ 5
, 1
2
1 5 1 + 5
,
2
2
1,
1+ 5
2
1
1 + 5 1 + 5
Pentru x
,
, 1 seria este convergent
a daca , iar pentru
2
2
6
1 5 1+ 5
1
seria este convergent
a daca > .
x 1,
,
2
2
2
8.23 S
a se determine multimea de convergenta
a urm
1)
n=1
(1)
3n

R: 1) A = , . 2)
3 3
n2 + 1
tg x. 2)
(1)
n=0
n2 + 1
2
n +n+1
4x 1
x+3
2 4
, .
5 3
8.24 S
a se studieze convergenta urm
atoarelor serii de functii, pe multimile indicate:
sin nx
, x [, 2 ] , (0, ) . 2)
1)
n
n=1
2n
cos
3 , x R.
2+n
x
n=1
R: Din criteriul lui Dirichlet rezulta ca seriile sunt uniform convergente pe multimile
indicate.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
113
a se studieze convergenta urm

atoarelor serii de functii, definite pe R:
8.25 S
1)
(1) x2
, 2)
1 + n3 x4
n=1
1 x2 n3
arctg
n=1
2x
. 3)
2
x + n4
n=1
e 1+
1
n
cos nx
.
n+1
1
,
2 n3
x R si n N . In baza criteriului lui Weierstrass, rezulta ca seria este absolut si
1
uniform convergent
a pe R. 2) Deoarece |fn (x)| arctg 2 , x R si n N . In baza
n
criteriului lui Weierstrass, rezulta ca seria este absolut si uniform convergent
a pe R. 3)
3
Deoarece |fn (x)| < 2 , x R si n N . In baza criteriului lui Weierstrass, rezulta

n
c
a seria este absolut si uniform convergent
a pe R.
R: 1) Din
0 pentru orice x R, deducem ca |fn (x)|
8.26 S
a se studieze convergenta simpl
a si uniform
a a urm
atoarelor serii de functii, pe
multimile indicate:
1) x +
n=1
x
x
1 + nx 1 + (n 1) x
, x [0, 1] . 2) 1 +
n=1
xn xn1 , x 0,
1
.
2
x
0, deci seria este convergent
a la functia f (x) = 0 pe [0, 1].
1 + nx
1
a pe
Apoi, din: |sn (x) 0| < , x [0, 1], rezulta ca seria este uniform convergent
n
[0, 1].
n
1
n
, rezulta ca seria este uniform
2) sn (x) = xn 0 si |sn (x) 0| |x|
2
1
convergenta pe 0, .
2
R: 1) sn (x) =
8.27 S
a se arate c
a seria de functii:
n=1
(n 1) x
nx
,
2
2
2
1+n x
1 + (n 1) x2
este convergent
a pe [0, 1] la o functie continu
a, dar nu este uniform convergent
a pe [0, 1].
nx
converge la functia f (x) = 0 pe [0, 1] care este
1 + n2 x 2
1
1
continua. Pe de alta parte, oricare ar fi n N, pentru xn = , avem: |sn (x) 0| = .
n
2
Asadar, exista un > 0 a.. oricare ar fi n N, |sn (x) 0| pentru cel putin un
punct din intervalul [0, 1]. Deci seria nu este uniform convergent
a pe [0, 1].
R: 1) Sirul: sn (x) =
8.28 S
a se studieze convergenta simpl
a si uniform
a a urm
atoarelor serii de functii, pe
multimile indicate:
(n 1) x
nx
, x [0, 1].
1)
+
1
+
n
x
n+x
n=1
114
2)
3)
4)
5)
6)
nx
(n 1) x
, x [0, 1].
1 + nx (n) 1 + x
n=1
n=1
nxenx (n 1) xe(n1)x , x [0, 1].

n+1
(1)
n=1
n=1
x2
n , x R.
(1 + x)
xn x2n xn1 + x2n2 , x [0, 1].

n+1
(1)
, x R.
2
n=1 x + n
R: 1) Uniform convergenta. 2) Simplu convergent

a. 3) Simplu convergent
a. 4) Conform criteriului lui Cauchy, seria este uniform convergent
a pe R. 5) Simplu convergent
a.
6) Uniform convergenta.
a se arate c
a seriile urm
atoare sunt uniform convergente pe multimile indicate:
8.29 S
1)
xn
, x [1, 1] . 2)
n2
n=1
R: 1) Din |x| 1, rezulta
sin nx
, x R. 3)
2n
n=1
n1
(1)
n=1
xn
, x [0, 1] .
n
1
xn
2.
2
n
n
sin nx
1
n , pe R.
2n
2
n
1
n1 x
, pe [0, 1].
3) (1)
n
n
2)
8.30 Aplic
and derivarea si integrarea termen cu termen s
a se g
aseasc
a sumele urm
atoarelor serii de functii definite pe intervalul (1, 1):
1)
n=1
n xn1 . 2)
1 n
x . 3)
n
n=1
R: Seria de functii
n1
(1)
n
n=1
xn . 4)
(1)
x2n+1 . 5)
+
1
2n
n=0
n2 xn1 .
n=1
xn este convergent
a pe intervalul marginit (1, 1) si are ca
n=0
suma functia f (x) =
1
.
1x
1) Derivand termen cu termen seria

2) Integrand termen cu termen seria
xn obtinem
n=0
3) Trecand pe x n x n 2) obtinem
n=0
xn obtinem
n xn1 =
n=1
(1 x)
2.
1 n
x = ln (1 x).
n
n=1
n1
(1)
n
n=1
xn = ln (1 x).
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
4) Trecand x n x2 n seria
a
xn obtinem convergent
n=0
115
n
(1) x2n a carei suma
n=0
1
. Integrand termen cu termen aceasta serie, obtinem
1 + x2
este
(1)
x2n+1 = arctg x.
+
1
2n
n=0
5)
n2 xn1 =
n=0
x (1 + x)
(1 x)
8.31 S
a se arate c
a:
1
0
n=1
R: Seria
1
0
xn x2n xn1 + x2n2
n=1 n=1
dx =
n=1
xn x2n xn1 + x2n2
xn x2n xn1 + x2n2 dx.
are ca suma functia f (x) = 0, deci
f (x) dx = 0. Pe de alta parte:
n=1
8.3
xn x2n xn1 + x2n2 dx =
1
1
1
1
+
n + 1 n 2n 1 2n + 1
n=1
= 0.
Serii de puteri
8.32 S
a se calculeze raza de convergent
a a urm
atoarelor serii de puteri:
1)
n n
x . 2)
n
2
n=1
n=1
n (x 1) . 3)
n=1
(2n)!
(n!)
(x + 3) .
n
1
= , deci r = 2. 2) = lim
n
n
2
2
a
1
n+1
= 4, deci r = .
lim n n = 1, deci r = 1. 3) = lim
n
n
an
4
R: 1) = lim
|an | = lim
|an | =
a se determine intervalul de convergent

a si s
a se studieze convergenta la capetele
8.33 S
intervalului, pentru urm
atoarele serii de puteri:
1)
xn
. 2)
(n + 1) 3n
n=0
(1) xn
. 3)
5n n + 1
n=0
2n (x + 2)
2 n . 4)
3
n=0 (2n + 1)
3
3
R: 1) [3, 3). 2) (5, 5]. 3) 2
, 2 +
. 4) [1, 3).
2
2
(x 1)
.
(2n
1) 2n
n=1
116
8.34 S
a se determine intervalul de convergent
a si s
a se studieze convergenta la capetele
intervalului, pentru urm
atoarele serii de puteri:
n2 + 1 n
1 5 9 (4n 3) n
n
1)
(1)
x .
x , > 1. 2)
n ln n
n!
n=2
n=1
R: 1) r = 1. In punctul x = 1 seria este convergent
a, conform criteriului lui Leibniz.
a, conform criteriului lui Bertrand. Deci intervalul
In punctul x = 1 seria este convergent
de convergenta este [1, 1].
1
1
seria este divergent
a, conform criteriului lui Raabe2) r = . In punctul x =
4
4
1
a, conform criteriului lui Leibniz.
Duhamel, iar n punctul x = seria este convergent
4
1 1
Deci intervalul de convergenta este ,
.
4 4
8.4
Serii Taylor
8.35 S
a se arate c
a:
1
1 n
1
1) ex = 1 + x + x2 + +
x + , x R.
1!
2!
n!
1
1 3
1
1 5
n1
2) sin x = x x + x + (1)
x2n1 + , x R.
1!
3!
5!
(2n 1)!
1
1
1
n
3) cos x = 1 x2 + x4 + (1)
x2n + , x R.
2!
4!
(2n)!
1
1
n1 1 n
x + , x (1, 1].
4) ln (1 + x) = x x2 + x3 + (1)
2
3
n
8.36 S
a:
a se arate c
a pentru orice R si x (1, 1) are loc dezvoltarea binomial
(1 + x) = 1 +
( 1) 2
( 1) ( n + 1) n
x+
x + +
x + .
1!
2!
n!
8.37 S
a se stabileasc
a formula lui Euler: eix = cos x + i sin x, x R.
8.38 S
a se g
aseasc
a seriile Mac-Laurin ale functiilor:
1) ch x =
2) sh x
ex + ex
,
2
ex ex
.
2
R: Se obtine:
1) ch x
1
1
1 2
x + x4 + +
x2n + , x R.
2!
4!
(2n)!
1
1
1
1
x + x3 + x5 + +
x2n+1 + , x R.
1!
3!
5!
(2n + 1)!
= 1+
2) sh x =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
117
a se g
aseasc
a seriile Mac-Maurin ale urm
atoarelor functii:
8.39 S
3
.
(1 x) (1 + 2x)
3) f (x) = cos (x + ) .
5) f (x) = ln (2 + x) .
1) f (x) =
2) f (x) = ax , a > 0.
4) f (x) = sin2 x.
R: 1) Putem scrie:
f (x) =
2
1
1
n
+
=
1 + (1) 2n+1 xn , |x| < .
1 x 1 + 2x n=0
2
2) Se obtine:
f (x) = 1 +
lnn a n
x , x R.
n!
n=0
3) Se tine seama ca: f (x) = cos x cos sin x sin . 4) Se tine seama ca: f (x) =
1
x
(1 cos x). 5) Functia se mai poate scrie: f (x) = ln 2+ln 1 +
, pentru x (2, 2].
2
2
8.40 Aplic
and derivarea si integrarea termen cu termen, s
a se g
aseasc
a seriile MacLaurin ale urm
atoarelor functii:
1) f (x) = (1 + x) ln (1 + x) . 2) f (x) = arctg x.
4) f (x) = ln x + 1 + x2 .
3) f (x) = arcsin x.
and seama de dezvoltarea functiei ln (1 + x),
R: 1) Deoarece f (x) = ln (1 + x), tin
prin integrare obtinem:
(1 + x) ln (1 + x) =
1
1 3
1 2
n
x
x + + (1)
xn + , x (1, 1].
12
23
n (n 1)
1
= 1 + x2
1 + x2
pentru = 1, pe x prin x2 , obtinem:
2) Avem ca: f (x) =
f (x) =
. Dar, nlocuind n dezvoltarea binomiala,
(1) x2n ,
n=0
care prin integrare, da:

arctg x =
(1)
n=0
1
x2n+1 , x (1, 1) .
2n + 1
1
1/2
3) Avem ca: f (x) =
= 1 x2
. Dar, nlocuind n dezvoltarea bino1 x2
1
miala, pentru = , pe x prin x2 , obtinem:
2
f (x) = 1 +
(2n 1)!! 2n
x ,
(2n)!!
n=1
118

arcsin x = x +
(2n 1)!! 1
x2n+1 , x (1, 1) .
(2n)!!
2n
+
1
n=1
1
1/2
. Dar, nlocuind n dezvoltarea bino4) Avem ca: f (x) =
= 1 + x2
2
1+x
1
miala, pentru = , pe x prin x2 , obtinem:
2
f (x) = 1 +
(1)
n=1
(2n 1)!! 2n
x ,
(2n)!!

ln x +
1 + x2 = x +
(1)
n=1
(2n 1)!! 1
x2n+1 , x (1, 1) .
(2n)!! 2n + 1
8.41 S
a se g
aseasc
a seriile Mac-Laurin ale functiilor:
x
et dt, 2) f (x) =
1) f (x) =
0
arctg t
dt, 3) f (x) =
t
x
0
ln (1 + t)
dt.
t
and ntre 0 si x,
R: 1) Inlocuind n dezvoltarea functiei ex pe x prin t2 si integr
obtinem:
x
2
1
n 1
et dt =
(1)
x2n+1 , x R.
n!
2n
+
1
0
n=0
2) Inlocuind n dezvoltarea functiei arctg x pe x prin t, mp
artind prin t si integr
and
ntre 0 si x obtinem:
x
0
1
arctg t
n
2n+1
dt =
(1)
, x [1, 1] .
2 x
t
+
1)
(2n
n=0
3) Inlocuind n dezvoltarea functiei ln (1 + x) pe x prin t, mp

artind prin t si integr
and
ntre 0 si x obtinem:
x
0
ln (1 + t)
n1 1
dt =
xn , x [1, 1] .
(1)
2
t
n
n=1
8.42 S
a se determine parametrii reali si a.. seriile:
1
1
1)
n arctg + ln 1 +
n
n
n=1
s
a fie convergente.
+ 2 . 2)
n n
n 1 + e n + +
2
n
n
n=1
R: 1) Se folosesc dezvoltarile n serii de puteri ale functiilor arctg x si ln (1 + x) si se

3
1
gaseste = 2 si = . 2) Se foloseste dezvoltarea lui ex si se obtine = 1 si = .
2
2
Capitolul 9
Integrala Riemann si extinderi

9.1
Primitive. Integrala nedefinit

a
9.1 S
a se calculeze integralele:
6x2 + 8x + 3 dx. 2)
1)
4)
dx
. 5)
8 x2
dx
.
n
x
2pxdx. 3)
dx
. 6)
+7
x2
x2
dx
.
10
1
1
2
n
x 2px + C, 3)
x n + C,
3
n1
1
x
1
1
x 10
+ C.
4) arcsin x 2 + C, 5) arctg + C, 6) ln
4
7
7
2 10
x + 10
R: 1) 2x3 + 4x2 + 3x + C, 2)
9.2 S
1)
xdx
(x 1) (x + 1)
4)
2.
2)
dx
(x2 + 4x + 5)
x3
2.
dx
. 3)
2x2 + x
5)
dx
. 6)
+1
x4
2x2
dx
.
+ 3x + 2
x4 dx
.
x3 1
1
x1
1
x
1
ln
+ C. 2) ln
+ C.
4
x+1
2 (x + 1)
x1
x1
x+2
1
2
1
1
3) arctg (4x + 3) + C. 4)
+ arctg (x + 2) + C.
2 x2 + 4x + 5 2
7
7
1
1
x2 + x 2 + 1 1
5)
2 ln
+
2arctg x 2 + 1 +
2arctg x 2 1 + C.
2
8
4
x x 2+1 4
1
1 2 1
1
1
2
6) x + ln (x 1) ln x + x + 1 +
3arctg (2x + 1) + C.
2
3
6
3
3
R: 1)
119
120
9.3 S
a se calculeze, efectu
and schimbarea de variabil
a indicat
a:
ln x
ex
1)
dx, t = ex .
dx, t = ln x. 2)
x
ex + 1
3)
5)
a2
dx
1
, t = tg x.
2
2
sin x + 2 cos x
1
cos x
2 dx, t = a sin x. 6)
+ 2 sin x
cos x
7)
x3 dx
, t = x4 .
1 x8
dx
, t = 5x. 4)
1 25x2
2 + cos (2x)
dx, t =
2
sin x. 8)
3
3
2
R: 1) ln 2 x + C. 2) ln (ex + 1) + C.
3
1
1
3) arcsin 5x + C. 4) arcsin x4 + C.
5
4
2
1
1
arctg
2 arcsin
sin x + C. 7)
5)
|a|
2
|a| 2
1
8) ln x2 + 1 + x4 + C.
2
xdx
1
, t2 = 1 + 4 .
x
1 + x4
1
6 sin x + C.
3
9.4 S
1)
4)
x 1 x2
dx. 2)
1 + x4
2x 32x 53x dx. 5)

7)
10)
(tg x + ctg x) dx. 6)
ln3 x
dx. 8)
x2
9
x2 dx.
2x
dx. 3)
1 4x
11)
eax cos (bx) dx. 9)
dx. 12)
1 x3
1
x+
3
x
dx.
earcsin x dx.
1 x2
x2 + 1dx.
x2 + x + 1dx.
1
1
1
arcsin t + C.
R: 1) arctg x2 ln 1 + x4 + C. 2) t = 2x , da:
2
4
ln 2
1
12 6 7
1
( x) + 3 3 x + C. 4)
2x 32x 53x + C.
3) x2 +
2
7
ln 2 + 3 ln 5 + 2 ln 3
1
5) tg x ctg x + C. 6) t = arcsin x, da: et (sin t cos t) + C.
2
6
6
ln3 x 3 2
7)
ln x ln x + C.
x
x
x
x
a
b
8) 2
eax cos bx + 2
eax sin bx + C.
2
a +b
a + b2
1
1
9) x (x2 + 1) + ln x + (x2 + 1) + C.
2
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
121
9
2
1
1
x (9 x2 ) + arcsin x + C. 11) t2 = x3 , da: arcsin t + C.
2
2
3
3
1
1 2
3
2
12) (2x + 1) x + x + 1 + ln x + + x + x + 1 + C.
4
8
2
10)
9.5 S
a se g
aseasc
a formule de recurent
a pentru integralele:
1) In (x) =
sinn x dx. 2) Jn (x) =
cosn xdx.
n1
1
In2 (x) sinn1 x cos x, n 2.
R: 1) In (x) =
n
n
n1
1
2) Jn (x) =
Jn2 (x) + cosn1 x sin x, n 2.
n
n
9.6 S
a se g
aseasc
a formule de recurent
a pentru integralele:
1) In (x) =
R: 1) In+2 (x) =
dx
. 2) In (x) =
cosn x
xn ex dx.
n
1
+
In (x). 2) In (x) = xn ex + nIn1 (x).
(n + 1) cosn+1 x n + 1
9.7 S
x2 + 3x 2dx. 2)
1)
x+1
dx. 5)
x4 + x2 + 1
4)
7)
dx
(x2
+ 1)
2 . 8)
x4 + 1
dx. 3)
x3 + 1
dx
. 6)
x (x + 1) (x + 2)
x2 + 1
3
(x 1) (x + 3)
dx. 9)
x3
dx
.
+ x5
3x 1
dx.
x2 4x + 8
2x2
dx
.
+ 3x + 2
1
1
R: 1) (2x + 3) (x2 + 3x 2) + arcsin (2x 3) + C.
4
8
1
1 2 2
2
2) x + ln (x + 1) ln x x + 1 + C.
2
3
3
dx
1
1
= 2 ln x + ln x2 + 1 + C.
3)
x3 + x5
2x
2
1
x2 + x + 1
1
1
1
1
3arctg (2x + 1) +
3arctg (2x 1) + C.
4) ln
2
4
x x+1
6
2
3
3
1
1
5) ln x ln (x + 1) + ln (x + 2) + C.
2
2
1
x2
1 x
5
3
2
+ C. 7)
+ arctg x + C.
6) ln x 4x + 8 + arctg
2
2
2
2
2x +1 2
5
x1
1
1
3
2
+
ln
+
8)
C.
9) arctg (4x + 3) + C.
2
8
(x
32
x
+
3
1)
7
7
4 (x 1)
122
9.8 S
x + x2 + x + 1
1)
dx. 2)
x + 1 + x2 + x + 1
sin x + cos x
dx. 3)
x sin 2 x
dx
10 . 5)
4
x ( x + 1)
4)
dx
. 8)
2 sin x cos x + 5
7)
x4
dx
. 6)
1 + x2
3x + 2
dx.
x2 + x + 2
dx
.
5 + 4 sin x
dx
. 9)
sin 2x cos 2x
tg7 x dx.
9.9 S
dx
. 2)
x 3 x2 + 1
1)
4)
(1 + x)
dx
. 5)
1 + x + x2
dx
. 3)
4
x4 + 1
1+
x+1
dx. 6)
x2 + 4x + 5
4
xdx.
1 + sin x x
e dx.
1 + cos x
9.10 S
1)
3)
e3x ex dx
. 2)
+ 2e2x ex + 1
e4x
e3x
x2 + x + 1 arctg x
e
dx. 4)
x2 + 1
cos x cos 3x cos 6x dx.
2x 5
dx, a > 1.
(x 1) (x 2) (x 3) (x 4) + a
1 1
1
1
e2x ex + 1
+ C. 2)
sin 4x + sin 8x + sin 2x + sin 10x .
2x
e +1
8 2
4
5
x2 5x + 5
1
arctg x
3) xe
arctg
+ C.
+ C. 4)
a1
a1
R: 1) ln
9.11 S
I (x) =
sin 2x
dx, J (x) =
3 + sin 4x
cos 2x
dx.
3 + sin 4x
1
1
arcsin 2 cos 4x + C1 , I (x) J (x) = 3 + sin 4x + C2 .
2
2
R: I (x) + J (x) =
9.12 S
I (x) =
ex
sin x
dx, J (x) =
+ sin x + cos x
ex
ex + cos x
dx.
+ sin x + cos x
R: Se calculeaza J (x) + I (x) si J (x) I (x).

9.13 S
1)
x3 + 2x2 + 3x + 4
dx. 2)
x2 + 2x + 2
x4 + 4x2
dx.
x2 + 4
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
123
R: 1) Integrala se poate pune sub forma:

x3 + 2x2 + 3x + 4
dx = x2 + x +
x2 + 2x + 2
Derivand si identificand coeficientii, obtinem: =

1 2 1
7
x + x+
3
6
6
2)
x2 + 2x + 2 +
dx
.
2
x + 2x + 2
x2 + 2x + 2 +
1
1
7
5
, = , = , = . Gasim:
3
6
6
2
5
ln x + 1 +
2
x2 + 2x + 2 + C.
1 3 1
x + x
x2 + 4 2 ln x + x2 + 4 + C.
4
2
9.14 S
a se calculeze integralele binome:
1)
R: 1)
2)
dx
. 2)
3
x x2 + 1
dx
. 3)
4
x4 + 1
xdx
. 4)
3
1 + x2
1+ 4x
dx.
x
m+1
= 0, se efectueaza schimbarea de variabil
a: x2 + 1 = t3 si se obtine:
n
tdt
t1
1
1
3
1
=
ln
+
3
arctan
(2t
+
1)
3 + C.
2
t3 1
2
3
t2 + t + 1 2
m+1
+ p = 0, se efectueaza schimbarea de variabil
a: 1 + x4 = t4 si se obtine:
n
t2
1
dt = ln
4
t 1
4
t+1
t1
1
arctg t + C.
2
2
m+1
a: 1 + x 3 = t2 si se obtine:
3)
n
t2 1
dt =
3 5
t 2t3 + 3t + C.
5
1
m+1
a: 1 + x 4 = t3 si se obtine:
4)
n
12
t3 t3 1 dt =
12 7
t 3t4 + C.
7
9.15 S
a se calculeze integralele binome:
1)
x3 2x2 + 1
3
2 dx. 2)
dx
x2
3)
x3
dx
3
. 4)
4
1 + x3
(x3 + 2)
3
x 5x 3 x + 3dx.
124
9.2
Integrala definit
a
a se arate c
a:
9.16 S
n
1) lim n
n
k=1
= . 2)
2
2
n +k
4
lim
k=1
1
= ln 2.
n+k
R: Se va observa ca:
n
1) lim n
n
k=1
1
=
2
n + k2
1
dx. 2) lim
n
1 + x2
k=1
1
=
n+k
1
0
1
dx.
1+x
9.17 S
a se calculeze limitele urm
atoarelor siruri:
1) an =
1
n5
1
3) an = 2
n
k 4 . 2) an =
k=1
k=1
1
n2
k2
1
e n2 . 4) an =
n
k=1
k2
.
n+k
1+
k=1
k2
.
n2
9.18 S
a se calculeze, aplic
and formula lui Leibniz-Newton:
1
0
1
4)
0
x
dx. 5)
x2 + 3x + 2
1
7)
0
1
dx. 2)
1+x
1)
4
1
et dt. 3)
x
cos t dt.
0
1+ x
dx. 6)
x2
3
ctg x dx. 9)
6
x3
dx. 8)
+1
x8
x
dx.
x2 + 4x + 5
2
1
ch x dx.
0
1
1
7
R: 1) ln 2. 2) ex ex . 3) sin x. 4) 2 ln 3 3 ln 2. 5) . 6) ln 2 .
4
2
2
1
1
1
1
7)
. 8) ln 3. 9)
ee
.
16
2
2
9.19 S
a se arate c
a:
2 sinn x dx =
In =
0
n1
2 cosn x dx si c
a In =
In2 .
n
0
a se g
aseasc
a o formul
a de recurent
a pentru integrala:
9.20 S
1
Jn =
0
1 x2
dx.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
125
a x = sin t, se obtine Jn = I2n+1 , de unde:

R: Efectuand schimbarea de variabil
2n
Jn =
Jn1 .
2n + 1
9.21 S
a se calculeze:
b
x2 ex dx. 2)
1)
0
1
4)
0
7)
(x a) (x b)dx. 3)
1
x+1
dx. 5)
1 + x2
x2 cos x dx.
0
dx
. 6)
x
e + ex
x2 + 9dx.
x
0
x2 arctg x dx. 9)
ln (1 + tg x) dx. 8)
x2 sin2 x dx.
2
R: 1) e 2. 2) (b a) . 3) 2. 4) 2 1 + ln 2 + 1 .
8
1
98
1
2
. 7) ln 2. 8)
1 + ln 2 . 9)
.
5) arctge . 6)
4
3
8
6 2
6
4
9.22 S
a se calculeze:
2
1)
ex max 1, x2 dx. 2)
2
0
e
4)
1
sin (ln x)
dx. 5)
x
dx
. 3)
(x + 1) x2 1
2
0
dx
x+1+
2
2
3 x sin x dx.
. 6)
cos2 x
3
(x + 1)
3
1
R: 1) 2e2 e. 2) . 3) 2. 4) 1 cos 1. 5) . 6) 2
6
2
3
9.23 S
a se calculeze:
cos x
dx. 2) I =
1) I = 2
(2 cos2 x) (ex + 1)
2
R: 1) Avem, succesiv:
=
2
5
ln tg
3
12
2n
0
sin (x + sin x) dx, n N .
min {x 1, x + 1} dx.
2
cos x
cos x
dx +
dx =
2
x
1 + sin x (e + 1)
1 + sin2 x (ex + 1)
0
2
cos x
dx = arctg (sin x)|02 = .

2
4
1 + sin x
0
2) Efectuam schimbarea de variabil

a: x = t + n si obtinem succesiv:
n
I=
sin [t + n + sin (t + n)] dt =

n
n
= (1)
sin [t + (1) sin t] dt = 0,

n
deoarece integrantul este o functie impara.
sin [n + (t + (1) sin t)] dt =

n
126
9.24 S
a se arate c
a:
lim
R: Notam I (k) =
1 cos kx
dx = k, k Z.
1 cos x
1 cos kx
dx. Se constata ca:
1 cos x
cos kx dx,
I (k + 1) + I (k 1) = 2I (k) + 2
de unde: lim [I (k + 1) 2I (k) + I (k 1)] = 0. Cum lim I (1) = , presupunand ca

0
lim I (k 1) = (k 1) si lim I (k) = k, rezulta prin inductie, ca lim I (k + 1) =

0
(k + 1) .
a se calculeze integrala:
9.25 S
b
Im,n =
a
(x a) (b x) dx, cu m, n N.
R: Integrand prin parti, se obtine formutla de recurent

a: Im,n =
de unde rezulta:
Im,n =
m
Im1,n+1 ,
n+1
n!m!
n+m+1
.
(b a)
(n + m + 1)!
9.26 Dac
a a < b si n N , s
a se arate c
a:
b
lim
1
n
(x a) (b x) dx
1
2
(b a) .
4
R: Din exercitiul precedent avem ca:

2
In,n =
(n!)
2n+1
,
(b a)
(2n + 1)!
de unde rezulta ca
lim
In,n = (b a) lim
(n!)
1
2
= (b a) .
(2n + 1)!
4
a. S
a se arate c
a:
9.27 Fie f : [0, 1] R o functie continu
x f (sin x) dx =
f (sin x) dx.
0
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
127
R: Intr-adevar,
x f (sin x) dx = 2 x f (sin x) dx + x f (sin x) dx.

0
2
Efectuand n cea de-a doua integral

a schimbarea de variabil
a: x = t, obtinem:
2 f (sin x) dx
x f (sin x) dx =
2
2 x f (sin x) dx.
9.28 Fie f : [0, a] R+ o functie integrabil

a. S
a se arate c
a:
a
a
f (x)
dx = .
f (x) + f (a x)
2
R: Fie:
a
I (a) =
0
f (x)
dx si J (a) =
f (x) + f (a x)
f (a x)
dx.
f (x) + f (a x)
Evident: I (a)+J (a) = a. Efectuand n integrala J (a) schimbarea de variabil

a x = at,
a
obtinem ca J (a) = I (a). Deci, I (a) = .
2
9.29 S
1)
0
sin x
(cos x)
(cos x)
sin x
cos x
+ (sin x)
dx. 2)
0
sin2 x + sin x
dx.
sin x + cos x + 1
cos x
. Atunci, f
x = (sin x)
si conform exercitiului
2
precedent valoarea integralei este . 2) Fie f (x) = sin2 x + sin x. Atunci, f

x =
4
2
cos2 x + cos x si deci valoarea integralei este .

4
R: 1) Fie f (x) = (cos x)
sin x

a cu proprietatea c
a f (x) + f (x) = ,
pentru orice x [1, 1]. S
a se calculeze integrala:
(2n+1)
f (cos x) dx.
I=
0
R: Efectuam schimbarea de variabil

a: x = (2n + 1) t. Obtinem:
(2n+1)
f ( cos t) dt.
I=
0
Dar: f ( cos t) = f (cos t) si deci I =
2n + 1 2
.
2
128
9.31 Fie f : R+ R+ o functie continu

a strict cresc
atoare pe R+ si f (0) = 0. S
a se
stabileasc
a inegalitatea lui Young:
a
f (x) dx +
0
f 1 (y) dy ab, a, b R+ .
R: Fie Sx aria suprafetei cuprinsa ntre graficul functiei f , axa Ox si dreapta x = a

si Sy aria suprafetei cuprinsa ntre graficul functiei f , axa Oy si dreapta y = b. Evident:
Sx + Sy ab, de unde inegalitatea ceruta.
9.32 Fie F (x) =
x3
0
et dt. S
a se calculeze F (x).
2
R: Notam cu G (t) o primitiva a functiei et , deci a.. G (t) = et . Atunci:

x3
F (x) = G (t)|0 = G x3 G (0) , de unde: F (x) = 3x2 G (x) = 3x2 ex .

9.33 Fie f : R R o functie derivabil
a pe R, definit
a prin: f (x) =
a se arate c
a:
S
a se calculeze f (x) si s
1
0
xf (x)
1
dx +
2e
ex 2
1
0
arctg x tg2 t
e dt.
0
ex
dx = .
1 + x2
8
ex
R: Se constata ca f (0) = 0 si f (x) =
. Integr
and prin parti, avem:
1 + x2
1
0
2
1
xf (x)
dx = f (x) ex
2
ex 2
1
0
1
2
ex f (x) dx =
0
f (1)
.
8
2e
9.34 Fie f (x) = 1 cos t2 dt, x > 0. S

a se calculeze f (x).
x
1
1
1
R: f (x) = cos x + 2 cos 2 .
x
x
2 x
a se determine functiile derivabile f : [0, ) R, care verific
9.35 S
a relatia:
x
f (t) dt = (x + 1) f (x) .
x+
0
R: f (0) = 0 si prin derivarea relatiei date, obtinem: 1 + f (x) = [(x + 1) f (x)] , de

1
. Deci f (x) = ln (1 + x).
unde: f (x) =
x+1
ar
a a calcula efectiv integrala, s
a se arate c
a:
9.36 F
1
ln
0
ex + 1
e+1
dx ln
.
2
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: Fie f (x) = ln
129
ex + 1
. Din: f (x) > 0 pe R, rezulta: f (0) < f (x) < f (1) etc.
2
a se arate c
a dac
a:
9.37 Fie f : [0, 1] [a, b] o functie continu
a pe [0, 1]. S
1
f (x) dx = 0, atunci
0
f 2 (x) dx ab.
R: Se integreaza pe [0, 1] inegalitatea: [f (x) a] [f (x) b] 0.

9.38 Fie f : [a, b] R o functie derivabil
a, cu derivat
a continu
a, a..
f (x) 1 + f 2 (x) , x [a, b] .
S
a se arate c
a: b a < .
R: Se integreaza pe [a, b] inegalitatea:
f (x)
1, x [a, b]
1 + f 2 (x)
si se tine seama de faptul ca:
< arctg < , pentru orice R.

2
2
9.39 Dac
a f : R R este o functie continu
a si periodic
a, de perioad
a T , atunci:
T
x+T
f (t) dt =
0
f (t) dt, x R.
x+T
R: Fie F : R R, definita prin F (x) = x

f (t) dt. Deoarece F (x) = f (x + T )
T
f (x) = 0, rezulta ca F (x) = C. Pentru x = 0 obtinem C = 0 f (t) dt.
9.40 Fie In =
1
0
x2n
dx. Se cere:
1+x
1) S
a se arate c
a pentru orice n N are loc inegalitatea: 0 In
2) S
a se calculeze lim In .
1
.
2n + 1
3) Folosind identitatea:
1 x + x2 x3 + x2n1 =
s
a se arate c
a:
lim
1
x2n
,
1+x 1+x
1
1 1 1
+ +
2 3 4
2n
= ln 2.
9.41 Fie P (x) = a0 + a1 x + a2 x2 + + an xn . S

a se arate c
a exist
a c (0, 1) a..
P (c) = a0 +
an
a1
a2
+
+ +
.
2
3
n+1
130
R: Aplicam prima formula de medie integralei
1
0
P (x) dx.
a care satisface conditia:

1
f (x) dx = 2a + 3b + 6c.
0
S
a se arate c
a exist
a x0 (0, 1) a.. f (x0 ) = ax20 + bx0 + c.
a prin: g (x) = 6 f (x) ax2 + bx + c . Se constata
R: Fie g : [0, 1] R definit
1
imediat ca 0 g (x) dx = 0. Pe de alta parte, din teorema de medie, rezulta ca exista
1
x0 (0, 1) a.. 0 g (x) dx = g (x0 ).
a care satisface conditia:
1
0
f (x) dx =
se arate c
a exist
a c (0, 1) a.. f (c) = c2 .
R: Conditia din enunt se mai scrie:
medie.
1
0
1
. S
a
3
f (x) x2 dx = 0 si se aplica teorema de
a, cu derivat
a continu
a pe [0, 1]. S
a se arate
9.44 Fie f : [0, 1] R o functie derivabil
c
a exist
a c (0, 1) a..
1
1
f (x) dx = f (0) + f (c) .
2
0
R: Avem:
1
0
f (x) dx = (x 1) f (x)|0
(x 1) f (x) dx,
dar, conform formulei de medie, exista c (0, 1) a..

1
1
0
(x 1) f (x) dx = f (c)
1
(x 1) dx = f (c) .
2
9.45 Fie f : [0, 1] R o functie de dou

a ori derivabil
a, cu derivata f
[0, 1]. S
a se arate c
a exist
a c (0, 1) a..
1
0
continu
a pe
1
1
f (x) dx = f (0) + f (0) + f (c) .
2
6
R: Se integreaza de doua ori prin parti si se aplica teorema de medie.

a se determine functiile continue f : [0, ) R care verific
9.46 S
a egalitatea
x
sin
f (t) dt
0
x
, x > 0.
1+x
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
131
R: Din egalitatea data rezulta:

x
f (t) dt = arcsin
0
x
1
, de unde f (x) =
.
1+x
(1 + x) 1 + 2x

a se arate c
a exist
a c (a, b)
a pe [a, b]. S
pentru care:
b
f (x) dx + b
a
a
xf (x) dx.
f (x) dx =
a
R: Fie functia F : [a, b] R, definita prin: F (t) =

f (t), x [a, b]. Avem, succesiv:
b
xf (x) dx =
a
a cu F (t) =
f (x) dx, derivabil
xF (x) dx = xF (x)|a
t
a
Conform teoremei de medie exista c (a, b) a..
F (x) dx = b
a
b
a
f (x) dx
F (x) dx.
a
F (x) dx = (b a) F (c).

a pe [0, 1] pentru care exist
a n N a..
1
f (x) dx = 1 +
0
S
a se arate c
a exist
a x0 (0, 1) a.. f (x0 ) =
1 1
1
+ + + .
2 3
n
1 xn0
.
1 x0
R: Fie g : [0, 1] R, definita prin:

g (x) = f (x) 1 + x + x2 + + xn1 .
Se constata imediat ca
a.. g (x0 ) = 0.
9.3
1
0
g (x) dx = 0, deci dupa teorema de medie exista x0 (0, 1)
Integrale improprii
9.49 S
a se studieze natura si n caz de convergent
a s
a se calculeze integralele improprii:
1) In =
0
dx
n , a > 0, n N . 2) In =
(a2 + x2 )
a
0
xn
dx, a > 0, n N.
a2 x2
x2n
n 1, x (0, ), cum
(a2 + x2 )
= 2n > 1 si M = 1, rezulta ca integrala este convergent
a. Avem apoi:
R: 1) Aplicam Criteriul I. Deoarece |f (x)| x2n =
I1 =
1 2n 3
, In = 2
In1 , n 2.
2a
a 2 (n 1)
132
1
xn
an
, x (0, a),
2) Aplicam Criteriul II. Deoarece |f (x)| (a x) 2 =
a
a+x
1
an
cum = < 1 si M = , rezulta ca integrala este convergent
a. Avem apoi:
2
a
I1 =
n1
, In = a2
In1 , n 2.
2
n
9.50 S
a s
dx, a > 0. 3) I =
x x2 + 1
ln x
dx.
x
1
1
a
R: 1) Scriem integrala ca suma de doua integrale, una pe intervalul 1, 2 si a doua
1
1
a =
pe intervalul [ 2, ). Pentru prima integral
< 1, M = , pentru a doua
2
2
integrala = 2 > 1, M = 2, deci ambele integrale sunt convergente. Se obtine I = .

2
1 a2 + 1
1
2) Convergenta si I = ln 2
. 3) Convergent
a pentru > 1 si I =
2,
2 a 1
( 1)
divergenta pentru 1.
1) I =
dx. 2) I =
x x2 1
9.51 S
a s
1) I =
1
dx
. 2) I =
x (x + 1)
dx
. 3) I =
2
(1 + x ) 4 x2
1
1
x1
dx.
3
x5
R: 1) Convergenta si I = ln 2. 2) Convergent
a.
a si I = . 3) Divergent
2 5
9.52 S
a calculeze integralele:
2
1) I =
0
dx
. 2) I =
4 3 cos x
dx
.
sin4 x + cos4 x + sin2 x cos2 x
R: 1) Efectuam schimbarea de variabil

a x = + u si obtinem:
I=
du
=
4 + 3 cos u
2
2 dt
= .
+7
7
t2
si a doua pe
, cu
2) Scriind integrala ca suma a doua integrale, una pe 0,
2
2
schimbarea de variabila t = tg x, se obtine:
I=2
0
2
1 + t2
dt = .
4
2
t +t +1
3
9.53 S
1) In =
0
ex xn dx. 2) I =
0
arctg x
dx. 3) I =
3
(1 + x2 ) 2
x ln x
3
(1 + x2 )
dx.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
b
dx
4) I =
(x a) (b x)
7) I =
a
, a < b. 5) I =
x dx
(x a) (b x)
133
ln (2 + 3 x)
dx. 6) I =
3
x
e
, a < b. 8) I =
1
x
2
(1 + x)
dx.
dx
. 9) I =
x ln x
ln (1 x) dx.
arctg x
x3 < , x (0, ), integrala

3
2
(1 + x2 ) 2
1
este convergenta. Integrand prin parti, obtinem: I = 1. 3) I = . 4) I = .
2
8
1
5) I = 6 9 ln 3. 6) I = ( + 2). 7) I = (a + b). 8) I = 2. 9) I = 1.
4
2
9.54 S
R: 1) In = nIn1 , deci In = n!. 2) Deoarece
1) I =
1
e
ex cos (x) dx, > 0. 2) I =

0
0
1
4) I =
0
dx
. 5) I =
2
1 x + 2 1 x2
7) I =
1
dx
. 8) I =
3
2x + x2 + 1 + 5
1
1
3 + cos x
2
(x 2)
x2 dx
(x 3) (5 x)
dx
. 6) I =
(2 x) 1 x2
4
dx
. 3) I =
x ln2 x
1
0
x2 dx
3
(1 x2 )
2 ln (cos x) dx.
dx. 9) I =
0
33
. 2) I = 1. 3) I =
. 4) I = . 5) I = .
2 + 2
2
3 3
3
6) Divergenta. 7) Divergenta. 8) Divergent
a.
9) Efectuam schimbarea de variabil

a x = 2t si obtinem:
2
4
4
dt + 2
ln (sin t) dt + 2 4 ln (cos t) dt.
I = 2 ln 2
R: 1) I =
In ultima integrala efectuam schimbarea de variabil

at=
u. Rezulta I = ln 2.
2
2
9.55 Fie f : [0, ) R o functie continu

a pe [0, ) si integrala improprie (integrala
lui Froullani):
f (ax) f (bx)
I=
dx, o < a < b.
x
0
1) S
a se arate c
a dac
a exist
a lim f (x) = k R, atunci integrala I este convergent
x
b
si I = [f (0) k] ln .
a
a pentru
a, dar f (x) dx este convergent
2) Dac
a exist
a lim f (x) nu este finit
x
b
orice > 0, atunci integrala I este convergent
a si I = f (0) ln .
a
134
R: 1) Pentru orice [t1 , t2 ] [0, ) avem:

t2
t1
at2
=
at1
f (u)
du
u
f (ax) f (bx)
dx =
x
bt2
bt1
f (u)
du = f (c1 )
u
t2
t1
bt1
at1
t2
f (ax)
dx
x
du
f (c2 )
u
t1
bt2
at2
f (bx)
dx =
x
du
b
= [f (c1 ) f (c2 )] ln ,
u
a
cu c1 [at1 , bt1 ] si c1 [at2 , bt2 ]. Daca t1 0 si t2 , atunci c1 0 si c2 ,

deci: f (c1 ) f (0), iar f (c2 ) k.
f (x)
2) Fie F : (0, ) R o primitiva a functiei
pe (0, ). Pentru orice t (0, ),
x
avem:
f (ax) f (bx)
dx
x
at
bt
=
at
f (u)
du
u
f (u)
du = F (bt) F (at) =
u
bt
b
f (u)
du = f (c) ln ,
u
a
cu c [at, bt]. Daca t 0, atunci c 0, deci: f (c) f (0).

9.56 Folosind integrala lui Froullani, s
a se calculeze:
1) I =
0
eax ebx
dx, a, b > 0. 2) I =
x
3) I =
ea
5) I =
0
eb
x
1 p + qeax
ln
dx, a, b, p, q > 0.
x p + qebx
dx, ab = 0. 4) I =
sin ax sin bx
dx, a, b > 0.
x
arctg (ax) arctg (bx)

dx.
x
cos ax cos bx
dx, a, b > 0. 6) I =
x
b
b
p+q b
ln . 3) I = ln
R: 1) I = ln . 2) I = ln
.
a
p
a
a
b
a
4) I = 0. 5) I = ln . 6) I = ln .
a
2
b
9.57 S
a se calculeze integrala lui Euler-Poisson: I =
x2
e
dx.
0
1
2
R: Pe intervalul (1, ) avem: 1 ex dx < 1 ex dx = , iar pe intervalul [0, 1]

e
avem o integrala definita. Deci integrala data este convergent
a. Observam ca pentru
2
2 2
x > 0 are loc egalitatea: 0 xex y dy = 0 ey dy = I. Putem scrie succesiv:

I2
=
0
ex dx =
0
xex (y
Iex dx =
0
+1)
dx dy.
xex
2 2
dy ex dx =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
135
Efectuand schimbarea de variabil

a t = x2 y 2 + 1 , obtinem:
I2 =
1
2
1
y2 + 1
et dt dy =
1
2
dy
= .
y2 + 1
2
Rezulta ca I =
.
2
a se calculeze integralele lui Fresnel:
9.58 S
Ic =
cos x2 dx, Is =
sin x2 dx.
a t = x2 , obtinem:
R: Efectuand schimbarea de variabil
Ic =
0
cos t
dt, Is =
t
sin t
dt,
t
care sunt convergente. Putem ns

a scrie:
Ic iIs =
cos x2 i sin x2 dx =
Cu schimbarea de variabila ix2 = u2 , gasim: Ic iIs =

Ic = Is =
9.4
1
2
eix dx.
1
(1 i)
2
, de unde:
2
.
2
Integrale cu parametri
9.59 S
y
1) I (y) =
0
ln (1 + xy)
dx. 2) I (m, n) =
1 + x2
xm lnn x dx.
R: 1) Deoarece:
I (y) =
ln 1 + y 2
+
1 + y2
y
0
ln 1 + y 2
y
x
+
arctg y,
dx
=
(1 + xy) (1 + x2 )
2 (1 + y 2 )
1 + y2
prin integrare, obtinem:

y
I (y) =
0
ln 1 + t2
t
1
+
arctg t dt = (arctg y) ln 1 + y 2 .
2
2
2 (1 + t )
1+t
2
2) Derivand egalitatea
1
0
xm dx =
1
de n ori n raport cu m, gasim
m+1
I (m, n) = (1)!
n!
(m + 1)
n+1 .
136
9.60 S
1) In (y) =
0
dx
(x2 + y)
n+1 ,
y > 0, n N. 2) I (k, y) =
ekx
sin (xy)
dx.
x
R: 1) Avem succesiv:
1
1 3 5 (2n 1)
I0 (y) = , I1 (y) =
n .
, . . . , In (y) =
2 y
2 2y y
2 4 6 (2n)
2y y
2) Pentru k = 0, derivand n raport cu y si integr
and de doua ori prin parti, avem:
I (k, y) =
ekx cos (xy) dx =
k
.
k2 + y2
y
Deci, I (k, y) = arctg . Pentru k = 0, avem:
k
I (0, y) =
0
, y < 0,
2
sin (xy)
0,
y = 0,
dx =
,
y > 0.
2
9.61 S
y2
2
x 2
x dx, y > 0.
1) I (y) = 0 e
2) I (y) = 02 arctg (y sin x) dx.

1 arctg (xy)
3) I (y) = 0
dx.
x 1 x2
1 arctg (xy)
dx.
4) I (y) = 0
x (1 + x2 )
R: 1) Derivand n raport cu y, avem:

y2
y2 2

z
y
2
x
e
I (y) = 2
dz = 2I (y) ,
dx = 2
e z2
2
x
0
0
y
n urma schimbarii de variabila x = . De aici rezulta: I (y) = Ce2y . Pentru y = 0,
z
2y
. Deci I (y) =
e
obtinem C = I (0) =
. 2) I (y) = ln y + 1 + y 2 .
2
2
2
3) I (y) = ln y + 1 + y 2 . 4) I (y) = ln (1 + y).

2
2
9.62 S
1) I (, ) = 2 ln 2 sin2 x + 2 cos2 x dx, , > 0.

x2
1 + y cos x dx
, |y| < 1. 3) I (y) =
2) I (y) = 2 ln
1 y cos x cos x
0
2 ln y 2 sin2 x dx, y > 1.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: 1) I (, ) = ln
137
+
y + y2 1
. 2) I (y) = arcsin y. 3) I (y) = ln
.
2
2
9.63 S
a se arate c
a integrala lui Euler de speta a doua:
(p) =
xp1 ex dx,
p R.
este convergent
a pentru p > 0 si divergent
a pentru p 0. S
a se stabileasc
a relatiile:
(p + 1) = p (p), pentru p > 0 si (n + 1) = n!.
R: Putem scrie:
1
xp1 ex dx +
(p) =
xp1 ex dx.
Prima integrala este convergenta daca 1 p < 1, adica p > 0, fiind improprie de speta a
doua, cu e1 < x1p xp1 ex 1, pe [0, 1]. A doua integral
a este convergent
a pentru
orice p, deoarece lim x xp1 ex = 0, p R.
x
9.64 S
a se arate c
a integrala lui Euler de prima spet
a:
1
B(p, q) =
0
xp1 (1 x)q1 dx,
p, q R,
este convergent
a pentru p > 0 si q > 0 si divergent
a pentru p 0 sau q 0. S
a se
stabileasc
a relatiile:
B(p, q) =
(m 1)! (n 1)!
(p) (q)
, p, q > 0 si B (m, n) =
, m, n N .
(p + q)
(m + n 1)!
R: Putem scrie:
1
1
2
B (p, q) =
xp1 (1 x)q1 dx + 1 xp1 (1 x)q1 dx.
0
2
Fie m1 , M1 marginile functiei (1 x)
q1
pe 0,
1
. Atunci:
2
0 < m1 x1p xp1 (1 x)q1 M1 .

Rezulta ca prima integrala este convergent
a daca p > 0, q R. Fie apoi m2 , M2
1
p1
, 1 . Atunci:
pe
marginile functiei x
2
0 < m2 p1 (1 x)1q xp1 (1 x)q1 M2 .
Rezulta ca a doua integrala este convergent
a daca q > 0, p R. Deci B (p, q) este
convergenta daca p > 0 si q > 0.
138
Capitolul 10
Integrale curbilinii
10.1
Lungimea unui arc de curb

a
10.1 S
a se calculeze lungimile urm
atoarelor drumuri:
1) x = ln t + 1 + t2 , y = 1 + t2 , t [0, 1] .
2) x = a cos3 t, y = a sin3 t, t [0, 2] .
1
t
R: 1) Avem x (t) =
, y (t) =
, deci
2
1+t
1 + t2
1
L=
0
t2
1
+
dt =
1 + t2
1 + t2
dt = 1.
0
2) Avem x (t) = 3a cos2 t sin t si y (t) = 3a sin2 t cos t, deci
2 sin 2t dt = 6a.
L = 3a
0
|sin t cos t| dt = 6a
10.2 S
atoarelor drumuri:
t
1 + sin t

1) x = ln tg , y = ln
, t
.
,
2
1 sin t
6 3
2) x = 5 sin t sin 5t, y = 5 cos t cos 5t, t [0, 2] .
R: 1) Avem x (t) =
1
1
, y (t) =
. Atunci
sin t
cos t
L = 3
6
1
1
dt = ln 3.
+
sin2 t cos2 t
139
140
2) Avem x (t) = 5 cos t 5 cos 5t, y (t) = 5 sin t 5 sin 5t, deci
2
L=5 2
0
1 cos 3t dt = 10
3 sin 3t dt = 40.
2
0
|sin 3t| dt = 60
10.3 S
atoarelor drumuri:
1) x = eat (a sin bt b cos bt) , y = eat (a cos bt + b sin bt) , t [0, 1] , a, b > 0.
t
t
2) x = [sin (ln t) cos (ln t)] , y = [sin (ln t) + cos (ln t)] , t [1, 2] .
2 2
2
3) x = 3t 6 sin t t3 6t cos t, y = 3t2 6 cos t + t3 6t sin t,
t [2, 2] .
R: 1) L =
a2 + b2 a
(e 1). 2) L = 1. 3) L = 8 4 .
a
10.4 S
atoarelor drumuri:
t,
x = tg t,
x=

y=
ctg t,
1)
. 2)
,
.
x
y = 2 ln (cos t) , t ,
4 4
4 3
z = tg t t,
z = 2 ln (tg t) ,
R: 1) L = 2. 2) L =
10.2
2 3
.
3
Integrale curbilinii de primul tip
a se calculeze integralele curbilinii de primul tip, pe arcele de curb

a C, indicate:
10.5 S
xy ds, (C) x = t, y = t2 , t [1, 1] .
1
2) I = C y 2 ds, (C) x = t4 , y = t, t [0, 2] .
4
3) I = C y (2 y) ds, (C) x = t sin t, y = 1 cos t, t 0,

.
2
3
3
2 2
4) I = C x y ds, (C) x = a cos t, y = a sin t, a > 0, t [0, 2] .
1) I =
R: 1) Deoarece ds =
1 + 4t2 dt, avem

1
t3
I=
1 + 4t2 dt = 0,
integrantul fiind o funct

a de origine.
ie impara si intervalul de integrare este simetric fat
2) Deoarece ds = t6 + 1 dt, avem
2
I=
0
t2
t6 + 1 dt =
1
3
u2 + 1 du =
0
4
1
65 + ln 8 + 65 .
3
6
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
3) Deoarece ds =
(1 cos t) + sin2 t dt = 2 sin
t
I = 2 2 sin t sin dt = 4
2
0
141
t
dt, avem
2
4
2 sin2 t cos t dt =
.
2
2
3 2
0
4) Obtinem:
5
3a
7
2 sin7 2t dt,
|sin 2t| dt = 5
2
0
0
7
a
deoarece functia |sin 2t| este periodica, de perioada . Efectuam schimbarea de variabil
2
u = cos 2t si obtinem:
3a5 1
3 5
3
1 u2 du =
I= 6
a .
2
70
1
2
3a5
I= 7
2
10.6 S
a se calculeze integrala curbilinie I =
ecuatie x2 + y 2 = ax.
x2 + y 2 ds, unde C este cercul de
R: O reprezentare parametrica a cercului C este: x =
t [0, 2]. Se obtine I = 2a2 .
a
a
(1 + cos t), y = sin t,
2
2
10.7 S
a C, indicate:
1) I =
2) I =
3) I =
x2 + y 2 ds, (C) x = r (cos t + t sin t) , y = r (sin t t cos t) , t [0, 2] .

n
x2 + y 2 ds, (C) x = a cos t, y = a sin t, t [0, 2] .
C
|xy| ds, (C) x = a cos t, y = b sin t, a, b > 0, t [0, 4] .
C
R: 1) I =
r2
3
1 + 4 2
1 . 2) I = 2a2n+1 . 3) I =
8ab a2 + ab + b2
.
3 (a + b)
10.8 S
a C, indicate:
x2 + y 2 ln z ds, (C) x = et cos t, y = et sin t, z = et , t [0, 1] .
1
x2 + y 2 + z 2
ds, (C) x = a cos t, y = a sin t, z = bt, t [0, 2] .
C
1
1 3
2
8t , z = t2 , t [0, 1] .
3) I = C xy z ds, (C) x = t, y =
3
2
4) I = C x2 + y 2 z ds, (C) x = t cos t, y = t sin t, z = t, t [0, 1] .
t
3
a2 + b2
2b
3
arctg
.
2e + 1 . 2) I =
R: 1) Deoarece ds = 3e dt, rezulta I =
9
ab
a
5
4 3 8 2
. 4) I =
+
.
3) I =
42
5
15
1) I =
2) I =
10.9 S
a se calculeze integrala curbilinie I = C (x + y + z) ds, unde C = C1 C2 , cu:
x = 0,
x = r cos t,
y = r t, t [0, r] .
y = r sin t, t 0,
(C1 )
, (C2 )
2
z = t,
z = 0,
142
R: I = 2 +
2 r2 .
a se calculeze integrala curbilinie I =

10.10 S
ecuatie x2 + y 2 + z 2 = a2 , y = x.
2y 2 + z 2 ds, unde C este cercul de
a
a
R: O reprezentare parametrica a curbei este: x = cos t, y = cos t, z = a sin t,
2
2
t [0, 2]. Se obtine: I = 2a2 .
10.11 S
a se calculeze masa M firului material cu densitatea liniar
a (x, y) = 1 + x,
care este imaginea curbei:
(C) x = t, y =
R: Deoarece ds =
1 2
t , t [0, 1] .
2
1 + t2 dt, avem
M=
(1 + t)
0
1 + t2 dt =
7
1
1
2 + ln 1 + 2 .
6
2
3
a se calculeze masele firelor materiale care au densit

atile liniare si reprezent
arile
10.12 S
parametrice urm
atoare:
3
11 3
1
1) (x, y, z) = 4 2y, (C) x = t8 , y = t8 , z =
t , t [0, 1] .
8
2
3
1
1
2) (x, y, z) = 2y, (C) x = t, y = t2 , z = t3 , t [0, 1] .
2
3
3) (x, y, z) = x, (C) x = ch t, y = sh t, z = t, t [0, ln 2] .
11
3 3+2 3
1
3
ln 11. 2) M =
3 3 1 + ln
.
R: 1) M = +
5 100
8
2
3
2 15
3) M =
+ ln 2 .
2
16
10.13 S
a se calculeze masa M si centrul de greutate G ale firelor materiale cu densitat
arile parametrice urm
atoare:
1) (x, y) = 1, (C) x = R cos t, y = R sin t, R > 0, t [0, ] .
2) (x, y) = 1, (C) x = R (t sin t) , y = R (1 cos t) , R > 0, t [0, ] .
3) (x, y) = y, (C) x = R (t sin t) , y = R (1 cos t) , R > 0, t [0, 2] .
4) (x, y) = 1, (C) x = R cos3 t, y = R sin3 t, R > 0, t 0,

.
2
2R
4 4
. 2) M = 4R, G
R, R .
3 3
3
2 2
3
R, R .
3) M = 2R 2R, G R, R . 4) M = R, G
2
2
5 5
R: 1) M = R, G 0,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
143
a se calculeze masa M si centrul de greutate G ale firelor materiale cu densi10.14 S

tat
arile parametrice urm
atoare:
1) (x, y, z) = 1, (C) x = a cos t, y = a sin t, z = bt, t [0, 2] .
|z|
, (C) x = 4t5 , y = 15 t4 , z = 2t3 , t [1, 1] .
2) (x, y, z) =
2
68
R: 1) M = 2 a2 + b2 , G (0, 0, b). 2) M = 7, G 0, , 0 .
7 15
10.3
Integrale curbilinii de tipul al doilea
10.15 S
a se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea, pe arcele de curb
a C, indicate:
xy dx y 2 dy, (C) x = t2 , y = t3 , t [0, 1] .

2) I = C 1 x2 dx + x dy, (C) x = cos t, y = 2 sin t, t ,
.
2 2
2
x
3) I = C ye dx, (C) x = ln 1 + t , y = 2arctg t t, t [0, 1] .
4) I = C x2 y dy xy 2 dx, (C) x = cos t, y = sin t, t 0,

.
2
1) I =
1
2t6 3t8 dt = .
21
8
2) Deoarece: dx = sin t, dy = 2 cos t dt, obtinem I = . 3) I = . 4) I = .

3
4
R: 1) Deoarece: dx = 2t dt, dy = 3t2 dt, avem: I =
1
0
10.16 S
a se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea:
x2 dy y 2 dx
, (C)
3
x x2 + y 3 y 2
x = r cos3 t,
t 0,
.
C
y = r sin3 t,
2
t,
x=
2) I = C (arcsin y) dx + x3 dy, (C)
t [1, 1] .
y = 1 t2 ,
1) I =
R: 1) I =
3
3
r 3 r. 2) I =
2.
16
8
10.17 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C (x + y) dx(x y) dy,
unde C este curba simpl
a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu v
arfurile n punctele O (0, 0), A (1, 1), B (0, 2) si ambele capete n origine.
R: Avem: C = C1 C2 C3 , cu: (C1 ) x = t, y = t, t [0, 1], (C2 ) x = 2 t, y =
2
1
t, t [1, 2], (C3 ) x = 0, y = 2 t, t [0, 2]. Incat: I = 0 2t dt + 1 (4 + 2t) dt +
2
(2 + t) dt = 2.
0
10.18 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C 2x dy 3y dx, unde
C este curba simpl
a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine dreptunghiul cu
v
arfurile n punctele A (1, 2), B (3, 1), C (2, 5) si ambele capete n punctul A.
R: I =
35
.
2
144
10.19 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea
I=
C
dx + dy
,
max {|x| , |y|}

a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu v
arfurile n punctele A (1, 1), B (2, 1), C (2, 1), D (1, 1) si ambele capete n
punctul A.
R: I = 1.
10.20 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C ydx(x a) dy, unde
C este curba simpl
a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine elipsa:
2
y2
(x a)
+ 2 = 1, a, b > 0
2
a
b
si ambele extremit
ati n origine.
R: O reprezentare parametrica a curbei C este: x = a (1 + cos t), y = b sin t, t
[, ]. Se obtine I = 2ab.
10.21 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C x2 y 2 dx, unde C
este arcul din parabola y = x2 cuprins ntre punctele O (0, 0) si A (2, 4).
R: I =
56
.
15
10.22 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C x y 2 dx + 2xy dy,
a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine conturul
domeniului plan delimitat de curbele: y 2 = 8x, 9x2 + y 2 = 1 si y = 0, situat n primul
cadran.
1
80
1 2 2
R: Varfurile conturului sunt: O (0, 0), A
,0 , B
,
. Se obtine I =
.
3
9 3
243
a C, indi10.23 S
cate:
x = t cos t + sin t,
y = t sin t + cos t,
1) I = C y dx x dy + x2 + y 2 + z 2 dz, (C)
t [0, ] .
z
= t + 1,
x = a cos t,
y = a sin t, t [0, 2] .
2) I = C (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz, (C)
z = bt,
R: 1) Deoarece: dx = t sin t dt, dy = t cos t dt, dz = dt, x2 + y 2 + z 2 = 2t2 + 2t + 2, se

obtine I = 3 + 2 + 2. 2) I = 2a (a + b).
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
145

a C, indi10.24 S
cate:
, z = 2 t, t [0, 1] .
1) I = C x dx + xy dy + xyz dz, (C) x = et , y = et
x = a cos t,
y = a sin t, t 0,
.
2) I = C z a2 x2 dx + xz dy + x2 + y 2 dz, (C)
2
z = bt,
R: 1) I =
1 2 1 1
a2 b
e + . 2) I =
( 1).
2
e 2
2
10.25 S
y 2 + z 2 dx +
I=
z 2 + x2 dy +
x2 + y 2 dz,

a care are drept imagine segmentul [AB] cu: A (1, 1, 1) si
B (2, 2, 2), iar primul cap
at n A.
15 2
R: I =
.
2
10.26 S
I=
C
(y 2z) dx (z x) dy + (2x y) dz,

a de ecuatii: (C)
n punctul A
a
a
, 0, .
2
2
x2 + y 2 + z 2 = a2 ,
cu a > 0 si ambele capete
x y + z = 0,
R: O reprezentare parametrica a curbei C este:

a
2a
a
a
a
(C) x = cos t + sin t, y = sin t, z = sin t cos t, t [0, 2] .
2
6
6
6
2
4a2
Se obtine I = .
3
10.4
Independenta de drum a integralelor curbilinii
10.27 Constat
and n prealabil c
a expresia de sub semnul integral
a este o diferential
a exact
a, s
a se calculeze urm
atoarele integrale curbilinii, n care s-au specificat numai capetele
curbei de integrare:
(1,3)
1) I =
(2,0)
y dx + x dy.
(2,1)
(2,3)
3) I =
(0,2)
(2,1)
(x + 3y) dx + (3x + y) dy.

(1,1)
y 2 ex dx + 2yex dy.
2) I =
2xy dx + x2 dy.
4) I =
(0,0)
146
P
Q
=
= 1, rezulta ca valoarea integralei
x
y
nu depinde de curba rectificabila cu capetele n punctele (2, 1) si (1, 3). Fie A1 (2, 1),
A2 (1, 1) si A3 (3, 1). Alegem pentru integrare curba simpla C = C1 C2 , n care C1 are
ca imagine segmentul A1 A2 paralel cu axa Ox, iar C2 are ca imagine segmentul A2 A3
paralel cu axa Oy, avand reprezent
arile parametrice:
R: 1) Cum P (x, y) = y, Q (x, y) = x si
x = t,
t [2, 1] si (C2 )
y = 1,
(C1 )
x = 1,
t [1, 3] .
y = t,
1
Obtinem: I = C y dx + x dy = C1 y dx + x dy + C2 y dx + x dy = 2 dt + 1 dt = 1. Se
observa usor ca functia U (x, y) = xy este o primitiva a expresiei diferentiale y dx + x dy,
adica dU = dx + x dy si deci I = U (1, 3) U (2, 1) = 1.
41
2) I = 4. 3) I =
. 4) I = 4.
2
10.28 Constat
and n prealabil c
a exact
a, s
a se calculeze urm
(5,12)
(9,1)
x dx + y dy
.
x2 + y 2
1) I =
(3,4)
1
y
dx +
x
2
x
dy.
y
( 12 ,2)
(3,2)
3) I =
(1,2)
R: 1) I = ln
1
2
2) I =
y2
(x y)
dx
(3,0)
x2
2
(x y)
dy.
y
x
dx +
dy.
1 + xy
1 + xy
4) I =
( 31 ,2)
13
. 2) I = 2. 3) I = 4. 4) I = ln 3.
5
10.29 Constat
and n prealabil c
a exact
a, s
a se calculeze urm
(2,3,1)
1) I =
(2,1,3)
yz dx + xz dy + xy dz.
2) I =
(1,1,0)
(3,4,5)
(1,1,2)
(0,3,4)
x dx + y dy + z dz
3) I =
(0,0,0)
x2
y2
z2
4) I =
x dx y 2 dy + z dz.
x dx + y dy + z dz
.
3
(1,2,2)
(x2 + y 2 + z 2 ) 2
R: 1) Cum: P (x, y, z) = yz, Q (x, y, z) = xz, R (x, y, z) = xy, avem:

Q
P
R
Q
P
R
=
= x,
=
= y,
=
= z,
y
z
z
x
x
y
deci expresia de sub semnul integral
a exacta si integrala curbilinie nu
depinde de drum. Fie A1 (1, 1, 0), A2 (2, 1, 0), A3 (2, 3, 0), A4 (2, 3, 1). Alegem pentru
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
147
integrare curba simpla C = C1 C2 C3 , n care C1 are ca imagine segmentul A1 A2 paralel

cu axa Ox, C2 are ca imagine segmentul A2 A3 paralel cu axa Oy, C3 are ca imagine
segmentul A3 A4 paralel cu axa Oy, av
and reprezent
arile parametrice:
x = t,
x = 2,
x = 2,
y = 1, t [1, 2] , (C2 )
y = t, t [1, 3] , (C3 )
y = 3, t [0, 1] .
(C1 )
z = 0,
z = 0,
z = t,
Obtinem: I =
2
1
0 dt +
3
1
0 dt +
1
0
6 dt = 6. 2) I =
2
10
. 3) I = 5 2. 4) I =
.
3
15
and n prealabil c
a ex10.30 Constat
act
a, s
a se calculeze urm
(5,3,1)
1) I =
(2,2,2)
yz dx + zx dy + xy dz
(x yz)
(7,2,3)
(2,6,3)
2) I =
y 2 z 2 dx + 2x2 z dy + 2x2 y dz
2
(2x + yz)
(1,1,1)
(2,2,4)
x
xy
y
dx + dy 2 dz.
z
z
z
3) I =
z (dx + dy) (x + y) dz
.
x2 + y 2 + z 2 + 2xy
4) I =
(1,1,5)
(1,3,1)
2
9
R: 1)I = . 2) I = . 3) I = 7. 4) I = .
2
3
2
10.5
Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii
10.31 S
a se calculeze, cu ajutorul integralei curbilinii, aria domeniului plan m
arginit
de:
1) Elipsa: x = a cos t, y = b sin t, t [0, 2].
2) Astroida: x = a cos3 t, y = a sin3 t, t [0, 2).
3) Cardioida: x = a (2 cos t cos 2t), y = a (2 sin t sin 2t), t [0, 2].
3at
3at2
4) Foliul lui Descartes: x =
,
y
=
, t (0, ).
1 + t3
1 + t3
R: 1) Deoarece x dy y dx = ab dt, avem A =
2) Deoarece x dy y dx =
A = 6a2 . 4) A =
3a2
.
2
1
2
2
0
ab dt = ab.
3a
3a2
sin2 2t dt, avem A =
4
8
2
0
sin2 2t dt =
3a2
. 3)
8
148
Capitolul 11
Integrale multiple
11.1
Integrala dubl
a
11.1 S
a se calculeze integralele duble:
1) I =
ln (x + y) dxdy, unde: D = {(x, y) , 0 x 1, 1 y 2} .
cos y
dxdy, unde: D = (x, y) , 0 x , 0 y
.
D 1 + sin x sin y
2
2
.
cos2 x + sin2 y dxdy, unde: D = (x, y) , 0 x , 0 y
D
4
4
x+sin y
e
cos y dxdy, unde: D = [0, ] 0,
.
D
2
2
x
dxdy, unde: D = [0, 1] [0, 1] .
D 1 + y2
D
2) I =
3) I =
4) I =
5) I =
a este continu
a. Domeniul D este un dreptunghi.
R: 1) Functia de sub semnul integral
Aplicam formula de reducere la integrale iterate, n ordinea y, x. Avem:
1
I=
dx
0
ln (x + y) dy =
1
[(x + 2) ln (x + 2) (x + 1) ln (x + 1) 1] dx,
9
3
ln 3 4 ln 2 .
2
2
2) Domeniul D este un dreptunghi. Aplicam formula de reducere la integrale iterate,
x
n ordinea x, y. Avem mai ntai, efectuand schimbarea de variabil
a t = tg :
2
deci I =
cos y
dx =
1 + sin x sin y
Apoi,
3) I =
dx
dy
0
1
0
1 + sin y
2 cos y dt
= 2arctg
2y = y.
t2 + 2t sin y + 1
cos y
2
cos y
dx =
1 + sin x sin y
cos2 x + sin2 y dy =
1
y dy = 2 .
2
8
1 2
. 4) I = (e 1) (e 1). 5) I =
.
16
12
149
150
11.2 S
a se calculeze integralalele iterate:
R: 1) I =
1) I =
1
0
3) I =
1
1
dx
1
0
dx
x3 + 2xy dy.
2) I =
2
1
dx
1
0
y
dy.
1 + x2 y 2
4) I =
1
0
dx
1
0
1
0
1
dy.
x+y
2
x
dy.
1 + y2
3
1
1
. 2) I = 3 ln 3 4 ln 2. 3) I = ln 2. 4) I =
.
4
2
12
11.3 S
y dxdy
1) I =
3 , unde: D = [0, 1] [0, 1] .

(1 + x2 + y 2 ) 2
x2 y cos xy 2 dxdy, unde: D = 0,

[0, 2] .
D
2
2 xy
x ye dxdy, unde: D = [0, 1] [0, 2] .
D
dxdy
2 , unde: D = [0, 1] [0, 1.
D
(x + y + 1)
2) I =
3) I =
4) I =
2+ 2
R: 1) I = ln
. 2) I = . 3) I = 2. 4) I = ln .
16
3
1+ 3
a se transforme integrala dubl
aI=
11.4 S
pentru urm
atoarele domenii:
f (x, y) dxdy n integrale simple iterate,
1) D = (x, y) , x2 + y 2 2x .
2) D =
1
(x, y) , x2 + y 2 4, x2 + y 2 1, x 0 .
4
R: 1) D este un domeniu simplu n raport cu axa Oy:

2x x2 y
D = {(x, y),
2x x2 , x [0, 2]},
2xx2
deci I = 0 dx 2xx2 f (x, y) dy.

2) D este un domeniu simplu n raport cu axa Ox:
D = {(x, y),
deci I =
2
2
1
1 y2 x
4
4 y 2 , y [2, 2]},
2
4y
dy 1 2 f (x, y) dx.
1 4 y
a se calculeze urm
atoarele integrale iterate:
11.5 S
1) I =
xdy. 2) I =
dx
1
dx
0
x2
xy dy. 3) I =
R2 y 2
dy
R
R2 y 2
3x2 y 2 dx.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
4
4
R: 1) I = . 2) I =
. 3) I = 2R6
3
27
151
2 sin2 t cos4 t dt = R6 .
11.6 S
a se calculeze integrala dubl
a: I = D (x y) dxdy, unde D este domeniul plan
m
arginit de curbele de ecuatii: y = 2 x2 si y = 2x 1.
R: I =
64
.
15
11.7 S
a se calculeze integralele duble pe domeniul D m
arginit de curbele indicate:
1) I
2) I
3) I
4) I
5) I
R: 1) I =
=
=
=
=
=
(x + 2y) dxdy, y = x, y = 2x, x = 2, x = 3.

x2 + y 2 dxdy, y = x, x = 0, y = 1, y = 2.
D
3x2 2xy + y dxdy, x
= 0, x = y 2 , y = 2.
D
y ln x dxdy, xy = 1, y = x, x = 2.
D
(cos
2x + sin y) dxdy, x = 0, y = 0, 4x + 4y = .
D
D
244
1
5
76
+12 2 .
. 2) I = 5. 3) I =
. 4) I = (ln 4 1). 5) I =
3
21
8
4
11.8 S
a se calculeze integralele duble pe domeniul D, unde D este interiorul triunghiului
cu v
arfurile n punctele indicate:
1) I =
2) I =
x dxdy, A (2, 3) , B (7, 2) , C (4, 5) .

4x2 y 2 dxdy, O (0, 0) , A (1, 0) , B (1, 1) .
D
D
1
R: 1) I = 26. 2) I =
3
3
.
+
3
2
11.9 S
1) I =
2) I =
3) I =
(1 y) dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + (y 1) 1, y x2 , x 0 .

(|x| + |y|) dxdy, unde: D = {(x, y) , |x| + |y| 1} .
D
dxdy
, unde: D = (x, y) , y 2 8x, y 2x, y + 4x 24 .
D
x
D
R: 1) I =
1
4
. 2) I = . 3) I = 15 2.
15
3
11.10 S
a se calculeze integralele duble pe domeniul D m
arginit de curbele indicate:
1) I =
2) I =
3) I =
4) I =
(x + y) dxdy, y = x2 , y = x.
x2 dxdy
, x = 0, y = 1, y = 3 2, y = x.
D
x2 +y 2
x + y dxdy, x + y = 0, x + y = 1, y = 1, y = 1.
arcsin
D
x3
1
dxdy, y = 4, y = x2 , y = x2 .
D y
4
152
3
1
. 2) I =
2 ln 1 + 2 . 3) I = . 4) I = 30.
20
6
4
R: 1) I =
a se calculeze
11.11 S
dxdy
, unde: D = 0,
[0, ]
1 + y cos x
2
I=
D
si apoi s
a se deduc
a valoarea integralei:
J () =
0
ln (1 + cos x)
dx, (0, 1) .
cos x
R: Integrand n ordinea y, x, avem:
dy
=
I = 2 dx
0
0 1 + y cos x
Schimband ordinea de integrare si punand tg
dy
I=
0
de unde, I = J () =
ln (1 + cos x)
dx = J () .
cos x
x
= t, y = cos 2, obtinem:
2
1
arccos
dx
= 2 2
sin 2 d
1 + y cos x
4
1
0
2
d (ttg )
,
sin 2 1 + t2 tg2
2
1
2
(arccos ) .
8
2
11.12 S
a se calculeze aria domeniului plan m
arginit de parabolele: y 2 = 10x + 26 si
2
y = 10 6x.
R: Parabolele se intersecteaza n punctele: (1, 4) si (1, 4). Considerand domeniul
simplu n raport cu aza Ox, putem scrie:
D=
deci A =
dxdy =
D
(x, y) ,
4
4
y 2 26
10 y 2
x
, y [4, 4] ,
10
6
10y 2
6
y 2 26
10
dy
dx =
1024
.
45
11.13 S
arginit de elipsa
x2
y2
+ 2 = 1.
2
a
b
R: Considerand domeniul simplu n raport cu axa Oy, avem

D=
deci
(x, y) ,
b
a
b
a
a2 x2 , x [a, a] ,
b 2 2
a x
b
dxdy =
dx ab
dy = 2
a
a
a2 x2
a
a
A=
a2 x 2 y
a
a
a2 x2 dx = ab.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
153

arginit de curbele de ecuatii x = y 2 2y,
11.14 S
x + y = 0.
1
.
6
R: A =
a se calculeze volumul corpului m

arginit de planele de coordonate, planul x+y =
11.15 S
1 si paraboloidul eliptic z = 2x2 + y 2 + 1.
R: D = {(x, y) , 0 y 1 x, x [0, 1]} si deci:
1
(2x2 + y 2 + 1) dxdy =
V=
1x
(2x2 + y 2 + 1) dy =
dx
0
3
.
4
11.16 S
arginit de planele x = 1, z = 0 si paraboloidul
hiperbolic z = x2 y 2 .
R: D = {(x, y) , x y x, x [0, 1]} si deci
1
(x2 y 2 ) dxdy =
V=
D
dx
0
(x2 y 2 )dy =
1
.
3
11.17 S
arginit de planele y = x, y = 0, z = 0 si
cilindrul x2 + z 2 = a2 , situat n primul octant.
R: V =
a
0
dx
x
0
1
a2 x2 dy = a3 .
3
11.18 S
arginit de elipsoidul
a
0
R: V = 8
dx
v
u
u
t
x2
y2
z2
+
+
= 1.
a2
b2
c2
x2
2
2
a2 c 1 x y dy = 4 abc.
2
2
a
b
3
a se calculeze, trec
and la coordonate polare, urm
atoarele integrale duble:
11.19 S
1) I
2) I
3) I
4) I
x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 4 .

sin x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0 .
D
a2 x2 y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 ax .
D
x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , ax x2 + y 2 2ax .
D
=
=
=
=
R: 1) Trecand la coordonate polare x = r cos , y = r sin , cum J (r, ) = r, avem:

r2 drd, unde: D = {(r, ) , 0 r 2, [0, 2]}
I=
D
si deci: I =
2
0
dr
2
0
r2 d =
16
. 2) I =
3
a
0
dr
3
2
r sin r2 d =
1
1 cos a2 .
2
154
3) Trecand la coordonate polare avem:

I=

a2 r2 drd, unde: D = (r, ) , 0 r a cos , ,
2 2
si deci:
2 d
I=2
a cos
r
0
2 1 sin3 d = 1 a3 (3 4) .
9
0
2
a2 r2 dr = a3
3
4) Trecand la coordonate polare avem:
2 d
I=
2a cos
7
r dr = a3
3
2
a cos
2 cos3 d = 14 a3 .
9
0
11.20 S
a se calculeze integrala I pe domeniul D m
arginit de curbele de ecuatii indicate:
2 2
, x + y2 = 2 .
9
x2 + y 2
dxdy, xy = 1, xy = 2, y = x, y = 3x.
D
x2 + y 2
sin
1) I =
2) I =
dxdy, x2 + y 2 =
, [0, 2] si deci:
3
R: 1) Trecand la coordonate polare avem: D =

2
I=
sin r drd =
0
d sin r dr = 3.
3
2) Efectuam schimbarea de variabile: x =
Rezulta I = ln 3.
u
1
, y = uv, avem: J (u, v) =
.
v
2v
11.21 S
arginit de curbele de ecuatii: xy = a,
xy = b (0 < a < b), y = x, y = x (0 < < ) si situat n primul cadran.
y
R: Efectuam schimbarea de variabile: u = xy, v = , D = [a, b] [, ]. Deoarece
x
1
J (u, v) =
, avem:
2v
A=
1
ba
dudv =
ln .
v
2
dxdy =
D
11.22 S
arginit de curbele de ecuatii: xy = a,
xy = b (0 < a < b), x2 = y, x2 = y (0 < < ).
R: A =
ba
ln .
3
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
155
a se calculeze integralele duble urm

atoare, efectu
and schimb
ari de variabile core11.23 S
spunz
atoare:
1) I =
2) I
3) I
4) I
5) I
y2
x2
dxdy, unde: D =
a2
b2
3
=
=
=
=
(x2 + y 2 ) dxdy, unde: D

x2 + y 2 dxdy, unde: D =
D
D
D
D
R: 1) I =
(x, y) ,
y2
x2
+
1 .
a2
b2
= (x, y) , x2 + y 2 a2 , y 0 .
(x, y) , 2 x2 + y 2 4 2 .
(x, y) , ax x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 .
(x, y) , ax x2 + y 2 2ax, y 0 .
2
14 4
a3
1
ab. 2) I = a5 . 3) I =
. 4) I =
3
5
3
3
2
14 3
. 5) I =
a .
2
3
9
11.24 S
a se calculeze integralele duble urm
atoare, efectu
and schimb
ari de variabile corespunz
atoare:
ln x2 + y 2
dxdy, unde: D = (x, y) , 1 x2 + y 2 e2 .
x2 + y 2
2
2
e(x +y ) dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 4 .
D
4 x2 y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , 1 x2 + y 2 4 .
D
ln x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , e2 x2 + y 2 e4 .
D
1) I =
2) I =
3) I =
4) I =
R: 1) I = 2. 2) I = 1
1
. 3) I = 2 3. 4) I = e2 3e2 1 .
4
e
11.25 S
a se calculeze urm
atoarele integrale duble:
1) I =
2) I =
R: 1) I = 3
x2 + y 2
dxdy, unde: D = (x, y) , 2 x2 + y 2 4 2 .
2
x2 + y 2 dxdy
1
, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 1 .
2
2
4 (x2 + y 2 )
arcsin
1
7
3 . 2) Trec
and la coordonate polare, avem:

3
2
D =
si deci I =
(r, ) , 0 r
2
, 0 2
1 + sin2
r3
drd = 4arctg 2 2 ln 3.
4 r4
11.26 S
a se calculeze volumul corpului limitat de suprafetele de ecuatii z 2 = xy, x +
y = 1, z = 0.
R: Daca D = (x, y) , x + y 1 , atunci V = D xy dxdy. Efectuand schim2

2
barea de variabile: x = u , y = v , (u, v) , cu
= {(u, v) , 0 u 1 v, 0 v 1} ,
cum J (u, v) = 4uv, gasim: V =
4
3
1
0
v 2 (1 v) dv =
1
.
45
156
11.27 S
a se determine masa si coordonatele centrului de greutate ale pl
acii plane omogene ( (x, y) = const.), care ocup
a un domeniul:
x2
y2
+ 2 1, x 0, y 0 .
2
a
b
2) D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , x2 + y 2 ax, y 0 , a > 0.
1) D =
R: 1) M =
(x, y) ,
1 2
a b, G
3
a 14a
4a 4b
3
,
. 2) M = a2 , G ,
.
3 3
8
6 9
11.28 S
a se determine coordonatele centrelor de greutate ale pl
acilor plane omogene
m
arginite de urm
atoarele curbe:
1) y 2 = 4x + 4, y 2 = 2x + 4.
2) 9x2 + 25y 2 225 = 0, 3x + 5y = 15, x 0, y 0.
R: 1) G
2
, 0 . 2) G
5
10
2
,
.
3 ( 2) 2
11.29 S
a se determine coordonatele centrului de greutate ale pl
acii plane de densitate
superficial
a (x, y) = y, m
arginit
a de curbele: y = x2 si y = 1.
R: G 0,
5
.
7
11.30 S
a se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport
a domeniul
cu originea ale pl
acii plane de densitate superficial
a (x, y) = xy, care ocup
D = {(x, y) , x + y 1, x 0, y 0} .
R: Ix = Iy =
1
1
, I0 =
.
120
60
11.31 S
a se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport cu originea ale pl
acilor plane omogene, care ocup
a domeniile plane m
arginite de
urm
atoarele curbe:
1) y = x2 , x = y 2 .
2)
x2 + y 2 = ay,
a > 0.
3) x + y = a, x = 0, y = 0, a > 0.
3
6
5
1
3
R: 1) Ix = Iy =
, I0 =
. 2) Ix =
a4 , Iy =
a4 , I0 =
a4 . 3)
35
35
64
64
32
1 4
1 4
Ix = Iy =
a , I0 =
a .
84
42
11.32 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oy a pl
acii plane de densi1
tate superficial
a (x, y) = 4 , care ocup
a domeniul m
arginit de curbele de ecuatii:
x
x + y = a, x + y = b, x = 2 y, x = 2 y, 0 < a < b, 0 < < .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: Efectuam schimbarea de variabile:
Se obtine Iy = 2
b
2 2
ln .
2
2

a
157
x + y = u,
= v, D = [a, b] 2 , 2 .
y
11.33 Utiliz
and formula lui Green, s
a se calculeze urm
atoarele integrale curbilinii, pe
curbele nchise C, parcurse n sens direct:
1) I = C x2 + y 2 dx + y xy + ln x + x2 + y 2 dy, unde C este conturul drep-
tunghiului D = [1, 4] [0, 2].

2
2
2) I = C ex +y (y dx + x dy), unde C este cercul x2 + y 2 = 1.
3) I = C (xy y) dx + (xy + x) dy, unde C este frontiera domeniului plan
x2
y2
D = (x, y) , 2 + 2 1 , a > 0, b > 0.
a
b
4) I = C (x y) dx + dy, unde C este frontiera domeniului plan
D = (x, y) , x2 + y 2 2x, y 0 .
5) I = C y 2 dx + x2 dy, unde C este frontiera domeniului plan
D = (x, y) , x2 + y 2 1, y 0 .
6) I =
x2 + y 2 dx + y xy + ln x +
x2 + y 2
dy, unde
(C) x = 1 + cos t, y = 1 + sin t, t [0, 2].

2
arfurile
7) I = C 2 x2 + y 2 dx + (x + y) dy, unde C este conturul triunghiului cu v
n punctele A (1, 1), B (2, 2), C (1, 3).
8) I = C y 3 dx + x3 dy, unde C este conturul cercului cu centrul n origine si raza
egal
a cu 1.
x2
y2
2
2
9) I = C ex +y [cos (2xy) dx + sin (2xy) dy], unde (C) 2 + 2 1 = 0.
a
b
x2 + y 2 si Q (x, y) = y xy + ln x + x2 + y 2 ,
1
4
obtinem: I = D y 2 dxdy = 8. 2) I = 2e. 3) I = 2ab. 4) I = . 5) I = .
2
3
4
3
5
6) I = . 7) I = . 8) I = . 9) I = 0.
4
3
2
R: 1) Deoarece: P (x, y) =
11.2
Aria suprafetelor
11.34 S
a se determine aria portiunii din sfera (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 , a > 0, situat
a n
interiorul cilindrului x2 + y 2 = ay.
R: Datorita simetriei, aria ceruta este de patru ori aria portiunii situata n primul
octant, pentru care avem:
f (x, y) =
a2 x2 y 2 , p =
f
=
x
x
a2
x2
y2
, q=
f
=
y
obtine S = 2a2 ( 2).
x2 y 2
dxdy
.
a2 x2 y 2
. Se
(r, ) , 0 r a sin , 0
2
definita pe D (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 . Deci S = 4a

Trecand la coordonate polare, avem: D =
y
a2
D
158
11.35 S
a se determine aria portiunii din conul (S) z = x2 + y 2 , situat
a n interiorul
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = 2x.
R: S = S dS = D 1 + p2 + q 2 dxdy = 2 D dxdy = 2.
11.36 S
a se calculeze aria suprafetei:
(S) x = tg u cos v, y = tg u sin v, z =
(u, v) = 0,
R: S =
sin u
1 1 + sin u
+ ln
+ v,
2 cos2 u 2
cos u
[0, 2].
4
8
A2 + B 2 + C 2 dudv =
.
3
11.37 S
a se calculeze aria portiunii din paraboloidul de rotatie (S) z = x2 + y 2 , situat
a
n interiorul cilindrului: x2 + y 2 = r2 .
R: S =
1 + 4x2 + 4y 2 dxdy =
(4r2 + 1) 1 .
11.38 S
a se g
aseasc
a aria portiunii din paraboloidul eliptic (S) z =
b > 0, situat
a n interiorul cilindrului eliptic:
R: S =
2
ab
3
1 + c2
x2
y2
+
= c2 .
a2
b2
y2
x2
+ , a > 0,
2a
2b
1 + c2 1 .
a se calculeze aria portiunii dincilindrul parabolic (S) x2 = 2z, m

11.39 S
arginit
a de
planele de ecuatii: x = 2y, y = 2x, x = 2 2.
R: S = 13.
a se g
aseasc
a aria portiunii din paraboloidul hiperbolic (S) x = 1 y 2 z 2 ,
11.40 S
situat
a n interiorul cilindrului de ecuatie: y 2 + z 2 = 1.
R: Proiectam suprafata n planul Oyz:
1 + 4y 2 + 4z 2 dydz =
S=
1
5 51 .
6
11.41 S
a se calculeze ariaportiunii din cilindrul parabolic (S) z = x2 , m
arginit
a de
planele de ecuatii: x + y = 2, x = 0, y = 0.
2
5
R: S = +
ln 3 + 2 2 .
6
4
a n interiorul
11.42 S
a se calculeze aria portiunii din cilindrul (S) x2 + z 2 = a2 , situat
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = a2 .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
159
a este de opt ori aria portiunii din primul octant, de

R: Datorit
a simetriei, aria cautat
ecuatie: z = a2 x2 , definita pe domeniul D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 ,
S = 8a
D
11.3
dxdy
= 8a2
a2 x 2
2 1 cos d = 16a2 .
sin2
0
Integrala de suprafat
a de primul tip
11.43 S
a se calculeze integralele de suprafat
a de primul tip:
1) I =
+
z)
unde
S
(x
+
y
dS,
este
suprafata cubului ale c
arui fete apartin
S
planelor de coordonate si planelor x = 1, y = 1, z = 1.
2) I = S x2 + y 2 dS, unde S este sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 .
x2 y 2 z 2
3) I = S x2 + y 2 dS, unde S este suprafata lateral
a a conului 2 + 2 2 = 0,
a
a
b
0 z b.
R: 1) Scriem integrala ca suma integralelor pe cele sase fete ale cubului. I = 9.
2) O reprezentare parametrica a sferei este: x = a cos u cos v, y = a sin u cos v, z =

a sin v, cu (u, v) = [0, 2] , , iar ru rv = a2 cos v. Deci:
2 2
I = a4
cos3 u dudv =
8 4
a .
3
3) O reprezentare parametrica a conului este:

x = av cos u, y = av sin u, z = bv, cu
(u, v) = [0, 2] [0, 1], iar ru rv = av a2 + b2 . Deci:
I = a2
v 2 dudv =
a2 + b2
2 2
a
3
a2 + b 2 .
11.44 S
a de primul tip:
1) I = S y 2 z 2 + z 2 x2 + x2 y 2 dS, unde S este portiunea din conul z = x2 + y 2 ,
situat
a n interiorul cilindrului x2 + y 2 2x = 0.
z dS
2) I = S
, unde S este portiunea din paraboloidul 2az = x2 + y 2 ,
2
x + y 2 + a2
situat
a ntre planele z = 0 si z = h (a > 0, h > 0).
dS
, unde: S = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 = a2 , z 0 .
3) I = S
2
x + y 2 + 4z 2
4) I = S z dS, unde: S = {(x, y, z) , x = u cos v, y = u sin v, z = v, (u, v) }, cu
= [0, a] [0, 2].
5) I = S x2 + y 2 dS, unde S este suprafata conic
a z 2 = x2 + y 2 , cuprins
a ntre
planele z = 0 si z = 1.
R: 1) I =
4) I = 2
29
2. 2) I = h2 . 3) I =
8
a a2 + 1 + ln a + a2 + 1
2
a 3 ln 2 + 3 .
3
1
. 5) I = 2.
2
160
1 2
11.45 S
a se determine masa suprafetei omogene ( = 0 ): (S) z =
x + y2 , 0
h
z h, h > 0.
R: M = 0
dS = 0
1+
D = (x, y) , x2 + y 2 h2 .
1
4
(x2 + y 2 ) dxdy = 0 h2 5 5 1 , unde
2
h
6
a se determine masa suprafetei (S) z =

11.46 S
tatea superficial
a (x, y, z) = z.
R: M =
S
2
zdS =
(x, y) , x2 + y 2 .
1
2
x2 + y 2
1 2
x + y 2 , 0 z 1, av
and densi2
1 + x2 + y 2 dxdy =
2
6 3 + 1 , unde D =
15
a se determine masa suprafetei cubului 0 x 1, 0 y 1, 0 z 1, av

and
11.47 S
densitatea superficial
a (x, y, z) = xyz.
R: M =
3
.
4
11.48 S
a se g
aseasc
a coordonatele centrului de greutate al suprafetei omogene z = x2 +
y 2 , situat
a n interiorul cilindrului x2 + y 2 x = 0.
R: G 0, 0,
16
.
19
11.49 S
a se determine masa si coordonatele centrului de greutate ale suprafetei omogene
( = 1): (S) z = 1 x2 y 2 , x 0, y 0, x + y 1.
R: M =
1
2 1 si G
2
1 1 1
2,
2,
2+1
4
4
11.50 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene
( = 0 ): (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 , z 0.
R: Iz =
4 4
a 0 .
3
11.51 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene
( = 0 ): (S) z = x2 + y 2 , 0 z h, h > 0.
R: Iz =
1 4
h 2.
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
11.4
161
Integrala de suprafat
a de tipul al doilea
11.52 S
a de tipul al doilea:
1) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este fata exterioar
a a tetraedrului
m
arginit de planele de coordonate si de planul x + y + z = a (a > 0).
x2
y2
z2
2) I = S z dxdy, unde S este fata exterioar
a a elipsoidului 2 + 2 + 2 = 1.
a
b
c
a a emisferei x2 +
3) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioar
y 2 + z 2 = a2 , z 0.
R: 1) Scriem integrala ca suma integralelor pe cele patru fete ale tetraedrului:
(Sz ) z = 0, Dz = {(x, y) , x 0, y 0, x + y a} ,
(Sx ) x = 0, Dx = {(y, z) , y 0, z 0, y + z a} ,
(Sy ) y = 0, Dy = {(z, x) , z 0, x 0, z + x a} ,
ari diferite, iar S0 , fata continut
a
n care perechile Sz si Dz , Sx si Dx , Sy si Dy au orient
n planul x + y + z = a, a carei proiectii pe planele de coordonate consta n Dz , Dx , Dy ,
av
and aceeasi orientare cu S0 . Astfel
xy dxdy +
xy dxdy =
S
xy dxdy =
S0
Sz
xy dxdy = 0.
xy dxdy +
D
Rezultate identice avem pentru ceilalti doi termeni. Deci I = 0.

2) Integrala sa reduce la
I=
x2
y2
2 dxdy,
2
a
b
unde Dz =
(x, y) ,
x2
4
1
y2
+ 2 1 . Se obtine I = abc. 3) I = a4 .
2
a
b
3
2
11.53 S
a de tipul al doilea:
1) I = S y dydz+z dzdx+3x dxdy, unde S este fata interioar
a a sferei x2 +y 2 +z 2 =
2
a , situat
a n primul octant.
a a emisferei x2 + y 2 + z 2 = R2 ,
2) I = S x2 y 2 z dxdy, unde S este fata exterioar
z 0.
a a suprafetei
3) I = S xz dydz+yz dzdx+ x2 + y 2 dxdy, unde S este fata superioar
a ortogonal pe planul Oxy n domeniul
(S) z = x2 + y 2 , care se proiecteaz
D = (x, y) , x2 + y 2 1 .
dxdy
4) I = S
, unde S este fata exterioar
a a paraboloidului (S) z =
4x2 + y 2 + 1
4x2 + y 2 , 0 z 1.
a a tetraedrului cu
5) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioar
v
arfurile n punctele O (0, 0, 0), A (1, 0, 0), B (0, 1, 0), C (0, 0, 1).
6) I = S x2 + y 2 z dxdy, unde S este fata exterioar
a a paraboloidului (S) z =
2
x + y 2 , situat
a n interiorul cilindrului x2 + y 2 = 1.
162
7) I =
y2
z2
+
= 1.
b2
c2
dydz dzdx dxdy

x2
+
+
, unde S este fata exterioar
a a elipsoidului (S) 2 +
x
y
z
a
x
y
z
R: 1) Deoarece cos = , cos = , cos = , avem
a
a
a
I=
1
a
(xy + yz + 3zx) dS,

S
cu (S) x = a cos u sin v, y = a sin u sin v, z = a cos v, (u, v) 0,

0, . Deoarece
2
2
2
7
2
3
dS = a sin v dudv, se obtine I = 2a . 2) I =
R . 3) Versorul normalei la
105
1
suprafata n punctul M (x, y, z) este n =
(2xi 2yj + k), a..
1 + 4x2 + 4y 2
x2 + y 2 (1 2z)
I=
1+
4) Deoarece cos =
4x2
1
1+
64x2
4y 2
4y 2
dS = .
6
, urmeaza ca I =
dxdy
D
4x2
+ y2 + 1
25
1
2 , unde D = (x, y) , 4x2 + y 2 1 . 5) I =
. 6) I =
. 7) O reprezentare
12
84
parametrica a elipsoidului este (S) x = a cos u sin v, y = b sin u sin v, z = c cos v,
(u, v) , cu = [0, 2] [0, ]. Rezulta
1
I=
bc ca ab
+
+
a
b
c
sin v dudv =
4 2 2
b c + c2 a2 + a2 b2 .
abc
11.54 Utiliz
and formula lui Stokes, s
a se calculeze urm
atoarele integrale curbilinii, pe
curbele nchise C, parcurse n sens direct:
1) I = C (x + 3y + 2z) dx+(2x + z) dy +(x y) dz, unde C este conturul triunghiului
cu v
arfurile n punctele A (2, 0, 0), B (0, 3, 0), C (0, 0, 1).
2) I = C x2 y 3 dx + dy + z dz, unde (C) x2 + y 2 = r2 , z = 0.
3) I = C (y + z) dx+(z + x) dy +(x + y) dz, unde (C) x2 +y 2 +z 2 = a2 , x+y +z = 0.
4) I = C y 2 + z 2 dx + z 2 + x2 dy + x2 + y 2 dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = 4x2 ,
2
x + y 2 = 2x, z 0.
5) I = C (z y) dx + (x z) dy + (y x) dz, unde C este conturul triunghiului cu
v
arfurile n punctele A (a, 0, 0), B (0, b, 0), C (0, 0, c).
6) I = C y 2 dx + z 2 dy + x2 dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = a2 , x2 + y 2 = ax (curba lui
Viviani).
7) I = C (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz, unde (C) x2 + y 2 = 1, x + z = 1.
8) I = C x dx + (x + y) dy + (x + y + z) dz, unde (C) x = a sin t, y = a cos t, z =
a (sin t + cos t), t [0, 2].
y dy
dx
+ + x dz, unde (C) x2 + y 2 = 2x, x + y + z = 0.
9) I = C
2
1+x
x
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
163
R: 1) Deoarece F (x, y, z) = (x + 3y + 2z) i+(2x + z) j+(x y) k si rot F = 2i+j

k, S fiind suprafata triunghiului cu varfurile n punctele A (2, 0, 0), B (0, 3, 0), C (0, 0, 1)
x y z
1
din planul + + 1 = 0 si deci n = (3i + 2j + 6k), rezulta I = S (n rot F) dS =
2 3 1
7
1
x2
y
z
, cos = , cos = , rezulta
5. 2) I = r6 . 3) I = 0. 4) Deoarece cos =
8
2
2
2
I = D (z y) dS = 4. 5) I = ab + bc + ca. 6) Avem
I = 2
x+y+
D
dxdy = a3 ,
4
xy
a2
x2
y2
cu D = (x, y) , x2 + y 2 ax . 7) I = 4. 8) I = a2 . 9) I = .
11.5
Integrala tripl
a
11.55 S
a se calculeze integralele triple:
1) I =
x3 y 2 z dxdydz, unde V = {(x, y, z) , 0 x 1, 0 y x, 0 z xy}.
V
x2
y2
z2
2
unde
=
y,
z)
,
x
dxdydz,
V
2) I =
(x,
+
+
1 .
V
a2
b2
c2
2
2
2
y
z
x
3) I =
z dxdydz, unde V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1, z 0 .
V
a
b
c
1
xy
0
R: 1) I = 0 dx 0 dy
raport cu axa Oz, deci
V =
unde D =
(x, y, z) , c
x3 y 2 z dz =
1
. 2) Domeniul spatial V este simplu n
110
x2
y2
2 zc
2
a
b
v
u
u
t
x2 y 2
2 b2
v a
dxdy
x2 dz = 2c
u
u
x2 y 2
t
c 1
a2 b2
c
x2
y2
2 , (x, y) D,
2
a
b
y2
x2
+
1 . Deci
a2
b2
(x, y) ,
I=
x2
x2
y2
dxdy.
a2
b2
Domeniul plan D este simplu n raport cu axa Oy, deci

D=
nc
at
(x, y) , b
v
u
u
t
x2
2
v a x2
dx
I = 2c
u
u
x2
a
t
b 1
a2
a
x2
x2
y b 1 2 , x [a, a] ,
2
a
a
y2
x2
2 dy = bc
2
a
b
a
a
x2 1
x2
a2
dx =
4
a3 bc.
15
164
3) I =
1
abc2 .
4
a se calculeze integralele triple:

11.56 S
dxdydz
1) I =
3 , unde V este tetraedrul delimitat de planele de coordoV
(1 + x + y + z)
nate si planul x + y + x = 1.
xyz
2) I =
4 dxdydz, unde V = [0, 1] [0, 1] [0, 1].
V
2
(1 + x + y 2 + z 2 )
dxdydz
, unde
3) I =
V
3
2
2
(1 + x + y z)
V (x, y, z) , x2 + y 2 z, x2 + y 2 1, z 0 .
4) I =
z dxdydz, unde
V
1
V = (x, y, z) , 0 x , x y 2x, 0 z 1 x2 y 2 .
2
2
5) I =
x
dxdydz,
unde
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 R2 .
V
x
6) I =
dxdydz, unde: V = {(x, y, z) | x2 + y 2 + z 2 R2 , x
V x2 + y 2 + z 2 + a2
0, y 0, z 0}.
7) I =
arginit de cilindrul x2 +y 2 =
z x2 + y 2 dxdydz, unde V este domeniul m
V
2x si planele y = 0, z = 0, z = a (a < 0).
R: 1) Domeniul V este simplu n raport cu axa Oz:
1xy
I=
dxdy
(1 + x + y + z)
dz
1
2
(1 + x + y)
1
dxdy,
4
unde D = {(x, y) , 0 y 1 x, x [0, 1]}, deci

I=
2) I =
1
0
dx
1
0
1
0
dy
1
2
1
3x
1+x
4
xyz
(1 +
x2
y2
4
z2)
dz =
dx = ln
1
. 3) Domeniul V este simplu n raport
192
cu axa Oz:
x2 +y 2
I=
dxdy
D
dz
3
2
2
(1 + x + y z) 2
5
2 .
16
= 2
D
1 1 + x2 + y 2
1
2 dxdy,
unde D = (x, y) , x2 + y 2 1 . Trec

and la coordonate polare, avem I = 2 2 2 3 .
1
1
2 2
7
10
1 2
1x y
2x
2
x x3 dx =
. 5) Trecem la
z dz =
4) I = 0 dx x 0
0
2
3
192
coordonate sferice:
x = r cos sin ,
y = r sin sin , (r, , ) [0, R] [0, 2] [0, ] .
z = r cos ,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
165
Deoarece J(r, , ) = r2 sin , avem

2
r4 dr
I=
cos2 d
sin3 d
6) Trecem la coordonate sferice:
x = r cos sin ,
y = r sin sin ,
z = r cos ,
(r, , ) [0, R] 0,
4
R5 .
15
0,
.
2
2
Deoarece dxdydz = r2 sin drdd, avem
2 d
I=
0
2 d
0
R
0
r3 sin2 cos
dr =
2
2
r +a
8
R2 + a2 ln
a2
a2 + R 2
7) Trecem la coordonate cilindrice: x = r cos , y = r sin , z = z, (r, , z) V , unde
V = (r, , z) , 0 r 2 cos , 0 , 0 z a . Deoarece J (r, , z) = r, avem

2
a
zr2 drddz =
I=
V
unde D = (r, ) , 0 r 2 cos , 0

a2
I=
2
2 d
0
2 cos
0
zr2 dz =
drd
0
a2
2
r2 drd,
D
, deci
2
4a2
r2 dr =
3
2
2 cos3 d = 8a .
9
0
11.57 S
a se calculeze urm
atoarele integrale triple:
unde V este domeniul spatial m
1) I =
xyz
dxdydz,
arginit de sfera x2 +y 2 +z 2 =
V
1, situat n primul octant.
xy 2 z 3 dxdydz, unde V este domeniul spatial m
2) I =
arginit de suprafetele z =
V
xy, y = x, x = 1, z = 0.
3) I =
(2x + 3y z) dxdydz, unde V este prisma triunghiular
a m
arginit
a de
V
planele x = 0, y = 0, z = 0, z = a, x + y = b, cu a, b > 0.
3
arginit de cilin4) I =
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m
V
drul x2 + y 2 = 1 si planele y = 0, y = 1.
3
1 + (x2 + y 2 + z 2 ) 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 1 .

5) I =
V
6) I =
x2 + y 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m
arginit de suprafetele
V
2
2
2z = x + y , z = 2.
arginit de paraboloi7) I =
x2 + y 2 z dxdydz, unde V este domeniul spatial m
V
2
2
dul z = x + y si sfera x2 + y 2 + z 2 = 6.
8) I =
z dxdydz, unde V este domeniul spatial m
arginit de conul
V
a
x2 + y 2 si planul z = a, cu a, R > 0.
z=
R
166
8
1
1
1 2
3
R: 1) I =
. 2) I =
. 3) I =
ab (10b 3a). 4) I = . 5) I = 2 2 1 .
48
364
12
2
9
16
8
1 2 2
6) I =
. 7) I = . 8) I = a R .
3
3
4
11.58 S
a se calculeze urm
atoarele integrale triple:
dxdydz
1) I =
, unde V este domeniul spatial m
arginit de sferele x2 + y 2 +
V x2 + y 2 + z 2
z 2 = 1, x2 + y 2 + z 2 = 4, z 0.
x2
x2
y2
z2
y2
z2
2) I =
V
=
y,
z)
,
+
+
dxdydz,
unde
+
+
1 .
(x,
V
a2
b2
c2
a2
b2
c2
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde
3) I =
V
V = (x, y, z) , x2 + y 2 z 2 , x2 + y 2 + z 2 a2 , z > 0 .
4) I =
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde
V
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 2az, x2 + y 2 + z 2 3a2 , cu a > 0.
5) I =
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 x .
V
2
x dxdydz, unde V este domeniul spatial m
arginit de suprafetele z = ay 2 ,
6) I =
V
2
z = by cu y > 0 si 0 < a < b si de suprafetele z = x, z = x, 0 < < si z = h,
h > 0.
x dxdydz
7) I =
3 , unde
V
2
(x + y + z + 1)
V = {(x, y, z) , x + y + z 1, x 0, y 0, z 0}.
z 3 dxdydz
, unde
8) I =
V (y + z) (x + y + z)
V = {(x, y, z) , x + y + z 1, x 0, y 0, z 0}.
9) I =
V =
x2
y2
z2
+ 2 + 2
2
a
b
c
dxdydz, unde
x2
y2
z2
+ 2 + 2 1 .
2
a
b
c
z dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 8, x2 + y 2 z 2 , z 0 .
(x, y, z) ,
10) I =
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 z .

dxdydz
12) I =
, unde
V
2
x + y2 + z2
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 4, x2 + y 2 + z 2 16 .
13) I =
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m
arginit de sfera
V
x2 + y 2 + z 2 = 9 si conul z = x2 + y 2 .
11) I =
R: 1) Se trece la coordonate sferice. Avem V = [1, 2] [0, 2] 0, , I = 2. 2)

2
Se trece la coordonate sferice generalizate:
x = ar cos sin ,
y = br sin sin , (r, , ) [0, 1] [0, 2] [0, ] .
z = cr cos ,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
167
1
4
Deoarece J(r, , ) = abcr2 sin , rezulta I = abc. 3) I = a5 2 2 . 4) I =
5
5
1
2
1 5
1
1
1
1
97
h4 h. 7) I =
a 18 3
. 5) I =
. 6) I =
3
3
5
6
10
27
a
b
1
1
1
1
1
1
1
ln 2 + arctg +
arctg 3 arctg . 8) I =
. 9) I = 2 abc. 10)
4
64
4
7
7 2 3
3
1
243
I = 8. 11) I =
. 12) I = 24. 13) I =
2 2 .
10
5
11.59 S
a se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial
V = (x, y, z) , x 0, y 0, z 0, z 1 y 2 , x + y 1 .
R: V =
dxdydz =
1
0
dx
1x
0
dy
1y 2
0
dz =
5
.
12
11.60 S
a se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial m
arginit
de suprafetele
1) y 2 = 4a2 3ax, y 2 = ax, z = h.
2) x2 + y 2 + z 2 = a2 , x2 + y 2 = ax.
3) y = x2 , y = 1, x + y + z = 3, z = 0.
R: 1) V =
32 2
1
a h. 2) V = (3 4) a3 . 3) V =
9
9
1
1
dx
1
x2
dy
3xy
0
dz =
16
.
5
11.61 Utiliz
and formula lui Gauss-Ostrogradski, s
a se calculeze urm
atoarele integrale
arginesc domeniile spatiale V , n fiind versorul
de suprafat
a pe suprafetele nchise S ce m
normalei la fata exterioar
a:
1) I = S x3 y 2 dydz + x2 y 3 dzdx + 3z dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
arginit de paraboloizii z = x2 + y 2 , z = 6 x2 y 2 , 0 z 6.
V m
x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
2) I =
S
V = [0, a] [0, a] [0, a], a > 0.
3) I = S x3 dydz + y 3 dzdx + z 3 dxdy, unde S este sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 .
4) I = S 2x2 yz dydz + z 2 dzdx + xyz 2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
y2
z2
x2
V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1, z 0 .
a
b
c
5) I = S x dydz + y dzdx + z dxdy, unde S este frontiera piramidei delimitat
a de
planele x = 0, y = 0, z = 0, x + y + z = a.
6) I = S x2 cos + y 2 cos + z 2 cos dS, unde S este frontiera domeniului spatial
x2
y2
z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 2 , 0 z b .
a
a
b
7) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este frontiera unui domeniu spatial
V.
8) I = S xyz (x dydz + y dzdx + z dxdy), unde S este frontiera domeniului spatial
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 a2 , x 0, y 0, z 0 .
9) I = S x3 dydz + x2 y dzdx + x2 z dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V = (x, y, z) , x2 + y 2 R2 , 0 z a , a > 0.
168

2
10) I =
x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este sfera (x a) + (y b) +
S
2
2
(z c) = R .
11) I = S x dydz+y dzdx+ x2 + y 2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
1
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z , x2 + y 2 z 2 x2 + y 2 .
4
12) I = S y 2 z dydz + xz dzdx + x2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V m
arginit de paraboloidul z = x2 + y 2 , cilindrul x2 + y 2 = 1, situat n primul octant.
13) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, nde S este frontiera tetraedrului cu v
arfurile
n punctele O (0, 0, 0), A (1, 0, 0), B (0, 1, 0), C (0, 0, 1).
R: 1) Deoarece F (x, y, z) = x3 y i + x2 y 3 j + 3z k si div F = 3 2x2 y 2 + 1 , putem scrie
I=
2x2 y 2 + 1 dxdydz =
(div F) d = 3
V
dxdy
D
6x2 y 2
2x2 y 2 + 1 dz,
x2 +y 2
12 5
297
. 2) I = 3a4 . 3) I =
a . 4)
unde D = (x, y) , x2 + y 2 3 . Se obtine I =
8
5
1
3
1
1
5
I = abc2 . 5) I = a3 . 6) I = a2 b2 . 7) I = 0. 8) I = a6 . 9) I = aR4 . 10)
2
2
2
8
4
8 3
1
20
1
8
1

. 12) I = . 13) I =
I = R (a + b + c). 11) I =
.
3
96
8
12
3+2 2 9+4 5
11.62 S
a
a se calculeze masa cubului de densitate (x, y, z) = x + y + z, care ocup
domeniul spatial V = [0, a] [0, a] [0, a], a > 0.
R: M =
3 4
a .
2
11.63 S
a se calculeze masa corpului de densitate (x, y, z) = x, care ocup
a domeniul
spatial V m
arginit de suprafetele x2 = 2y, y + z = 1, 2y + z = 2.
R: M =
8
2.
35
11.64 S
a se calculeze coordonatele centrului de greutate ale corpului omogen care ocup
a
domeniul spatial
V =
R: G
(x, y, z) ,
x2
y2
z2
+ 2 + 2 1, x 0, y 0, z 0 .
2
a
b
c
3a 3b 3c
, ,
.
8 8 8

a
11.65 S
domeniul spatial m
arginit de suprafetele x2 + y 2 = z, x + y + z = 0.
1 1 5
R: G , ,
.
2 2 6
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
169

a
11.66 S
domeniul spatial
V = (x, y, z) , x2 + y 2 2z, x + y z .
R: G 1, 1,
5
.
3

a
11.67 S
domeniul spatial
V = (x, y, z) , x2 + y 2 a2 , z by, z 0 , b > 0.
R: G 0,
3
3
a, ab .
16
32
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen

11.68 S
a domeniul spatial m
arginit de suprafetele x2 +y 2 +z 2 = 2, x2 +y 2 = z 2 ,
( = 1), care ocup
z 0.
R: Iz =
4
4 25 .
15
11.69 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport
arginit
a de planele de coordonate si de
cu originea ale piramidei omogene ( = 1), m
planul x + y + z = 1.
R: Ix = Iy = Iz =
1
1
, I0 =
.
30
20
a se calculeze momentele de inertie n raport cu planele de coordonate ale cor11.70 S

z2
x2 y 2
a domeniul spatial m
arginit de suprafetele 2 + 2 = 2 ,
pului omogen ( = 1), care ocup
a
b
c
z = c, c > 0.
R: Iyz =
1
1
1 3
a bc, Izx = ab3 c, Ixy = abc3 .
5
5
5
11.71 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen
a domeniul spatial
( = 1), care ocup
V =
R: Iz =
(x, y, z) ,
x2
y2
z2
+
, 0 z h , h > 0.
a2
b2
c2
1 ab 5
h .
5 c2
a se calculeze momentul de inertie n raport cu planul Oxy al corpului av

and
11.72 S
z
densitatea (x, y, z) =
a domeniul spatial
2 , care ocup
(x2 + y 2 + 2z 2 + a2 )
V = (x, y, z) , x2 + y 2 z 2 , 0 z a , a > 0.
170
R: Ixy =
1
a2 ln
12
163 4
a .
27
11.73 S
a se calculeze momentul de inertie n raport cu originea al corpului omogen
m
arginit de sfera de raz
a 2 cu centrul n origine.
R: I0 =
128
.
5
Capitolul 12
Ecuatii diferentiale ordinare

12.1
Ecuatii diferentiale de ordinul nt

ai
12.1 S
a se integreze ecuatia (t2 x2 ) dt 2tx dx = 0 si apoi s
a se determine curba
integral
a care trece prin punctul (1, 1).
R: Avem P (t, x) = t2 x2 , Q(t, x) = 2tx si Px = Qt = 2x, deci membrul stang al
ecuatiei date este o diferentiala exacta. Atunci integrala generala este data de
t
t0
( 2 x20 ) d 2
t d = C,
x0
(t0 , x0 ) D.
1 3
t tx2 = C. Solutia particulara care satisface conditia initial
a data este t3
3
3tx2 + 2 = 0.
sau
12.2 S
a se g
aseasc
a integrala particular
a a ecuatiei t + e x dt + e x
t
x
dx = 0,
care verific
a conditia initial
a x (0) = 2.
R:
1 2
t
t + xe x = 2.
2
12.3 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei diferentiale exacte:
1) 3t2 + 6tx2 dt + 6t2 x + 4x3 dx = 0.
2) (t + x) dt + (t + 2x) dx = 0.
3) t2 + 2t + x2 dt + 2tx dx = 0.
4) t3 3tx2 + 2 dt 3t2 x x2 dx = 0.
5) (et + x + sin x) dt + (ex + t + t cos x) dx = 0.
6) (t + x 1) dt + (ex + t) dx = 0.
x
t
7)
x dt + ex t 2
dx = 0.
t2 + x2
t + x2
x
t
8) tg x
dt + ctg t +
dx = 0.
2
cos2 x
sin t
171
172
1
1
R: 1) t3 + 3t2 x2 + x4 = C. 2) t2 + tx + x2 = C. 3) t3 = tx2 + x2 = C.
2
3
1 3
1
1 4 3 2 2
t
x
4) t t x + 2t + x = C. 5) e + tx + t sin x + e = C. 6) ex + t2 + tx t = C.
4
2
3
2
t
x
7) arctg tx + e = C. 8) t tg x + x ctg t = C.
x
12.4 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei diferentiale exacte:
1) et+x + 3t2 dt + et+x + 4x3 dx = 0, cu x (0) = 0.
2) (arcsin t + 2tx) dt + t2 + 1 + arctg x dx = 0.
t
+ 2x cos 5t dx = 0, cu x (0) = e.
3) ln x 5x2 sin 5t dt +
x
4) [sin x + (1 x) cos t] dt + [(1 + t) cos x sin t] dx = 0.
t
2
2
dx = 0, cu x (0) = 1.
5) 2txet + ln x dt + et +
x
6) (t + x + 1) dt + t x2 + 3 dx = 0.
7) (sin tx = tx cos tx) dt + t2 cos tx dx = 0.
8) t3 + tx2 dt + t2 x + x3 dx = 0.
R: 1) et+x + t3 + x4 = 1. 2) t arcsin t + 1 t2 + t2 x + xarctg x ln 1 + x2 + x = C.

2
3) t ln x + x2 cos 5t = e2 . 4) (1 + t) sin x + (1 x) sin t = C. 5) xet + t ln x = 1.
1
1
6) t2 + t + tx x3 = 3x = C. 7) t sin tx = C. 8) t4 + 2t2 x2 + x4 = C.
2
3
12.5 S
a se determine solutia ecuatiei (x2 + 1)dt + (2t + 1)x2 dx = 0, care trece prin
punctul (1, 0).
R: Separand variabilele, avem
1
x2
dt + 2
dx = 0, cu solutia generala
2t + 1
x +1
1
ln (2t + 1) + x arctg x = C.
2
Solutia particulara care safisface conditia data este
1
1
ln (2t + 1) + x arctg x = ln 3.
2
2
12.6 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:
2) tx x = x3 .
1) x dt + t dx = 0.
2
3) txx = 1 t .
4) tg t sin2 x dt + ctg x cos2 t dx = 0.
2
2
5) dx = t + 1 x + 1 dt.
6) t2 1 x tx = 0.
7) x + sin (t + x) = sin (t x) . 8) x = sh (t + x) + sh (t x) .
R: 1) Ecuatia se mai scrie, separand variabilele:
1
1
dt + dx = 0. De unde ln|t| +
t
x
ln |x| = ln |C|, sau tx = C.

2) t2 1 + x2 = Cx2 . 3) x2 2 ln t + t2 = C. 4) ctg2 x = tg2 t + C.
1 3
x
5) x = tg
t + t + C . 6) x2 = C t2 1 . 7) ln tg
+ 2 sin t = C.
3
2
8) x = ln [tg (ch t + C)].
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
173
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile, cu conditiile
12.7 S
initiale precizate:
1) (1 + et ) xx = et , cu x (0) = 1.
2) 1 + e2t x2 dx = et dt, cu x (0) = 0.
3) x + cos (t + 2x) = cos (t 2x) , cu x (0) = .

4
1 2t
2
4) e1+t th x dt
e dx = 0, cu x (1) = .
t1
2
5) x = et+x + etx , cu x (0) = 0.
6) x (t + 2) dt + t (x 1) dx = 0, cu x (1) = 1.
7) t x6 + 1 dt + x2 t4 + 1 dx = 0, cu x (0) = 1.
1 + et
1
. 2) x3 + = arctg et . 3) ln |tg x| = 4 (1 cos t).
2
3
4
2
4) ln sin2 x = e(x1) 1. 5) x = ln et + 1 . 6) t + x + 2 ln t ln x = 2.
4
7) 3arctg t2 + 2arctg x3 = .
2
R: 1) x2 = 1 + 2 ln
12.8 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:
1) (cos t sin t + 1) x = cos x sin x 1. 2) 2t 1 x2 = x 1 + t2 .

4) x2 (sin t) + cos2 t (ln x) x = 0.
3) et sin3 x + 1 + e2t (cos x) x = 0.
5) x = sin (t x) .
6) x+ tx = a (1+ tx) .
2
2 2
7) (tx 1) tx + t x + 1 x = 0.
8) t 1 + x2 + x 1 + t2 x = 0.
t
x
x
1 tg
. 2) x = sin C ln 1 + t2 .
= C 1 + tg
2
2
2
1
+ C. 4) x = (1 + ln x + Cx) cos t. 5) t + C = ctg
3) arctg et =
2 sin2 x
R: 1) tg
xt
+
.
2
4
1
tx
at
2
tx
.
6) 1+ tx = Ce
.
7)
Cu
schimbarea
de
funct
ie
=
Ce
u
tx,
obt
inem
x
=
8) 1 + t2 + 1 + x2 = C.
12.9 S
a se determine un factor integrant si s
a se integreze ecuatia
(t3 sin x 2x)dt + (t4 cos x + t)dx = 0.
R: Avem Px = t3 cos x 2, Qt = 4t3 cos x + 1 si deci
1
Q
P
Q
x
t
este functie numai de t. Ca atare avem

Inmultind ecuatia cu , obtinem
sin x
2x
t3
a carei solutie generala este t sin x +
3
t
3
1
1 d
= si o solutie particulara este = 3 .
dt
t
t
dt + t cos x +
x
= C.
t2
1
t2
dx = 0
174
12.10 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale stiind c
a admit un factor integrant
de forma = (t):
1
2tx + t2 x + x3 dt + t2 + x2 dx = 0.
3
2) t + x2 dt 2tx dx = 0.
3) (t sin x + x cos x) dt + (t cos x x cos x) dx = 0.
4) (t + sin t + sin x) dt + cos x dx = 0.
1)
1
1
1
R: 1) = et , xet t2 + x2 = C. 2) = 2 , ln |t| x2 = C.
3
t
t
3) = et , (t sin x + x cos x sin x) et = C.
4) = et , 2et sin x + 2et (t 1) + et (sin t cos t) = C.
12.11 S
a se integreze urm
de forma = (x):
1) x (1 + tx) dt t dx = 0.
2) x dt t + x2 dx = 0.
2
2
2
3) 2tx (ln x) dt + t + x 1 + x dx = 0. 4) 1 + 3t2 sin x dt tctg x dx = 0.
1 t
1
, + t2 = C. 2) t = x (x + C).
x2 x 2
3
1 2
1 2
1
t
3) = , t ln |x| +
x + 1 2 = C. 4) =
,
+ t3 = C.
x
3
sin x sin x
R: 1) =
12.12 S
a se integreze urm
de forma indicat
a:
1) (t x) dt + (t + x) dx = 0, = t2 + x2 .
2) tx2 dt + t2 x t dx = 0, = (tx)
3) 2t3 + 3t2 x + x2 x3 dt + 2x3 + 3tx2 + t2 t3 dx = 0, = (t + x) .
4) t2 + x2 + 1 dt 2tx dx = 0, = x2 t2 .
5) (t tx) dt + t2 + x dx = 0, = t2 + x2 .
6) 3t + 2x + x2 dt + t + 4tx + 5x2 dx = 0, t + x2 .
1
t
1
, ln t2 + x2 arctg = C. 2) tx ln |x| = C.
t2 + x 2 2
x
2
3) t3 + tx + x3 = C (t + x). 4) = x2 t2 + 1
, x2 t2 + 1 = Cx.
3
2
5) = t2 + x2 2 , x 1 = C t2 + x2 . 6) = t + x2 , (t + x) t + x2 = C.
R: 1) =
a se g
aseasc
a solutia ecuatiei omogene t2 + 2x2 = txx , care satisface conditia
12.13 S
initial
a x(1) = 2.
ydy
dt
R:Cu schimbarea de variabila x = ty, ecuatia devine
= , cu solutia generala
2
y
1
+
t
2
2
2
2
a determina pe
t = C 1 + y . Inlocuind pe y, avem t = C t + x . Conditia initial
1
2
2
2
a este t 5 = t + x .
C = . Solutia particulara cautat
5
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
175
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale omogene:
12.14 S
1) tx = x t.
4) t2 x = x (t x) .
x
7) tx = x + t cos2 .
t
x
2) tx = x + te t .
x
5) tx = x + ttg .
t
8) 2t2 x = t2 + x2 .
3) tx = t x.
6) (t x) x = t + x.
9) txx + 2tx + t2 = 0.
R: 1) Prin schimbarea de functie x = ty ecuatia se transforma ntr-o ecuatie cu

1
C
variabile separabile: y = , de unde x = t ln .
t
t
C
y
2) Se obtine ty = e , de unde x = t ln ln .
t
t
C
t
3) Se obtine ty = 1 2y, de unde x =
. 4) t = Ce x .
t
2
x
x
t
5) sin = Ct. 7) tg = ln (Ct). 8) 2t = (t x) ln (Ct). 9) ln |t + x| +
= C.
t
t
t+x
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale omogene, cu conditiile initiale
12.15 S
precizate:
x
x
1) tx sin + t = x sin , cu x (1) = 0.
t
t
2) t2 x = x2 + tx + t2 , cu x (1) = 2.
3) 4tx t2 + x2 x + x4 + 6t2 x2 + t4 , cu x (1) = 0.
3t
3t
= 0, cu x
= 1.
4) x 3t sin
x + 3x sin
x
x
3
R: Avem:
3t
x
x
= 1.
1) te = ecos t . 2) arctg 2 ln |t| = . 3) t5 +10t3 x2 +5tx4 = 1. 4) ln |x|cos
2t
4
x
12.16 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale reductibile la ecuatii omogene:
1)
3)
5)
7)
9)
2)
(t + x 3) x = t x + 1.
4)
(t x + 4) x + t + x 2 = 0.
(t x 2) x + t + x = 0.
6)
8)
(3t + 2x 5) x + 2t + 3x 5
(t 2x + 3) x + 2t + x 1 = 0. 10)
(t 2x + 3) x = 2t 4x + 1.
(2t + 2x 1) x + t + x + 1 = 0.
(3t 7x 3) x = 3x 7t + 7.
(4t + 2x + 1) x + 8t + 4x + 1 = 0.
(6t + 2x 10) x = 2t + 9x 20.
10
4t2x
R: 1) t2 2tx x2 + 2t + 6x = C. 2) (1 3t + 6x) 9 e 3 = C.
3) t2 + 2tx x2 4t + 8x = C. 4) t + 2x + 3 ln |t + x 2| = C.
5
2
5) x2 2tx t2 + 4x = C. 6) (t + x 1) (t x 1) = C.
2
2
2
7) x + 3tx + t 5t 5x = C. 8) (4t + 2x + 1) = 4t + C.
2
9) t2 + tx x2 t + 3x = C. 10) (x 2t) = C (t + 2x 5).
12.17 S
a se integreze ecuatia liniar
a neomogen
a x = xtg t + cos t, t R \ {
+ n}.
2
1
R: Ecuatia omogena corespunzatoare, x = xtg t, are solutia generala x(t) = C
,
cos t
t R \ { + n}. Cautam pentru ecuatia neomogena o solutie particulara de forma

2
176
1
1
1
x (t) = u(t)
. Se obtine pentru u ecuatia u = cos2 t, de unde u(t) = t + sin 2t.
cos t
2
4
In consecinta, solutia generala a ecuatiei date este
x(t) = C
1
1
1
1
+ ( t + sin 2t)
,
cos t
2
4
cos t
tR\{
+ n}.
2
12.18 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii liniare de ordinul nt
ai:
2) 1 + t2 x + x arctg t = 0.
1
x t + 1 = 0.
3) x + ax bept = 0, a, b, p R.
4) tx
t+1
3
2
2
6) 1 + t2 x + x + t 1 + t2 = 0.
5) t 1 x t3 + 3tx t2 1 = 0.
n
t3 2
n
7) t t3 + 1 x + 2t3 1 x =
. 8) x
x = et (t + 1) , n N.
t
t+1
1) x xctg t + 2t sin t = 0.
R: 1) x (t) = t2 sin t + C sin t. 2) x (t) = arctg t 1 + Cearctg t .

b pt
e + Ceat , pentru p = a si x (t) = (bt + C) eat , pentru p = a.
3) x (t) =
a+p
1
C t
3
C t 4 t2 1 2 .
e . 5) x (t) =
4) x (t) = t + 1 +
t+1
4
ln t + 1 + t2 + C .
6) x (t) =
t + 1 + t2
Ct
1
n
7) x (t) = + 3
. 8) x (t) = (et + C) (t + 1) .
t
t +1
12.19 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii liniare de ordinul nt
ai, cu conditiile initiale
precizate:
x
t 1, cu x (0) = 0. 2) tx + x = et , cu x (a) = b (a = 0) .
1 t2
3) tx nx = tn+1 ln t, cu x (1) = 0. 4) x cos2 t + x tg t = 0 cu x (0) = 0.
1) x =
5) tx nx = tn+1 et , cu x (1) = 1.
1
6) tx + 2t2 1 x = 2t2 1, cu x (1) = 1 .
e
1
1
1+t
1
t 1 t2 + arcsin t
. 2) x (t) = (et ea + ab).
2
2
1t
t
1
1 n
t tn+2 + tn+2 ln |t|. 4) x (t) = 1 + tg t + etg t .
3) x (t) =
4
2
2
5) x (t) = tn (et e + 1). 6) x (t) = 1 tet .
R: 1) x (t) =
12.20 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:
1) tx + x + tt x2 = 0.
2) 2txx x2 +
t = 0.
3
3) 3tx = x 1 + t sin t 3x sin t . 4) x = 2tx + t3 x.
5) x = tx tx3 .
6) tx + x = x2 ln t.
3
3
2
8) 2x sin t + x cos t = x3 sin2 t.
7) 3tx x 2x = t .
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: 1) x t2 + Ct = 1. 2) x2 = t ln
2
177
C
. 3) x3 (3 + Cecos t ) = t.
t
t2 + 2
2
4) x = Ce
. 5) 1 + Cet x2 = 1. 6) x (1 + Ct + ln t) = 1.
2
7) x3 = t3 + Ct2 . 8) x2 (C t) sin t = 1.
t2
2
12.21 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:
1) 3t2 dt = t3 + ex dx.
3) tx + x = t3 x4 .
4
5) tx + 2x = 3t3 x 3 .
2) txdt + t2 + x2 + 1 dx.
4) t2 ln x t dx = x
dt.
x
2t
6) x
x = 4
arctg t.
1 + t2
1 + t2
R: 1) t3 ex = x + C. 2) x4 + 2t2 x2 + 2x2 = C. 3) tx 3 3 ln
C
= 1.
t
3
1
2
4) t (1 Cx + ln x) = 1. 5) x 3 = Ct 3 t3 . 6) x (t) = 1 + t2
7
C + arctg2 t .
12.22 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli, cu conditiile
initiale precizate:
9
x, cu x (0) = .
4 2
2) t3 + 1 x + 3t2 x = x2 t3 + 1 sin t, cu x (0) = 1.
3) x2 + 2x + t2 x + 2t = 0, cu x (1) = 0.
4) 2 t2 1 xx tx2 = t t2 1 , cu x 2 = 2.
5) x x cos t = xn1 sin 2t, n = 1, n N \ {1, 2} , cu x () = 1.
t
1) x + x = e 2
R: 1) x (t) = et
4) x2 = t2 1 +
1 t
e +1
2
1
. 3) t2 + x2 = ex .
(t3 + 1) cos t
2
n 3 (n1) sin t
= 2 sin t +
+
e
.
n1 n1
. 2) x (t) =
t2 1. 5) x1n
12.23 S
a se arate c
a ecuatiile diferentiale de tip Riccati de forma t2 x = at2 x2 + btx + c,
2
a, b, c R, admit solutii particulare de forma x (t) = t1 , dac
a (b + 1) 4ac 0.
S
a se integreze apoi ecuatiile diferentiale:
2) 4t2 x + x2 + 1 = 0.
1) 2t2 x = t2 x2 + 1.
2
2
3) t x + (2 tx) = 0. 4) t2 x = t2 x2 + tx + 1.
R: Intr-adevar, x (t) = t1 este solutie daca a2 + (b + 1) + c = 0, ecuatie care
2
are radacini reale daca (b + 1) 4ac 0. 1) O solutie particulara este x (t) = t1 .
1 1
Efectuand schimbarea de functie x = + , obtinem ecuatia liniara 2t2 y = 2ty t2 ,
t
y
t
1
2
a carei solutie generala este: y (t) = (C ln t). Deci, x (t) = +
.
2
t
t (C ln |t|)
2
3t
1
1
1
1
1
2) x (t) =
+
. 3) x (t) = + 3
. 4) x (t) = +
.
2t t (C + ln |t|)
t
t +C
t
t (C ln |t|)
178
12.24 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind c
a admit
solutiile particulare indicate:
1) x x2 + 2et x = et + e2t , x (t) = et .
2) tx x2 + (2t + 1) x = t2 + 2t, x (t) = t.
sin t
1
3) x + x2 sin t = 2 2 , x (t) =
.
cos t
cos
t
2
2
4) t 1 x + x 2tx + 1 = 0, x (t) = t.
2
5) t2 x + t2 x2 + tx = 4, x (t) = .
t
6) 1 + t3 x x2 t2 x = 2t, x (t) = t2 .
1
7) x x2 x + 9t2 = 0, x (t) = 3t.
t
2
8) t2 x + x2 2 (tx 1) = 0, x (t) = .
t
1
1
3 cos2 t
1
. 2) x (t) = t +
. 3) x (t) =
+
.
C t
Ct + 1
cos t 3C cos3 t
3
t1
1
4
1+t
1
2
4)
. 6) x (t) = t2 +
= ln
+ C. 5) x (t) = + 5
.
xt
2
t+1
t
Ct t
C t
2
t
1
. 8) x (t) = +
7) x (t) = 3t +
.
2
3t
t
t (Ct 1)
6Ce
1
R: 1) x (t) = et +
12.25 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind c
a admit
solutiile particulare de forma x (t) = tn , R, n N:
1) t (2t 1) x + x2 + (4t + 1) x + 4t = 0. 2) t5 1 x + 2tx2 t4 x 3t2 = 0.
R: 1) n = 1, = 2, x (t) =
12.2
4Ct3 1
Ct3 1
. 2) n = 3, = 1, x (t) = 2
.
4
Ct t
t C
Alte ecuatii integrabile prin metode elementare
12.26 S
a se integreze ecuatia x = an (x )n + an1 (x )n1 + + a1 x + a0 .
R: Punem x = p. Atunci dx = p dt, dt =
t=
1
dx, de unde
p
1
(nan pn1 + (n 1)an1 pn2 + + a1 ) dp.
p
Solutia generala este data de

n
n1
an pn1 +
an1 pn2 + + a2 p + a1 ln p + C,
n1
n2
x = an pn + an1 pn1 + + a1 p + a0 , p > 0.
t=
12.27 S
a se integreze ecuatia x = (x ) tg x .
R: t = ptg p ln (cos p) + C, x = p2 tg p.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
179
a se integreze ecuatiile:
12.28 S
2
1) x 3 + (x ) 3 = 1. 2) x 5 + (x ) 5 = a 5 , a = 0.
R: 1) Luam x = cos3 si x = sin3 . Rezulta t = 3 + 3tg + C, x = cos3 . 2)
1 3
tg tg + + C, x = a sin5 .
Lu
am x = a sin5 si x = a cos5 . Rezulta t = 5
3
12.29 S
1) t = 2x + ex .
2) t = x sin x + cos x .
3) t = 2 (x ) 2x + 1 e2x . 4) t = x sin x .
R: 1) Punem x = p. Atunci t = 2p + ep , dx = p dt = (2p + pep ) dp. Solutia generala
este data de
t = 2p + ep , x = p2 + (p 1)ep + C.
2) t = p sin p + cos p, x = p2 2 sin p + 2p cos p + C.
3 2p
e + C.
3) t = 2p2 2p + 1 e2p , x = 2p3 3p2 + 3p
2
4) t = p sin p, x = p2 1 sin p + p cos p + C.
a se integreze ecuatia Lagrange x = 2tx + (x )2 .

12.30 S
R: Punem x = p. Atunci x = 2tp + p2 si diferentiem: dx = 2p dt + 2t dp + 2p dp.
dt
2
Dar dx = p dt si deci
= t 1, care este o ecuatie liniara, a carei solutie generala,
dp
p
C
p
pentru p = 0, este t = 2 , nc
at solutia generala a ecuatiei date se scrie
p
3
t=
C
p
,
2
p
3
x=
2C
p2
+ ,
p
3
p R \ {0}.
Pentru p = 0 se obtine x(t) 0, care este o solutie singulara.

12.31 S
a se integreze ecuatia Clairaut x = tx + (x )n .
R: Punem x = p si derivand obtinem: p = tp + p + npn1 p sau p (t + npn1 ) = 0.
Avem: p = 0, p = C, care da solutia generala x(t) = Ct + C n . Sau t = npn1 ,
x = (1 n)pn , care reprezinta o integral
a singulara.
12.32 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii de tip Lagrange sau Clairaut:
2
1) x = 2tx + ln x .
2) x = t (1 + x ) + (x ) . 3) x = 2tx + sin x .
3
2
3
2
5) x = 2t + (x ) 4x .
4) x = tx + ex .
6) x = (x ) + t (x ) .
2
2
2
2
2
7) x = (x ) + t (x ) . 8) x = tx + 1 + (x ) . 9) x = 1 + tx + (x ) .
2
3
10) x = 2tx 4 (x ) . 11) x = tx + x (1 x ) . 12) t (x ) xx = 1.
180
2C
1
C
, x + ln p +
2, p > 0.
p2
p
p
2) t = 2 (1 p) + Cep , x = [2 (1 p) + Cep ] (1 + p) + p2 .
C
2C
cos p sin p
2 cos p
3) t = 2 2
,x=
sin p, p = 0 si x = 0, solutie singulara.

p
p
p
p
p
C
1
2
2
3C
3
3
+ 3 , x = 2 2ep 1 + 2 , p = 0.
4) t = 3 2ep
p
p p2
p
2p
p p
5) t = 2p + C, x = p2 + 2C si x = 2t 4, solutie singulara.
3 2
p2
p2
1
3
p
+
p
p
C
+
si x = 0, x = t + 1,
6) t =
,
x
=
2
2
2
2
(p 1)
(p 1)
solutii singulare.
Cp2
1
7) t =
si x = 0, x = t + 1, solutii singulare.
2 1, x =
2
1)
(p 1)
(p
8) x = Ct + 1 + C 2 si t2 + x2 = 1, solutie singulara.
9) x = Ct + 1 + C 2 si t = 2p, x = 1 p2 , solutie singulara.
10) t = 3p2 + Cp2 , x = 2p3 2Cp1 , p = 0 si x = 0, solutie singulara.
11) x = Ct + C (1 C) si t = 2p 1, x = p2 , solutie singulara.
12) t = Cx + C 2 si x2 + 4t = 0, solutie singulara.
R: 1) t =
12.33 S
2
1) xx + (t x) x t = 0. 2) (x ) (2x + t) x + 2tx = 0.
R: 1) Ecuatia se mai scrie: t (x 1) + xx (x 1) = 0, deci x = 1 sau t = xx . De
unde: x = t + C1 sau x2 + t2 = C2 .
2) Ecuatia se mai scrie: t (x 2x) = x (x 2x), deci x = 2x sau x = t. De unde
1
x = C1 e2t sau x = t2 + C2 .
2
a se integreze ecuatia (x )2 + tx + 3x + t2 = 0.
12.34 S
R: Punem x = p, avem p2 + tp + 3x + t2 = 0. Derivam n raport cu t: 2pp + p +
tp + 3p + 2t = 0 sau (2p + 1)(p + 2) = 0. Din p = 2 urmeaza p = 2t + C, de unde
solutia generala
1
x(t) = [t2 + t(C 2t) + (C 2t)2 ], t R.
3
Apoi t = 2p si x = p2 , care reprezint
a o integral
a singulara.
12.35 S
a se integreze ecuatia t =
1
x + (x )n .
x
dp
1
x + pn . Derivam n raport cu x. Obtinem
(npn1
p
dx
dp
1
1
) = 0. Deci
= 0, p = C, de unde solutia generala t(x) = x + C n , sau x = npn+1 ,
2
p
dx
C
t = (n + 1)pn , care reprezinta o integral
a singulara.
R: Punem x = p, avem t =
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
12.3
181
Ecuatii diferentiale de ordin superior
12.36 S
a se g
aseasc
a solutia ecuatiei x(5) = 0, care satisface conditiile initiale:
x(0) = 1, x (0) = 0, x (0) = 1, x(3) (0) = 0, x(4) (0) = 1.
C1 4 C 2 3 C3 2 C 4
t +
t +
t +
t + C5 . Conditiile initiale
4!
3!
2!
1!
1 4 1 2
t t + 1, t R.
precizate conduc la solutia particulara x(t) =
24
2
R: Solutia generala este x(t) =
12.37 S
a se g
aseasc
a solutia general
a a ecuatiei x =
1
.
t
R: x (t) = t ln |t| + C1 t + C2 .
a se determine solutia ecuatiei x
12.38 S
x(0) = 1, x (0) = 1, x (0) = 0.
= sin t, care satisface conditiile initiale
1
R: Prin trei integrari succesive obtinem solutia generala x(t) = cos t + C1 t2 + C2 t +
2
C3 . Solutia problemei lui Cauchy este x(t) = cos t + t2 t.
12.39 S
a se g
aseasc
a solutia general
a a ecuatiei t = x + ln x .
1
R: Punem x = . Atunci t = + ln . Avem dx = dt = (1 + ) . Se obtine
1
3
solutia generala t = + ln , x = 3 + 2 + C1 ( + ln ) + C2 .
6
4
2
12.40 S
a se g
aseasc
a solutia general
a a ecuatiei t = ex (x ) .
R: Punem x = . Atunci t = e 2 . Avem dx = dt = (e 2 ) d . De unde
2
2
x = e e 3 + C1 . Apoi dx = x dt = e e 3 + C1 (e 2 ) d . De
3
3
unde
3 2
2
4
1
x=
e + 2 2 3 + C1 e + 5 C1 2 + C2 .
2
4
3
15
2
12.41 S
a se integreze ecuatiile: 1) x = 1 (x ) . 2) (x ) + (x ) = 1. 3) (x ) =
2x .
R: 1) O reprezentare parametrica a ecuatiei este: x = , x = 1 2 . Din dx = d
1
1
1+
si dx = 1 2 dt, obtinem dt =
d . Deci t = ln
+ C1 . Din dx =
1 2
2
1
1
d , de unde x = ln 1 2 + C2 .
dt =
2
1
2
2) O reprezentare parametrica a ecuatiei este: x = cos , x = sin . Din dx =
sin d si dx = sin dt, rezulta dt = d , deci t = + C1 . Din dx = cos dt =
cos d , urmeaza x = sin + C2 , iar din dx = ( sin + C2 ) dt = (sin C2 ) d ,
deducem x = cos C2 + C3 .
182

= 2 2 . Din dx
= 2 dt, rezulta
4
dt = 2 d , deci t = 2 + C1 . Din dx = 2 2 dt = 4 2 d , urmeaza x = 3 + C2 , iar din
3
4 3
2 4
4 3
dx =
+ C2 dt = 2
+ C2 d , deducem x = + 2C2 + C3 .
3
3
3
3) Luam x
= 2 . Atunci x
= 4 d si dx
12.42 S
a se integreze ecuatia x(3) x(4) = 1.
1
R: O reprezentare parametrica este x(3) = , x(4) = , = 0. Obtinem dx(3) = d ,
1
dx(3) = dt, deci dt = d . Se obtine solutia generala
1
1 7 1
1
t = 2 + C1 , x =
+ C1 4 C2 2 + C3 .
2
105
8
2
12.4
Ecuatii c
arora li se poate micsora ordinul
12.43 S
a se integreze ecuatia x(n) sin t x(n1) cos t + 1 = 0.
R: Punem x(n1) = u si ecuatia se transforma ntr-o ecuatie liniara n u: u sin t

u cos t + 1 = 0. Cu solutia u (t) = cos t + C1 sin t. Deci x(n1) = cos t + C1 sin t, cu solutia
generala:
x (t) = cos t
n1
C2
n1
Cn1
+ C1 sin t
+
tn2 + +
t + Cn .
2
2
(n 2)!
1!
12.44 S
a se integreze ecuatia xx (x )2 = x2 .
du
si obtinem ecuatia
R: Ecuatia nu contine pe t explicit. Punem x = u, x = u
dx
du
1
= u2 + x2 , care este o ecuatie omogena. Luand u = xy, obtinem y dy = dx, de
xu
dx
x
1
((tC2 )2 C1 )
2
unde y = 2 ln |x| + C1 , deci x = x 2 ln x + C1 , cu solutia x = e 2
.
2
a se integreze ecuatiile: 1) txx + t (x ) xx = 0. 2) t2 xx = (x tx ) .

12.45 S
x
= u, obtinem
x
x = xu, x = x(u2 +u ) si deci ecuatia devine tu u+2tu2 = 0. Rezulta x = C2 t2 + C1 .

C1
2) x = C2 te t .
R: Ecuatiile sunt omogene n x, x , x . 1) Cu schimbarea de functie
a se integreze ecuatia t2 xx + t2 (x )2 5txx + 4x2 = 0.

12.46 S
R: Ecuatia este omogena de ordinul patru n t, x, dt, dx, d2 x. Impartind prin t2 se

x
x 2
x
= 0. Punem t = e , x = tu
poate pune sub forma tx + (x )2 5 x + 4
t
t
t
si ecuatia devine uu + (u )2 2uu = 0. Luand acum u = p obtinem ecuatia liniara
dp
1
1 2
1 2
u + C1 . Deci u =
u + C1 . De unde
+ p 2 = 0, cu solutia p (u) =
du
u
u
u
2
2
2
2
2
u ( ) = C2 e C1 . Rezulta x = t C2 t C1 .
Capitolul 13
Ecuatii si sisteme diferentiale

liniare
13.1
Sisteme diferentiale liniare de ordinul nt

ai
a sistemul:
13.1 Se d
3
1
1
1
x = x y, y = x y, t > 0.
t
t
t
t
S
a se verifice c
a:
x1 =
1
1
1
1
, y 1 = 2 , x2 = 2 ln t, y 2 = 2 (1 + ln t),
t2
t
t
t
formeaz
a un sistem fundamental de solutii si s
a se scrie solutia general
a a sistemului.
R: Solutia generala este:
x(t) =
1
(C1 + C2 ln t) ,
t2
y(t) =
1
(C1 ln t + C2 (1 + ln t)) .
t2
13.2 Se d
a sistemul:
1
1
4
3
x = x + y, y = x + y + 2, t > 0.
t
t
t
t
S
a se verifice c
a:
x1 = t, y 1 = 2t, x2 = t ln t, y 2 = t(1 + 2 ln t),
formeaz
a a sistemului.
R: O solutie particulara a sistemului este: x (t) = t ln2 t, y (t) = 2t(ln2 t + ln t).
183
184
13.3 Se d
a sistemul:
tx = x + y, ty = y +
t
ln(t + 1), t > 0.
(t + 1)2
S
a se verifice c
a:
2
1 2
, y = ,
t
t
formeaz
a a sistemului.
x1 = t, y 1 = 0, x2 =
R: O solutie particulara a sistemului este: x = ln(t + 1), y =
t
ln(t + 1).
t+1
13.4 Se d
a sistemul:
x =
4
1
4
1
x 2 y + , y = 2 x y + t, t (0, ).
t
t
t
t
S
a se verifice c
a: x1 (t) = 1, y1 (t) = t si x2 (t) = 2t2 , y2 (t) = t3 , t (0, ), formeaz
a un
sistem fundamental de solutii si s
a a sistemului.
R: Deoarece W (t) = t3 = 0, cele doua solutii formeaza un sistem fundametal de
solutii pentru sistemul dat si deci solutia generala a sistemului omogen corespunzator
este
x(t) = C1 + 2C2 t2 , y(t) = C1 t + C2 t3 .
Cautam pentru sistemul neomogen o solutie particulara de forma
x (t) = u(t) + 2t2 v(t), y(t) = t u(t) + t3 v(t).
Derivand si nlocuind n sistem, obtinem
u + 2t2 v =
1
, u + t3 v = t,
t
sau, rezolvand n privinta lui u si v :

1
1
1
u = 2 ,v = 2 + 3,
t
t
t
1
1
de unde, prin integrare u(t) = 2t ln t, v(t) = 2 . Inlocuind n x (t) si y (t),
t
2t
obtinem solutia particulara a sistemului neomogen
1
x (t) = 4t 1 ln t, y (t) = 3t2 t t ln t
2
si deci solutia generala a sistemului neomogen este
x(t) = C1 + 2C2 t2 + 4t 1 ln t,
1
y(t) = C1 t + C2 t3 + 3t2 t t ln t, t > 0.
2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
13.2
185
Sisteme diferentiale liniare cu coeficienti constanti
a se determine solutia general

a a sistemului diferential liniar omogen cu coefici13.5 S
enti constanti:
x = 3y 4z, y = z, z = 2x + y.
R: Matricea transformarii liniare asociate este
0 3 4
A = 0 0 1 .
0
2 1
Ecuatia caracteristica a transformarii liniare T este 3 76 = 0, cu rad

acinile 1 = 1,
2 = 2, 3 = 3, simple. Deci transformarea T poate fi adusa la expresia canonica.
Vectorii proprii corespunzatori sunt
u1 = (1, 1, 1),
u2 = (5, 2, 4),
u3 = (5, 1, 3).
Deci functiile
x1 (t) = et (1, 1, 1),
x2 (t) = e2t (5, 2, 4),
x3 (t) = e3t (5, 1, 3)
formeaza un sistem fundamental de solutii. Solutia generala a sistemului se scrie atunci
x(t) = C1 et + 5C2 e2t + 5C3 e3t ,

y(t) = C1 et + 2C2 e2t + C3 e3t , t R.
z(t) = C1 et + 4C2 e2t 3C3 e3t ,

a a sistemului
13.6 S
x = y,
y = x.
R: Ecuatia caracteristica este 2 + 1 = 0 si deci 1 = i, 2 = i, iar vectorii proprii

corespunzatori u1 = (1, i), u2 = (1, i). Un sistem fundamental de solutii (complexe) va
fi
x1 (t) = (eit , ieit ), x2 (t) = (eit , ieit ).
Prin schimbarea precedenta, obtinem sistemul fundamental de solutii (reale)
y1 (t) = (cos t, sin t),
y2 (t) = (sin t, cos t),
nc
at, solutia generala a sistemului diferential dat se va scrie
x(t) = C1 cos t + C2 sin t,
y(t) = C1 sin t + C2 cos t.
a se determine solutiile generale ale sistemelor:

13.7 S
1)
x = x + y,
y = x y.
2)
x = 3x + 8y,
y = x 3y.
186
R: Avem:
1) x (t) = C1 et 2 + C2 et 2 , y (t) = C1
2 1 e t 2 C2
2 + 1 et 2 .
2) x (t) = 4C1 et 2C2 et , y (t) = C1 et + C2 et .
a se determine solutia sistemului: x = 2x + y, y = x + 2y, care satisface
13.8 S
conditiile initiale: x (0) = 1, y (0) = 3.
R: x (t) =1 e3t et , y (t) = 2e3t + et .
13.9 S
a a sistemului x = y, y = x + 2y.
R: Ecuatia caracteristica este ( 1)2 = 0 si deci 1 = 1, cu m1 = 2, iar vectorul
propriu corespunzator u1 = (1, 1). Transformarea liniara T nu poate fi adusa la expresia
canonica. Cautam atunci solutia generala sub forma x(t) = (a + bt)et , y(t) = (c + dt)et .
Derivand si nlocuind n sistem, obtinem pentru a, b, c, d sistemul: a + b = c, b = d,
a c + d = 0, b 2c + d = 0, care este compatibil dublu nedeterminat. Luand a = C1 ,
b = C2 , gasim c = C1 + C2 , d = C2 a.. solutia generala va fi
x(t) = (C1 + C2 t)et ,
y(t) = (C1 + C2 + C2 t)et .
a se rezolve sistemul liniar: x = Ax, n

13.10 S
2 1
A = 1 0
0 1
care:
0
2 .
2
R: Valorile proprii ale matricei A sunt: 1 = 2, m1 = 1, u1 = (2, 0, 1), 2 = 1, m2 = 2,

u = (1, 1, 1). O solutie a sistemului este x1 (t) = (2, 0, 1)e2t . Corespunzator valorii
proprii 2 = 1, m2 = 2, cautam o solutie de forma: x(t) = (a1 + b1 t, a2 + b2 t, a3 + b3 t)et .
Se obtine prin identificare: x(t) = (C2 + C3 t, C2 C3 + C3 t, C2 + C3 t)et . Solutia generala
este:
x(t) = 2C1 e2t + (C2 + C3 t)et ,

y(t) = (C2 C3 + C3 t)et ,
z(t) = C1 et + (C2 + C3 t)et .

2
13.11 S
a se rezolve sistemele de ecuatii diferentiale omogene:
1)
x = 2x + y,
y = x + 4y.
2)
x = x 5y,
y = 2x y.
3)
x = 5x y,
y = x + 3y.
R: 1) 2 6 + 9 = 0, 1 = 3, m1 = 2. Caut
am solutia sub forma:
x(t) = (a1 + b1 t, a2 + b2 t)e3t . Se obtine:
x(t) = (C1 + C2 t)e3t , y(t) = (C1 + C2 + C2 t)e3t .
2) 2 + 9 = 0, 1 = 3i, 2 = 3i. Se obtin solutiile complexe:
x1 (t) =
1 3
+ i, 1 e3it , x2 (t) =
2 2
1 3
i, 1 e3it .
2 2
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
187
1 (x1 (t) + x2 (t)) = 1 cos 3t 3 sin 3t, cos 3t ,
2
2
2
sunt solutii liniar indepenDar:
1
3
1
(x1 (t) x2 (t)) =

cos 3t + sin 3t, sin 3t ,
2i
2
2
dente
reale.
1
3
3
1
x(t) = C1
cos 3t sin 3t + C2
cos 3t + sin 3t ,
Deci:
2
2
2
2
y(t) = C1 cos 3t + C2 sin 3t.

3) x (t) = (C1 + C2 + C2 t) e4t , y (t) = (C1 + C2 t) e4t .
a se rezolve sistemele de ecuatii diferentiale omogene:
13.12 S
1)
x = 4x 3y,
y = 3x + 4y.
2)
x = 12x 5y,
y = 5x + 12y.
x = x 5y,
y = 2x y.
R: Avem:
y (t) = (C1 sin 3t + C2 cos 3t) e4t .
1) x (t) = (C1 cos 3t C2 sin 3t) e4t ,
12t
2) x (t) = (C1 cos 5t C2 sin 5t) e ,
y (t) = (C1 sin 5t + C2 cos 5t) e12t .
3) x (t) = C1 cos 3t + (5C2 3C1 ) sin 3t, y (t) = C2 sin 3t + (2C1 3C2 ) cos 3t.
13.13 S
a se rezolve sistemele de
x = 3x y + z,
y = x + 5y z, 2)
1)
z = x y + 3z.
ecuatii diferentiale omogene:
x = 2x + y,
x = x + y + z,
y = x + 3y z,
y = x y + z,
3)
z = x + y + z.
z = x + 2y + 3z.
R: 1) 3 112 + 36 36 = 0, 1 = 2, 2 = 3, 3 = 6. Se obtine:
x(t) = C1 e2t + C2 e3t + C3 = C1 e2t + C2 e3t + C3 e6t ,

y(t) = C2 e3t 2C3 e6t ,
z(t) = C1 e2t + C2 e3t + C3 e6t .

2) 3 82 + 22 20 = 0, valorile proprii: 2, 3 + i, 3 i si deci:
x1 (t) = (1, 0, 1) = (1, 0, 1) e2t ,

x2 (t) = (1, 1 + i, 2 i)e(3+i)t ,
3
x (t) = (1, 1 i, 2 + i)e(3i)t .
Solutia reala este:
x(t) = C1 e2t + (C2 cos t + C3 sin t)e3t ,

y(t) = (C2 (cos t sin t) + C3 (cos t + sin t)) e3t ,
z(t) = C1 e2t + (C2 (2 cos t + sin t) C3 (cos t 2 sin t)) e3t .
x (t) = C1 e2t C2 e2t + C3 et ,

y (t) = C1 e2t + C2 e2t + C3 et ,
3)
z (t) = 2C1 e2t C3 et .
188
13.14 S
a se rezolve sistemele de
x = 2y,
y = 2z, 2)
1)
z = 2x.
ecuatii diferentiale
x = y + z,
y = z + x, 3)
x = x + y.
omogene:
x = 6x 12y z,
y = x 3y z,
z = 4x + 12y + 3z.
R: Avem:
x (t) = C1 et sin t 3 + C2 et cos t 3 + C3 e2t ,
1
1
y (t) = C1 + C2 3 et sin t 3 +
C1 3 C2 et cos t 3 + C3 e2t ,
1)
2
2
z (t) = 1 C C 3 et sin t3 1 C 3 + C et cos t3 + C e2t .

1
1
2
3
2
2
2
2) x (t) = C1 et + C2 e2t , y (t) = (C1 + C3 ) et + C2 e2t , z (t) = C2 e2t + C3 et .
x (t) = 2C1 et + C2 e2t + 3C3 e3t ,
3
y (t) = C1 et + C2 e2t + C3 e3t ,
3)
z (t) = 2C et 8 C e2t 3C e3t .

2
3
1
3
13.15 S
a se rezolve sistemul omogen, cu conditiile initiale precizate:
x (0) = 4,
x = 8y,
y = 2z,
y (0) = 0,
z = 2x + 8y 2z,
z (0) = 1.
R: x (t) = 4e2t 2 sin 4t, y (t) = e2t cos 4t, z (t) = e2t 2 sin 4t.
13.16 S
a a sistemelor de ecuatii diferentiale liniare neomogene:
x = 2x + 4y + cos t,
x = 2x + y + 2et ,
2)
1)
y = x 2y + sin t.
y = x + 2y + 3e4t .
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 e3t + tet e4t , y(t) = C1 et + C2 e3t (t + 1)et 2e4t .
2) x(t) = C1 t + C2 + 2 sin t,
y(t) = 2C1 t C1 2C2 3 sin t 2 cos t.
a se determine solutia problemei lui Cauchy pentru sistemul:
13.17 S
x = x + y, y = 2x + 4y,
cu conditiile initiale: x(0) = 0, y(0) = 1.
R: x(t) = (1 t) cos t sin t, y(t) = (t 2) cos t + t sin t.
13.18 S
a a sistemelor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti:
1)
x = y + 1,
2)
y = x + 1.
x = 2x 4y + 1 + 4t,
3
3)
y = x + y + t2 .
2
1
3
1
x = 3x y 3t2 t + ,
2
2
2
y = 2y 2t 1.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 et 1,
189
y(t) = C1 et C2 et 1.
1
2) x(t) = C1 e2t + 4C2 e3t + t + t2 , y(t) = C1 e2t + C2 e3t t2 .
2
3) x(t) = C1 e2t + C2 e3t + t + t2 ,
y(t) = 2C1 e2t + 1 + t.
13.19 S
a a sistemelor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti:
x = y + e3t ,
x = 4x + 6y,
2)
1)
y = x + 2e3t .
y = 2x + 3y + t.
R: Avem:
3
3
3
6
6
2
3
1) x (t) = C1 + 2C2 e7t t2 t
, y (t) = C1 + C2 e7t t + t2
.
2
7
49
343
49
7
343
1
5
2) x (t) = C1 et + C2 et + e3t , y (t) = C1 et + C2 et + e3t .
8
8
a se rezolve urm
atoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:
13.20 S
x = 2x + y,
y = x + 2y,
1)
x (0) = 1,
y (0) = 3.
2)
x = 3x + 8y,
y = x 3y,
x (0) = 6,
y (0) = 2.
R: Avem:
1) x (t) = 2e3t et ,
y (t) = 2e3t + et .
t
t
2) x (t) = 4e + 2e , y (t) = et et .
13.21 S
a se rezolve urm
atoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:
1)
x = y + t,
y = x + et ,
x (0) = 1,
y (0) = 0.
2)
x = 3x y + sin t,
y = 4x + 3y + cos t,
x (0) = 1,
y (0) = 1.
R: Avem:
3
5
1
5
5
1
1) x (t) = et + et 1 + et t, y (t) = et et + et t t.
4
4
2
4
4
2
21
9
3
75 5t 5 t
1
75
5
2) x (t) = cos t sin t+
e + e , y (t) = cos t sin t e5t + et .
26
13
104
8
26
26
52
4
13.22 S
a
constanti:
x = 2x + y 2z t + 2,
y = x + 1,
1)
2)
z = x + y z + 1 t.
R: Avem:
a sistemelor diferentiale liniare cu coeficienti
x = 4x + 2y + 5z + 4t 2et 4,
y = 6x y 6z 6t 6,
z = 8x + 3y + 9z 3et + 8t 9.
x(t) = C1 et + C2 sin t + C3 cos t,

y(t) = C1 et + C2 cos t C3 sin t + t,
1)
z(t) = C2 sin t + C3 cos t + 1.
x(t) = C1 e2t + (C2 t + C2 + C3 )et + t,

y(t) = 2C1 e2t + 3C2 et + et ,
2)
z(t) = 2C1 e2t + (C2 t + C3 ) et + 1.
190
13.3
Ecuatii diferentiale liniare de ordinul n
a ecuatia diferential
a liniar
a omogen
a de ordinul al doilea:
13.23 Se d
x + a1 (t)x + a2 (t)x = 0, t I.
S
a se arate c
a dac
a x1 (t), x2 (t) formeaz
a un sistem fundamental de solutii al c
arui
wronskian este W (t), atunci W este solutie a ecuatiei diferentiale: W + a1 (t)W = 0 si
s
a se deduc
a formula lui Abel - Ostrogradski - Liouville:
t
W (t) = W (t0 ) exp
a1 (t)dt ,
t0
t0 I.
Generalizare.
+ a1 (t) xi
R: Avem: xi
W (t) =
d
dt
x1
x1
+ a2 (t)xi = 0, pentru i = 1, 2. Dar,
x2
x2
x1
a1 x1
x2
a1 x2
= a1 (t)W (t).
13.24 Se d
a se arate c
a ecuatia
a sistemul de functii liniar independente x1 (t), x2 (t) . S
diferential
a liniar
a omogen
a a c
arei solutie general
a este:
x(t) = C1 x1 (t) + C2 x2 (t),
cu C1 si C2 constante arbitrare, este:
x1 (t)
x1 (t)
x1 (t)
x2 (t)
x2 (t)
x2 (t)
x
x
x
= 0.
Generalizare.
R: Derivand x(t) de doua ori, prin eliminarea lui C1 si C2 ntre cele trei relatii se
obtine ecuatia din enunt.
13.25 S
a se formeze ecuatia diferential
a omogen
a al c
arui sistem fundamental de solutii
este:
1) x1 = sin t, x2 = cos t.
2) x1 = et ,
x2 = tet .
1
x2 = t 2 .
3) x = t,
1
t
x2 = et sin t, x3 = et cos t.
4) x = e ,
R: 1) x +x = 0. 2) x 2x +x = 0. 4) x 2tx +2x = 0. 4) x 3x 4x 2x = 0.
13.26 S
a se arate c
a ecuatia diferential
a x + a2 x = 0, a R \ {0} admite solutiile
1
2
x (t) = cos at, x (t) = sin at si s
a.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
191
R: Wronskianul sistemului x1 (t), x2 (t) este

W (t) =
cos at
sin at
a sin at a cos at
= a = 0.
Deci x1 (t), x2 (t) formeaza un sistem fundamental de solutii pentru ecuatia data, iar
solutia ei generala este
x(t) = C1 cos at + C2 sin at,
t R.
cu C1 , C2 constante arbitrare.
13.27 S
a se integreze ecuatia x + a2 x = cos at, a R \ {0}. S
a se g
aseasc
a solutia
= 0, x
= .
problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x
a
a
2a
R: Solutia generala a ecuatiei omogene asociate este
x(t) = C1 cos at + C2 sin at,
t R.
C
autam o solutie particulara pentru ecuatia neomogena sub forma
x (t) = u1 (t) cos at + u2 (t) sin at,
t R.
n care u1 (t) si u2 (t) verifica sistemul

u1 cos at + u2 sin at = 0,
Rezulta
u1 =
au1 sin at + au2 cos at = cos at.
1
sin 2at,
2a
u2 =
1
(1 + cos 2at).
2a
De unde, pana la constante aditive arbitrare, obtinem

u1 (t) =
1
cos 2at,
4a2
u2 (t) =
1
1
t + 2 sin 2at.
2a
4a
Avem deci solutia particulara

x (t) =
1
1
cos at + t sin at,
4a2
2a
t R.
Solutia generala a ecuatiei date se scrie atunci

x(t) = C1 cos at + C2 sin at +
1
1
cos at + t sin at,
4a2
2a
t R.
cu C1 , C2 constante arbitrare. Solutia problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x

a
t
1
0, x
= , cum C1 = 2 , C2 = 0, este x(t) =
sin at.
a
2a
4a
2a
192
13.28 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii stiind c
a ecuatiile omogene corespunz
atoare
admit solutiile indicate:
x1 = t, x2 = e2t .
1) (2t + 1)x + 4tx 4x = (2t + 1)2 ,
2
t
2
2) (t + 1)x 2tx + 2x = 2(t + 1)e , x1 = t, x2 = t2 1.
3) tx = x tx + x = t2 ,
x1 = t, x2 = et ,
x3 = et .
R: Avem:
1
1
1) x(t) = C1 t + C2 e2t + t2 t + .
2
4
2) x(t) = C1 t + C2 t2 1 + (t 1)2 et .
3) x(t) = C1 t + C2 et + C3 et + t2 + 2.
sin t
2
a x1 (t) =
este o solutie
13.29 S
a se integreze ecuatia x + x + x = 0, dac
t
t
particular
a.
R: Se face schimbarea de variabil
a dependent
a x = x1 y. Se obtine:
1
x(t) = (C1 sin t + C2 cos t).
t
13.30 S
a se integreze ecuatia t2 (ln t 1)x tx + x = 0, dac
a x1 (t) = t este o solutie
particular
a.
R: x(t) = C1 t C2 ln t.
13.4
Ecuatii de ordinul n cu coeficienti constanti
13.31 S
a se g
aseasc
a solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare de ordinul al
doilea cu coeficienti constanti:
1) x 5x + 6x = 0. 2) x 9x = 0.
3) x x = 0.
5) x 2x + 2x = 0. 6) x + 4x + 13x = 0.
4) x + x = 0.
R: 1) Ecuatia caracteristica r2 5r + 6 = 0, are rad
acinile r1 = 2, r2 = 3. Solutia
generala este x(t) = C1 e2t + C2 e3t . 2) x(t) = C1 e3t + C2 e2t . 3) x(t) = C1 + C2 et .
4) x(t) = C1 cos t+C2 sin t. 5) x(t) = et (C1 cos t + C2 sin t). 6) x(t) = e2t (C1 cos 3t+
C2 sin 3t).
13.32 S
a se integreze ecuatia x + x =
, t R \ {k + }.
cos t
2
acinile
R: Ecuatia omogena x + x = 0 are ecuatia caracteristica r2 + 1 = 0, cu rad
r1 = i, r2 = i. Solutia generala a ecuatiei omogene este deci
x(t) = C1 cos t + C2 sin t.
C
autam o solutie particulara pentru ecuatia neomogena sub forma
x (t) = u1 (t) cos t + u2 (t) sin t,
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
cu u1 cos t + u2 sin t = 0, u1 sin t + u2 cos t =
193
1
, de unde u1 = tg t, u2 = 1 si deci
cos t
u1 (t) = ln | cos t|, u2 (t) = t,

ncat, solutia generala a ecuatiei neomogene va fi
x(t) = C1 cos t + C2 sin t + cos t ln | cos t| + t sin t.
13.33 S
a se g
aseasc
a solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti de ordinul al doilea, neomogene:
1) 2x x x = 4te2t .
4) x + x = t2 + t.
7) x 7x + 6x = sin t.
2) x 2x + x = tet . 3) x + x = t sin t.
5) x + x = t 2.
6) x x = te2t .
8) x + 4x = t sin 2t. 9) x + 3x + 2x = t sin t.
R: 1) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = e2t (At + B). Se obtine

t
4
28
t
x(t) = C1 e + C2 e 2 + e2t
t
.
5
25
2) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = t2 et (At + B). Se obtine
1
x(t) = (C1 + C2 t) et + t3 et .
6
3) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = t[(At + B) cos t + (Ct + D) sin t].
Se obtine
t2
t
x(t) = C1 cos t + C2 sin t cos t + sin t.
4
4
4) x (t) = 2 + t + t2 + C1 cos t + C2 sin t.
1
5) x (t) = C1 + C2 et 3t + t2 .
2
4 2t
1
t
t
6) x (t) = C1 e + C2 e +
t
e .
3
3
7
5
7) x (t) = C1 et + C2 e6t +
cos t +
sin t.
74
74
1 2
1
1
cos 2t.
8) x (t) = C1 cos 2t + C2 sin 2t t cos 2t + t sin 2t +
8
16
64
1
17
3
3
9) x (t) = C1 e2t + C2 et + t +
cos t +
t+
sin t.
10
50
10
25
13.34 S
a se g
aseasc
constanti de ordinul al doilea, neomogene:
1) x + x = 4t2 et .
3) x 6x + 9x = 25et sin t.
2) x + 10x + 25x = 4e5t .

4) x + 2x + 5x = et cos 2t.
R: Avem:
1) x (t) = C1 + C2 et + 2t2 6t + 7 et .
2) x (t) = (C1 + C2 t) e5t + 2t2 e5t .
3) x (t) = C1 e3t + C2 e3t t + (4 cos t + 3 sin t) et .
1
4) x (t) = C1 et cos 2t + C2 et sin 2t + tet sin 2t.
4
194
13.35 S
a se g
aseasc
constanti de ordin mai mare dec
at doi:
1) x 13x + 12x = 0
4) x 3x + 3x x = 0.
7) x 2x 3x = 0.
2) x + x = 0.
5) x(4) + 8x + 16x = 0.
8) x + 2x + x = 0.
3) x(4) 2x = 0.
6) x(4) 2x + x = 0.
9) x + 4x + 13x = 0.
R: Avem:
1) x(t) = C1 + C2 et + C3 e12t .
t
3
3
2) x(t) = C1 et + e 2 C2 cos
t + C3 sin
t .
2
2
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
x(t) = C1 + C2 t + C3 et 2 + C4 et 2 .
x(t) = et C1 + C2 t + C3 t2 .
x(t) = (C1 + C2 t) cos 2t + (C3 + C4 t) sin 2t.
x(t) = (C1 + C2 t) et + (C3 + C4 t) et .
x (t) = C1 + C2 et + C3 e3t .
x (t) = C1 + (C2 + C3 t) et .
x (t) = C1 + (C2 cos 3t + C3 sin 3t) e2t .
a se g
aseasc
13.36 S
constanti:
1) x + 4x + 5x = 0.
2) x(5) 2x(4) + 2x 4x + x 2x = 0.
(4)
3) x + 4x + 8x + 8x + 4x = 0. 4) x(4) 4x + 5x 4x + 4x = 0.
R: Avem:
1) x (t) = (C1 cos t + C2 sin t) e2t .
2) x (t) = (C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t + C5 e2t .
3) x (t) = [(C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t] et .
4) x (t) = C1 cos t + C2 sin t + (C3 + C4 t) e2t .
13.37 S
a se g
aseasc
a solutia general
a a ecuatiei
x(4) + 2x + 5x + 8x + 4x = 40et + cos t.
R: Ecuatia caracteristica r4 + 2r3 + 5r2 + 8r + 4 = 0 are rad
acinile r1 = r2 = 1 si
r3 = 2i, r4 = 2i. Solutia generala a ecuatiei omogene se scrie
x(t) = (C1 + C2 t)et + C3 cos 2t + C4 sin 2t,
t R.
Deoarece r = 1 este radacina dubla pentru ecuatia caracteristica, vom cauta o solutie
particulara de forma
x (t) = At2 et + B cos t + C sin t.
1
Introducand n ecuatie si identific
and coeficientii, se gaseste A = 4, B = 0, C = si deci
6
solutia generala a ecuatiei neomogene va fi
x(t) = (C1 + C2 t)et + C3 cos 2t + C4 sin 2t + 4t2 et +
1
sin t,
6
t R.
MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
195
a se g
aseasc
13.38 S
constanti de ordin mai mare dec
at doi, neomogene:
1) x(4) 2x + x = et .
3) x x + x x = t2 + t.
2) x(4) 2x + x = t3 .
4) x x = 12t2 + 6t.
R: 1) Se cauta x (t) = At2 et . Rezulta x(t) = C1 + C2 t + C3 + C4 t +

2) Se cauta x (t) = t2 A + Bt + Ct2 + Dt3 . Rezulta
1
1
x(t) = (C1 + C2 t) + (C3 + C4 t) et + 12t2 + 3t3 + t4 + t5 .
2
20
3) x (t) = C1 cos t + C2 sin t + C3 et 1 3t t2 .
4) x (t) = C1 + C2 t + C3 et 15t2 5t3 t4 .
13.39 S
a se g
aseasc
a solutia particular
a a ecuatiei:
x + 2x + 2x + x = t,
care verific
a conditiile initiale: x(0) = 0, x (0) = 0, x (0) = 0.
R: x(t) = e
13.5
t
+e 2
3
3
1
t + sin
t
cos
2
2
3
+ t 2.
Ecuatia lui Euler
13.40 S
a se integreze ecuatiile Euler:
1) t2 x + tx + x = 1.
3) t2 x 4tx + 6x = t.
5) t2 x 2tx + 2x = t2 2t + 2.
2) t2 x + 3tx + x = 0.
4) t2 x + 2tx 6x = 0.
6) t2 x tx 3x = t.
R: Avem:
1) x(t) = C1 cos (ln t) + C2 sin (ln t) + 1.
1
2) x(t) = (C1 + C2 ln t) .
t
1
3) x(t) = C1 t3 + C2 t2 + t.
2
1
2
4) x (t) = C1 t + C2 3 .
t
5) x (t) = C1 t + C2 t2 t2 + 2t ln t + 1 + t2 ln t + 2t.
1
1
6) x (t) = C1 + C2 t3 t.
t
4
13.41 S
a se integreze ecuatiile Euler:
2
1) (t 2) x 3 (t 2) x + 4x = t 2.
2) t3 x t2 x + 2tx 2x = t3 + 2t.
2
3) (4t 1) x 2 (4t 1) x + 8x = 0.
3
2
4) (t + 1) x + 3 (t + 1) x + (t + 1) x = 6 ln (t + 1) .
t2
2
et .
196
R: Avem:
2
1) x (t) = t 2 + [C1 + C2 ln (t 2)] (t 2) .
1
2) x (t) = C1 t + C2 t2 + C3 t ln t + t3 t ln2 t + 2 ln t + 2 .
4
3) x (t) = C1 (4t 1) + C2 (4t 1).
C1
1
C2
+
ln (t + 1) +
ln3 (t + 1).
4) x (t) =
t+1 t+1
t+1
13.42 S
a se g
aseasc
a solutia particular
a a ecuatiei:
t2 x = tx + x = 2t,
care verific
a conditiile initiale: x(1) = 0, x (1) = 1.
R: x(t) = t ln t + ln2 t .
Bibliografie
, T. Morozanu, Culegere de probleme de calcul diferential si integral,
[1] Lia Arama
Vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1967.
[2] V. Barbu, Ecuatii diferentiale, Editura Junimea, Iasi, 1985.
[3] G. N. Berman, A Problem Book in Mathematical Analysis, Mir Publishers,
Moscow,1980.
mpu, S. Ga
, Culegere de probleme de calcul diferential si
ina
[4] Gh. Bucur, E. Ca
integral, Vol. II si III, Editura Tehnic
a, Bucuresti, 1967.
[5] N. Calistru, Gh. Ciobanu, Curs de analiz
a matematic
a, Rotaprint IPI, 1988.
[6] G. Chilov, Analyse mathematique, Editions

Mir, Moscou, 1984.
, Probleme de matematici superioare, Editura Didactica si pedagogica,
a
[7] S. Chirit
Bucuresti, 1989.
a, Editura FA[8] A. Corduneanu, Ecuatii diferentiale cu aplicatii n electrotehnic
CLA, Timisoara, 1981.
[9] A. Corduneanu, A. L. Pletea, Notiuni de teoria ecuatiilor diferentiale, Editura
MATRIX ROM, Bucuresti, 1999.
[10] B. Demidovich, Problems in mathematical analysis, Mir Publishers, Moscow, 1981.
[11] N. Donciu, D. Flondor, Analiz
a matematic
a. Culegere de probleme, Editura
ALL, Bucuresti, 1993.
[12] N. Gheorghiu, T. Precupanu, Analiz
a matematic
a, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979.
[13] M. Krasnov, A. Kiselev, G. Makarenko, E. Shihin, Mathematical Analysis
for Engineers, Vol. I and II, Mir Publishers, Mosvow, 1990.
[14] V. A. Kudryavtsev and B. P. Demidovich, A Brief Course of Higher Mathematics, Mir Publishers, Moscow, 1978.
[15] Gh. Morosanu, Ecuatii diferentiale. Aplicatii, Editura Academiei, Bucuresti, 1989.
197
198
[16] C. P. Nicolescu, Teste de analiz

a matematic
a, Editura Albatros, Bucuresti, 1984.
[17] M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Analiz
a matematic
a, Vol. I, Editura
Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1966.
[18] Gh. Procopiuc, Matematic
a, Tipografia Univ. Tehnice Gh. Asachi Iasi, 1999.
[19] Gh. Procopiuc, Gh. Slabu, M. Ispas, Matematic
a, teorie si aplicatii, Editura
Gh. Asachi Iasi, 2001.
a liniar
a si geometrie, Editura Tehnica-Info,
[20] Gh. Procopiuc, N. Ionescu, Algebr
Chisinau, 2002.
[21] Gh. Procopiuc N. Ionescu, Probleme de algebr
a liniar
a si geometrie, Editura
Tehnica-Info, Chisinau, 2002.
a matematic
a, http://ontario.tcm.tuiasi.ro/tcm1, 2002.
[22] Gh. Procopiuc, Analiz
[23] M. Rosculet
, Analiz
a matematic
a, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti,
1984.
[24] Ioan A. Rus, Paraschiva Pavel, Gh. Micula, B. B. Ionescu, Probleme de
ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982.
[25] A. A. Shestakov, A Course of Higher Mathematics, Mir Publishers, Moskow,
1990.
chi, Calcul diferential si integral, Vol. 1, Notiuni fundamentale, Ed. st.
[26] Gh. Siret
si Encicl., Bucuresti, 1985.
chi, Calcul diferential si integral, Vol. 2, Exercitii, Ed. St. si Encicl.,
[27] Gh. Siret
Bucuresti, 1985.
[28] Rodica Tudorache, Culegere de probleme de analiz
a matematic
a, Vol. I, Calculul
diferential, Univ. Th. Gh. Asachi Iasi, 2000.
a matematic
a, Vol. II, Calculul
[29] Rodica Tudorache, Culegere de probleme de analiz
integral, Univ. Th. Gh. Asachi Iasi, 2001.

Analiza Matematica Culegere de Probleme

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Matematica Culegere de Probleme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gheorghe PROCOPIUC

GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS

7 Extreme pentru functii de mai multe variabile

9 Integrala Riemann si extinderi

12 Ecuatii diferentiale ordinare

13 Ecuatii si sisteme diferentiale liniare

Elemente de teoria spatiilor

1.1 Fie (G, +) un grup comutativ si p : G R+ o functie ce satisface propriet

|xk yk |, (x, y) = max |xk yk |

GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS

b2k , a = (a1 , a2 , . . . , an ), b = (b1 , b2 , . . . , bn ).

a se hasureze n R2 sferele deschise S(0, r), r > 0, relative la metricile d, , .

R: Se tine seama ca oricare ar fi a, b, c 0 cu a b + c, avem:

1.7 Fie d : XX R+ o metric

2) |d(x, z) d(z, y)| d(x, y), x, y, z X.

x = (x1 , x2 , . . . , xn ), y = (y1 , y2 , . . . , yn ) Rn este o metric

(metrica mersului prin jungl

3) ||x|| = sup |xk |, k = 1, n, x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .

1) ||f || = sup |f (x)|.

3) ||f || = |f (0)|+ sup |f (x)|. 4) ||f || =

GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS

1.17 Fie multimea X = {1, 2, 3, 4} si clasele:

totusi ea nu apartine lui deoarece 2

Multimea numerelor reale

R: Fie y A . Atunci: yx2 + (y )x + 2y 1 = 0, care trebuie sa aiba solutii

GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS

1) A = {sin 1, sin 2, sin 3}.

si functia sinus este strict crescatoare pe 0, , rezulta:

[1, ), inf A3 = min A3 =

R: 1) Din [an , bn ] [an+1 , bn+1 ] rezulta ca an bm , n, m N . Asadar multimea

si inf B si sup A inf B. In concluzie,

[an , bn ] [sup A, inf B] = .

2) Daca ar exista x si y cu x < y si x, y

[an , bn ], atunci din an x < y bn

GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS

1.36 Inegalitatea mediilor. Fie x1 , x2 , . . . , xn R+ si A media aritmetic

(a1 b1 + a2 b2 + + an bn ) a21 + a22 + + an2

b21 + b22 + + b2n ,

R: Fie trinomul de gradul al doilea:

R: Tinand seama de inegalitatea lui Schwarz-Cauchy, avem:

de unde, extragand radicalul rezulta inegalitatea data.

1.39 Inegalitatea lui Bernoulli. Oricare ar fi a [1, ) si [1, ) avem:

R: Aplicand inegalitatea lui Bernoulli, avem:

GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS

R: Din exercitiul precedent rezulta ca max S =

ai bi . Avem deci inegalitatile:

Prin adunare membru cu membru obtinem inegalitatea din enunt.

1.47 Inegalitatea lui H

bqi = 0 inegalitatea este evident

si functia f : [0, ) R, definita prin: f (x) = x x, (0, 1). Deoarece f are n

R: Se foloseste inegalitatea lui Schwarz-Cauchy cu ai =

GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS

R: Se nmultesc membru cu membru inegalitatile: 1 + ai 2 ai , i = 1, n.

R: Se nmultesc membru cu membru inegalitatile: a + b 2 ab etc.

(a1 + b1 )(a2 + b2 ) (an + bn )

R: Se foloseste inegalitatea mediilor pentru numerele:

R: Fara a restrange generalitatea, putem presupune a b c. Din aab bab ,

2.1 Folosind teorema de caracterizare cu a limitei unui sir, s

R: 1) Fie > 0 arbitrar. Este suficient sa arat

2) Fie > 0 arbitrar. Este suficient sa arat

GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS

2.3 Folosind criteriul lui Cauchy, s

R: 1) Aratam ca > 0, N () a.. |xn+p xn | < , n > N () si p N . Deoarece