Sunteți pe pagina 1din 90

1.

SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE


1.1. Sistemul economiei mondiale: definire, formare, caracteriare
1.!. E"olu#ii $i tendin#e %n economia mondial&
1.'. Sistemul economiei mondiale: definire, formare, caracteriare
Economia mondial& contem(oran& este reultatul (rocesului %ndelun)at al de"olt&rii sc*im+ului
de acti"it&#i (e +aa di"iiunii muncii, de la forme inferioare ,)os(od&ria indi"idual&, unitatea economic&
- la ni"el microeconomic. la forme su(erioare ,la ni"el macroeconomic $i mondoeconomic..
/rocesul de formare a sistemului economiei mondiale s-a desf&$urat de-a lun)ul mai multor
secole $i a (arcurs mai multe eta(e. Sunt anali$ti care a(recia& c& se (ot distin)e trei mari eta(e:
- crearea (remiselor economiei interna#ionale0
- formarea economiei interna#ionale0
- constituirea economiei mondiale.
Crearea (remiselor economiei interna#ionale ,secolele 12 - 12I.: 2ia#a economic& a c&(&tat un
im(uls deose+it ca urmare a marilor desco(eriri )eo)rafice care au determinat includerea %n circuitul
economic a unor noi re)iuni. Astfel, comer#ul se de"olt& $i, %n consecin#&, s(re sf3r$itul secolului 12I: -
este stimulat& acti"itatea la ni"el microeconomic0 - iau na$tere manufacturile, - a(ar marile manufacturi0
-4economia %nc*is&4 e"oluea&, se transform& %n 4economie desc*is&40 -%nce(e s& se conturee 4(ia#a
interna#ional&4.
Sc*im+urile de m&rfori nu a"eau %ns& o 5+a& economic&4 deoarece:
noii (arteneri nu dis(uneau de for#a economic& necesara (entru a sta+ili rela#ii continue cu restul
lumii0
m&rfurile aduse nu erau un e6cedent, deci nu constituiau o ofert& a (roduc&torilor (entru a
r&s(unde unei 5cereri4.
Ca urmare:
- flu6urile de m&rfuri nu erau )enerate de factori economici, de rela#iile marf& - +ani0
- nu e6ista o s(ecialiare interna#ional& a (roduc#iei0
- des(re o di"iiune a muncii nu se (utea %nc& discuta0
- totu$i, (rin e6tinderea s(a#ial& a sc*im+ului de m&rfuri, comer#ul se de"olt& $i se conturea&
5(ia#a interna#ional&4.
Crearea (remiselor economiei interna#ionale se (roduce %n (rocesul trecerii de la feudalism la
ca(italism, (erioad& %n care ona cea mai de"oltat& din lume, Euro(a, era %n (lin (roces de constituire a
(ie#elor interne, de creare a economiilor na#ionale, a statelor centraliate.
7ormarea economiei interna#ionale ,sf3r$itul secolului 12II $i %nce(utul secolului 1I1.:
8 esen#a acestui (roces o constituie formarea $i consolidarea (ie#elor interne, a economiilor
na#ionale, a statelor na#ionale $i su"erane $i inde(endente0
8 statele na#iuni de"in (rinci(alii su+iec#i ai rela#iilor interna#ionale0
8 %n lume se desf&$oar& (rocese economico - sociale $i (olitice deose+ite, care marc*ea&
fundamental confi)ura#ia $i de"oltarea acesteia.
In (lan economic:
- la ni"el microeconomic asist&m la de"oltarea deose+it& a for#elor de (roduc#ie $i a (roducti"it&#ii
muncii0
- se (roduce (rima re"olu#ie industrial&, al c&rei reultat "a fi a(ari#ia $i constituirea marii industrii
ma$iniste, a(ari#ia unei di"iiuni a muncii interna#ionale0
- cre$te ne"oia de sc*im+ $i, deci, este necesar& l&r)irea (ie#ei0
- (ia#a intern& se de"olt& %n ritm accelerat - +arierele im(use de sistemul feudal cad.
In (lan (olitic:
- se (roduc re"olu#iile +ur)*ee care des&"3r$esc lic*idarea f&r3mi#&rii (olitice feudale $i )r&+esc
na$terea statelor centraliate0
- economiile na#ionale de sine st&t&toare "or oferi de acum condi#iile (entru )eneraliarea
re"olu#iei industriale.
/rocesul form&rii economiei interna#ionale a coincis or)anic cu (rocesul de atra)ere a %ntre)ii
lumi la formarea sistemului ca(italist.
Constituirea economiei mondiale ,a doua (arte a secolului 1I1, (rima (arte a secolului 11.0
Economia interna#ional& a intrat %ntr-o nou& eta(& de e"olu#ie care, (rin caracteristicile noi $i func#ionale
$i de con#inut, (oate fi numit& 5sistem economic mondial4.
Aceast& eta(& se remarc& (rin:
8 a(ari#ia unor noi tendin#e de s(ecialiare interna#ional& %n (roduc#ie, %n +aa de"olt&rii for#elor
de (roduc#ie,
8 ad3ncirea $i a(ari#ia unei noi di"iiuni a muncii, $i anume di"iiunea mondial& a muncii,
8 constituirea (ie#ei mondiale.
/ia#a mondial& re(reint& ansam+lul rela#iilor de sc*im+ care se sta+ilesc %ntre (roduc&torii de
m&rfuri de (e )lo+ (e +aa cererii $i ofertei.
Transformarea 4economiei interna#ionale4 %n 4economie mondial&4 s-a (rodus (e m&sura:
- ad3ncirii interde(enden#elor dintre di"ersele economii na#ionale0
- e6tinderii lor la ni"el mondoeconomic, c3nd structurile de +a& ale economiei mondiale erau de9a
formate
1
.
Economia mondial& constituie un sistem dinamic, desc*is, e"olu#ia sa fiind determinat& de
ni"elul de de"oltare $i calitatea economiilor na#ionale, de natura rela#iilor care se de"olt& %ntre acestea
$i a mecanismelor economice de desf&$urare a lor, de caracterul normelor $i institu#iilor e6istente la un
moment dat.
Definiri:
Economia mondial& re(reint& acel stadiu al sc*im+ului reci(roc de acti"it&#i c3nd, %n "irtutea
di"iiunii muncii la ni"el mondial, este im(licat&, %n mod o+iecti", ma9oritatea a)en#ilor economici de (e
)lo+
!
.
Sc*im+ul reci(roc de acti"it&#i nu tre+uie %n#eles %n sens strict, adic& redus la sim(le o(era#iuni de
"3nare-cum(&rare, deoarece, (e l3n)& sc*im+ul (ro(riu-is, (resu(une $i rela#ii determinate de acti"it&#i
(roducti"e ,sau de ser"icii. la ni"el na#ional sau interna#ional. S(re e6em(lu, %n cadiul unei %ntre(rinderi
are loc un sc*im+ de acti"it&#i (roducti"e %ntre sec#ii
'
.
Economia mondial& re(reint& ansam+lul economiilor na#ionale %ntre care, (e temelia material&
oferit& de di"iiunea mondial& a muncii, se de"olt& rela#ii com(le6e $i contradictorii de interde(enden#&,
(e +aa
1
Nic*ita 2.C.. coord. - 5Economie (olitic&4. Ed /orto-7ranco. :ala#i. 1;;1, (). !'<-!=>
!
Dumitrescu S., coord. - 5Economie mondial&4. Ed. Microinformatica, Clu9. 1;;!, () '-?
'
Dumitrescii S., @al A, - 5Economic mondial&4, Ed, Economic&, ed. a Il-a. @ucure$ti.!>>!
anumitor mecanisme economice interna#ionale %ntiA-un anumit cadru 9uridic $i institu#ional
?
.
Tr&s&turi ale economiei mondiale:
- celuiele de +aa sunt economiile na#ionale: ele sunt terenul %n care o(erea& a)en#ii economici $i
se de"olt& for#ele de (roduc#ie, a(ar noi tendin#e de s(ecialiare, de ad3ncire a di"iiunii muncii %a ni"el
mondial, se intensific& rela#iile economice interna#ionale0
- a)en#ii economici sunt na#ionali ,unit&#i economice (ri"ate sau de stat - statul %nsu$i. sau reiden#i
,societ&#i cu ca(ital mi6t - auto*ton $i str&in, STN, OEI.0
- economia mondial& are un con#inut etero)en, fiind alc&tuit& din #&ri $i teritorii diferite, du(&
ni"elul de de"oltare economic, social, du(& (oten#ialul economic etc0
- (e (arcursul de"olt&rii sale a(ar contradic#ii al c&ror rol $i influen#& se modific& de la o (erioad&
la alta0
- interde(enden#ele care stau la +aa e6isten#ei sale alc&tuiesc un sistem com(le6. Economia
mondial& este unic& (entru c& e6ist& $i ftmc#ionea& (e +aa acestui sistem com(le6.
Economia mondial& format& nu re(reint& un (roces %nc*eiat. /rocesul de de"oltare a acti"it&#ii
economice "a continua $i, (e m&sura (erfec#ion&rii factorilor de (roduc#ie, se "or crea condi#iile materiale
s(re un stadiu su(erior al sc*im+ului reci(roc de acti"it&#i. Anali$tii de (resti)iu a(recia& c& economia
mondial& actual&, (rin (ers(ecti"a folosirii s(a#iului e6traterestru %n sco(uri economice, "a de(&$i cadrul
mondial (lanetar $i "a de"eni o economie la scar& cosmic&, care, la r3ndul ei, "a cunoa$te diferite stadii
de de"oltare.
Ec*ili+rul economiei mondiale (oate fi considerat ca forma cea mai com(le6& de manifestare a
ec*ili+rului economic )eneral, este efectul unor ec*ili+re economice (ar#iale, ale economiilor na#ionale,
ale su+re)iunilor, re)iunilor, ale celorlalte su+sisteme ale economiei mondiale
<
.
?
Dic#ionar BEI. Ed. Enciclo(edica, @ucure$ti, 1;;!, (). <;
<
Dumitrescu sA., coord. - 5Economie mondial&4, Ed. Microinformatica, Clu9, 1;;!
De"oltarea ec*ili+rat& a economiei mondiale se (oate realia (rin (romo"area unei di"iiuni
mondiale a muncii ec*ita+ile, %n +aa unor s(eciali&ri interna#ionale care s& (ermit& lic*idarea marilor
decala9e economice interna#ionale.
Necesitatea ec*ili+rului (ri"e$te toate sferele re(roduc#iei la scar& mondoeconomic&.
Neres(ectarea condi#iei de ec*ili+ru )enerea& efecte ne)ati"e.
Ec*ili+rul economiei mondiale:
- are caracter relati", deoarece se manifest& ca tendin#& (e termen lun) s(re o concordan#& %ntre
diferite elemente com(onente ale sistemului, s(re o 4stare ideal&4. Caracterul de tendin#& este determinat
de influen#a unor factori cu ac#iune contrar&0
- are caracter dinamic, deoarece, %n tim(, trece continuu de la o stare de ec*ili+ru la alta.
Ordinea economic& mondial& e6(rim& fiionomia $i modul s(ecific de func#ionare al economiei mondiale
%n fiecare eta(& istoric&. Ordinea economic& mondial&:
8 este un conce(t nou, care reflect& modul de dis(unere $i de or)aniare, %n tim( $i %n s(a#iu, a
structurilor economiei mondiale $i a mecanismelor ei de fianc#ionare0
8 este determinat& de: ni"elul de de"oltare a economiilor na#ionale0 caracterul rela#iilor economice
interna#ionale $i a celorlalte com(onente0 cadrul 9uridic $i institu#ional creat (e (lan mondial0
8 nu e"iden#ia& numai o anumit& ordine interna#ional&, adic& alc&tuirea, felul %n care sunt aran9ate
elementele %n sistem, ci caracteriea& $i starea calitati"& a economiei mondiale %ntr-o anumit& eta(&
istoric&0
8 de(inde de ra(ortul de for#e e6istent (e (lan mondial, care, la r3ndul s&u, de(inde de (oten#ialul
economic al economiilor na#ionale, dar mai ales de )radul de "alorificare al acestuia. Ca urmare, decisi"&
%n ra(ortul de for#e este com(etiti"itatea fiec&rui (artici(ant la circuitul economic mondial.
Tre+uie (reciat c&, toate elementele structurale ale economiei mondiale sunt realit&#i istorice
%ntr-un continuu (roces de mi$care $i transformare, de e"olu#ie $i de diferen#iere. Ordinea economic&
mondial& este o stare concret - istorica, (entru c&, (e m&sura sc*im+&rii ra(ortului de for#e - sc*im+&ri
care se realiea& %n structura socio-economi c& $i (olitic& a lumii - se (roduce sc*im+area ordinii
economice mondiale.
Ordinea economic& mondial& re(reint& modelul neformaliat al economiei mondiale.
1.2. Evoluii i tendine n economia mondial contemporan
Cn ultimele decenii, %n economia mondial& s-au (rodus sc*im+&ri calitati"e deose+ite, (e care
s(eciali$tii le denumesc: interde(enden#e economice, interde(enden#e interna#ionale, inte)rare )lo+al&,
economie )lo+al& etc.
Se desf&$oar& un (roces de inte)rare )lo+al&, de )lo+aliare a economiei mondiale (e fondul altor
(rocese economice, su+ influen#a unor factori (ro(ulsori %ntre care:
8 un (roces de natur& te*nolo)ic& - (ro)resul te*nico - $tiin#ific accelerat care are o asemenea
am(loare $i (rofunime %nc3t anali$tii consider& c& asist&m la o "erita+il& re"olu#ie te*nico - $tiin#ific&0
antrenea& muta#ii de structur& %n toate sferele acti"it&#ii social-economice.
8 un (roces de natur& economic& - reducerea $i %nl&turarea +arierelor na#ionale din calea flu6urilor
interna#ionale de +unuri, ser"icii, te*nolo)ii, ca(italuri, etc.
/rocesul de inte)rare )lo+al& este, %n esen#&, reultatul unui declin continuu al im(ortan#ei
economice a )rani#elor (olitice na#ionale $i a intensific&rii tar& (recedent a rela#iilor $i interac#iunilor
economice (3n& la un (unct %n care diferen#a dintre tranac#iile interne $i cele e6terne de"ine
nesemnificati"& sau dis(are.
Cn acest conte6t, s-a (rodus o sc*im+are ra(id& $i (rofund& $i a condi#iilor %n care se de"olt&
#&rile lumii, care, la r3ndul lor, sunt determinate de e6isten#a mai multor factori ce ac#ionea& simultan:
- la ni"el na#ional, %n ma9oritatea #&rilor lumii are loc un (roces de trecere s(re diferite forme ale
economiei de (ia#& $i, ca urmare, o desc*idere s(re ca(italul str&in0
- la ni"el re)ional, are loc o tendin#& de concentrare - re)ionaliare a acti"it&#ii economice %n 9urul
unor (oli de (utere economic&0
- la ni"el interna#ional, are loc e6(ansiunea noilor te*nolo)ii ,te*nolo)ia informa#iilor $i a comunic&rii -
Intemetul. $i (ers(ecti"a sc*im+&rii lor ra(ide, e6(ansiunea )lo+al& a unor sectoare c*eie ,sectoarele de
*ard $i de softDare, telecomunica#ii $i trans(orturi., de"oltarea sectorului de ser"icii.
Ca urmare se "or (roduce %n continuare modific&ri de structur& %n economia mondial& $i se "a
crea un nou cadru (entru de"oltarea economic& a lumii, diferit de cel care a caracteriat deceniile
anterioare.
5 :lo*aliarea economiei mondiale re(reint& un (roces deose+it de dinamic al cre$terii
interde(enden#elor dintre statele na#ionale. Este o urmarea e6tinderii $i ad3ncirii le)&turilor transna#ionale
%n sferele "ie#ii economice, (olitice, sociale $i culturale $i, %n consecin#&, fac ca at3t (ro+lemele care a(ar
%n aceste sectoare, c3t $i solu#ionarea lor s& de"in& mai cur3nd )lo+ale dec3t na#ionaleE
=
/rocesul de )lo+aliare se realiea& deci (e su(ortul altor (rocese economice cu im(lica#ii
)lo+ale: de ad3ncire a interde(enden#elor, de multilateraliare a rela#iilor economice interna#ionale, de
coo(erare, inte)rare, re)ionaliare, transna#ionaliare.
=
:*i+utiu A. F G :lo+aliarea economiei mondiale $i im(lica#ii (entru sistemul comercial interna#ionalE,
Be". G Con9unctura economiei mondialeE, IEM, @ucure$ti, 1;;', (). 1?HI1?J
2. FUNDAMENTE ALE E!N!M"E" M!ND"ALE
!.1. Economiile na#ionale - su+sistem de +a& al sistemului economiei mondiale
!.!. Di"iiunea mondial& a muncii
!.'. Bela#iile economice interna#ionale
!.1. Economiile na#ionale - su+sistem de +a& al sistemului economiei mondiale
Una din caracteristicile fundamentale ale economiei mondiale contem(orane o re(reint& fa(tul
c& este constituit& din economiile na#ionale - considerate 5celule de +a&4 ale acesteia deoarece:
8 formea& cadrul %n care o(erea& a)en#ii economici0
8 au a"ut $i au rol *ot&r3tor %n: de"oltarea for#elor de (roduc#ie0 a(ari#ia unor noi ti(uri de
s(eciali&ri %n (roduc#ie $i, %n consecin#&, de ad3ncire a di"iiunii muncii0 (artici(area la rela#iile
economice interna#ionale, la circuitul economic mondial $i, %n consecin#&, la formarea economiei
mondiale.
7ormarea economiilor na#ionale este reultatul unui (roces %ndelun)at istoric, care la diferite
(o(oare sKa (rodus diferit, (roces influen#at de mai mul#i factori:
8 de natur& economic&: de"oltarea for#elor de (roduc#ie0 ad3ncirea di"iiunii muncii0 de"oltarea
economiei de sc*im+ $i a (ie#ei interne0
8 de natur& (olitic&: re"olu#iile +ur)*ee0 formarea statelor centraliate.
A(ari#ia economiilor na#ionale s-a (rodus (e o anumit& trea(t& de de"oltare a societ&#ii, $i
anume atunci c3nd s-a conturat (rocesul de formare a na#iunilor $i a statelor centraliate ce a marcat
intrarea omenirii %ntr-o eta(& su(erioar& a "ie#ii economice.
Economiile na#ionale au a(&rut $i se de"olt& (e +aa acti"it&#ii con9u)ate a unei na#iuni $i a unui
num&r de minorit&#i na#ionale %n cadrul unui stat sau a mai multor na#iuni care desf&$oar& o acti"itate
economic& comun& %n cadrul unor state federati"e.
Definiri:
Economia na#ional& este o entitate reultat& din de"oltarea sc*im+ului reci(roc de acti"it&#i %ntre
mem+rii unei comunit&#i umane -de o+icei na#iunea - (e ansam+lul unui teritoriu na#ional
H
.
Economiile diferitelor #&ri au numeroase (articularit&#i, s(ecifice unor momente istorice diferite
de constituire care se re)&sesc %n modul de formare $i de de"oltare a structurilor economice de ramur& la
un moment dat $i, ca urmare, au caracter istoric. Din acest (unct de "edere, economiile na#ionale
re(reint& totalitatea ramurilor de acti"itate economic& e6istente la un moment dat, considerate %n str3nsa
lor interde(enden#&, le)&turile dintre ramuri constituindu-se in (ia#a intern& na#ional&.
Structura economiilor na#ionale:
8 a cunoscut un (roces e"oluti" de la sim(lu la com(le6, care se caracteriea& (rintr-o mul#ime de
(articularit&#i0
8 nu e6ist& o structur& ideal& - un model )eneral "ala+il de ado(tat0
8 s-a format %n tim(, %n ra(ort cu anumite condi#ii concrete -s(ecifice fiec&rei #&ri, su+ influen#a a
numero$i factori:
- endo)eni: condi#iile concrete s(ecifice fiec&rei #&ri, care, folosi#i corect, asi)ur& o de"oltare
armonioas&,
- e6o)eni: nu tre+uie s& ai+& influen#& e6cesi"& (entru a nu determina structuri deformate.
Datorit& caracterului comim al acti"it&#ii $i e6isten#ei unei (ie#e interne unice, care constituie
elementul decisi" %n (rocesul de constituire a economiilor na#ionale, economia na#ional& are caracter
unitar.
4Economia na#ional& re(reint& cadrul de +a& al re(roduc#iei sociale contem(orane, rol ce
reult& din fa(tul c&:
- unit&#ile de (roduc#ie se s(ecialiea& $i ocu(& un anumit loc %n di"iiunea social& a muncii, care, (rin
flu6urile de sc*im+ (e care le determin&, este o di"iiune a muncii %n cadru na#ional0

H
Dumitrescu S.. coord. - 5Economie mondial&4, Ed. Microinformatica. Clu9. 1;;!
- sc*im+ul de acti"it&#i %ntre unit&#ile economice se realiea& %n forme comerciale, monetare, de
credit, care (resu(un o or)aniare cores(un&toare a s(a#iului na#ional0
- o serie de func#ii %n domeniul comunica#iilor, educa#iei, s&n&t&#ii, asi)ur&rii infrastructurii, care
sunt indis(ensa+ile desf&$ur&rii "ie#ii economico-sociale, se or)aniea& la ni"el na#ional-statal0
- sistemul economic na#ional are sarcina s& furniee cadrul $i s& determine con#inutul $i domeniile
sc*im+urilor dintre su+sistemele microeconomice $i mediul interna#ional0
- sistemul economic na#ional tre+uie s& asi)ure, %n economia contem(oran&, orientarea flu6urilor
dintre su+sisteme, o alocare a resurselor astfel %nc3t s& se formee (ro(or#iile cerute de (rocesul de
re(roduc#ie.
Economia na#ional& este un conce(t cu(rin&tor, care (oate fi atri+uit tuturor #&rilor lumii, dar
numai unele dintre acestea s-au constituit %n com(le6e economice na#ionale - $i anume acelea care fac
(arte din )ru(urile care realiea& ti(uri de re(roduc#ie su(erioare cu structuri com(le6e - multilaterale.
Com(le6ul economic na#ional este, de fa(t, forma su(erioar& de de"oltare $i de or)aniare a
economiei na#ionale, adic& o economie na#ional& e"oluat& care se deose+e$te de celelalte (rin urm&toarele
tr&s&turi0
- structura sa (e ramuri se caracteriea& (rin )radul ridicat de di"ersificare $i s(ecialiare a
ramurilor0
- ni"el te*nic a"ansat, modern al (roduc#iei materiale0
- )radul %nalt de inte)rare a ramurilor sale, a"3nd ca(acitatea de a (relucra $i "alorifica com(le6,
intensi", su(erior resursele (ro(rii materiale $i umane, %ntre) (oten#ialul te*nico-$tiin#ific0
- ni"elul ridicat al (roducti"it&#ii muncii %n toate ramurile de
acti"itate0
- ca(acitatea de a )enera ino"a#ie $tiin#ific& $i te*nic& la ni"elul
reali&rilor mondiale.
- asi)ur& un ni"el de trai ridicat, o calitate a "ie#ii su(erioar&
mem+rilor societ&#ii0
- (artici(area acti"& Ia circuitul economiei mondiale cu (roduse de ni"el te*nico-economic
su(erior calitati"0
- realiarea (e +aa acestor tr&s&turi a autonomiei de func#ionare $i inde(enden#ei economice reale,
ada(tarea mai ra(id& la sc*im+&rile mediului economic, de(&$irea disfunc#ionalit&#ilor (ro(rii.4
J
Sistemele economice na#ionale formate sunt sisteme desc*ise ce intr& %n rela#ii, necesare %n mod o+iecti",
cu sisteme din e6terior, deci nu se de"olt& autar*ic.
Definire:
Com(le6ul economic na#ional re(reint& ansam+lul coerent %n care acti"it&#ile economice sunt
inte)rate at3t (e oriontal& c3t $i (e "ertical&, %ntr-tm s(a#iu or)aniat unitar su+ as(ect comercial,
monetar, financiar, care are ca(acitatea necesar& (entru sta+ilirea (riorit&#ilor de"olt&rii (ornind de la
criterii (ro(rii de eficien#& economic& $i este ca(a+il de denLoltare autocentrata $i auto%ntr e #inut&
;
Cn acest cadru, de"oltarea este reultatul unor *ot&r3ri care urm&resc:
- transformarea resurselor (oten#iale %ntr-um (oten#ial economic %n cre$tere, e6(rimat in
ma6imiarea /N@ (e +aa efortului (ro(riu0
- %m+un&t&#irea (oi#iei %n di"iiunea mondial& a muncii0
- s(orirea eficien#ei (artici(&rii la circuitul economic mondial0
- asi)urarea condi#iilor de "ia#& (entru (o(ula#ie0
- de"oltarea (remiselor inde(enden#ei economice.
Caracteriarea economiilor na#ionale
Bealitatea contem(oran& arat& c& economiile na#ionale, ce re(reint& structuri de +a& ale
economiei mondiale, sunt de o mare "arietate. De aceea, de"ine necesar& caracteriarea lor (entai a le
(recia tr&s&turile (rinci(ale $i (entm a le %ncadra corect %n di"iiunea mondial& a muncii, a le sta+ili
locul %n economia mondial&.
At3t ra(orturile %ntre state, c3t $i locul unui stat %n economia mondial& de(ind de o serie de factori
economico-sociali $i (olitici, ni"elul de"olt&rii economice0 (oten#ialul economic, )radul de aco(erire a
necesit&#ilor de (roduc#ie $i de consum din resurse (ro(rii0 )radul de "alorificare a factorilor de (roduc#ie0
)radul de (artici(are la comer#ul mondial0 natura rela#iilor de (roduc#ie etc.
J
Botaru I. $.a. - 5Sistemul economiei mondiale $i mecanismele sale de functionare Ed. Mirton, Timi$oara,
!>>1, (). 'H-'J
;
Dumitrescu S., coord. - 5Economie mondial&4, Ed. Mircoinformatica, Clu9, 1;;!
Caracteriarea economiilor na#ionale se realiea& (rintr-o cercetare $tiin#ific&, folosind un ansam+lu de
criterii $i indicatori.
Criteriile de anali& sunt multi(le $i "ariate: economice, )eo)rafice, sociale, (olitice sau de (oten#ial ,de
(roduc#ie, te*nic, $tiin#ific, institu#ional, "alutar financiar, comercial, militar., de ni"el de de"oltare, de
structur& ,ramuri, sectoare, teritorii., de dinamic&, etc.
Acestea necesit& a fi m&surate (rin indicatori cores(un&tori, (rin folosirea unor sisteme de indicatori
a)re)a#i $i com+ina#i (rin diferite modele matematice, care s& (ermit& o e"aluare c3t mai corect&.
/entru a caracteria cel mai corect )radul de de"oltare economic& a unei #&ri (ot fi folosite di"erse )ru(e
de indicatori.
8 indicatori de ni"el ,economico - sociali. - e6(rim& )radul de de"oltare economico - social& al
unei economii, (rin care datele se ra(ortea& la: num&rul de locuitori, o (ersoan& ocu(at&, 1 *a, o unitate
de resurs& natural&, o unitate "alutar& na#ional& ,(roduc#ieMlocuitor, consumMlocuitor, mediciM1>>>>
locuitori, /N@Mlocuitor.0
8 indicatori de dinamic& - e6(rim& e"olu#ia %n tim( a economiei unei #&ri, )ru(e de #&ri, one,
sectoare, ramuri, folosind ritmul de cre$tere ,e6.: rata mar)inal& de cre$tere a (roduc#iei unei ramuri.0
8 indicatori de structur& - e6(rim& diferite corela#ii din "ia#a economic& $i social& care (ot s&
e6(rime fie )radul de de"oltare, fie (rofilul unei economii na#ionale ,e6.: (onderea diferitelor ramuri %n
/N@, structura teritorial&, structura c*eltuielilor, structura consumului etc.0
8 indicatori de (oten#ial economic a+solut K caracteriea& for#a economic&, $tiin#ific&, cultural& a
unei #&ri ,num&rul (o(ula#iei acti"e, "olumul in"esti#iilor, etc.
8 indicatori de (oten#ial economic relati" - care reult& din ra(ortarea datelor (ar#iale la cele totale
,e6.: (o(ula#ia ocu(at& %n a)ricultur&Mtotal (o(ula#ie ocu(at&, (roduc#ia industrial& a unei #&riMtotal
(roduc#ie industrial& mondial&.0
8 indicatori te*nico-calitati"i $i de eficien#& - e6(rim& (arametrii economici $i de e6(loatare a
(roduselor sau ni"elul te*nic $i de dotare a ramurilor $i su+ramurilor economiei ,e6. : c*eltuielile
materiale (e unitatea de (rodus, eficien#a comer#ului e6terior, consumuri s(ecifice, etc.0
8 indicatori sintetici - care reult& din corelarea $i a)re)area, (rin diferite modele matematice, a
indicatorilor (reenta#i mai sus.
1>
Colecti" - 5Tratat de economie contem(oran&4. Ed. /olitica, @ucure$ti- 1;J=
Ti(olo)ia economiilor na#ionale
Cercetarea $tiin#ifica asu(ra economiilor na#ionale, folosind criterii $i sisteme de indicatori,
a9un)e la concluii (ar#iale de o mare "arietate, care, unite %n concluii cu caracter sintetic, (ermit
realiarea unor ti(olo)ii ale economiilor na#ionale. Clasific&rile utiliate %n (ractica economic& au %n
"edere: ni"elul de de!Doltare economic&, (oten#ialul economic, (artici(area la comer#ul interna#ional,
etc.
:ru(area #&rilor du(& ni"elul de de"oltare economic&. Ni"elul de de"oltare economic& este
e6(resia )radului de de"oltare a for#elor de (roduc#ie %n cadrul unui s(a#iu na#ional. Din (unctul de
"edere al elementelor constituti"e, %nseamn&: )radul de de"oltare a a(aratului de (roduc#ie0 a sistemului
de infrastructuri0 ca(acitatea te*nolo)ic&0 )radul de utiliare $i ni"elul de (re)&tire a for#ei de munc&0
modul $i )radul de utiliare a a"anta9elor s(eciali&rii $i coo(er&rii economice - adic&, com+inarea micro
$i macroeconomic& a factorilor de (roduc#ie0 )radul de de"oltare $i calitatea rela#iilor e6terne.
Dintre to#i indicatorii utilia#i %n statistica interna#ional& (entru e6(rimarea cantitati"a a unui
asemenea fenomen com(le6, cel mai utiliat este /N@Mlocuitor. Acesta 4(ersonaliea&4 (rin ra(ortarea la
(o(ula#ie reultatele acti"it&#ii economice a unei #&ri $i, ca urmare:
- este indicatorul cel mai e6(resi"0
- reflect& )radul de %nestrare te*nic& a muncii $i (roducti"itatea muncii sociale0
- e"oluea& (aralel cu al#i indicatori (ar#iali care au aceea$i semnifica#ie: (roduc#ia industrial&Mloc0
(onderea (o(ula#iei nea)ricole %n total (o(ula#ie ocu(at&0 consum de ener)ieMloc0 (onderea industriei %n
crearea /I@.
/otri"it acestui criteriu, #&rile lumii (ot fi )ru(ate %n:
- #&ri de"oltate0
- #&ri cu ni"el mediu de de"oltare0
- #&ri %n curs de de"oltare0
- #&ri cu economie %n trani#ie.
N&rile de"oltate - sunt #&ri ale c&ror economii se caracteriea& (rintr-un %nalt )rad de de"oltare
a for#elor de (roduc#ie, e6(rimat %n ni"elul (e locuitor su(erior fa#& de media mondial& a unor indicatori
sintetici ,e6.: /N@Mlocuitor, /I@Mlocuitor etc..
Statisticile interna#ionale au identificat deseori aceast& )ru(& de #&ri cu #&rile mem+re OCDE, care
cu(rindea, %n !>>!, '> de #&ri de"oltate de (e toate continentele.
:ru(a #&rilor de"oltate nu este omo)en&, %n interiorul ei sunt deose+iri im(ortante de (utere economic&
$i de mod de "ia#& - determinate de (articularit&#ile de"olt&rii lor istorice $i na#ionale.
Cu toate acestea, #&rile care fac (arte din aceast& cate)orie au o serie de tr&s&turi comune, dintre care cele
mai im(ortante sunt:
- sunt #&ri industriale. Acest fa(t se afl& la ori)inea a"ansului lor economic %n ra(ort cu alte sate. In
aceste state, factorii intensi"i ai de"olt&rii au trecut (e (rimul (lan, su+ im(ulsul re"olu#iei te*nico-
$tiin#ifice, ceea ce a determinat un salt im(ortant %n domeniul (roducti"it&#ii0
- structura economiei lor na#ionale se caracteriea& (rintr-o (re(onderen#& a sectoarelor ter#iar $i
secundar, %n dauna ce*ii (rimar. In cele mai a"ansate dintre ele, sectorul cuaternar ,acti"it&#ile de
cercetare-de"oltare. a %nce(ut s& de#in& o (ondere semnificati"&0
- a)ricultura s-a industrialiat, oote*nia cresc3nd cu (rec&dere %n ra(ort cu (roduc#ia "e)etal&0.
- economiile acestor #&ri realiea& cea mai ridicat& eficien#&. Ele se caracteriea& (rintr-o
(roducti"itate a muncii ridicat&, (rin %nestrare te*nic& $i te*nolo)ic& modern& $i (rin rate de cre$tere a
/.l.@. sta+ile dar moderate, %n ra(ort cu celelalte state ale lumii0
- (ro(rietatea (ri"at& (redomin& %n aceste state, (ia#a fiind cea care re)lea& mecanismul cerere-
ofert& (rin intermediul concuren#ei li+ere. In anumite sectoare, %n s(ecial %n cele 4strate)ice4 e6ist& totu$i
(ro(rietate de stat Sctu mi6t&0
- ni"elul de trai %n aceste #&ri este cel mai ridicat din lume. /onderea cea mai %nsemnat& %n structura
cererii indi"iduale de consum re"ine +unurilor de folosin#& %ndelun)at&. Ni"elul "enitului (e locuitor este
su(erior mediei mondiale, a"3nd o tendin#& de cre$tere la inter"ale de tim( relati" scurte. Analfa+etismul
a fost eradicat iar asisten#a sanitar& se asi)ur&, %n linii mari, (entru %ntrea)a (o(ula#ie0
- (artici(& la comer#ul mondial %n s(ecial cu (roduse manufacturate cu )rad %nalt de (relucrare0
- acest )ru( de #&ri a determinat transna#ionali area "ie#ii economice. Ele sunt #&ri-)ad& ale celor
mai multe societ&#i transna#ionale.
Cn ciuda acestor tr&s&turi comune, )ru(a #&rilor de"oltate este e6trem de etero)en& at3t %n ceea ce
(ri"e$te "enitul (e locuitor c3t $i %n (ri"in#a sistemului $i modului de or)aniare $i de"oltare economic&.
Conform unor teorii lar) acce(tate %n lumea occidental&, #&rile cu economie de (ia#& se %m(art %n
? mari cate)orii:
- #&ri orientate c&tre consum ,S.U.A., Marea @ritanic, Canada, Australia.,
- #&ri orientate c&tre (roduc#ie ,:ermania, Oa(onia, Me6ic, 7ran#a.0
- #&ri cu ca(italism de familie ,TaiDan, Malaieia, T*ailanda, IndonePia, Coreea de Sud,
Sin)a(ore.0
- #&ri %n trani#ie ,#&rile din Euro(a de Sud-Est $i C*ina..
8 N&rile orientate c&tre consum se caracteriea& (rin urm&toarele: K li+ertate ma6im& ini#iati"elor (ri"ate0
- rol determinant acordat 4for#elor (ie#ei4 %n re)lementarea macroeconomic&,
- im(licare minim& a statului (rin (3r)*ii administrati"e0
- )rani#e economice $i comerciale cu lar)& desc*idere c&tre e6terior, re)lementate +ilateral sau
multilateral0
- (uternic orientate c&tre (rofit0
- mai (u#in 4(aterne4 fa#& de cate)oriile defa"oriate.
Aceste state se (ot confrunta cu o serie de (ro+leme (oten#iale le)ate de (olaritatea accentuat& a
+o)&#iei, ratele sc&ute ale economisirilor, deficitele (u+lice %nsemnate $i rolul redus al )u"ern&rii centrale
asu(ra economiei. Ti(ic (entai aceste #&ri este c& ele tr&iesc (e credit, (este (osi+ilit&#ile actuale ale
economiei, 4nota de (lata4 urm3nd a fi su(ortat& de )enera#iile "iitoare.
Cele mai re(reentati"e state din acest )ru( sunt S.U.A $i Marea @ritanic.
8 N&rile orientate c&tre (roduc#ie se caracteriea& (rin c3te"a tr&s&turi:
- accent deose+it (us (e (roduc#ie0
- %ncura9area e6(orturilor0
- ocu(area for#ei de munc&0
- rate de economisire a (o(ula#iei ridicate0
- constituirea unui climat (olitic $i social sta+il.
/ro+lemele (oten#iale care (ot a(&rea %n caul acestei )ru(e sunt le)ate de men#inerea la ni"elul
actual, foarte costisitor, al sistemelor de asi)ur&ri sociale $i de diminuarea "olumului in"esti#iilor
(roducti"e din ultimii ani.
Aceast& )ru(& de #&ri include $i dou& state ,Oa(onia $i :ermania. considerate 4miracolele
economice4 ale ultimilor <> de ani. Ele au reu$it s& renasc& din 4(ro(ria cenu$a4 de"enind a doua
res(ecti" a treia (utere economic& a lumii.
8 N&rile cu ca(italism de familie se caracteriea& (rin:
- (re(onderen#a afacerilor mici, de familie, %n totalul ini#iati"elor economice din aceste economii0
- transmiterea afacerilor din )enera#ie %n )enera#ie0
- rate ale economisirii e6trem de ridicate, aceste #&ri fiind cam(ioane %n ceea ce (ri"e$te
mo+iliarea economiilor (o(ula#iei0
- %nfiin#area %ntre(rinderilor %n s(ecial %n ramurile tradi#ionale $i %ncura9area de c&tre stat a
me$te$u)urilor tradi#ionale0
- (rotec#ionism economic ridicat0
- le)&turi str3nse %ntre sectorul de afaceri $i )u"ernMsectorul administrati".
/ro+lemele cu care se confrunt& aceste #&ri constau %n (roducti"itatea muncii mai redus& dec3t %n
celelalte state de"oltate, insuficien#a infrastructurii sociale $i )reut&#i %n acumularea +rut& a ca(italului
,e6.: Coreea de Sud..
8 N&rile %n trani#ie se caracteriea& (rin c3te"a tr&s&turi comune, care #in de condi#iile istorice ale
de"olt&rii lor economice:
- e6isten#a unei (onderi %nc& %nsemnate a (ro(riet&#ii de stat, care men#ine o ineficient& ridicat&,
fa(t ce conduce adesea la dificult&#i de ordin macroeconomic0
- ini#ierea unui (roces de restructurare a %ntre(rinderilor $i a unui (roces de (ri"atiare a fostelor
societ&#i de stat0
- e6isten#a unor ramuri dinamice, care s-au ada(tat (erfect re)ulilor (ie#ei dar $i a unor ramuri
industriale %n"ec*ite, a c&ror men#inere %n fianc#iune #ine mai mult de am+i#ia )u"ernului $i de criterii de
ordin (olitic $i social, dec3t de criterii de ordin economic0
- dificult&#i macroeconomice care )enerea& sla+& (roducti"itate a muncii, men#inerea mono(olului
asu(ra utilit&#ilor $i im(osi+ilitatea reducerii arieratelor,
- li(sa unei disci(line reale a a)en#ilor economici $i indi"iilor fa#& de (lata ta6elor $i a
im(oitelor, fa(t ce (oate (ro"oca )reut&#i )eu"ernului %n derularea unor (ro)rame de in"esti#ii
economice $i sociale0
- necesitatea acestor economii de a +eneficia de asisten#a te*nic&, mana)erial& $i financiar& din
(artea #&rilor de"oltate (entru a definiti"a (rocesul restructur&rii $i im(lement&rii sistemului economic
de (ia#& li+er&.
N&rile cu de"oltare medie. In aceast& )ru(& intr& acele #&ri care au reu$it s& fac& (ro)rese
%nsemnate (e calea de"olt&rii economice $i cre$terii ni"elului de trai al (o(ula#iilor lor , dar care nu se
ridic& la ni"elul #&rilor de"oltate, din (unct de "edere al /I@ (e locuitor, %nestr&rii te*nolo)ice $i
de"olt&rii infrastructurii.
Unii anali$ti a(recia& c& aceast& )ru(& a fost creat& artificial, (entru a %ncura9a unele state %n curs
de de"oltare s& continue (ro)resele economice $i sociale, deoarece, multe dintre #&rile aflate (e ultimele
locuri din cate)oria celor de"oltate $i %n a"an)arda #&rilor %n curs de de"oltare, (ot fi incluse %n aceast&
cate)orie.
Tr&s&turile definitorii ale acestei cate)orii de state sunt:
- au "enituri intermediare, al c&ror e"antai este foarte lar), %nce(3nd cu J>>-;>> de dolari $i
a9un)3nd (3n& la ?>>>-?!>> USD0
- $i-au de"oltat ramuri industriale moderne care %ns& coe6ist& cu ramuri industriale %n"ec*ite0
- au o mare ca(acitate de a a+sor+i te*nolo)iile moderne0
- %n a)ricultur&, ca $i %n industrie, coe6ist& unit&#i economice (erformante $i %nalt mecaniate, care
(ractic& o a)ricultur& intensi"& %m(reun& cu unit&#i a)ricole %na(oiate, care (ractic& o a)ricultura
e6tensi"&0
- nu au terminat (rocesul de restructurare al (ro(riilor economii0
- au dificult&#i %n ceea ce (ri"e$te infrastructura social&0
- au diferite )rade de economie de (ia#&, (ro(rietatea de stat fiind %nc& destul de (reent& %n
structura economiei0
- (artici(& la comer#ul mondial at3t cu +unuri (rimare c3t $i cu +unuri manufacturate.
N&ri %n curs de de"oltare. In aceast& cate)orie intr& ma9oritatea #&rilor lumii. Aceast& )ru(& are o
serie de tr&s&turi comune, care constau %n s(ecial %n fa(tul c& se afl& %ntr-un (roces de transformare
sistemica $i de im(lementare a economiei de (ia#& $i c& e6ist& un decala9 de ni"el de de"oltare %ntre ele $i
#&rile de"oltate.
:ru(a #&rilor %n curs de de"oltare este e6trem de etero)en&, %n interiorul ei (ut3ndu-se distin)e
trei su+)ru(e:
- noile #&ri industrialiate0
- #&rile e6(ortatoare de (etrol0
- #&rile cu cel mai sc&ut ni"el de de"oltare.
8 Noile #&ri industrialiate. %n conte6tul economic $i social al ultimelor decenii, fiecare stat a
c&utat, %n condi#iile im(use de concuren#&, s& ocu(e un loc c3t mai +un %n ierar*ia de"olt&rii economice,
a economiei mondiale. Multe #&ri au urm&rit s& a9un)& la un ni"el relati" de ec*ili+ru $i eficien#& a
economiilor lor, %nfrunt3nd situa#ii diferite: crie economice mai mult sau mai (u#in %ndelun)ate0 s(oruri
naturale diferite0 emi)rarea (o(ula#iei $i, deci, a for#ei de munc&0 condi#ii naturale diferite0 conte6tul
social-(oiitic $i )eo)rafic.
Unele au reu$it ca, (rin %m+inarea eficient& a mai multor factori fa"ora+ili, s& se de"olte $i s&-$i
asi)ure un a"ans economic fa#& de altele. Ca urmare, din )ru(a #&rilor %n curs de de"oltare se deta$ea&
aceast& cate)orie de #&ri.
11
La %nce(utul anilor A;>, erau considerate 4noi #&ri industrialiate4: @railia, Ar)entina, Me6ic,
Coreea de Sud, Sin)a(ore, Malaesia, TaiDan $i Qon) Ron) - care au f&cut (ro)rese %nsemnate %n ultimele
decenii (e calea de"olt&rii industriale.
Sunt #&ri a"ansate din (unct de "edere economic $i social din ansam+lul #&rilor %n curs de
de"oltare $i se caracteriea& (rin:
- au cele mai mari "enituri (e locuitor din r3ndul #&rilor %n curs de de"oltare. 2eniturile lor (ot ft
com(ara+ile cu cele ale #&rilor de"oltate aflate (e ultimele locuri ale acestei cate)orii0
- ramuri de +a& ale industriei manufacturiere dar $i cele de "3rf contri+uie la cre$terea /I@ $i a
e6(orturilor0
- ratele de cre$tere a /I@ sunt su(erioare celor din unele #&ri de"oltate $i din #&rile %n curs de
de"oltare, (ermi#3ndu-le s& recu(eree ra(id decala9ele e6istente. Ele sunt considerate ade"&ra#i 4(oli de
cre$tere economica4 %n re)iunile de (ro"enien#&0
11
@adrus :*. - 5Ascensiunea ra(id& a noilor #&ri industrialiate4, T.E. =M1;;>, (). !H
- )radul de di"ersificare al acti"it&#ii economice este remarca+il, (roducti"itatea muncii, c*iar dac&
(e ansam+lu este inferioar& #&rilor de"oltate, este com(ara+il& cu cea din aceste #&ri %n ramurile
industriei de "3rf0
- de"oltarea acestor state s-a f&cut (e seama atra)erii masi"e de ca(ital str&in $i stimul&rii
e6(orturilor0
- contri+uie la comer#ul mondial %n s(ecial cu +unuri manufacturate, at3t din industriile tradi#ionale
c3t $i din industriile de "3rf0
- au o economie de (ia#& func#ional&0
- se confrunt& %nc& cu (ro+leme le)ate de ineficienta economic&, insuficien#a infrastructurii,
coru(#ia, sla+a (re)&tire a for#ei de munc&, $i caracterul limitat al resurselor.
8 N&rile e6(ortatoare de (etrol - ocu(& un loc a(arte (rintre #&rile %n curs de"oltare $i se
caracteriea& (rin rate de acumulare ridicate, ca urmare a "eniturilor mari %n de"ie o+#inute din e6(ortul
de (etrol. Aceast& cate)orie, de(arte a fi omo)en&, (oate fi di"iat& %n mai multe su+)ru(uri, %n ra(ort de
m&rimea "enitului (e locuitor. %n !>>> situa#ia se (reenta astfel:
- #&ri cu "enituri foarte ridicate: RuDeit - !? >>> USD, Emiratele Ara+e Unite - !' <>> USD,
Suatar - 1< 1?> USD, Ara+ia Saudita - 1> <>> USD0
- t&ri cu "enituri su(erioare: @a*rein - J 1>> USD, Oman - < =>> USD0
- #&ri cu "enituri intermediare - Con)o, Ecuador, Siria $i Al)eria ,1>'> - 1J'> USD., Iran-!!'>
USD0
- #&ri cu "enituri sc&ute - Ni)eria - '1> USD, Indoneia - H'> USD.
Deose+irile dintre "enituri (ro"in (e de o (arte de (e urma (oten#ialului de (roduc#ie, iar, (e de
alt& (arte, de (e urma m&rimii (o(ula#iei. In "reme ce Emiratele Ara+e Unite au o (o(ula#ie de numai 1,H
milioane de locuitori $i Suatarul de numai <!? >>> locuitori, (o(ula#ia Ni)eriei de(&$e$te 1>> de
milioane, iar cea a Indoneiei 1J> de milioane de locuitori %n anul !>>>.
/rinci(ala ramur& economic& a acestor state este e6trac#ia #i#eiului, unele dintre ele cre3ndu-$i $i
ca(acit&#i (ro(rii de rafinare. Ele de#in cele mai im(ortante reer"e de (etrol de (e )lo+.
8 :ru(a #&rilor cu cel mai sc&ut ni"el de de"oltare reune$te acele #&ri %n curs de de"oltare care,
datorit& s&r&ciei (ronun#ate $i (ro+lemelor s(ecifice cu care se confrunt&, necesit& o aten#ie $i un
tratament s(ecial din (artea comunit&#ii interna#ionale.
Ideea constituirii acestui )ru( a fost concretiat& %n 1;H1 de c&tre Adunarea :eneral& a O.N.U.,
dat& la care au fost incluse un num&r de !< de #&ri cu o (o(ula#ie de 1<> mii. loc. In (reent, din acest
)ru( fac (arte ?; de #&ri cu o (o(ula#ie de (este =>> mii. loc.
Criteriile sta+ilite de Adunarea :eneral& a ONU (entru ca o #ar& s& (oat& fi considerat& c&
a(ar#ine acestei cate)orii sunt:
- s& realiee un /N@MCoc. su+ H>>T0
- (onderea (roduc#iei industrial& manufacturat& %n /I@ s& fie mai mic& de 1>U0
- rata analfa+etismului s& de(&$easc& J>U. N&rile din aceast& )ru(& se caracteriea& (rin:
- sunt economii a)rare. Cu toate c& a)ricultura este sectorul (redominant, su(rafa#& culti"at& nu
re(reint& dec3t o mic& (arte din teritoriul ara+il0
- acti"itatea industrial& este concentrat& %n domeniul alimentar, te6til
$i de (relucrarea lemnului0
- )radul de "alorificare al materiilor (rime este foarte sc&ut, cu toate c& aceste state de#in unele
resurse im(ortante0
- ritmul de cre$tere al economiilor acestor state este redus, multe dintre ele %nre)istr3nd c*iar
ritmuri ne)ati"e de cre$tere, datorit& institu#iilor (roducti"e insuficiente, (redomin&rii te*nicilor manuale,
artianale $i a+sen#ei te*nicilor $i te*nolo)iilor a"ansate0
- (artici(& la e6(ortul mondial (re(onderent cu (roduse (rimare0
- (o(ula#ia #&rii sufer& de foame $i se confrunt& cu alte (ro+leme sociale )ra"e ,li(sa educa#iei,
asisten#ei sanitare $i uneori c*iar a ad&(osturilor..
:ru(area #&rilor du(& (oten#ialul economic al statelor. /oten#ialul economic este un conce(t care
a(recia&, din (unct de "edere economic, for#a unei #&ri dat& de "olumul resurselor materiale $i umane $i
de )radul de "alorificare a acestora.
/oten#ialul economic este determinat de o serie de factori care se influen#ea& reci(roc, $i anume:
8 factorul natural-)eo)rafic: asi)ur& cadrul natural (entru desf&$urarea acti"it&#ilor economice $i
determina m&rimea resurselor naturale0
8 factorul demo)rafic: d& dimensiunea ca(acit&#ii (oten#iale de (roduc#ie a for#ei de munc&,
8 factorul te*nico-economic: ni"elul atins de de"oltarea mi9loacelor
de (roduc#ie0
8 factorul social-economic ,res(ecti" natura rela#iilor sociale de (roduc#ie.: (oten#ea& (rocesul de
"alorificare al (oten#ialului economic,
8 factorul social-educa#ional: ridica calitatea factorului demo)rafic (rin instmire.
/oten#ialul economic )lo+al al unei #&ri este format, deci, dintr-o serie de (oten#iale economice
(ar#iale: natural, uman, (roducti" ,industrial, a)ricol., iiDesti#ional, te*nico-$tiin#ific, financiar-"alutar,
comercial, turistic.
/oten#ialul economic are caracter dinamic - (onderea elementelor sale constituti"e se sc*im+& %n
tim(, %n func#ie de modificarea influen#ei factorilor care ac#ionea& asu(ra sa.
Dimensiunile (rinci(ale de care se #ine seama %n clasificarea #&rilor du(a acest criteriu sunt urmatoarele:
8 Marimeamea (o(ula#iei: %n literatura $i (ractica de s(ecialitate se distin) #&rile iiiari ,cu (este <>
de milioane de locuitori., #&rile mi9locii ,1<-<> de milioane de locuitori. $i #&rile mici ,(3.n& Ia 1<
milioane de locuitori. %n )eneral, #&rile cu (o(ula#ie numeroas& +eneficia& $i de un teritoriu de
dimensium cores(un&toare. M&rimea (o(ula#iei este utiliat (entru determinarea, m&rimii imei #&ri,
deoarece el arat& dimensiunea (ie#ei interne ,cererea de consum. $i (oten#ialul (roducti" ,facioiul
munc&.0
8 S(ecialiarea %n (roduc#ie: economiile na#ionale (ot fi (ostVindustriale $i industriale ,#&rile cele
mai a"ansate din (unct de "edere economic., cu orientare industrial& ,cele %n curs de industrialiare. sau
cu orientare (rimar& ,#&rile cel mai (u#in a"ansate din (unct de "edere economic.. :radul de "alorificare a
(oten#ialului unei #&ri de(inde de (onderea sectorului (rimar sau a celui secundar %n ansam+lul (roduc#iei
nationale
8 Dimensiunea a+solut& a (rodusului intern +rut ,/I@.: acest indicator ofer& o ima)ine sintetic&
asu(ra )radului de "alorificare a (oten#ialului natural, uman, te*nolo)ic, etc. al unei #&ri. El este, de fa(t,
reultatul interac#iunii dintre cei doi factori men#iona#i A anterior,A s(ecialiarea %n (roduc#ie a"3nd
rolul cel mai im(ortant. %n acest conte6t se cu"ine a se face distinc#ia %ntre (oten#ialul economic al unei
#&ri -reflectat de suma resurselor naturale, demo)rafice, financiare $i te*nolo)ice ale unei #&ri - $i
(oten#ialul economic "alorificat - reflectat de interac#iunea siner)ica dintre resursele de mai sus %n cadrul
unei s(eciali&ri (ro(rii %n (roduc#ie - care se o)linde$te, %n ultim& instan#&, %n m&rimea /.l.@.
!.!. Di"iiunea mondial& a muncii
/ro+lemele le)ate de di"iiunea mondial& a muncii influen#ea& direct $i fundamental de"oltarea
economic& a fiec&rui stat $i, %n consecin#&, influen#ea& e"olu#ia rela#iilor economice interna#ionale, a
economiei mondiale.
Di"iiunea mondial& a muncii:
8 este un alt su+sistem al sistemului economiei mondiale ce cu(rinde %n con#inutul s&u ra(orturile
care inter"in %ntre economiile na#ionale (ri"ind (rocesul de s(eciaUare interna#ional& a (roduc#iei.0
8 nu are caracter de sine st&t&tor, inde(endent de de"oltarea economiilor na#ionale, a a)en#ilor
economici, deoarece a(ari#ia $i de"oltarea acesteia s-a (rodus atunci c3nd s-a realiat un anumit (oten#ial
de (roduc#ie $i c3nd s-au conturat anumite structuri ale economiilor na#ionale0
8 are caracter istoric, deoarece (rocesul de formare a a"ut loc odat& cu constituirea $i diferen#ierea
economiilor na#ionale $i cu (rocesul de formare a sistemului economiei mondiale0
8 este un (roces o+iecti" (entru c& este determinat de de"oltarea for#elor de (roduc#ie $i, deci, de
a(ari#ia unor noi s(eciali&ri %n (roduc#ie0
8 este unic& - nu (oate fi com(artimentat& (e or3nduiri, (e sisteme (olitice.
Di"iiunea mondial& a muncii (oate fi definit& ca sistemul de s(eciali&ri %n (roduc#ie, %n ramuri
$i sectoare de acti"itate ale economiilor na#ionale, necesar (entru sc*im+urile cu str&in&tatea, al c&rui
efect este tocmai crearea unui sistem de interde(enden#e %ntre acestea, ce determin& flu6urile economice
interna#ionale, (artici(area la circuitul economic .
1!
Cauele (rinci(ale care stau la +aa acestor interde(enden#e sunt determinate de condi#iile
materiale ale (roduc#iei. %n orice #ar&, indiferent de m&rimea ei, de resursele de care dis(une, de ni"elul de
de"oltare se manifest& (ermanent o neconcordan#& %ntre structura (roduc#iei na#ionale $i structura ne"oii
sociale. Nu e6ist& #ar& care, (rin structura economiei sale ,oric3t de com(le6& ar fi ea. s& (oat& aco(eri
din (roduc#ia intern& cerin#ele consumului (roducti" $i indi"idual, s& asi)ure realiarea inte)ral& a
(rodusului na#ional e6clusi" (e seama (ie#ei interne. %n aceast& situa#ie, inter"en#ia asu(ra (roduc#iei $i
consumului se realiea& (rin intermediul sc*im+urilor interna#ionale, deci a (ie#ei mondiale. Acestea au,
uneori, caracter ocaional, dar, de re)ul&, sunt sistematice, (entru c& ele de(ind de s(eciali&rile create $i
de structura economiilor na#ionale, determin3nd de"oltarea #&rilor %n cau& $i a rela#iilor dintre ele.
Aceste sc*im+uri nu sunt doar o modalitate de a com(ensa minusurile cu (lusurile a(&rute %ntr-o
economie na#ional&, ci ac#ionea& ca factor esential asu(raW
- intensific&rii rela#iilor economice interna#ionale,
- dinami&rii circuitului economic mondial0
- re(roduc#iei la ni"elul economiei mondiale.
Di"iiunea mondial& a muncii:
8 este atat (remis& cat $i su(ort (entru formarea $i de"oltarea economiei mondiale0
8 a coincis or)anic cu formarea $i de"oltarea acesteia0
8 este +a& (entru formarea $i de"oltarea celorlalte com(onente de structur3 ale economiei
mondiale, $i anume: rela#iile economice interna#ionale0 circuitul economic mondial0 (ia#a mondial30
8 %nre)istrea& (ermanent modific&ri su+ infiuen#a a numero$i factori: economici, $tiin#ifici, te*nici,
sociali, (olitici, institu#ionali.
La formarea unei noi di"iiuni mondiale a muncii contri+uie:
- de"oltarea $i moderniarea tuturor sectoarelor de (roduc#ie $i a infrastructurilor necesare unei
economii a"ansate0
- asi)urarea accesului $i realiarea unui transfer ec*ita+il de te*nolo)ii de "3rf0

1!
colecti" ASE @ucure$ti - ..Economie mondial& - 7actorii fundamentali ai di"iiunii mondiale
a muncii4. Ed. Lito. 1;H<
- intensificarea efortului (ro(riu al fiec&rei na#iuni0
- (artici(area $i %nt&rirea coo(er&rii interna#ionale.
S(ecialiarea interna#ional& %n (roduc#ie - se realiea& (rin corelarea (osi+ilit&#ilor economiilor
na#ionale cu cererea e6istent& (e (ia#a mondial&.
De-a lun)ul tim(ului s-au conturat mai multe ti(uri de s(ecialiare interna#ional& %n (roduc#ie:
8 s(ecialiarea %n di"erse (roduc#ii (rimare ,cafea, citrice, (etrol, etc.. - de(inde de e6isten#a unor
condi#ii naturale fa"ora+ile ,resurse., adic& este decisi"& influen#a factorului intern, ma9oritatea #&rilor %n
curs de de"oltare se caracteriea& (rintr-un asemenea ti( de s(ecialiare0
8 s(ecialiarea interna#ional& %n (roduse manufacturate - de(inde, mai ales, de factori te*nico -
economici $i sociali, (recum: ni"elul te*nicii0 calificarea for#ei de munc&0 dis(oni+ilit&#i de ca(ital0
tradi#ii industriale etc.
Sunt numeroase #&ri %n curs de de"oltare care cunosc o s(ecialiare mai lar)& al&turi de
s(ecialiarea interna#ional& %n (roduse (rimare $i, %n unele cauri, numai s(ecialiarea %n (roduse
manufacturate.
:ru(a #&rilor de"oltate este %ncadrat& %n di"iiunea mondial& a muncii (rintr-o s(ecialiare
interna#ional& %n (roduse manufacturate %n domenii de mare eficien#&, de "3rf ale industriei $i de mare
(roducti"itate ale a)riculturii, %n sectorul ser"iciilor etc. Sco(ul s(eciali&rii interna#ionale %n aceste
cauri este de a "alorifica su(erior (oten#ialul de (roduc#ie din anumite domenii (e (ia#a e6tern&.
Se (oate a(recia c&, %n economia mondial& contem(oran& e6ist& )rade diferite de s(ecialiare
interna#ional&.
Cn tim(, multe #&ri $i-au sc*im+at s(ecialiarea $i, ca urmare, $i %ncadrarea %n di"iiunea mondial& a
muncii.
Cn (reent, sistemul di"iiunii mondiale a muncii - din (unct de "edere al com(lementarit&#ii acti"it&#ilor
or)aniate -K cunoa$te mai multe ti(uri de s(ecialiare interna#ional&:
- s(ecialiarea intersectorial& ,industrie-a)ricultura.0
- s(ecialiarea interramuri ,industrie - industrie, a)ricultur& -a)ricultur&.0
- s(ecialiarea intraramur& ,structurarea (e su+ramuri: electronic&-electronic&.0
- s(ecialiarea or)anolo)ica ,%n cadrul aceleia$i su+ramuri, (entru (roducerea unor com(onente
sau su+ansam+luri, or)ane ale unor (roduse com(le6e.0
- s(ecialiarea te*nolo)ic& ,(roces care a reultat ca urmare a de"olt&rii cercet&rii $tiin#ifice $i
te*nolo)ice $i care a determinat a(ari#ia (roduc&torilor de cuno$tin#e $tiin#ifice $i te*nolo)ii..
7iecare dintre aceste ti(uri se realiea& %n modele $i forme diferite de la o #ar& la alta. Ele
coe6ist& $i e6(rim& tre(te istorice succesi"e de e"olu#ie a di"iiunii mondiale a muncii.
!.'. Bela#iile economice interna#ionale
Bela#iile economice interna#ionale, alt su+sistem al sistemului economiei mondiale, re(reint&
totalitatea le)&turilor dintre economiile na#ionale, dintre a)en#ii economici de (e )lo+, le)&turi care s-au
format o dat& cu de"oltarea factorilor de (roduc#ie $i ad3ncirea di"iiunii mondiale a muncii.
Cre$terea interde(enden#elor economice a determinat cre$terea im(ortan#ei rela#iilor economice
interna#ionale %n de"oltarea economic& la ni"el interna#ional. Ca urmare, acestea au de"enit o+iect al
(reocu(&rilor din (artea or)anelor de stat $i al inter"en#iei acestora %n definirea cadrului 9uridic (entru
or)aniarea $i desf&$urarea lor (rin:
- %nc*eierea de acorduri comerciale $i de coo(erare0
- %nfiin#area de re(reentan#e (este )rani#& etc.
Un rol im(ortant %n e6tinderea acestor rela#ii %l au: statul, firmele transna#ionale, di"ersele
or)ania#ii re)ionale, or)ania#ii s(ecialiate etc.
Bela#iile economice interna#ionale se desf&$oar& %n cadru +ilateral sau multilateral. Mecanismele
$i formele de manifestare a rela#iilor economice interna#ionale au fost, %n tim(:
- fie de cola+orare %ntre di"erse state,
- fie adec"ate intereselor (rinci(alelor (uteri economice, rela#iile fiind atunci de de(enden#& a unor
state fa#& de altele.
Acest lucru a contri+uit, al&turi de al#i factori, la a(ari#ia $i e6tinderea fenomenului
su+de"olt&rii.
In (reent, se a(recia& c& una din tr&s&turile cele mai noi ale rela#iilor economice interna#ionale
$i cea mai semnificati"& o constituie 5de"oltarea multilateralismului - adic& a ansam+lu*3 de ra(orturi
simultane $i coordonate la scar& su+re)ional&, re)ional& sau mondial&, %ntiAe state inde(endente $i
su"erane4
1'
/rocesul de multilateraliare a rela#iilor economice interna#ionale a
fost determinat:
8 (e (lan economic de accentuarea far& (recedent a interde(enden#elor %ntre economiile na#ionale,
ca urmare a a(ari#iei unor noi tendin#e de s(ecialiare interna#ional&, su+ influen#a re"olu#iei te*nico-
$tiin#ifice0
8 necesitatea reol"&rii (ro+lemelor )lo+ale cu care se confrunt& omenirea - su+de"oltarea cu toate
consecin#ele sale, (ro+lema alimentar&, a mediului, a resurselor, (o(ula#iei, datoria e6tern& - care
(resu(un solu#ii )lo+ale %n care s& fie an)a9ate, %n acela$i tim(, toate statele lumii (entru coordonarea
eforturilor $i realiarea de ac#iuni
eficiente.
Multi lateralismul :
- asi)ur& cola+orareaMcoo(erarea reci(roc a"anta9oas&0
- ofer& sta+ilitate %n rela#iile interstatale.
1'
Dumitrescu S., $.a. - 4Economie mondial&4. Ed. Microinformatica, Clu9, 1;;!
'. CIBCUITUL ECONOMIC MONDIAL
'.1. Circuitul economic mondial: definire si carcateristici
'.!. Com(onentele circuitului economic mondial
'.1. Circuitul economic mondial: definire si carcateristici
Bela#iile economice interna#ionale re(reint& le)&turile o+iecti"e, necesare dintre di"ersele
economii na#ionale. O+iectul acestor rela#ii se materialiea&, din (unct de "edere al coniinutidui lor, %n
sc*im+uri de "alori materiale, +&ne$ti $i s(irituale, sc*im+uri care (rin continuitate, %m+rac& forma unor
flu6uri economice interna#ionale: de (roduse, ser"icii, de ca(itai, foit& de mimc&, cuno$tin#e te*nico-
$tiin#iiice, etc.
Totalitatea flu6urilor economice interna#ionale, (ri"ite nu ca o sim(l& sum& aritMietic& ci %n
str3nsa lor interde(enden#&, formea& circuitul economic mondial. Ei e6(rim& %m(letirea unor forme ale
sc*im+ului reci(roc de acti"it&#i dintre di"erse economii na#ionale, sc*im+ care nu se li:ni%tea& la sfera,
circuia#iei, ci cu(rinde $i sfera (roduc#iei, a cercet&rii $tiin#ifice.
Circuitul economic mondial are:
8 caracter istoric - a luat na$tere $i s-a de"oltat (e m3sura a(ari#iei $i e"olu#iei flu6urilor
economice interna#ionale,
8 caracter dinamic - con#inutul $i formele %n care se realiea& s-au (eriec#io%iat continuu, %n ra(ort
cu )radul de de"oltare a economiilor na#ionale $i stadiile de formare $i de"oltare a economiei mondiale.
8 caracter o+iecti": deoarece fiecare economie na#ional&, indiferent de m&rime-a ei, de (oten#ialul
ei economic, de ni"elul de de"oltare, de ona )eo)rafic& %n care este situat& - nu se (oate de"olta
autar*ic, tre+uie s& de"olte rela#ii economice e6terne, deci tre+uie s& (artici(e la circuitul economic
mondial.
Sunt mul#i $i di"er$i factori care influen#ea& de"oltarea circuitului economic mondial, dintre
care:
8 unii fa"orian#i:
- de ordin (olitic: a(ari#ia de noi state inde(endente0
- de ordin economie: de"oltarea for#elor de (roduc#ie, cu deose+ire re"olu#ia telmico-$tiin#ific&,
care a determinat o de"oltare cantitati"&, dar mai ales calitati"&.
8 al#ii cu ac#iune contrar&:
- cre$terea tensiunii %n rela#iile interna#ionale %n anumite one $i anumite (erioade0
- crie s(ecifice (erioadei de du(& cel de-al doilea r&+oi mondial0
- accentuarea (rotec#ionismului.
'.!. Com(onentele circuitului economic mondial
Din (unct de "edere al naturiii fiice, com(onentele circuitului economic mondial se
materialiea& %n:
- flu6uri comerciale interna#ionale ,de m&rfiari0 de ser"icii - turism, trans(orturi0 transfer de
te*nolo)ie etc.0
- flu6uri financiar-"alutare interna#ionale ,in"esti#ii interna#ionale, credite interna#ionale0 sisteme
de asi)ur&ri0 reer"e "alutare etc.0
- flu6uri de coo(erare economic& interna#ional&.
Din (unct de "edere al orient&rii )eo)rafice, %n tim( s-au conturat:
- flu6uri Nord - Nord ,%ntre #&rile de"oltate.0
- flu6uri Nord - Sud ,%ntre #&ri de"oltate $i #&ri %n curs de de"oltare.,
- flu6uri Est - 2est ,%ntre #ari de"oltate $i #&rile Euro(ei Centrale $i de Est - %n trani#ie la
economia de (ia#&.0
- flu6uri Est - Sud ,%ntre #&rile Euro(ei Centrale $i de Est $i #&rile %n curs de de"oltare.0
- flu6uri Sud - Sud ,%ntre #&ri %n curs de de"oltare..
7lu6urile comerciale interna#ionale sunt sc*im+urile de +unuri $i ser"icii dintre dou& sau mai
multe state. Acti"itatea care include totalitatea acestor sc*im+uri este comer#ul interna#ional.
Comer#ul interna#ional:
- re(reint& una din formele esen#iale de %nf&(tuire a rela#iilor economice interna#ionale0
- constituie (rinci(alul flu6 economic interna#ional.
Aceast& calitate este urmare a fa(tului c& $i alte flu6uri economice interna#ionale iau, %n ultim&
instan#&, forma de marfa astfel:
8 coo(erarea %n (roduc#ie sau te*nico - $tiin#ific&, fie c& este +i sau multilateral&:
- se materialiea& %n cele din urm& %n sc*im+uri interna#ionale de "alori-m&rfuri,
te*nolo)ii, licen#e, ser"icii, etc0
- influen#ea& nemi9locit "olumul, structura $i dinamica comer#ului interna#ional0
8 mi$carea interna#ional& a ca(italurilor atra)e, du(& sine, %n mod necesar, am(lificarea flu6ului de
m&rfuri. Adeseori ,%n caul acord&rii creditelor comerciale., (3n& %n momentul ram+urs&rii creditelor,
flu6ul efecti" care are loc este al m&rfurilor0
8 flu6ul interna#ional al for#ei de munc& determin& o intensificare a mi$c&rii m&rfurilor (e scar&
interna#ional&, %ndeose+i dins(re #&rile care (rimesc for#& de munc& s(re #&rile de ori)ine.
De"oltarea comer#ului interna#ional a fost determinat&, cu deose+ire, de (rocesul form&rii $i
de"olt&rii (ie#ei mondiale.
Locul im(ortant de#inut de comer#ul interna#ional %ntre flu6urile economice reiese clar $i din
structura +alan#elor de (l&#i na#ionale, %n care cea. H<U-J>U din acti"ul $i (asi"ul lor %l constituie
mi$carea de +unuri $i ser"icii.
E"olu#ia (ost+elic& a sc*im+urilor comerciale interna#ionale (reint& c3te"a tr&s&turi esen#iale:
8 caracterul dinamic al acestora0
8 di"ersificarea continu& a sc*im+urilor cornerciede interna#ionale.
Dou& (rocese fundamentale au determinat, %n mod deose+it, structura fiic& a comer#ului
mondial, $i anume:
- %m+o)&#irea (ermanent& a nomenclatoailui de (roduse0
- sc*im+area continu& a structurii acestui nomenclator0
8 se a(recia& c&, structura comer#ului mondial contem(oran, ca urmare a cre$terii continue a
(onderii de#inute de (rodusele manufacturate, are un (ronun#at caracter industrial, cea mai mare (arte a
"olumului sc*im+urilor comerciale o concentrea& )ru(a #&rilor de"oltate - #&ri industriale care $i-au
consolidat (oi#ia %n comer#ul mondial0
8 cre$terea im(ortan#ei #&rilor industrialiate %n comer#ul mondial -care de#in cea mai mare (ondere
%n e6(orturile mondiale:
8 %nr&ut&#irea termenilor sc*im+ului. Termenii sc*im+ului este o 5no#iune4 care e6(rim& rela#iile
comerciale %ntre di"ersele economii na#ionale sau )ru(e de #&ri0 de(ind de structura e6(orturilor $i
im(orturilor, de (re#urile acestora, de ni"elul (roducti"it&#ii muncii etc. %n statistica ONU se calculea& ca
un ra(ort %ntre indicele "alorii unitare a im(orturilor $i indicele "alorii unitare a e6(orturilor unei #&ri sau
)ru(e de #&ri. %nr&ut&#irea termenilor sc*im+ului este determinat& de tendin#a de r&m3nere %n urm& a
(re#urilor (roduselor (rimare ,cu e6ce(#ia materiilor (rime de ori)ine mineral&. fa#& de e"olu#ia (re#urilor
(roduselor manufacturate0
8 sc*im+urile comerciale interna#ionale au cunoscut, %n (ermanen#&, %n)r&diri de ordin tarifar $i
netarifar.
- o+stacolele tarifare - includ ta6ele "amale care se (erce( asu(ra m&rftirilor cu ocaia
trecerii )rani#elor "amale ale unei #&ri $i influen#ea& (re#ul de "3nare al m&rfurilor 0
- o+stacolele netarifare - sunt numeroase, cu ac#iune lar)&, discriminatorii $i %m(iedic& sau
limitea& comer#ul cu anumite cate)orii de m&rfuri0
8 internaliarea comer#ului mondial, ca urmare a (rocesului de transna#ionaliare, (rin care se
internaliea& anumite o(era#iuni, %n s(e#&, comer#ul intern dintre com(onentele societ&#ilor
transna#ionale0
8 tendin#a de re)ionaliare, fenomen care se accentuea& %n actualul deceniu %n cele trei mari
re)iuni )eo)rafice: America de Nord, Euro(a $i Asia de Sus-Est - centrat& (e cei trei (oli de (utere
economic&: Uniunea Euro(ean&, SUA $i Oa(onia F Triada0
8 accentuarea tendin#ei de institutionaliare a sc*im+urilor interna#ionale, (rin constituirea:
- Or)ania#iei Mondiale a Comer#ului ,OMC.$
- or)ania#iilor mondiale ale (roduc&torilor $i consumatorilor de (roduse (rimare0
- or)ania#iilor economice re)ionale care au urm&rit crearea, (e (lan re)ional, a unor one
de comer# li+er, uniuni "amale etc., (entru li+eraliarea sc*im+urilor comerciale.
1?
Cunoa$terea modului in care se realiea& comer#ul e6terior al unei #&ri se face cu a9utorul
+alan#ei comerciale
7lu6urile financiare interna#ionale re(reint&, sintetic, totalitatea sc*im+urilor economice
interna#ionale $i sunt reultatul e6tinderii $i di"ersific&rii circuitului economic mondial. 7lu6urile
financiare interna#ionale re(reint& at3t reultatele sc*im+urilor interna#ionale de +unuri, c3t $i (remisele
de"olt&rii lor.
1? Sut& N., $.a. - 5Comer# interna#ional $i (olitici comerciale contem(oraneE Ed. Economic&, @ucure$ti.
1;;<
Cn (rimul ca, flu6urile financiare interna#ionale se realiea& (rin mecanismul (l&#ilor interna#ionale,
a"3nd, deci, caracter com(ensatoriu.
Cn al doilea ca, flu6urile financiare interna#ionale se realiea& su+ di"erse alte forme $i, %n (rimul r3nd,
al in"esti#iilor interna#ionale ,in"esti#ii e6terne., care re(reint&, de fa(t, (lasamente de mi9loace
financiare %n di"erse acti"it&#i (roducti"e.
7lu6urile in"esti#ionale interna#ionale:
- au a(&rut ca form& de sine st&t&toare la sf3r$itul secolului 1I1, ca urmare a de"olt&rii (uternice
a for#elor de (roduc#ie, c3nd s-a realiat un anumit ni"el de de"oltare a societ&#ii, (entru %nce(ut fiind
caracteristice statelor care au a9uns la un ni"el %nalt de concentrare a (roduc#iei $i a ca(italului0
- ini#ial, in"esti#iile e6terne au luat, %n e6clusi"itate, forma e6(ortului de ca(ital ,e6(ortul de ca(ital
este reultatul a(ari#iei 4sur(lusului relati"4 de ca(ital., (rin care s-a urm&rit "alorificarea su(erioar& a
acestuia, ma6imiarea (rofitului. Caracteristic (entru in"esti#iile interna#ionale (ost+elice a fost orientarea
lor cu (rioritate c&tre #&rile de"oltate,
mai si)ure.
Du(& criteriul )radului %n care in"esti#ia efectuat& asi)ur& sau nu in"estitorului (osi+ilit&#i de
control $i de )estiune asu(ra acti"it&#ii,in"esti#ia de ca(ital se realiea& su+ dou& forme: directe $i de
(ortofoliu.
8 Cn caul in"esti#iilor directe - este "or+a des(re (lasarea de fonduri ,+&ne$ti sau alte mi9loace
financiare. %ntr-un o+iecti" economic nou creat, care func#ionea& %n str&in&tate %n "ederea o+#inerii unui
anumit )rad de control asu(ra acestuia. :radul de (artici(are la acti"itatea o+iecti"ului economic creat,
(recum $i )radul de e6ercitare a controlului de(ind de:
- (onderea a(ortului de ca(ital ,financiar sau material.
- %n#ele)erea %ntre (arteneri
8 Cn"esti#iile e6terne de (ortofoliu re(reint& (lasamente de fonduri %n str&in&tate %n "alori
mo+iliare ,*3rtii de "aloare. $i se realiea&, de re)ul&, su+ forma cum(&r&rii de o+li)a#iuni $i ac#iuni
(use %n circula#ie de firme sau state ,str&ine., in aceste situa#ii, firma finan#atoare nu (artici(& la
conducerea acti"it&#ii $i nu de#ine controlul asu(ra o+iecti"elor.
Cn (ractic& nu este (osi+il& o de(arta9are %ntre aceste flu6uri datorit& intercondi#ion&rii (rofunde
%ntre diferitele forme de cola+orare la ni"el interna#ional.
Cn (erioada (ost+elic&, flu6urile de ca(ital s-au realiat $i %n alte forme, ca s(re e6em(lu
%m(rumuturile (u+lice, ca urmare a de"olt&rii c*eltuielilor )u"ernamentale ale #&rilor de"oltate, (recum
$i a li(sei de ca(ital %n #&rile %n curs de de"oltare, care %$i c&(&taser& de cur3nd inde(enden#a. Aceste
%m(rumuturi sunt acordate %n condi#ii de (ia#&, la do+3nda (ie#ei. Aceste flu6uri formea& mi$carea
ca(italurilor (e termen lun). De asemenea, (e (ia#a financiar& interna#ional& se %nt3lnesc $i alte ti(uri de
tranac#ii de natur& diferit&, cum sunt0 acordarea de credite (e termen scurt - comerciale sau +ancare,
cum(&rareaM"3narea de de"ie str&ine etc. - ce formea& mi$carea ca(italurilor (e termen scurt $i care au
deseori sco(uri s(eculati"e.
Toate aceste tranac#ii se realiea& (e di"erse (ie#e financiare interna#ionale s(ecialiate ,a
creditului, a o+li)a#iunilor..
Au a(&rut $i forme noi de realiare a in"esti#iilor interna#ionale:
8 (artici(area la construirea de o+iecti"e economice %n str&in&tate, (rin acordarea de credite (e
termen lun) ram+ursa+ile %n (roduse0
8 constituirea de societ&#i cu (artici(are de ca(ital str&in $i auto*ton. Cre$terea rolului
or)ania#iilor economice interna#ionale %n
dinamiarea, cre$terea $i di"ersificarea flu6urilor financiare interna#ionale a a"ut ca efect a(ari#ia unor noi
flu6uri financiare.
Astfel, al&turi de flu6urile financiare de ori)ine (ri"at&, au a(&rut:
8 flu6urile financiare care au ca surs&: di"erse or)anisme din Sistemul Na#iunilor Unite ,7MI,
:@M.0 or)ania#ii economice re)ionale ,UE,ALADX..
8 din (unct de "edere al orient&rii )eo)rafice au Y(mut flu6urile Sud-Sud0
8 din (unct de "edere al im(lic&rii Na#iunilor Unite %n reol"area unor (ro+leme ale
contem(oraneit&#ii, a a(&rut a9utorul (u+lic (entru de"oltare ,A. /. D...
Coo(erarea economic& interna#ional& re(reint& forma cea mai modern& (rin care se realiea&
sc*im+ul reci(roc de acti"it&#i %ntre statele lumii.
Dinamismul (ronun#at $i am(loarea care au caracteriat e6(ansiunea coo(er&rii economice
interna#ionale %n ultimele decenii se e6(lic& (rin ac#iunea unor factori dinamiatori:
- economici ,re"olu#ia te*nico-$tiin#ific&.0
- (olitici $i sociali ,(r&+u$irea sistemului colonial $i a(ari#ia unui num&r mare de state
inde(endente, a(ari#ia $i a(oi destr&marea sistemului socialist, etc.0
- (erfec#ionarea continu& a sistemului ONU, cre$terea rolului acestuia %n "ia#a economic& $i
(olitic& interna#ional&.
/rofesoul Ale6andra D. Al+u face o determinare a conce(tului de coo(erare economic& interna#ional& care
e"iden#ia& urm&toarele caracteristici:
8 coo(erarea economic& interna#ional& se (oate realia la ni"el +ilateral sau multilateral, iar
(artenerii sunt autonomi %n cadail rela#iilor de coo(erare0
8 o rela#ie de coo(erare necesit& unirea or)anic& a eforturilor (artenerilor, )eneratoare de siner)ism0
8 ac#iunea de coo(erare se caracteriea& (rin continuitate $i (resu(une, adesea, sta+ilitate %n rela#ii0
8 coo(erarea (resu(une o rela#ie strict re)lementat& 9uridic, (e +a& de contract, cu dre(turi $i
o+li)a#ii men#ionate %n mod e6(res0
8 ac#iunea de coo(erare (resu(une o cone6iune %ntre di"erse acti"it&#i, %ntre di"erse domenii0
8 coo(erarea (oate fi la ni"el microeconomic sau la ni"el macroeconomic, ni"eluri care se
com(letea& reci(roc $i se %ntre(&trund, constituind un su(ort unul (entm cel&lalt0
8 (rin ac#iunea de coo(erare fiecare (artener urm&re$te o+#inerea unor reultate su(erioare celor ce
ar fi (utut fi realiate %n mod iolat de c&tre fiecare.
Anali3nd $i sinteti3nd aceste tr&s&turi, coo(erarea economic& interna#ional& ar (utea fi definit&
ca fiind rela#iile contractuale dintre dou& sau mai multe state su"erane sau a)en#i economici din #&ri
diferite, (rin care se urm&re$te realiarea, (rin eforturi con9u)ate, a unor acti"it&#i cone6e ,de (roduc#ie,
de cercetare $i transfer te*nolo)ic, %n comercialiare $i serPucii etc., e$alonate (e (erioade de tim(, %n
sco(ul o+#inerii unor reultate comune su(erioare sumei celor sin)ulare
1<

1<
Al+u Ale6. D. - 5Coo(erare economic& interna#ional&4, Ed. E6(ert, @ucure$ti, 1;;<

#. $"$TEMUL $!"ET%&"L!' T'AN$NA&"!NALE
?.1. Societatea transna#ional&: determin&ri, caracteristici.
?.!. Sistemul societ&#ilor transna#inale
?.'. Modalit&#i de e6(ansiune a societ&#ilor transna#ionale %n economia mondiala
?.1. Societatea transna#ional&: determin&ri, caracteristici.
Terminolo)ia utiliat& (entru a defini societ&#ile transna#ionale este foarte "ariat&:
- %ntre(rinderi (luri sau muitina#ionaie0
- societ&#i sau com(anii interna#ionale0
- cor(ora#ii sau societ&#i transna#ionale0
S(eciali$tii atra) aten#ia au(ra unor deose+iri esen#iale care e6ist& %ntre conce(tul de societate
interna#ional&, transna#ional& $i cel de societate multina#ional&.
Sunt s(eciali$ti care sus#in c& nu este transna#ional& orice societate care are un anumit ni"el de
acti"itate interna#ional& $i care este (reent& ra str&in&tate doar (rin comer#, cesiune de (rocedee te*nice,
c*iar dac& aceast& ac#iime aco(er& ne"oile #arii $i re(reint& un se)ment im(ortant al acti"it&#ii sale totale,
(entm c& ea, nu interesea& (roduc#ia. De asemenea, sunt s(eciali$ti care a(recia& c& societ&#ile
multina#ionale sunt acelea care sunt formate $i controlate de ca(italul mai multor #&ri.
Cn (ractic&, o linie de de(arta9are dintre societ&#ile interna#ionale, multina#ionale $i cele
transna#ionale este )reu de sta+ilit.
De o+icei, o societate interna#ional& dinamic& de"ine o transna#ional& %n (lin a"3nt.
Se a(recia& c& momentul %n care o societate interna#ional& trece la stadiul de transna#ional& sau
de"ine o multina#ional& s-ar (utea determina cu a9utorul unor criterii cantitati"e cum ar fi: num&rul de
filiale m str&in&tate0 (rocentul de (ro(rietate0 (rofiturile0 acti"ul0 (roduc#ia, "3n&rile %n str&in&tate etc0 nu
e6ist& un (unct de "edere comun acce(tat asu(ra (ra)ului (este care se (oate "or+i de o societate
transna#ional&0 nu e6ist& o definire unanim %m(&rt&$it& a societ&#ii multina#ionale, s(eciali$tii men#ion3nd
diferite elemente de ordin cantitati", care ar condi#iona aceast& calitate.
Dificult&#ile $i contro"ersele e6istente %n le)&tur& cu definirea societ&#ilor transna#ionale deri"&
din mai multe caracteristici ale acestora, $i anume:
8 din structura lor: num&rul de #&ri %n care o(erea&0 na#ionalitatea ac#ionarilor0 com(oi#ia
multina#ional& a mana)ementului de la "3rful conducerii0
8 din (erforman#a lor: "olumul a+solut al "eniturilor0 acti"elor0 an)a9a#ilor care (ro"in dinMsau
im(lica#i %n o(era#iunile la scar& interna#ional& ale firmei res(ecti"e etc.
8 din com(ortamentul conducerii de "3rf a firmei etc.
Cn )eneral, cu termenul de transna#ional& este denumit& o societate %n situa#ia %n care in"este$te o
(arte din resursele sale (este )rani#&, su+ diferite forme ,filiale su+ control 1>>U, societ&#i comune la
care, uneori, (oate (artici(a c*iar )u"ernul din #ara )ad&..
Societatea transna#ional& re(reint& e6tinderea unei firme %n afara )rani#elor (ro(riei #&ri. Ea
alc&tuie$te la scar& mondoeconomic& un "ast ansam+lu format din:
- o societate (rinci(al&, numit& societate-mam&0
- un num&r de filiale im(lantate %n di"erse #&ri.
Sunt entit&#i economice formate din unit&#i le)ate %ntre ele (rin rela#ii de (ro(rietate sau de alt&
natur& $i care o(erea& %n mai multe #&ri.
1=
O tr&s&tur& care distin)e cel mai +ine o societate transna#ional& de o societate na#ional& este fa(tul
c&: %n caul societ&#ilor transna#ionale, o (arte im(ortant& din resursele utiliate ,materiale, umane. sunt
e6terne, urmare a unei (erfecte ac#iuni comune dintre com(onentele acesteia, ac#iune conce(ut&,
or)aniat& $i condus& la scar& mondoeconomic&.
Aceast& (oi#ie (oate fi e6(licat& (rin:
- conce(erea $i e6tinderea o(era#iunilor firmei de (roduc#ie, cercetare, etc, %n numeroase alte #&ri
dec3t #ara de ori)ine0

1=
Dic#ionar BEI. Ed. Enciclo(edic&, 1;;'. (). <>=
- conducerea firmei (e +aa unei (olitici )lo+ale care s& ia %n considerare condi#iile $i (ers(ecti"ele
mondiale ale acti"it&#ii $i nu (e cele ale unei sin)ure #&ri0
- or)aniarea interna#ional& a firmei care s& fac& o(erati"& aceast& (olitic&.
1H
Sco(urile urm&rite de societ&#ile transna#ionale sunt, de fa(t, identice cu cele ale tuturor firmelor
(ri"ate, $i anume (rofitul $i e6(ansiunea.
/ia#a societ&#ii transna#ionale. Societ&#ile transna#ionale urm&resc (ermanent s&-$i m&reasc& sfera
de acti"itate, at3t %n interiorul #&rii de ori)ine, c3t $i %n alte #&ri. In caul %n care societ&#ile transna#ionale
%$i e6tind sfera de acti"itate foarte mult se (roduce o inter(enetra#ie %ntre cele trei ni"eluri micro, macro $i
mondoeconomic.
Ca urmare, o societate transna#ional& este (reent& (ermanent %n trei s(a#ii economice:
- societatea mam& - s(a#iul na#ional auto*ton0
- filialele - s(a#iul e6tern0
- iar dac& este "or+a des(re sc*im+urile dintre unit&#ile care o com(un sau dintre acestea $i restul
lumii - s(a#iul interna#ional.
Cn consecin#&, societ&#ile transna#ionale %$i desf&$oar& acti"itatea %n cadrul unei (ie#e (ro(rii, care
este o (ia#& interna#ional& $i care are anumite caracteristici s(ecifice. A"3nd %n "edere tr&s&turile
caracteristice ale (ie#ei societ&#ilor transna#ionale, s(eciali$tii afirm& c&, %n cadrul ei, se reduc
incertitudinile le)ate de fluctua#iile (re#urilor, concuren#a interna#ional& %nce(3nd de la )rani#a
5(ie#elor4.
1J
Na#ionalitatea societ&#ilor transna#ionale. In unele situa#ii este u$or de identificat #ara de ori)ine,
(entru c& acestea s-au f&cut cunoscute de9a (rin 5marc&4 ,e6. Coca-Cola, 7ord, Nestle..
Dar, (entru c&:
- o (ondere tot mai mare din acti"it&#ile lor se desf&$oar& %n afara #&rilor de ori)ine0
- (entru c& structura consiliilor lor de administra#ie este multina#ional&0
- ac#iunile lor sunt cotate la diferite +urse de "alori situate %n diferite (&r#i ale lumii0
- de"ine tot mai )reu s& identifici ade"&rata na#ionalitate a (ro(riet&#ii unei transna#ionale care, de
fa(t, este de#inut& inte)ralM(ar#ial de interese economice str&ine.
1H
BaPmond 2. - 5Les entre(rises multinationales4, Calman-Le"P, 1;;>, (). 1!
1J
Dumitrescu S. - 5Economie mondial&4, Ed. Microinformatica, Clu9, 1;;!, (). ?J
Aceast& situa#ie se "a accentua (e m&sura ad3ncirii (roceselor de inte)rare re)ional&, de
)lo+aliare a economiei mondiale.
1;
/olitica financiar&. Societ&#ile transna#ionale folosesc, %n (olitica de de"oltare, dou& c&i
(rinci(ale:
8 autofinan#area0
8 finan#area e6tern&.
Ale)erea uneia dintre acestea este determinat& de: m&surile de (olitic& financiar& a statului0
m&rimea im(oitelor (e (rofitul societ&#ii transna#ionale0 e"olu#ia ciclului economic.
8 %n (erioadele +une, c3nd masa (rofiturilor nete cre$te %nsemnat, de"oltarea se realiea& (rin
autofinan#are.
8 %n (erioadele de recesiune sau de %n"iorare recur) mai mult la surse e6terne de finan#are.
?.!.Sistemul societ&#ilor transna#ionale
/uternica e6(ansiune a societ&#ilor transna#ionale decur)e din am(lificarea tar& (recedent a
(rocesului de concentrare $i centraliare a ca(italului $i (roduc#iei.
8 Cn func#ie de dimensiunea, for#a economic& $i (ro(or#iile e6(ansiunii lor, societ&#ile
transna#ionale se reunesc %n cadrul unui sistem.
Elementele acestui sistem sunt:
- societ&#ile transna#ionale de mari dimensiuni - 4Clu+ul Miliardarilor40
- societ&#ile mici $i mi9locii.
Cn (reent, sistemul este alc&tuit din c3#i"a )i)an#i cu "3n&ri de miliarde $i numeroase societ&#i
mici, multe necunoscute, cu "3n&ri de ordinul milioanelor. %ntre acestea e6ist& o rela#ie de
interde(enden#&, ele constituindu-se $i desta$ur3ndu-$i acti"itatea ca un %ntre) or)aniat.
Ultimii ani s-au caracteriat (rintr-o cre$tere a num&rului de societ&#i transna#ionale %n #&rile %n
curs de de"oltare. Acestea au de"enit $i ele (arte inte)rant& a sistemului societ&#ilor transna#ionale.

1;
Munteanu C. 2Ylsan C. - 5In"esti#ii interna#ionale4. Ed. Oscar-/rint. @ucure$ti, 1;;<,(). H<
8 Cn func#ie de dinamica cre$terii $i descre$terii societ&#ilor transna#ionale (e (erioade de tim(
determinate, se constat& c& acestea %nre)istrea& ritmuri de cre$tere $i de"oltare diferite, $i ca urmare (ot
fi:
- societ&#i transna#ionale %n cre$tere accelerat&0
- %n cre$tere ridicat&
- %n cre$tere moderat&
- %n sta)nare0
- societ&#i transna#ionale %n declin.
Se a(recia& c& societ&#ile transna#ionale care au o cre$tere mai dinamica sunt acelea care au un
)rad de transna#ionaliare mai ridicat, adic& acelea care %$% e6tind cel mai mult o(era#iunile la scar&
interna#ional&
Cea mai dificil& $i im(ortant& (ro+lema cu care se confrunt& societ&#ile transna#ionale este
or)aniarea $i conducerea acti"it&#ii lor ic3t s& fie elastic&, eficient& $i coerent&.
Dificultatea const&, %n (rinci(al, din m.ai multe caue o+iecti"e:
- dimensiunile mari ale societ&#ilor ,uneori siint uria$e.0
- diferen#ele de statut 9uridic
- "ec*imea dintre di"ersele entit&#i com(onente ale societ&#ii0
- dis(ersia )eo)rafic& a entit&#ilor $i stadiile lor de de"oltare diferite
/ro+lema este de a )&si un ec*ili+ru %ntre dou& tendin#e o(use, $i anume:
8 centraliarea, (rin care se asi)ur& unitatea o+iecti"elor $i orient&rii )ru(ului, $i care )arantea& o
)estiune ra#ional& a resurselor sale0
8 descentraliarea care (ermite s& se #in& seama c3t mai +ine de diferen#ele %n func#ionare ale
( Conform sistemului or)aniatorico-deciional, criteriu frec"ent folosit, societ&#ile transna#ionale (ot fiW
etoncentrice, (olicentrice, )eocentrice.
!>
( Cn sistemul etnocentric: societatea-mam& controlea& strict sucursalele $i filialele din str&in&tate.
Centraliarea, ca (rinci(iu de or)aniare ado(tat de multe societ&#i transna#ionale, a cunoscut $i cunoa$te
$i %n (reent o a(licare deose+it& din caua e6trateritorial%t&#ii lar)i a o(era#iunilor (e care le realiea& $i
a marii "ariet&#i a mediului %n care ac#ionea&.
!>
Wer+&nescu I. - 5Cor(ora#iile transna#ionale4, Ed /olitica, @ucuue$ti, 1;JH, (). 1'1
Societatea transna#ional& func#ionea& %ntr-un cadru interna#ional foarte "ariat, cu multe one $i
fenomene de insta+ilitate deoarece societatea transna#ional& este creat& de o firm& na#ional& dintr-o #ar&
de"oltat&, iar fiUalele sale se afl& %n #&ri cu caracteristici economice $i social-(olifice diferite0
- desf&$urarea o(era#iunilor tre+uie asi)urat& (rin e6isten#a unui centru de deciie cu mare
autoritate, func#ia unit&#ilor com(onente fiind de a (artici(a la realiarea o+iecti"elor ansam+lului
transna#ional0
- o(#iunile cele mai im(ortante care reult& din confruntarea ca(acit&#ilor firmei cu "iitorul $i
ec*ili+rul de ansam+lu sunt luate de res(onsa+ilii 4sediului social4 al firmei $i im(us filialelor0
- societatea-mam& im(une strate)ia de urmat, o+iecti"ele care tre+uie atinse, recur)3nd la 5te*nica
(lanului im(erati"40
- filialele +eneficia& de a"anta9e, (rin fa(tul c& fac (arte dintr-o asemenea 4or)ania#ie4 care le
furniea&: ca(ital0 (ersonal calificat0 informa#ii detaliate asu(ra (ie#elor0 (rocedee te*nice moderne $i
maniera de a le utilia0
- filialele nu au li+ertatea utili&rii "eniturilor realiate, acestea fiind folosite (otri"it strate)iei
)lo+ale a societ&#ii transna#ionale0
Sistemul etnocentric, de$i conduce la crearea unui sistem %nc*is, cunoa$te, %n ultimii ani, o lar)&
a(licare, (entru c& (ermite societ&#ii-mam& s& diri9ee acti"it&#ile filialelor sale, %n func#ie de interesele
societ&#ii, de tendin#a de a concentra efortul de cercetare $tiin#ific& la societatea-mam&, de realiarea
interesului ei ma9or, ma6imiarea (rofiturilor0
- de cele mai multe ori, rela#iile dintre societatea-mam& $i filialele sale sunt rela#ii de ine)alitate.
( Sistemul (olicentric acord& o autonomie relati"& filialelor $i sucursalelor din str&in&tate,
)estiunea descentraliat& a societ&#ii urm&rind s& r&s(und& e6i)en#elor ada(t&rii la condi#iile de (e (ie#ele
locale.
Conform acestui (rinci(iu de conducere $i or)aniare -descentraliarea - societatea-mam& acord&
un anumit )rad de inde(enden#& filialelor0
- sunt situa#ii c3nd o societate transna#ional& ado(t&, %nc& de la %nce(ut, o structur& 5+icefal&4 de
or)aniare, adic& are dou& societ&#i-mam&, de na#ionalit&#i diferite0
- cartierul )eneral al societ&#ilor transna#ionale ia (u#ine deciii (entru mana)erii filialelor0
- (ersonalul filialelor este local, dar sunt situa#ii c3nd acestea au $i (ersonal din #ara de ori)ine a
societ&#ii-mam&.
( Sistemul )eocentric este "arianta cea mai e"oluat& a ti(ului (olicentric de or)aniare $i
conducere %n care:
- descentraliarea este ma6im&0
- firmele %$i oiientea& acti"itatea s(re %ntrea)a (ia#& mondial&, au o structur& inte)rat& mondial0
- orientarea s(re acest ti( de structur& este moti"at& de: ZnoD-*oD-ul te*nolo)ic $i mana)erial de
care dis(un #&rile )ad&0 tendin#a de utiliare la ma6imum a resurselor materiale $i umane locale0
necesitatea unui sistem informa#ional mondial0 selectarea celui mai ca(a+il (ersonal.
E6ist& $i dificult&#i %n (romo"area acestui (rinci(iu de conducere $i or)aniare care decur) din:
8 Gna#ionalismulE din economia $i (olitica #&rilor )ad& $i a #&rii mam&0
8 deose+irile esen#iale %ntre #&rile +o)ate $i cele s&race0
8 e6isten#a GsecretelorE %n #ara de ori)ine, indiferent de natura lor, te*nice, economice, militare,
etc.0
8 li(sa de %ncredere reci(roc&0
8 (ro+leme de lim+&, cultur&, tradi#ii.
Sunt (&reri care sus#in c& a(licarea acestui (rinci(iu al descentrali&rii (ermite a(ari#ia unor
efecte ne)ati"e cum. sunt:
- (roliferarea ser"iciilor )enerale: - constituirea di"iiilor o(era#ionale %n unit&#i autonome
determin& necesitatea %nt&ririi mi9loacelor de control $i %ndrumare al c&rei efect este e6tinderea ser"iciilor
)enerale $i %n consecin#& cre$terea c*eltuielilor )eneral0
- du+larea ftinc#i%lor: - descentraliarea ma6im& are ca unui lan# de s(eciali$ti la fiecare ni"el de
deciie $i acest lucru (roduce (aralelisme %ntre sei-"iciile )enerale $i res(onsa+ilii di"iiilor o(era#ionale.
La +aa or)ani&rii $i sta+ilirii unei anumite structuri (entru o societate transna#ional& se au %n
"edere mai mu*e elemente:
- ti(ul de %ntre(rindere $i de le)&turi s(ecifice0
- sectorulMsectoarele %n care-$i desf&$oar& acti"itatea0
- dimensiunile sale0
- )radul de multina#ionalitate, etc.
Cn (ractic&, se %nt3lnesc (atru modele de or)aniare a societ&#ilor transna#ionale, a c&ror structur&
are la +a& di"iiunea intern& $i interna#ional&, di"iiunea )eo)rafic&, di"iiunea (e (rodus $i di"iiuni
mi6te:
8 di"iiunea intern& $i interna#ional& - (resu(une func#ionarea unui ser"iciu %ns&rcinat cu acti"itatea
e6tern& a societ&#ii, al&turi de ser"iciile necesare func#ion&rii oric&rei firme, cu (osi+ilitatea su(liment&rii
acti"it&#ii acestor ser"icii o dat& cu a(ari#ia unor noi condi#ii de (ia#&0
8 di"iiunea )eo)rafic& (resu(une - c& fiecare entitate r&s(unde de toate (rodusele (e o anumit&
on& )eo)rafic&, unit&#ile de (roduc#ie fiind )ru(ate (e mari one )eo)rafice0
- se %nt3lne$te %n caul %n care se (roduce de c&tre societate o )am& de (roduse relati" omo)ene,
care tre+uie s& fie ada(tate condi#iilor s(ecifice ale (ie#ei locale0
- acord& res(onsa+ilitate directorilor re)ionali, care tre+uie s& ra(ortee mai de(arte unui
func#ionar e6ecuti" (rinci(al.
Societ&#ile %nt3m(in& o serie de dificult&#i le)ate de coordonarea %n tim( $i s(a#iu a )amei de
(roduse $i aco(erirea %ntre)ii cereri (oten#iale. In sco(ul reducerii efectelor ne)ati"e ale acestui ti( de
structur&, unele societ&#i numesc res(onsa+ili func#ionali (entru un (rodus sau )am& de (roduse, (e
%ntrea)a societatea.
8 di"iiunea (e (rodus - este caracteristic& societ&#ilor transna#ionale care (roduc $i
comercialiea& %n e6terior o )am& lar)& de (roduse ,e6. industria electronic&..
Aceast& or)aniare, (e l3n)& a"anta9ele care decur) din coordonarea unitar& a (roduselor, are $i
unele dea"anta9e: li(sa de (ersonal s(ecialiat, care s& se im(lice (e %ntrea)a (ia#& a (rodusului sau s&
coordonee diferitele di"iiuni %ntr-o on& )eo)rafic&0 concuren#a dintre (rodusele di"iiunilor diferitelor
societ&#i transna#ionale0 concuren#a dintre di"iiunile aceleia$i societ&#i transna#ionale, cu domiciliul %n
#ara )ad&0
- %n sco(ul diminu&rii efectelor ne)ati"e, societatea transna#ional& nume$te res(onsa+ili func#ionali
(e o anumit& on& )eo)rafic&, care au sarcina de a coordona diferitele di"iiuni dintr-o on&.
8 structuri mi6te: societ&#ile transna#ionale recur) adesea la com+inarea acestor trei ti(uri de
structuri, (entru c& %n ale)erea ti(ului de structur& se are %n "edere %n (rimul r3nd ada(tarea (ermanent& la
condi#iile mediului economic $i, deci, o+#inerea unui (rofit ma6im.
De$i acest model este mai com(le6 $i im(lic& un (ersonal mai numeros, asi)ur& o eficien#& mai
mare a acti"it&#ii.
?.'. Modalit&#i de e6(ansiune a societ&#ilor transna#ionale F strate)ii s(ecifice
Dac&, ini#ial, in"esti#iile %n str&in&tate au fi'st f&cute %n "ederea e6(loat&rii unor resurse de
materii (rime, care s& fie a(oi li"rate %n #ara de ori)ine a in"esti#iilor, ulterior, in"estirea de ca(ital %n
str&in&tate s-a de(lasat tot mai mult s(re sectoarele de "3%f ale industriei, a"3nd dre(t o+iecti" (roducerea
de m&rfi9ri care s& fie desf&cute %n (rimul r3nd c*iar (e (ie#ele res(ecti"e, dar $i (e alte (ie#e din on&.
De"oltarea societ&#ilor transna#ionale nu este o caracteristic& e6clusi"& a industriei. Asemenea
societ&#i s-au e6tins $i %n alte sectoare-+&nci, asi)ur&ri, turism, etc.
Cre$terea taliei unei societ&#i transna#ionale se (roduce (e urm&toarele c&i0
- inte)rarea interna#ional& (e oriontal&0
- inte)rarea interna#ional& (e "ertical&0
- con)lomerarea interna#ional&.
!1
Cn )enerai, strate)ia de cre$tere este determinat& de societatea-mam&.
Inte)rarea interna#ionai& (e oriontal& - semnific& cre$terea %ntre(rinderii (rin fiiionarea sau
a+sor+#ia (e (lan na#ional sau interna#ional a unor firme sau crearea (e ioc )oi de firme, $i, ca urmare,
cre$terea num&rului de filiale %n aceea$i ramur& de acti"itate cu societatea-mam&0
Aceast& strate)ie nu antrenea& (&r&sirea ramurii de +a&.
Inte)rarea interna#ional& (e "ertical& K %nseamn& cre$terea taliei firmei, (rin ac*ii#ionarea sau
constmirea de %ntre(rinderi %n alte #&ri situate %n 5a"al4 sau %n 5amonte4, %n ra(ort cu acti"itatea societ&#ii-
mam&,
- este caracteristic&, de o+icei, societ&#ilor transna#ionale care o(erea& %n domeniul (roduselor
(rimare0
- %n acest fel:
- societ&#ile ac*ii#ionea& surse de a(ro"iionare cu materii (rime0
- creea& societ&#i de e6(loatare0
- de"olt& re#ele de distri+u#ieMcomercialiare (e %ntre) )lo+ul.
!1
I+idem F (). 11H
Am+ele forme de inte)rare sunt considerate forme 5clasice4 de centraliare $i urm&resc
di"ersificarea (roduc#iei ,intersectorial&, dar $i intrasectorial&.. Sunt "iate, %n s(ecial, firme cu for#& de
concuren#& relati" mic&, aflate deseori %n declin.
!!
Con)lomerarea - este o form& mai nou& de centraliare a ca(italului, a(&rut& ca urmare a
influen#ei re"olu#iei te*nico-$tiin#ifice $i accentu&rii f&r& (recedent a lu(tei (entru concuren#&,
caracteristic fiind fa(tul c& firmele a+sor+ite fac (arte din ramurile cele mai di"erse0
8 %nseamn& 5uniunea4 unor firme din diferite #&ri, ale c&ror acti"it&#i, de cele mai multe ori,
nu au nici o com(lementaritate, nici c*iar (e linie te*nolo)ic&, as(ect determinat de %nsu$i sco(ul
o(era#iunii de a+sor+#ie, $i anume m&rirea (rofitului $i nu s(orirea ca(acit&#ii de (roduc#ie.
A$adar, a+sor+#iile sunt determinate de moti"e (ur financiare, din moti"e de renta+ilitate.
/rin con)lomerare sunt a+sor+ite, %n numeroase cauri, firme %n (lin& e6(ansiune, de talie mare,
care de#in o (oi#ie (uternic& (e o anumit& (ia#&, deo+icei, candida#ii la a+sor+#ie fiind ale$i (rintre cei
care au un ra(ort (rofitM"aloare +ursier& inferior celui realiat de con)lomerat. Aceast& diferen#&
constituie (unctul de (lecare %n declan$area o(era#iunii,
Cn situa#iile %n care conduc&torii firmelor "iate (entru a fi a+sor+ite nu acce(t& tranac#ia
(ro(us&, con)lomeratul (oate:
- recur)e la surse e6terne (entru finan#area o(era#iunii0
- face a(el la ac#ionari (rintr-o 5ofert& (u+lic& de cum(&rare4, adic& emit un num&r su(limentar de
ac#iuni %n sco(ul (rocur&rii ca(italului necesar ac*ii#ion&rii for#ate a unei anumite societ&#i.
A"anta9ele im(lant&rii de filiale (este )rani#& sunt di"erse. Intre acestea (ot fi amintite:
8 %n condi#iile unor (olitici comerciale care au de"enit tot mai (rotec#ioniste, este dificil s&
se (&stree o anumit& (ia#& numai (e calea e6(orturilor clasice, de aceea a de"enit tot mai necesar s& se
(roduc& direct %n str&in&tate $i, astfel, a(are (osi+ilitatea ocolirii +arierelor "amale,
!!
I+idem F (). 11H
8 o societatea transna#ional& (oate (rofita cel mai +ine de (e urma diferen#elor dintre ratele
na#ionale ale do+3nii. 7olosind re#eaua de comunica#ii e6terne, aceasta "a %m(rumuta acolo unde
condi#iile sunt cele mai fa"ora+ile $i "a acorda fondurile o+#inute altei filiale, care ar fi fost o+li)at&, ca $i
[raiele concurente, s& su(orte efectele 5+anilor scum(i40
8 societ&#ile transna#ionale au (osi+ilitatea s& (rofite din (lin de (e urma fluctua#iilor monetare,
o(er3nd concomitent %n mai multe #&ri. Astfel, ele (ot cum(&ra masi" moneda #&rii unde se a$tea(t& o
re"aloriare, (e care s& o sc*im+e a(oi (e monedele ale c&ror cursuri au r&mas constante reali3nd
c3$ti)uri a(recia+ile0
8 con)lomeratele asi)ur& o mai mare sta+ilitate ratei (rofitului (e ansam+lul firmei, deoarece, dac&
un sector %nre)istrea& un declin al afacerilor, el, (oate fi com(ensat (rin reultatele altor filiale care
o(erea& %n ramuri dii%a.mice0
8 con)lomeratul (ermite ocolirea efectelor le)ii antitrust, (rin care s-a urm&rit limitarea
mono(oli&rii (roduc#iei (rin inte)rarea (e oriontal&, $i (e "ertical&0
8 %n conformitate cu dis(oi#iile fiscale din multe #&ri de"oltate, %n caul %n care o a+sor+#ie este
(l&tit& (rin ac#iuni ale societ&#ii a+sor+ante, tranac#ia nu este im(oa+il&.
Cel mai mare dea"anta9 al con)lomeratelor este acela c&, (rin (olitica lor financiar\, sunt
o+li)ate s& a(elee e6cesi" la surse e6terne de finan#are, a9un)3nd astfel s& ai+& datorii e6trem de mari.
Im(lantarea e6tern& a societ&#ilor transna#ionale se (roduce %n di"erse modalit&#i concrete, care mer) de la
o (artici(are minoritar& (3n& la de#inerea inte)ral& a ca(italului unei filiale, astfel:
8 de cele mai multe ori se (refer& o (artici(are minoritar& la o firm& str&in& e6istent&. Acest ti( de
asociere:
- (ermite societ&#ii-mam& s& (&trund& (e mai multe (ie#e cu un ca(ital ini#ial mai mic0
- (oate fi e"itat riscul (ierderii e6clusi"it&#ii unui (rocedeu te*nic, a unui +re"et, (rin
analia atent& a (artenerilor,0
- %n contractul de asociere se (ot include (re"ederi (ro*i+iti"e.
8 cum(&rarea unor societ&#i de9a %n func#iune:
- cum(&rarea este decis& %n ultim& instan#& de ra(ortul (re#M(rofit (re"ii+il0
- (ermite economie de tim( $i +ani0
- asi)ur& firma cu salaria#i care-$i cunosc +ine munca $i a"anta9ele unei conduceri care cunoa$te
caracteristicile (ie#ei locale etc0
- este strate)ia cea mai con"ena+il& de im(lantare (entru firmele americane $i 9a(onee.
8 societ&#i cu (artici(are de ca(ital str&in $i auto*ton - const& %ntr-o asociere %ntre una sau mai
multe societ&#i cu ca(ital de stat sau (ri"at indiferent dac& (artenerii (ro"in din aceea$i #ar& sau din #&ri
diferite,
8 crearea unor filiale (e loc )ol este caul cel mai (u#in %nt3lnit.
/ractici s(ecifice ale e6(ansiunii societ&#ilor transna#ionale
Acti"it&#ile desf&$urate (e (lan interna#ional de c&tre firmele transna#ionale au consacrat o serie
de (ractici s(ecifice, e6(licate de concuren#a dintre:
- 4noii "eni#i4, fiQalele firmelor str&ine care %ncearc& s& ocu(e o (oi#ie (e (ia#a res(ecti"&0
- marile firme auto*tone, care "or s&-$i a(ere (oi#ia (e care o au de9a.
Aceste (ractici deri"& din:
- structurile economico-or)aniatorice ale acestor com(anii0
- din fa(tul c& acti"itatea lor se desf&$oar& %n cadrul unei re#ele inte)rate de unit&#i situate
(e (ie#ele mai multor #&ri.
Cn +aa unei strate)ii )lo+ale, (rofitul este urm&rit (e ansam+lul re#elei, rolul fiec&reia dintre
unit&#ile com(onente fiind de a contri+ui, (e o cale sau alta, la ma6imiarea acestuia. Sco(ului res(ecti" %i
sunt su+sumate toate func#iile fiec&reia din unit&#ile com(onente $i or)aniarea le)&turilor dintre ele.
8 Transferul interna#ional de (roduc#ie, re(artiarea %ntre unit&#ile com(onente a sarcinilor de
(roduc#ie $i trans(lantul de acti"it&#i.
Modalit&#ile (rin care re#eaua interna#ional& de im(lant&ri este o+li)at&, din (unct de "edere al
sarcinilor de (roduc#ie, s& ftinc#ionee inte)ral sunt di"erse. %n ramurile de "3rf, ca (rinci(iu )eneral, nici
uneia dintre unit&#ile create nu %i este re(artiat& (roducerea inte)ral& a unui (rodus com(le6, fiecare
dintre unit&#ile res(ecti"e de(in3nd de celelalte $i toate la un loc de centrul coordonatelor.
!'

!'
I+idem F (). 1<1

Distri+uirea %ntre unit&#i a su+ansam+lelor %n fonc#ie de corela#ia dintre com(le6itatea lor $i
calificarea for#ei de munc&, de (e o (ia#& sau alta, constituie )aran#ia unui (rofit %nalt, (entru c& %n acest
mod se %m+in& asi)urarea calit&#ii (entru su+ansam+lele de com(le6itate ridicat& ,realiate cu o for#& de
munc& mai scum(&, dar mai calificat&., cu folosirea unei for#e de munc& mai ieftine, la (roducerea unor
su+ansam+le de o com(le6itate mai redus&.
In ramurile cu un )rad mai redus de te*nicitate, unde se im(une fa+ricarea (rodusului finit %n
aceea$i unitate, modalitatea utiliat& (entru a determina unit&#ile com(onente s& urmee o strate)ie
)lo+al& este aceea a re(arti&rii sarcinilor de (roduc#ie (e calea su+contract&rii:
- comenile (ot mer)e (3n& la aco(erirea inte)ral& a ca(acit&#ii de (roduc#ie a sucursalelor
$i filialelor, limit3ndu-se %n acest fel s(a#iul lor de mane"r&0
(e anumite (ie#e ,%n s(ecial ale unor #&ri %n curs de de"oltare. este mult mai intens& $i mai direct
remarcat&0
- de multe ori, societatea-mam&, care distri+uie sarcinile de (roduc#ie $i su+ a c&rei marc&
sunt fa+ricate (rodusele, 9oac& un rol e6clusi" comercial, ne(artici(3nd nemi9locit la (roduc#ie, ci diri93nd
doar o(era#iunile de im(ort-e6(ort %ntre su+contractan#i $i +eneficiari,
8 Mane"rarea (3r)*iilor comercial-fiscale. In r3ndul (racticilor s(ecifice folosite de
com(aniile transna#ionale %n "ederea ma6imi&rii (rofiturilor lor, un rol $i o (ondere mare le au cele din
domeniile comercial $i financiar-"alutar, care (ot fi folosite cu mai mult& u$urin#& $i cu mai mare
ra(iditate.
Astfel, societ&#ile transna#ionale recur) la un %ntre) arsenal de mi9loace $i metode de s(orire a
(rofiturilor (e teritoriul #&rii %n care o(erea&.
O metod& lar) utiliat& este %nfiin#area unor filiale %n #&ri unde (resiunea fiscal& este redus& $i
or)aniarea unor rela#ii artificiale, de multe ori doar scri(tice, %ntre acestea $i unit&#ile efecti"
(roduc&toare situate %n alte #&ri unde (resiunea fiscal& este mai mare. /e diferite c&i, (artea cea mai
im(ortant& a +eneficiilor a(are realiat& scri(tic %n cadrul filialelor din #&rile cu un ni"el redus al
im(oitelor. /e ansam+lul societ&#ii, aceasta conduce la diminuarea sarcinii fiscale. /rinci(alul instrument
consacrat %n (ractica financiar& a societ&#ilor transna#ionale %l re(reint& crearea de *oldin)uri %n di"erse
5oae fiscale4 e6istente: Liec*tenstein, El"e#ia, @ermude etc.
!?
/entru sus#inerea cre$terii interna#ionale a in"esti#iilor %n str&in&tate, societ&#ile transna#ionale
folosesc ca surs& de %m(rumuturi (ia#a de euro"aluta. Acti"ele financiare (e care firmele transna#ionale le
controlea& sau (e care le (ot influen#a au o asemenea m&rime %nc3t se (oate s(une c& a a(&rut o
5lic*iditate (articular& interna#ional&4. Ea este caracteriat& (rin: o mare mo+ilitate, este administrat& %n
concordan#& cu ne"oile s(ecifice ale firmelor transna#ionale $i, %n acela$i tim(, ser"e$te ca surs& (entru
finan#area o(era#iunilor, c3nd alte surse se do"edesc insuficiente.
- /re#urile de transfer. O (ractic& lar) utiliat& de societ&#ile transna#ionale %n "ederea transferului
de fonduri %ntre unit&#ile com(onente (roducti"e, comerciale sau financiare o constituie mane"rarea
(re#urilor la (rodusele $i ser"iciile care fac o+iectul sc*im+urilor dintre aceste unit&#i. 7enomenul este
cunoscut su+ denumirea de (ractica 5(re#urilor de transfer4 $i a de"enit o com(onent& esen#ial& a
strate)iei de ma6imiare a (rofitului (e o scar& )lo+al&. /re#urile de transfer nu sunt (re#uri determinate
de for#ele (ie#ei, ele sunt sta+ilite (e +aa unor (rinci(ii interne de decontare, (ractic& care #ine de
mana)ementul transna#ional.
Utiliarea (re#urilor de transfer are o lo)ic& din (unctul de "edere al societ&#ii transna#ionale,
at3ta tim( c3t o (arte %nsemnat& a o(era#iunilor acesteia se desf&$oar& %ntre entit&#ile sale situate %n s(a#ii
na#ionale diferite $i care sunt su(use unor re)imuri fiscale, "amale, de curs de sc*im+, diferite.
Concret, (re#urile de transfer sunt utiliate (entru localiarea %n s(a#ii (rofita+ile, dac& se (oate
o(time, a fondurilor %n cadrul unei firme transna#ionale. S(re e6em(lu, scoaterea fondurilor )enerate de o
filial& %n afara s(a#iului na#ional %n care aceasta este im(lantat&, se (oate face (rin sta+ilirea unor (re#uri
ridicate Ia care firma-mam& "a "inde unei filiale +unuri sau ser"icii, %n tim( ce (re#urile la care firma-
mam& ac*ii#ionea& m&rfuri de la acea filial& sunt su+e"aluate. /rin mecanisme in"erse, se (oate asi)ura
mi$carea fondurilor c&tre o anumit& filial& atunci c3nd, din anumite considerente, cum ar fi cele care #in
de re)imul mai le9er al im(oitelor sau de ni"elul mai fa"ora+il al cursului de sc*im+, se do"ede$te
o(ortun& o concentrare de fonduri.
!?
/alloi6 C. F GLes firmes multinationales et le (roces d#internationalisationE, Ed. 7rancois
Mas(era, /aris, 1;;', (). J!
E6ist& (osi+ilitatea ca, (rin a9ustarea (re#urilor, (rin 4mani(ularea4 (re#urilor de transfer, s& se
influen#ee (oiti" (erforman#a financiar& de ansam+lu a firmei. Astfel, a9ustarea (re#urilor (oate e"ita $i
consecin#ele ne)ati"e ale restric#iilor im(use de c&tre #ara-)ad& re(atrierii di"idendelor sau (oate
diminua %n mod artificial "eniturile filialei (entru a nu da (rile9 autorit&#ilor locale s& solicite reduceri de
(re#uri sau sindicatelor s& e6ercite (resiuni (entru cre$terea salariilor.
A$a cum se "ede, (ro+lema (re#urilor de transfer este sensi+il&, (racticarea lor de c&tre
transna#ionale (ut3nd da na$tere la o+iec#ii din (artea #&rilor de im(lantare.
Anali$tii a(recia& c&, de$i nu e6ist& do"ei incontesta+ile %n ceea ce (ri"e$te utiliarea $i m&sura
utili&rii (re#urilor de transfer, se (oate afirma c& ma9oritatea com(le6elor transna#ionale le (ractic&
(entru mi$carea sau distri+u#ia fondurilor %n cadrul lor, %n func#ie de situa#iile concrete e6istente.
In concluie, (ro+lema (re#urilor de transfer (ri"e$te societatea din dou& (uncte de "edere:
- m&rimea (re#urilor la intr&ri, deoarece red& (uterea ei de a cum(&ra la (re#uri mici0
- m&rimea (re#urilor la ie$iri, ce reflect& (uterea ei de a "inde la (re#uri mari.
Un determinant im(ortant al (re#urilor de transfer este im(oitul (e (rofit care tre+uie (l&tit %n
diferitele #&ri. Astfel,
- dac& #ara )ad& introduce im(oite mari (e (rofituri, %ntre(rinderile transna#ionale, (entru
a reduce (rofiturile %nre)istrate, "or tinde s& a(lice (re#uri sc&ute de transfer (entru +unurile
e6(ortate din acea #ar& $i (re#uri ridicate (entru ser"iciile, com(onentele $i te*nolo)ia im(ortate
din #ara de ori)ine0
- dac& #ara )ad& a(lic& im(oite sc&ute sau ac#ionea& ca un refu)iu "amal "a domina
tendin#a o(us&.
Ideea (ractic& (e care se +aea& mic$orarea im(oitelor (e (rofit (rin (ractica (re#urilor de
transfer este inter(unerea %n tranac#ii a filialeiMfilialelor din #&ri cu un ni"el de im(oitare sc&ut.
Un alt determinant al (re#urilor de transfer este ni"elul do+3nii "aria+il de la o #ar& la alta.
Mecanismul este acela$i. Im(lica#iile $i consecin#ele unor asemenea (ractici se conturea& (rin:
- (ri"area autorit&#ilor de stat de im(ortante %ncas&ri +u)etare0
- afectarea $i com(romiterea controlului )u"ernamental asu(ra sc*im+urilor $i mi$c&rilor e6terne
de ca(ital0
- afectarea unor o+iecti"e ale (oliticii economice a #&rii )ad&, cum ar fi:
- com+aterea infla#iei sau (romo"area in"esti#iilor0
- restr3n)erea sau l&r)irea masei monetare etc.
( S(ecula#ii monetare. Se a(recia& c& marile (ertur+a#ii din sistemul "alutar occidental nu (ot fi e6(licate
far& a a"ea %n "edere (racticile financiare ale %ntre(rinderilor transna#ionale. Aceste (ractici se refer& la:
- transferarea dintr-o moned& %n alta a lic*idit&#ilor o+#inute %n fianc#ie de: e"olu#ia cursurilor
"alutare0 (ers(ecti"a acestei e"olu#ii0 m&surile luate ori (re"ii+il de a fi luate de c&tre autorit&#ile
monetare din di"erse state0
- contractarea %m(rumuturilor, %n #&rile unde ni"elul do+3nilor este redus $i folosirea acestor
fonduri %n #&rile unde do+3nile sunt ridicate0
- efectuarea (e scar& lar)& a o(era#iunilor de ti(ul 5leads and la)s4 ,am3narea (l&#ii %n "alute cu
cursuri %n sc&dere $i de"ansarea (l&#ii %n "alute cu cursuri %n cre$tere.0
- contractarea de %m(rumuturi %n monede sla+e (entru cre$terea (oi#iei de+itoare %n astfel de
monede $i ram+ursarea ur)ent& %n monede forte0
- (lasarea de ca(italuri (e (ie#ele #&rilor ale c&ror monede (reint& (ers(ecti"e (entru a s(ori
(oi#ia creditoare a com(aniei %n astfel de monede etc.
Cn condi#iile actuale ale fluctua#iei c"asi)eneraliate a (rinci(alelor monede interna#ionale,
autorit&#ile monetare nu mai inter"in (e (ia#& (entru sus#inerea monedelor $i de aceea (osi+ilit&#ile de
c3$ti) din asemenea transferuri s(eculati"e s-au redus, iar transferul de fonduri dintr-o moned& %n alta nu
mai re(reint& mare im(ortan#& (ractic&. Tre+uie men#ionat fa(tul c& (racticile monetare men#ionate nu ar
(utea fi (romo"ate dac& )estiunea financiar& nu ar fi centraliat& la ni"elul %ntre)ii re#ele interna#ionale.
Totu$i, %n acest sens tre+uie e"iden#iat& for#a economico-financiar& a societ&#ilor transna#ionale
datorat& cuantumului lic*idit&#ilor ,resurse lic*ide $i resurse mo+iliate (e termen scurt, cu alte cu"inte,
fonduri ce (ot fi (use oric3nd %n mi$care (e (ie#ele interna#ionale., care, uneori, (ot fi at3t de mari %nc3t
(ot ec*i"ala cu "aloarea maselor monetare ale mai multor #&ri, c*iar de"oltate. De(lasarea a numai 1U
din aceste fonduri, ca reac#ie la sl&+irea sau %nt&rirea unei "alute, ar fi suficient& (entru a (ro"oca o cri&
(roflmd&.
?.?. Im(lica#iile societ&#ilor transna#ionale %n economia mondial&
/rin r&s(3ndirea )eo)rafic& a mi9loacelor de care dis(un, societ&#ile transna#ionale au roi
(ri"ile)iat %n transferuO factorilor de (roduc#ie. Acest transfer nu are loc %ntr-o sin)ur& direc#ie $i nu
(roduce %ntotdeauna reultate (re"ii+ile.
De altfel, mo+ilitatea di"er$ilor factori este mai mic& sau mai mare %n interionil societ&#ii - care
transfer& de (referin#& ceea ce are din a+unden#& sau asu(ra c&iui,a are o infi.uen#& direct& - ca, de
e6em(lu, te*nolo)ie $i, (3n& la un anumit ni"el, ca(ital. Ac#iunea de transfer a factorului munc& este %n
sc*im+ mai limitat&.
8 Transferul ca(ita*dui - are im(ortan#& (entm societ&#ile transna#ionale deoarece0
- influen#ea& eficien#a acti"it&#ii firmei. Cn (ractic&, mi$carea ca(italului (arcur)e dou& fae
distincte0 faa. a(ortului $i faa ram+urs&rii. Aceste dou& mi$c&ri se interferea&, trecerea de la o fa& la
alta reali3ndu-se mai lent sau mai ra(id, %n func#ie de interesul #&rilor (artici(ante la in"esti#ie. ,%n
le)&tur& cu mi$carea ca(italului s-a definit no#iunea de 5(erioad& de ram+ursare4 ca fiind durata medie de
recu(erare a in"esti#iei imfiale, (erioad& care "aria& (entru o(era.#iumle interna#ionale %ntre .' $i 1! ani.0
- influen#ea& (ie#ele financiare. Dac& societatea transna#ional& dore$te s& reduc& transferurile din
str&in&tate %n #ara )ad&, atunci ea tre+uie s& recur)& ia ca(italuri de im(mmut. A"3nd renume
interna#ional, societ&#ile transna#ionale se (ot a(ro(ia mai u$or de unele (ie#e financiare interna#ionale,
(entm a-$i asi)ura o finan#are multi(l&, mai si)ur&, cu a"anta9e colaterale im(ort:aBte. Becur)erea la
%m(rumuturi interna#ionale de (e mai multe (ie#e arat& (reocu(area (entru a aloca resursele %n cele mai
+une condi#ii.
Dar cre$terea cererii de ca(italuri "a antrena ma9orarea do+3nilor $i im(licit $i finan#area
ofertelor de in"esti#ii cu o eficien#& tot mai ridicat&.
Cn aceast& situa#ie, a(are un risc du+lu de deec*ili+ru0
- riscul de a (ro"oca o cre$tere (rea mare a cererii de (ie#ele locale, care "a crea o tensiune asu(ra
do+3nilor0
- riscul de a consuma ca(acitatea de ofert& a (ie#elor financiare locale %n detrimentul firmelor
auto*tone.
8 Transferid interna#ional de te*nolo)ie. In condi#iile am(lei re"olu#ii te*nico-$tiin#ifice mondiale,
$tiin#a $i te*nolo)ia ofer& (osi+ilit&#i imense. De reultatele acestora au +eneficiat %n (rimul r3nd #&rile
de"oltate, ceea ce a f&cut ca %n acest domeniu al $tiin#ei $i te*nolo)iei s& se (roduc& cel mai ad3nc
decala9 dintre #&rile de"oltate $i #&rile %n curs de de"oltare ,c*eltuielile de cercetare-de"oltare sunt
concentrate %n (ro(or#ie de ;JU %n #&rile de"oltate..
!<
Modul %n care s-a (rodus transferul de te*nolo)ie la ni"el interna#ional e"iden#ia& c3te"a as(ecte
semnificati"e0
- dis(ro(or#ia e6istent& %n re(arti#ia acti"it&#ilor $tiin#ifice $i te*nice (e (lan mondial care se
reflect& %n transferurile interna#ionale de te*nolo)ie este un (rim as(ect al (ro+lemei. Aceste ine)alit&#i
sunt a)ra"ate de li(sa unei (ie#e interna#ionale trans(arente $i de fa(tul c& mono(olul cuno$tin#elor
$tiin#ifice $i te*nice este de#inut de c3#i"a "3n&tori, %n tim( ce un num&r de cum(&r&tori dis(un de
informa#ii (u#ine %n domeniu $i nu au (utere de ne)ociere. 23n&torii sunt cel mai adesea societ&#i
transna#ionale care domin& (ia#a, dictea& (re#urile $i formele de transfer.
- alt as(ect al (ro+lemei este ne(otri"irea te*nolo)iilor transferate de societ&#ile transna#ionale cu
condi#iile din #&rile %n curs de de"oltare care (are s& fi crescut %n ultimii ani, su+ influen#a unor factori
cum sunt0 cre$terea cererii (entru (rodusele de lu6 %n #&rile de"oltate, accentuarea standardi&rii al c&rui
efect este fa(tul c& te*nolo)iile de"in tot mai s(ecifice (rodusului etc. Astfel, firmele moderne au tendin#a
de a se concura mai mult (rin te*nica sofisticat& a (roduselor lor dec3t (rin (re# sau (rin te*nici s(eciale
de comercialiare.
Cn.(lus, marile firme din #&rile industrialiate tind s& foloseasc& transferul te*nolo)ie s(re #&rile %n
curs de de"oltare (entru atenuarea efectelor ce decur) din li(sa unor (roduse ener)etice $i de materii
(rime, %n acest fel oferind #&rilor %n curs de de"oZare te*nolo)iile ener)ointensi"e, (oluante. Aceast&
situa#ie este determinat& $i de c*eltuielile mari %n #&rile de ori)ine (entru (rote9area mediului am+iant,
care de(&$esc cu mult c*eltuielile similare din #&rile %n curs de de"oltare.
!<
@ertin :. F GLes societes multinationalesE, Ed. /resses Uni"ersitaires des 7rances, /aris, 1;J<, (). ='-
==

- e6odul for#ei de munc& com(etente din #&rile %n curs de denLoltare (rinci(aleie +eneficiare aie
acestei mi)ra#ii interna#ionale a for#ei de munc& calificate fiind #&rile de"oltate. Acest fenomen de
(ro(or#ii, cunoscut su+ 8 numele de 5transfer in"ers de te*nolo)ie4, are (rofimde consecin#e ne)ati"e
(entru #&rile %n curs de de"oltare, $i anume0
- im(osi+ilitatea reali&rii unei de"olt&ri economico-sociale +aate (e efortul lor
(ro(riu0
- consolidarea decala9ului $tiin#ific $i te*nic dintre #&rile %n curs de de"oltare $i cele
de"oltate, %n fa"oarea ultimelor.
De re)ul&, %ntre(rinderea transna#ional& transmite (ro)resul te*nic (rin trei canale (rinci(ale0
- e6(ortul (roduselor sale, %n s(ecial a +unuriXor-eclii(am.ent0
- cedarea de +re"ete $i licen#e de fa+rica#ie, cedarea de Zno"L-*oD0
- instalarea direct& ,%nso#it& de unul din canalele celelalte.,
Im(ortan#a relati"& a diferitelor canale este dificil de (reciat, cesiunea te*nic& care %nso#e$te
in"esti#iile directe fiind totu$i metoda (rinci(al&. Influen#a altor ca.nale "a fi diferit& %n ilinc#ie de natura
(rodusului sau a te*nicii, de #ar&, de (erioada de tim(.
/entru #&rile %n curs de de"oltare a(are tot mai e"ident& necesita.tea unor te*nolo)ii adec"ate, %n
str3nsa le)&tur& cu ne"oile economice ale %or. Criteriile (e care tre+uie s& le %nde(lineasc& o te*nolo)ie
(entm a fi adec"ata #&rilor %n curs de de"oltare sunt urm&toarele: s& fie sim(l&0 s& solicite in"esti#ii
limitate %n func#ie de "eniturile locale0 s& foloseasc& mai mult& for#& de munc&0 s& "alorifice materiile
(rime indi)ene0 s& fie com(ati+il& cu tradi#iile locale0 s& nu solicite o infrastructur& com(licat&0 s&
(resu(un& utila9e u$or de realiat $i %ntre#inui0 s& %m+un&t&#easc& te*nicile e6istente (entm a contri+ui la
cre$terea (roducti"it&#ii muncii0 s& conduc& la cre$terea )radului de calificare a for#ei de munc& locale.
N&rile %n curs de de"oltare au creat or)anisme na#ionale de ne)ociere %n rela#iile cu com(le6ele
transna#ionale (ri"ind in"esti#iile str&ine, %n ideea de a a(lica (olitica )u"ernelor $i re)lement&rile
le)islati"e (ro(rii.
/entru a %nt&ri ca(acitatea de ne)ociere a #&rilor %n curs de de"oltare,este im(ortant& realiarea
unui (oten#ial $tiin#ific $i te*nic (ro(riu, (roces care se i+e$te %ns& de numeroase o+stacole:
- reol"area unor necesit&#i economice de (rim& ur)en#&0
- li(sa unei infrastmcturi adec"ate0
- li(sa resurselor financiare.
De asemenea, la ni"elul ONU au fost create structuri, (recum Comisia $i Centml ONU (entm
cor(ora#iile transna#ionale, care s(ri9in& #&rile %n curs de de"oltare acord3nd asisten#& )u"ernelor acestor
#&ri (e di"erse (ro+leme cum sunt: formularea de (olitici ce au %n "edere a(ortul de ca(ital al societ&#ilor
transna#ionale0 (ro+leme de ordin fiscal0 (ro+leme de ordin financiar (e care le ridic& ac*ii#ionarea de
te*nolo)ie etc.
8 Transferul for#ei de munc&. 7a#& de ceilal#i doi factori, ca(ital $i te*nolo)ie, factorul munc& are
o mo+ilitate mai redus& $i, %n consecin#&, transna#ionalele "or acorda o aten#ie mai mic& acestuia.
Situa#ia se (reint& diferen#iat (e (ia#a muncii din #ara-)ad& $i (e (ia#a muncii din #ara de
ori)ine.
- /ia#a muncii a #&rii-)ad&. Este im(ortant dac& societatea transna#ional& creea& o acti"itate
nou& sau dac& este "or+a de o e6tindere succesi"& a unei acti"it&#ii: - la %nce(ut, (artici(area la o
%ntre(rindere e6istent& nu (resu(une o creare de locuri de munc&0 - reor)aniarea, a(oi, %n sensul cre$terii
(roducti"it&#ii muncii, determin& imediat o reducere a locurilor de munc& %n %ntre(rindere, - la (aritate de
in"esti#ii, num&ml de locuri de munc& creat de o filial& a unei societ&#i transna#ionale este cu at3t mai mic
fa#& de cel creat de o %ntre(rindere local&, cu c3t intensitatea de ca(ital (e lucr&tor este mai mare %n filial&.
Cn a+sen#a societ&#ilor transna#ionale, %ns&, crearea de noi locuri de munc& ar (utea fi realiat& de
%ntre(rinderile locale. Su+stituirea unui (roduc&tor cu altul, las&, %n cel mai +un ca, ni"elul de ocu(are
nemodificat.
- /ia#a muncii a #&rii de ori)ine. E6(ansiunea %n str&in&tate a societ&#ii nu are o influen#& ne)ati"&
asu(ra ni"elului de ocu(are din #ara de ori)ine, deoarece acti"itatea din aceast& #ar& este afectat& numai
atunci c3nd crearea unei acti"it&#i (roducti"e %n str&in&tate duce la %nc*iderea unei unit&#i cores(un&toare
din #ara de ori)ine.
C*iar %n i(otea transferului inte)ral al unui ti( de (roduc#ie %n str&in&tate, ca urmare a reducerii
costurilor de (roduc#ie, ni"elul )lo+al de ocu(are %n #ara de ori)ine (oate fi men#inut, dac& societatea-
mam& de"olt& %n su+stituire acti"it&#i noi, mai a"ansate. %n acest ca, se (roduce o sini(l& de"iere a
ocu(a#iei, (e sector, de natur& calitati"&.
In marea ma9oritate a situa#iilor efectul (entru #ara de ori)ine este fa"ora+il.
Mo+ilitatea transna#ional& a for#ei de munc& (ri"e$te direct numai un num&r limitat de (ersoane0
conduc&tori, te*nicieni, a)en#i comerciali $i interesea& doar !U din efecti"ele totale de (ersonal a"3nd o
oarecare influen#& la ni"elul cate)oriilor de an)a9a#i su(erior (re)&tite.
Cn afara acti"it&#ilor (reentate, e6(ansiunea transna#ional& se (roduce c&tre #&rile unde e6ist& o
m3n& de lucru dis(oni+il&, nu nea(&rat a+undent&. %n #&rile %n curs de de"oltare, reer"a de m3n& de lucru
deri"& din cre$terea demo)rafic& ,America Latin&, Asia., %n tim( ce %n #&rile de"oltate ea (ro"ine din
imi)rare.
Cn cadrul filialelor societ&#ilor transna#ionale, calificarea for#ei de munc& este su(erioar& celei
e6istente %n societ&#ile locale $i r&m3ne totu$i inferioar& celei a societ&#ii-mam&. Aceast& (oi#ie
intermediar& e6(rim& a"anta9ul te*nic al filialelor fa#& de societ&#ile locale $i de(enden#a lor fa#& de )ru(.
Cre$terea calific&rii medii (e ansam+lu nu %nseamn&, %ns&, o afirmare a tuturor cate)oriilor (rofesionale.
<. SISTEMUL OB:ANI]ANIILOB ECONOMICE
INTEBNANIONALE
<.1. Or)ania#iile economice interna#ionale. Ti(uri $i forme ale or)ania#iilor
economice interna#ionale.
<.1.1. Or)ania#iile economice interna#ionale re)ionale $i su+re)ionale
<.1.1.1. Or)ania#ii economice interna#ionale ale #&rilor din
<.1.1.!. Or)ania#ii economice interna#ionale ale #&rilor din Africa,
America Latina, Asia, $i /acific, America de Nord
<.1.!. Or)ania#ii economice interna#ionale cu caracter interre)ional
<.1. Or)ania#iile economice interna#ionale. Ti(uri $i forme ale or)ania#iilor
economice interna#ionale.
Du(& ce de-al doilea r&+oi mondial rela#iile dintre statele lumii (e diferite (lanuri s-au am(lificat
%n ritmuri e6trem de ra(ide. La +aa acestui (roces a stat:
- accentuarea far& (recedent a interde(enden#elor dintre economiile na#ionale care, la r3ndul lor, au
determinat: a(ari#ia unor noi s(eciali&ri interna#ionale0 ad3ncirea di"iiunii mondiale a muncii0 formarea
de noi com(lementarit&#i ale diferitelor economii na#ionale0
- a(ari#ia unor (ro+leme a c&ror reol"are a f&cut necesar& (artici(area %ntre)ii comunit&#i
interna#ionale
Ca urmare, cola+orarea a de"enit o necesitate (entm de"oltare iar cu c3t num&rul de state a
crescut, $i mai ales acolo unde au e6istat interese economice, dar $i (olitice con"er)ente, a a(&rut
necesitatea coordon&rii lor %ntr-un cadru or)aniatorico-9uridic (ermanent. Astfel, a luat na$tere o nou&
com(onent& im(ortant& a sistemului economiei mondiale, $i anume sistemul or)ania#iilor economice
interna#ionale.

Or)ania#iile economice interna#ionale:
- au a(&rut %nce(3nd cu mi9locul secolului trecut, atunci c3nd economia era %n (lin (roces de
formare0
- (3n& la a(ari#ia lor, cola+orarea multilateral& a"ea un caracter tem(orar $i se realia su+ forma
unor conferin#e $i con)rese interna#ionale0
- la %nce(ut au luat fiin#& uniunile interna#ionale administrati"e, care au fost (rimele or)ania#ii
inter)u"ernamentale cu caracter (ermanent $i care au a"ut ca sco( coo(erarea multilateral& cu caracter
te*nic.
Du(& cel de-al doilea r&+oi mondial, a(ari#ia or)ania#iilor economice interna#ionale a c&(&tat o
am(loare deose+it&:
- ca urmare a de"olt&rii economiei mondiale0
- ca reultat al unor (rocese (roftmde ce au a"ut loc la ni"el mondial, $i anume: destr&marea
sistemului colonial0 a(ari#ia $i (r&+u$irea sistemului socialist0 cre$terea rolului statelor %n re)lementarea
rela#iilor economice interna#ionale.
Or)ania#ia economic& interna#ional& (oate fi definit& ca o form& de coordonare a cola+or&rii
economice %ntre un num&r relati" constant de state, relati" (ermanent&, in domenii s(ecifice, +aat& (e un
acord midtilaterai, care sta+ile$te o+iecti"ele, formulea& (rinci(iile, structura or)ania#iei $i
mecanism.ele de func#ionare, cu res(ectarea (rinci(iilor fundamentale ale dre(tului interna#ional
r)ania#iile economice interna#ionale, cu toat& marea lor di"ersitate $i a num&rului mare, au o
serie de tr&s&turi comune:
- au un caracter "oluntar - la +aa ader&rii ac#ionea& "oin#a fiec&rui mem+ru0 fimc#ionea& ca
su+iecte deri"ate ale dre(tului interna#ional, calitate (e care le-o confer& statele mem+re su"erane %n
deciiile lor0
- au un caracter relati" sta+U - cu o structur& or)aniatoric& (ro(rie $i mi9loace (ro(rii o+#inute
(rin contri+u#ia statelor mem+re, necesare %ntre#inerii a(aratului lor (ermanent0
- au un caracter (aritar - %n m&sura %n care se +aea& (e (rinci(iul e)alit&#ii mem+rilor, fiecare
mem+ru a"3nd dre(turi $i o+li)a#ii e)ale0
- au la +a& un acord multilateral0
- statutul $i func#iile lor sunt sta+ilite de statele mem+re - %n func#ie de o+iecti"ele (e care $i le-au
(ro(us0
- nu dis(un de (utere de deciie - au %ns& dre(t de re)lementare a unor acti"it&#i, acti"itatea
material& (ro(riu-is& asi)ur3nd-o statele %nsele0
- )radul de eficien#& al or)ania#iilor economice interna#ionale este determinat de m&sura %n care
acestea contri+uie la intensificarea cre$terii economice a fiec&rui mem+ru0
- sco(ul lor este de a identifica di"ersele alternati"e %n reol"area (ro+lemelor din onaMsfera
(entru care an fost create.
Or)ania#ia economic& interna#ional& tre+uie s& se su+ordonee intereselor statelor mem+re $i
tre+uie s& asi)ure tuturor mem+rilor (artici(area li+er& $i e)al& %n dre(turi, indiferent de m&rimea sau de
ni"elul lor de de"oltare.
<.1.1. Or)ania#iile economice interna#ionale re)ionale $i su+re)ionale
<.1.1.1. Or)ania#ii economice interna#ionale ale #&rilor din Euro(a
omunitatea Economic European )EE* + Uniunea European
Uniunea Euro(ean& a luat fiin#& la ; mai 1;<>, c3nd a fost ela+orat (roiectul (rimei or)ania#ii
euro(ene. Comunitatea Euro(ean& a C&r+unelui $i O#elului ,CECO..
Tratatul de %nfiin#are a CECO a fost semnat la /aris, la 1J a(rilie 1;<1, de c&tre $ase state ,7ran#a,
:ermania, Italia, @el)ia, Olanda $i Lu6em+ur). $i a intrat %n "i)oare %n 1;<!, durata sa fiind (re"&ut&
(entru <> de ani0
O+iecti"ele (re"&ute (rin Tratatul CECO erau:
- crearea unei (ie#e comune a c&r+unelui $i o#elului $i,
- sta+ilirea institu#iilor comune sau a mi9loacelor de ac#iune (entru a or)ania (ia#a comun& $i a
ela+ora o (olitic& economic& $i social& comun&.
/entru realiarea acestor o+iecti"e a fost creat& 4%nalta Autoritate4, care a ac#ionat ca un or)an
su(rana#ional.
/ia#a comun& a c&r+unelui $i o#elului a (ermis s& se e6(erimentee formula unei inte)r&ri sectoriale,
formul& ce (utea fi e6tins&, %n mod (ro)resi", $i la alte domenii.
Tratatul de %nfiin#are a Comunit&#ii Economice Euro(ene a fost semnat la Boma, la !< martie
1;<H, de c&tre 4cei $ase40
O+iecti"ul (rinci(al al CEE era ca, 4(rin %nfiin#area (ie#ei comune $i a(ro(ierea (ro)resi"& a
(oliticilor economice ale statelor mem+re, s& (romo"ee, %n cadrul ei, o de"oltare armonioas& a
acti"it&#ilor economice, o e6(ansiune continu& $i ec*ili+rat&, o cre$tere a sta+ilit&#ii, o s(orire accelerat& a
standardului de "ia#& $i rela#ii mai str3nse %ntre statele mem+re.4,art. !.
/entru realiarea acestui o+iecti", Comunitatea tre+uia sa %ntre(rind& o serie de ac#iuni:
- eliminarea %ntre statele mem+re a ta6elor "amale $i a restric#iilor cantitati"e %n domeniul
im(ortului $i e6(ortului de m&rfiiri, ca $i a altor m&suri cu caracter ec*i"alent0
- instituirea unui tarif "amal comun $i a unei (olitici comerciale comune fa#& de ter#i0
- a+olirea %ntre #&rile mem+re a o+stacolelor %n (ri"in#a li+ert&#ii mi$c&rii (ersoanelor, ser"iciilor $i
a ca(italurilor0
- instituirea unei (olitici comune %n domeniul a)riculturii $i trans(orturilor
- instituirea unui sistem care s& asi)ure li+era concuren#& %n cadrul (ie#ei comune0
- coordonarea (oliticilor economice ale statelor mem+reA$i remedierea deec*ili+rului +alan#elor de
(l&#i0
- a(ro(ierea re)lement&rilor le)ale %n m&sura necesar& +unei fimc#ion&ri a (ie#ei comune0
- crearea unui fond s(ecial euro(ean (entru %m+un&t&#irea (osi+ilit&#ilor de utiliare a for#ei de
munc& $i (entru a contri+ui la ridicarea ni"elului de trai al muncitorilor0
- %nfiin#area unei +&nci euro(ene de in"esti#ii (entm a facilita e6(ansiunea economic& a
comunit&#ii0
- asocierea #&rilor ter#e care doresc $i a teritoriilor de(endente din (unct de "edere (olitic de #&rile
mem+re CEE (entm s(orirea comer#ului $i (romo"area de"olt&rii economice $i sociale comune, ,art.'.
Se constat& c& ideile fiandamentale care au stat la +aa TCE, (e care s-au a6at toate %n#ele)erile
(ri"ind (rocesul de inte)rare euro(ean&, a$a cum s-au desf&$urat %n tim(, s-au s(ri9init (e 5unitatea 4, (e
coeiunea intern&, (e condi#ia e)alit&#ii %ntre statele mem+re $i %ntre cet&#enii lor, (e )arantarea unor
li+ert&#i fundamentale, (e solidaritate, care s& conduc& la crearea unei Euro(e care s&-$i (oat& afirma
inde(enden#a economic& $i (olitic& %n rela#iile cu celelalte state.
O+iecti"ele (olitice ale CEE - care nu sunt e6(licit (reentate %n Tratat - au ie$it %n e"iden#& (e
(arcurs, $i anume realiarea %n tim(: a uniunii "amale0 uniunii economice $i monetare0 uniunii (olitice.
Bealiarea acestor o+iecti"e im(unea $i crearea unui sistem institu#ional cores(un&tor. Ca urmare, %n
1;=< se semnea& un acord care consfin#e$te e6isten#a unor institu#ii unice (entm cele trei comunit&#i -
CECO, CEE $i Euratom.
Cn tim( au aderat la comunitate $i alte #&ri euro(ene: An)lia, Danemarca, Irianda %n 1;H', :recia
%n 1;H1, /ortu)alia $i S(ania %n 1;J=, Austria, 7inlanda, Suedia %n 1;;? $i %n !>>? - Ce*ia, Ci(m, Estonia,
Letonia, Lituania, Malta, /olonia, Slo"acia, Slo"enia, Un)aria.
Tratatul care instituia Comunitatea Euro(ean& a Ener)iei Atomice ,CEEA sau Euratom. a fost
semnat la Boma, la !< martie 1;<H, de acelea$i $ase state, intr3nd %n "i)oare la 1 ianuarie 1;<J,
Sco(ul s&u, definit (rin tratat, a fost acela de a contri+ui - (rin sta+ilirea condi#iilor necesare
form&rii $i de"olt&rii ra(ide a industriilor nucleare %n cadmi unei (ie#e comune - la ridicarea ni"elului de
"ia#& %n statele mem+re $i la de"oltarea sc*im+urilor cu alte #&ri.
Carta Al+& ,1;J<. - a a+ordat (entm (rima oar& un (roiect detaliat $i com(le6, sta+ilind un
calendar (recis (entm (erioada 1;J<-1;;!, (ri"ind ado(tarea m&surilor le)islati"e necesare reali&rii
(ie#ei unice.
/ractic, Carta al+& $i-a (ro(us mai multe o+iecti"e: - unificarea celor 1! (ie#e na#ionale ale CEE,
(entm a le transforma %ntr-o (ia#& unic& intern&0 - transformarea acestui mare s(a#iu %ntr-o (ia#& %n
e6(ansiune, dinamic& $i fle6i+il&0 - folosirea "irtu#ilor marii (ie#e ca factor de de"oltare economic&.
M&surile (re"&ute (entm crearea eta(& cu eta(& a acestui s(a#iu economic coerent $i inte)rat au
fost )m(ate %n trei cate)orii func#ionale:
- eliminarea frontierelor fiice, (rin a+olirea controlului +unurilor $i (ersoanelor la frontierele
interne0
- eliminarea frontierelor te*nice, (rin %nl&turarea +arierelor ce decur)eau din re)lement&rile
na#ionale distincte cu (ri"ire la controlul +unurilor $i ser"iciilor (e calea armoni&rii sau recunoa$terii
mutuale0
- eliminarea frontierelor fiscale, (rin de(&$irea o+stacolelor create de diferen#ele %ntre sistemele de
im(unere indirect& ,T2A, accie..
/ro)ramul de im(lementare a (us accent (e recunoa$terea mutual& $i mai (u#in (e armoniarea
le)isla#iilor na#ionale.
Actul Unic Euro(ean ,1;JH. - a cu(rins (re"ederi referitoare la edificarea s(a#iului economic
inte)rat, (un3nd accent (e de"oltarea (oliticilor comune ale CEE $i armoniarea (oliticilor na#ionale ale
#&rilor mem+re.
Actul unic euro(ean a (re"&ut:
- includerea conce(tului de (ia#a intern& %ntr-un tratat comunitar, definit& ca 4s(a#iu far& frontiere
interne %n care este asi)urat& circula#ia li+er& a +unurilor, (ersoanelor, ser"iciilor $i ca(italurilor40 data
limit& (entru des&"3r$irea sa - '1 decem+rie 1;;!.
- %nlocuirea unanimit&#ii cu "otul ma9orit&#ii calificate %n Consiliu (entm marea (arte a (ro+lemelor
analiate ,amendarea tarifului "amal comun0 li+era (restare a ser"iciilor0 li+era circula#ie a ca(italului0
a(ro(ierea le)isla#iilor na#ionale..
Beforma Tratatului de la Boma - a$a cum a fost (re"&ut& (rin Carta al+& $i Actul unic euro(ean -
al&turi de (ia#a unic& intern&, tre+uiau realiate $i alte o+iecti"e:
- coeiunea economic& ,crearea condi#iilor (rin care statul "a c&uta s&-$i conduc& (olitica
economic& %n con"er)en#& cu ceilal#i (arteneri.0
- armoniarea (oliticii sociale ,or)anele comunitare "or ado(ta re)lement&ri %n domeniul social
"ia+ile %n toate #&rile mem+re.0
- coordonarea eforturilor de cercetare $i de"oltare te*nolo)ic& a tuturor mem+rilor, cu s(ri9inul
Comunit&#ii c*iar $i financiar0
- coo(erarea monetar&, adic& %nt&rirea Sistemului Monetar Euro(ean la care s& adere toate #&rile
mem+re.
/entm realiarea o+iecti"ului final. Uniunea Euro(ean&, Actul unic euro(ean (une accentul (e
le)&tura dintre constmc#ia economic& $i cea (olitic&.
S(a#iul Economic Euro(ean ,SEE. - %nc& din 1;H! se %nc*eiase %ntre CEE $i AELS un acord
(entm crearea unei one de comert li+er %ntre cele dou& or)ania#ii, care a (re"&ut eliminarea tre(tat& a
restric#iilor comerciale $i m&surilor cu efect ec*i"alent (entm (rodusele industriale $i anume (re"ederi
(entm (rodusele a)ricole $i (iscicole.
Acordul dintre CEE $i AELS (ri"ind crearea 5S(a#iului Economic Euro(ean4 a intrat %n "i)oare
la 1 iulie 1;;' $i a"ea ca o+iecti" e6tinderea ac#iunii celor 5(atm li+ert&#i4 comunitare ,li+era circula#ie a
+unurilor, ser"iciilor, (ersoanelor $i ca(italurilor. la #&rile AELS, fiind un instmment de (re)&tire %n
"ederea asi)ur&rii accesului acestora la (ia#a intern& a UE.
SEE se diferen#ia& de ona de li+er sc*im+ creat& %ntre cele dou& )m(&ri (rin aceea c& l&r)e$te
sfera coo(er&rii de la rela#iile comerciale $i la alte domenii de interes reci(roc ,domeniul financiar,
cercetare-de"oltare, (rotec#ia mediului %ncon9ur&tor, domeniul social, cultural, turism etc.. Cele dou&
)m(&ri r&m3n o on& de li+er sc*im+ im(erfect&, #&rile AELS %$i (&strea& autonomia %n rela#iile cu ter#ii
$i nu ader& la (olitica a)ricol& comun& a CEE, la Sistemul Monetar Euro(ean, la uniunea monetar& $i
(olitic& a CEE
Tratatul de la Maastric*t - document de im(ortan#& istoric& %n (rocesul de inte)rare euro(ean&,
(rin crearea Uniunii Euro(ene $i (rin sta+ilirea unui (ro)ram am+i#ios "i3nd realiarea Uniunii
Economice $i Monetare ,cu termen 1 ianuarie 1;;;., sta+ilirea unor noi (olitici comunitare, introducerea
cet&#eniei euro(ene, crearea /oliticii E6terne $i de Securitate Comun& ,/ESC., introducerea %n c3m(ul
coo(er&rii comunitare a domeniilor Ousti#iei $i Afacerilor Interne ,OAI.. De asemenea, %n Tratatul de la
Maastric*t au fost fi6ate $i condi#iile necesare intr&rii unui stat %n Uniunea Economic& $i Monetar&.
Tratatul de la Amsterdam - %nc*eiat la Amsterdam, la 1H iunie 1;;H, a com(letat Tratatul Uniunii
Euro(ene $i a modificat Tratatul Comunit&#ilor Euro(ene, moti" (entm care denumirea com(let& a
tratatului este 5Tratatul de la Amsterdam ce modific& Tratatul Uniunii Euro(ene, Tratatul (rin care s-a
constituit Comunitatea Euro(ean& $i unele acte cone6e4.
/rinci(alele o+iecti"e ale tratatului "iea&:
8 li+ertatea, securitatea $i 9usti#ia, care se refer& la:
- res(ectarea (rinci(iilor li+ert&#ii, democra#iei, res(ect&rii dre(turilor omului $i li+ert&#ilor
fundamentale, com+aterea oric&rei m&suri discriminatorii0
- realiarea (ro)resi"& a unui s(a#iu al li+ert&#ii, securit&#ii $i 9usti#iei, (rin asi)urarea li+erei
circula#ii a (ersoanelor, desc*iderea frontierelor e6terne $i coo(erarea 9uridic& %n cadmi comunitar0
8 ra(orturile dintre Uniune $i cet&#ean, ce (ri"esc: ocu(area for#ei de munc&0 (olitica social&0
cerin#ele (ri"ind (rotec#ia mediului, s&n&tatea (u+lic& $i (rotec#ia consumatorilor0 coo(erarea "amal&0
criteriile de a(licare a (rinci(iilor su+sidiarit&#ii $i (ro(or#ionalit&#ii0 dre(tul de acces la documentele
institu#iilor comunitare0
8 o 5/olitic& E6tern& $i de Securitate Comun& ,/ESC.4, a"3nd dre(t coordonate trasarea unei
strate)ii comune care s& "iee (&strarea "alorilor comune, consolidarea securit&#ii Uniunii $i a statelor
mem+re, coo(erarea interna#ional& etc0
8 referitor la institu#iile Uniunii, s-a (re"&ut: cre$terea com(eten#elor /arlamentului Euro(ean (rin
e6tinderea a(lic&rii (rocedurii de codeciie0 s(orirea num&rului domeniilor %n care Consiliul decide cu
ma9oritate calificat&0 cre$terea rolului Comisiei0 e6tinderea com(eten#elor Cur#ii de Ousti#ie, ada(tarea
institu#iilor Uniunii (entru a face fa#& e6tinderii acesteia.
Tratatul de la Nisa - %n conformitate cu an)a9amentul luat Ia reuniunea de la QelsinZi ,decem+rie
1;;;., cu (ri"ire la reforma institu#iilor euro(ene %n "ederea e6tinderii UE, Consiliul Euro(ean de la Nisa
,H-; decem+rie !>>>. a ado(tat Tratatul de la Nisa $i o declara#ie (ri"ind "iitorul Uniunii, care a fost
ane6at& la tratat. Aceste documente au sta+ilit un calendar de lucru asu(ra "iitorului institu#ional al
Euro(ei, identific3nd (atru su+iecte de refle6ie, asu(ra c&rora urmau s& se (oarte ne)ocieri:
- delimitarea domeniilor de com(eten#& comunitar& $i cele care re"in e6clusi" %n sarcina statelor
mem+re, (rin a(licarea (rinci(iului su+sidiarit&#ii0
- statutul Cartei Euro(ene a Dre(turilor 7undamentale ,ado(tat& la %nce(utul reuniunii la ni"el %nalt
de la Nisa.0
- sim(lificarea tratatelor0
- rolul (arlamentelor na#ionale %n ar*itectura euro(ean&. Structura institu#ional&
Cadrul institu#ional al Uniunii Euro(ene cu(rinde: Consiliul Euro(ean0 Comisia Euro(ean&0
Consiliul Uniunii ,Ministerial.0 /ariamentul Euro(ean0 Curtea de Ousti#ie0 Curtea de Conturi0 alte
or)anisme s(ecialiate.
Consiliul Euro(ean - este instan#a su(rem& %n care statele mem+re sunt re(reentate la cel mai
%nalt ni"el. Du(& 1;H? s-a %ntrunit %nicmod re)ulat (entru a discuta (ro+leme s(ecifice Comunit&#ii, dar $i
(ro+leme de (olitic& e6tern&.
8 Actul Unic Euro(ean 1-a consacrat din (unct de "edere 9uridic, iar Tratatul Uniunii Euro(ene
,1;;!. i-a definit 9uridic com(eten#ele, com(onen#a $i (eriodicitatea %nt3lnirilor.
8 Com(eten#e:
- este locul unor sc*im+uri de (&reri li+ere $i al unor inform&ri reci(roce %ntre factorii (rinci(ali de
conducere ai statelor mem+re0
- (oate deli+era su+iecte care sunt de com(eten#& comunitar&, dar $i c*estiuni de coo(erare (olitic&
sau orice alt su+iect de interes comun0
- (oate da un im(uls )eneral %n "ederea (ro)resului Comunit&#ii0
- constituie o 4instan#& de a(el4 (entru dosarele care %i sunt trimise de la instan#ele inferioare, %n
s(ecial de c&tre Consiliul de mini$tri.
Comisia Euro(ean& - este un or)an su(rana#ional, care %$i e6ercit& fiinc^lile %n ser"iciul intereselor
comunitare, %n total& inde(enden#& fa#& de statele mem+re.
8 Comisia este constituit& din cet&#eni ai statelor mem+re - c3te un cet&#ean din fiecare stat
mem+ru0
8 Atri+u#ii.
- (uterea de ini#iati"& - formulea& (ro(uneri asu(ra materiilor cu(rinse %n tratate, (e care le
(reint& Consiliului, acesta ne(ut3nd lua nici o deciiei far& a fi (ro(us& de Comisie0
- (uterea de e6ecu#ie - are misiunea de a "e)*ea la %nde(linirea deciiilor luate de Consiliu0
- (uterea de control - asi)ur& res(ectarea o+li)a#iilor comunitare, dis(un3nd de (osi+ilitatea de a
cule)e informa#ii, de a (roceda la "erific&ri $i de a a(lica sanc#iuni0
- (uterea de re(reentare %n (lan interna#ional - asi)ur& le)&turile cu or)anismele interna#ionale $i
(artici(& la ne)ocieri, cu deose+ire %n domeniul (o*ticii comerciale $i %n rela#iile cu ter#ii.
Consiliid Uniunii ,Ministerial. - re(reint& (rinci(alul or)anism cu (utere de deciie din cadrul
Comunit&#ii, fiind alc&tuit din re(reentan#ii )u"ernele statelor mem+re, %n )eneral mini$trii %ns&rcina#i cu
(ro+leme aflate (e a)enda de+aterilor.
( /re$edin#ia Consiliului este asi)urat& (rin rota#ie, (entru o (erioad& de = luni, de re(reentan#ii
fiec&rui stat mem+ru0
( Com(eten#e:
- este or)anismul le)islati" al Comunit&#ii %n reol"area unei )ame lar)i de (ro+leme comunitare,
func#ie le)islati"& (e care o e6ercit& %m(reun& cu /arlamentul Euro(ean0
- coordonea& (olitica economic& )eneral& a statelor mem+re,
- %nc*eie, %n numele Comunit&#ii, acordurile interna#ionale dintre aceasta $i unul sau mai multe
state ori or)ania#ii interna#ionale0
- ado(t& +u)etul Uniunii %m(reun& cu /ariamentul Eutni(ean0
- ado(t& deciiile necesare (entru definirea $i (unerea %n (ractic& a /ESC, (e +aa orient&rilor
)enerale trasate de Consiliul Euro(ean0
- coordonea& acti"it&#ile statelor mem+re $i ado(t& m&surile necesare cu (ri"ire la coo(erarea
(oli#ieneasc& $i 9uridic& %n domeniul (enal.
8 Lucr&rile Consiliului sunt (re)&tite de Comitetul re(reentan#ilor (ermanen#i ,COBE/EB., care a
fost creat (rin Tratatul de fuiune de la @ru6elles, fiind com(us din re(reentan#i ai statelor mem+re.
/arlamentul Euro(ean ,Adunarea /arlamentar& Euro(ean&. - s-a constituit %n anul 1;<J, (rin
Tratatul CEE. Din 1;=!, s-a auto+oteat /arlamentul euro(ean, nume ce i-a fost consacrat oficial de Actul
unic euro(ean.
8 %nce(3nd cu 1;H;, (ariamentarii sunt 4re(reentan#i ai (o(oarelor statelor reunite %n Comunitate,
ale$i (rin "ot uni"ersal direct4, (entru o (erioad& de < ani. Num&rul mem+rilor /ariamentului se
re(artiea& %ntr-o form& (ro(or#ional& %ntre statele mem+re.
8 Or)aniarea /arlamentului Euro(ean se face (e comisii $i (e )ru(&ri (olitice.
- comisiile au roiul de a (artici(a acti" la trans(unerea %n (ractic& a (oliticilor euro(ene0
- )ru(&rile (olitice - %n cursul $edin#elor (lenare, (ariamentarii sunt )ru(a#i conform a(artenen#ei
(olitice $i nu celei na#ionale. Se a(recia& de c&tre unii anali$ti c& aceast& ino"a#ie %nseamn& o %ncercare
de trans)resare a )rani#elor, deoarece aceste )ru(&ri %$i formulea& (oi#iile %n di"ersele (ro+leme nu %n
func#ie de interesele na#ionale, ci conform ideolo)iei du(& care se conduc.
8 Tratatul de la Maastric*t a %ntre)it func#ia le)islati"& a /ariamentului $i el (oate, (rin ma9oritate
a+solut&, s& res(in)& (oi#iile Consiliului de mini$tri.
Comitetul economic $i social ,CES. - mem+rii s&i sunt distri+ui#i (ro(or#ional %ntre
%ntre(rin&tori, muncitori $i re(reentan#i ai sectoarelor (rofesionale, artianale, consumatori0
8 Atri+u#ii:
- Tratatul CE o+li)& Comisia sau Consiliul s& cear& a"iul Comitetului %n anumite (roiecte
le)islati"e. Din anul 1;H!, Comitetul (oate s& emit& a"ie din (ro(rie ini#iati"& asu(ra oric&rei (ro+leme
de interes comunitar. Tratatul de la Amsterdam autoriea& consultarea Comitetului $i de c&tre
/arlamentul Euro(ean0
- %ntre#ine rela#ii cu or)anisme similare la ni"el interna#ional, na#ional $i re)ional.
Comitetul Be)iunilor - a fost creat (rin Tratatul UE, cu sco(ul de a realia centraliarea o(iniilor
re)iunilor $i ale entit&#ilor locale0
8 Atri+u#ii: Comitetul re)iunilor este un or)an au6iliar, care asist& Consiliul $i Comisia, cu caracter
(ur consultati". Acesta tre+uie consultat %n domeniile (re"&ute %n Tratatul U.E., cum sunt: coeiunea
economic& $i social&, %n le)&tur& cu ac#iunile 7EDEB $i %n sc*im+&rile de orientare ale fondurilor
structurale, %n m&surile de ocrotire a mediului, educa#ie, cultur&, s&n&tate etc.
Curtea de Ousti#ie - re(reint& autoritatea 9uridic& a UE, (romo"3nd un dre(t euro(ean a(licat
tuturor statelor, ai c&rui mem+rii sunt numi#i (entru = ani $i asista#i de un num&r sta+ilit de a"oca#i
)enerali.
8 Misiunea Cur#ii este:
- s& asi)ure inter(retarea $i a(licarea identic& a le)isla#iei comunitare %n statele mem+re,
- s& "erifice caracterul le)al al actelor ado(tate de Consiliu0
- s& se (ronun#e %n caul %n care un stat mem+ru al UE de(une o (l3n)ere %n le)&tur& cu
neres(ectarea de c&tre un mem+ru a le)isla#iei comunitare.
Tri+unalul de /rim& Instan#& - a fost creat (rintr-o deciie a Consiliului Uniunii din octom+rie
1;JJ, care a intrat %n "i)oare la 1 ianuarie 1;;>.
8 Atri+u#ii: Consiliul Uniunii a transferat Tri+unalului o (arte din com(eten#ele Cur#ii Ousti#ie
numai %n anumite cate)orii de caue care, datorit& com(le6it&#ii lor $i necesit&#ii unei e6amin&ri a st&rii de
fa(t, durau (erioade lun)i de tim(. /rin Tratatul de la Maastric*t s-a sta+ilit c&, %n sfera sa de com(eten#&
"or (utea fi transferate - la cererea Cur#ii, adresat& Consiliului $i cu acordul Comisiei $i a /arlamentului -
orice atri+u#ii.
Curtea de Conturi K %$i e6ercit& acti"itatea %n total& inde(enden#&, ai c&rui mem+rii sunt numi#i (e
= ani de Consiliul Uniunii, du(& consultarea /arlamentului Euro(ean.
8 Atri+u#ii: e6aminarea le)alit&#ii, re)ularit&#ii $i )estiunii financiare corecte a conturilor,
"eniturilor $i c*eltuielilor Comunit&#ii $i ale or)anismelor sale. Tratatul de la Amsterdam a l&r)it aria
su(us& controlului Cur#ii de Conturi asu(ra oric&rei entit&#i comunitare sau (ersoane fiice sau 9uridice
care )estionea& resurse ale Comunit&#ii Euro(ene.
@anca Central& Euro(ean& ,@CE. - a luat fiin#& %n 1;;J $i a de"enit o(era#ional& du(& 1 ianuarie
1;;;, ca urmare a ado(t&rii monedei unice -euro
8 Atri+u#ii:
- definirea $i im(lementarea (oliticii monetare a Comunit&#ii0
- derularea o(era#iunilor de sc*im+ "alutar0
- (&strarea $i administrarea reer"elor "alutare ale statelor mem+re0
- (romo"area unui sistem eficient de (l&#i.
@anca Euro(ean& de In"esti#ii ,@EI. - a fost creat& (rin Tratatul de la Boma $i re(reint& o
entitate a+solut se(arat& de celelalte or)anisme, un 5+ra# financiar4 al Comunit&#ii. Are ca ac#ionari statele
mem+re $i folose$te at3t fonduri (ro(rii, c3t $i ca(ital o+#inut (e (ia#a financiar& interna#ional&.
8 Atri+u#ii: @.E.I. are rolul de a furnia %m(rumuturi (e termen lun) $i a acorda )aran#ii
(entru credite necesare %n "ederea finan#&rii unor (roiecte de in"esti#ii care contri+uie la de"oltarea $i
coeiunea economic& $i social& a statelor mem+re, (recum $i a unor #&ri asociate ale
U.E..
Alte institu#ii: 7ondul Euro(ean de In"esti#ii0 Euro(ol0 A)en#ia Euro(ean& de Mediu0 A)en#ia
Euro(eana (entru E"aluarea /roduselor Medicale0 7unda#ia Euro(ean& (entru 7ormarea /rofesional&0
Centrul Euro(ean (entru %m+un&t&#irea 7orm&rii /rofesionale0 Centrul Euro(ean (entru Dro)uri $i
De(enden#a de Dro)uri0 7unda#ia Euro(ean& (entru Cm+un&t&#irea Condi#iilor de Munc& $i de 2ia#&0
Oficiul (entru armoniarea /ie#ei Interne0 A)en#ia Euro(ean& (entru Securitate $i
S&n&tate la Locul de Munc&0 Centrul Euro(ean de Monitoriare a Basismului $i 1enofo+iei0 Euro(eaid -
Oficiul de Coo(erare0 Comitetul Euro(ean de Normaliare0 Euro"ama0 Eurocor(ul0 A)en#ia S(a#ial&
Euro(ean&0 Eurostat0 Euro"ision0 Oficiul (entru /u+lica#ii Oficiale ale Comunit&#ilor Euro(ene0 @iroul
Euro(ean al Uniunii Consumatorilor0 :ru(ul TBE2I ,Terorism, Badicalism, E6tremism, 2iolen#&. etc.
Bom3nia, mem+r& CAEB, s-a adresat CEE solicit3nd %n mod oficial includerea sa (e lista #&rilor
+eneficiare ale Sistemului :eneraliat de /referin#e acordat de CEE #&rilor %n curs de de"oltare $i, din
1;H?, a +eneficiat de a"anta9ele acestui sistem (ri"ind e6(orturile rom3ne$ti (e (ie#ele #&rilor comunitare.
Cn (erioada 1;H=-1;J>, Bom3nia a %nc*eiat cu CEE mai multe acorduri $i aran9amene sectoriale
(ri"ind e6(orturile unor (roduse siderur)ice, te6tile, o"ine etc. %n 1;J=, Bom3nia $i CEE au desc*is
discu#ii asu(ra l&r)irii cadrului 9uridic (rin ne)ocierea unui acord de coo(erare economic& $i comercial&
care s& asi)ure de"oltarea (e mai multe (lanuri a rela#iilor economice +ilaterale, dar Consiliul ministerial
a *ot&r3t sistarea acestor discu#ii ca urmare a (oliticii interne a Bom3niei din acea (erioad&.
La 1 ianuarie 1;;' Bom3nia a semnat Acordul de asociere la Comunit&#ile Euro(ene $i Acordul
interimar de a(licare antici(at& a (re"ederilor (ri"ind as(ectele economice $i comerciale ale acordului de
asociere.
S(re deose+ire de %n#ele)erile (recedente. Acordul de asociere are un caracter com(le6, deoarece,
(e l3n)& de"oltarea coo(er&rii economice, financiare, culturale, asi)ur& cadrul necesar dialo)ului (olitic,
un o+iecti" im(ortant al acordului fiind s(ri9inirea trani#iei Bom3niei la democra#ie $i economia de (ia#&.
Cn (reent. Bom3nia continu& ne)ocierile (entru aderarea la Uniunea Euro(ean&, %n (ers(ecti"a
anului !>>H.
Asocia#ia Euro(ean& a Li+erului Sc*im+ ,AELS. - este o or)ania#ie inter)u"ernamental&,
su+re)ional&, cu sediul la :ene"a.
8 S-a constituit (rin semnarea unui Tratat la StocZ*olm, %n 1;<;, de c&tre $a(te state euro(ene:
Austria, An)lia, Danemarca, El"e#ia, Nor"e)ia, /ortu)alia, Suedia. Aceast& com(onen#& s-a modificat %n
tim(, ca urmare a intr&rii %n CEE a An)liei $i Danemarcei ,1;H!., /ortu)aliei ,1;J=., Austriei, 7inlandei
$i Suediei ,1;;?..
8 %n (reent, din aceast& or)ania#ie mai fac (arte El"e#ia, Islanda, Nor"e)ia $i Liec*tenstein
,1;;1..
8 Sco(ul AELS a fost crearea unei one de comer# li+er, (rin eliminarea ta6elor "amale la im(ort %n
sc*im+urile reci(roce, res(ecti", %ntre #&rile mem+re, (rodusele industriale, cele a)ricole (relucrate $i cele
din (e$te s& circule far& ta6e "amale.
8 Cn (erioada 1;;>-1;;', statele AELS au semnat declara#ii de coo(erare %n di"erse domenii,
(recum $i acorduri de comer# li+er, cu fostele #&ri comuniste: @ul)aria, Ce*oslo"acia, /olonia, Bom3nia,
dar $i cu Israel, Turcia $i Al+ania.
8 O im(ortan#& deose+it& o are introducerea %n acordurile de li+er sc*im+ a conce(tului de
(ro(rietate intelectual&. Sco(ul urm&rit const& %n asi)urarea (rotec#iei efecti"e a dre(turilor de (ro(rietate
intelectual&, (ro+lem& de o im(ortan#& deose+it& mai ales (entru #&rile aflate %n trani#ie la economia de
(ia#&.
8 Bom3nia a semnat acordul de comer# li+er cu statele AELS la 1> decem+rie 1;;!.
Ini#iati"a Central-Euro(ean& ,ICE. - a luat fiin#& %n urma acordului semnat la @uda(esta, %n 1;J;,
de c&tre Italia, Austria, Un)aria $i Iu)osla"ia, (rin care a fost sta+ilit& o ini#iati"& de coo(erare (olitic&,
economic&, $tiin#ific& $i cultural& reci(roc&, numit& Coo(erarea /atrulater&. Du(& admiterea
Ce*oslo"aciei ,1;;>. s-a numit Ini#iati"a /enta)onal&, iar odat& cu aderarea /oloniei ,1;;1. a fost
renumit& Ini#iati"a Qe6a)onal&. %n urma Criei Iu)osla"&, s-a (rodus o nou& a9ustare a )ru(&rii, %nt3lnirea
de la 2iena ,1;;!. a(ro+3nd aderarea unor noi state la or)ania#ie, sc*im+3ndu-i $i denumirea %n
Ini#iati"a Central Euro(ean&. %n (reent, (artici(& la ICE: Al+ania, Austria, @elarus, @osnia $i
Qer#e)o"ina, @ul)aria, Croa#ia, Be(. Ce*&, Italia, Macedonia, Moldo"a, /olonia, Bom3nia, Slo"acia,
Slo"enia,Un)aria, Ucraina $i noile state constituite din fosta B7SI.
8 Misiunea ICE a fost, %nc& de la %nce(ut, s& contri+uie la cre$terea coeiunii Euro(ei, urm&rind, %n
s(ecial, %nt&rirea institu#iilor fiindamentale ale economiei de (ia#& $i statului de dre(t %n cele mai (u#in
a"ansate state mem+re.
8 Nu are un statut $i mecanism institu#ionaliat, constituindu-se %ntr-un forum de coo(erare
economic& $i (olitic& %n re)iune.
8 In (ractic&, ICE re(reint& o (latform& desc*is& (entru orice ti( de ini#iati"e, (ro)rame $i (roiecte
(ro(use de statele mem+re, %n concordan#& cu interesele lor s(ecifice. %n acest sens, (eriodic au loc
%nt3lniri aie coordonatorilor na#ionali de (roiecte de coo(erare (e domenii.
8 /3n& %n (reent, acti"it&#ile desf&$urate %n cadrul ICE au fost finan#ate (rin contri+u#ii "oluntare
ale #&rilor mem+re, (rin intermediul 7ondului de solidaritate. 7ondului de coo(erare $i 7ondului s(ecial
desc*is la@EBD.
Consiliul statelor ri"erane la Marea Nea)r& ,Consiliul @altic. -reuniunea de constituire a acestuia
a fost con"ocat& la ini#iati"a :ermaniei $i Danemarcei $i s-a desf&$urat %n 1;;! la Co(en*a)a.
8 Consiliul a fost conce(ut su+ forma unui forum re)ional de coo(erare inter)u"ernamental& de
natur& s& contri+uie la consolidarea sta+ilit&#ii economice $i (olitice %n aceast& on&, (rin %ncura9area
ini#iati"elor re)ionale, (olitic& care s& contri+uie la (re)&tirea (entru aderarea %n (ers(ecti"& a mem+rilor
s&i la Uniunea Euro(ean&.
8 Unele state mem+re manifest& interes deose+it (entru (artici(area la ac#iuni de coo(erare ale
)ru(ului #&rilor ri"erane M&rii Ne)re.
/roiectul de Coo(erare Economic& din ]ona M&rii Ne)re ,CEMN.
8 La 11 iunie 1;;!, $efii de state $i de )u"erne din 11 #&ri ,Al+ania, Armenia, Aer+aid9an,
@ul)aria, :recia, :eor)ia, Moldo"a, Bom3nia, Busia, Turcia $i Ucraina. s-au %nt3lnit la in"ita#ia lansat&
de )u"ernul Turciei, la Instan+ul. Cu aceast& ocaie a fost semnat& ,O_eclara#ia asu(ra Coo(er&rii %n ]ona
M&rii Ne)re4 - lans3nd (rocesul cunoscut dre(t Coo(erarea Economic& a M&rii Ne)re, care a de"enit un
sim+ol, un nou model de coo(erare re)ional&.
8 Documentul cu(rinde un ansam+lu de (rinci(ii, o+iecti"e, domenii $i cadrul institu#ional minim
necesar (entru coo(erarea statelor cu ie$ire la Marea Nea)r&.
8 Coo(erarea Economic& a M&rii Ne)re se +aea& (e (rinci(iile enun#ate de Actul 7inal de la
QelsinZi $i Conferin#a (entru Securitate $i Coo(erare %n Euro(a ,CSCE. $i, %n (rinci(al, (e Carta de la
/aris (entru o Nou& Euro(& $i (e "alorile comune cum sunt: democra#ia, res(ectarea dre(turilor omului $i
a li+ert&#ilor fundamentale, (ros(eritate (rin li+ertate economic&, 9usti#ie social& $i securitate e)al& (entru
toate statele (artici(ante.

8 Cn calitate de model unic, "i3nd s& acceleree interac#iunea $i de"oltarea armonioas& a statelor
(artici(ante, CEMN contri+uie la crearea unei lar)i one economice euro(ene $i la (romo"area (&cii $i
securit&#ii %n re)iune, a"3nd dre(t (riorit&#i:
- realiarea unor c3$ti)uri economice su+stan#iale $i a unei de"olt&ri economice sus#inute,
cre$terea standardelor de "ia#& ale cet&#enilor0
- cre$terea (roducti"it&#ii interne (rintr-o mai +un& utiliare a resurselor naturale $i umane0
- intensificarea concuren#ei (e (ie#ele interne $i atra)erea de in"esti#ii str&ine at3t %ntre statele
(artici(ante, c3t $i din afara CEMN0
- (re"enirea (olu&rii M&rii Ne)re, (reer"area microclimatului natural (entru )enera#iile
urm&toare0
- intensificarea rela#iilor comerciale %ntre statele mem+re (rin crearea unei one de comer# li+er,
de"oltarea turismului tradi#ional $i a)roturismului0
8 Du(& un deceniu de e6isten#&, CEMN s-a definit ca o or)ania#ie cu cinci dimensiuni:
- dimensiunea inter)u"emamental& K au fost create or)ane cu (utere de deciiei, ca(a+ile s&
coordonee $i s& sincroniee (unctele de "edere $i ac#iunile statelor mem+re $i or)ane su+sidiare, care
reol"& sarcini s(ecifice ale acti"it&#ilor CEMN0
- dimensiunea inter(arlamentar& - a fost constituit&, %n 1;;', c3nd statele mem+re au *ot&r3t
crearea Adun&rii /ariamentare a CEMN ,A/CEMN., cu sco(ul de a crea condi#ii (ro(ice %n statele
(artici(ante $i asi)urarea s(ri9inului 9uridic necesar %nde(linirii o+iecti"elor $i (rinci(iilor cu(rinse %n
Declara#ia asu(ra Coo(er&rii la Marea Nea)r&, (entru a %nt&ri democra#ia (luralist& $i sta+ilitatea (olitic&
%n re)iune0
- dimensiunea de afaceri - considerat& cea mai im(ortant&, #&rile mem+re fiind con$tiente c&
de"oltarea afacerilor "a a"ea efecte concrete $i asu(ra celorlalte o+iecti"e ale or)ania#iei. Modelul
CEMN (une accent (e: %m+un&t&#irea mediului de afaceri, %ncura9area contactelor %ntre %ntre(rinderi din
#&rile (artici(ante, dar $i din alte re)iuni ale )lo+ului0 (romo"area $i %ncura9area ini#iati"elor indi"iduale $i
colecti"e ale firmelor0 cre$terea (oten#ialului com(etiti" al %ntre(rinderilor $i a ca(acit&#ilor lor ino"ati"e,
crearea unor dimensiuni noi, (roducti"e, (entru rela#ii de afaceri +i $i multilaterale, su+ de"ia: 5mai
multe (roiecte concrete, mai mult s(ri9in $i %ncura9are (entru %ntre(rinderi, com(anii $i firme40
- com(onenta financiar& - este re(reentat& de @anca (entru Comer# $i De"oltare a M&rii Ne)re
,T*essaloniZi. :recia., care a de"enit (rinci(alul mecanism (rin care or)ania#ia creea&, finan#ea& $i
im(lementea& (roiecte comune re)ionale, furni3nd resursele necesare statelor (artici(ante0
- com(onenta academic& K re(reentat& de Comitetul Academic /ermanent, creat %n 1;;=, cu
ocaia Conferin#ei Be(reentan#ilor Comunit&#ilor Academice, desf&$urat& la Atena. Are menirea s&
sta+ileasc& domeniile de cercetare-de"oltare $i (roiectele de ma6im& necesitate (entru cerin#ele
re)ionale ale CEMN $i s& urm&reasc& %nf&(tuirea o+iecti"elor sta+ilite %n domeniul $tiin#ei $i te*nicii. Au
fost (use de9a %n (ractic& dou& (roiecte lansate la (rima Conferin#&, $i anume: Centrul de Studii al M&rii
Ne)re $i Uni"ersitatea M&rii Ne)re.
8 CEMN a de"enit, %n o(inia multor anali$ti, un instrument c*eie %n derularea (rocesului de
re)ionaliare din re)iunea M&rii Ne)re $i a"3nd un rol im(ortant %n de"oltarea acestuia $i %n formarea
intereselor $i "alorilor comune ale statelor mem+re.
8 CEMN a fost ca(a+il& s& defineasc& o+iecti"e %ndr&ne#e, s& fie recunoscut& (e (lan interna#ional
ca o ini#iati"& re)ional& dinamic&, cu multi(le dimensiuni +ine de"oltate.
8 Cnce(3nd cu anul 1;==, mem+rii CEMN au (urtat discu#ii (entru institu#ionaliarea coo(er&rii $i
transformarea ei %ntr-o or)ania#ie re)ional&. Toate aceste discu#ii s-au finaliat cu ocaia %nt3lnirii de la
`alta, %n 1;;J, (rin semnarea Cartei Or)ania#iei Economice de la Marea Nea)r& ,OEMN.0 o dat& cu
intrarea %n "i)oare a C&r#ii, %n 1;;;, CEMN s-a transformat %ntr-o or)ania#ie economic& re)ional& cu
identitate le)al& (e scena interna#ional&.
8 La cea de-a cincieci $i (atra sesiune a Adun&rii :enerale a ONU, %n octom+rie 1;;;, a fost
ado(tat& %n unanimitate o reolu#ie (rin care comunitatea interna#ional& acorda noii or)ania#ii - OEMN -
statut de o+ser"ator. La urm&toarea sesiune. Adunarea :eneral& a ado(tat o nou& reolu#ie (rin care
Secretarul :eneral al ONU, institu#iile s(ecialiate, celelalte or)ania#ii $i (ro)rame din Sistemul
Na#iunilor Unite erau in"itate s& (oarte consult&ri cu OEMN $i s& ini#iee (ro)rame comune %n domenii
de interes (entru acestea. /utem, deci, afirma c& OEMN a fost (rimit& %n familia or)ania#iilor
interna#ionale ca un (artener e)al, ce an)a9ea& re)iunea M&rii Ne)re %n (rocesul de cre$tere a
interde(enden#elor $i )lo+ali&rii.

8 Transformarea OEMN %ntr-o or)ania#ie dinamic& necesita un nou sim# al (arteneriatului, +aat
(e %ncredere $i (e un ni"el s(orit de cola+orare (olitic& $i economic&.
Acordul central-euro(ean de comer# li+er ,CE7IA. - a fost semnat la Craco"ia ,/olonia., la !1
decem+rie 1;;!, inclu3nd, ini#ial: Be(u+lica Ce*&, /olonia, Slo"acia $i Un)aria - fiind cunoscut $i su+
denumirea de :ru(ul de la 2i$e)rad.
8 N&rile mem+re CE7TA sunt economii %n trani#ie, cu diferite ni"eluri de de"oltare $i cu o+iecti"e
comune. Dorin#a comun& a acestor #&ri este s& de"in& economii de (ia#& $i s& asi)ure de"oltarea continu&
a economiilor lor, o mai mare +un&stare cet&#enilor, dre(turile omului, democra#ie $i un sistem
institu#ional accesi+il.
8 %n anul 1;;<, la 2ar$o"ia, mini$trii comer#ului $i coo(er&rii 5celor ?4 au *ot&r3t s& acceleree
inte)rarea economic& %n on& $i s& (ermit& accesul unor noi mem+ri $i, ca urmare, au o(erat sc*im+&ri %n
acordul semnat %n 1;;!, #&rile candidate urm3nd s& %nde(lineasc& urm&toarele condi#ii (entru aderare:
- s& ai+& statut de asociat al UE0
- s& fie mem+re ale OMC0
- s& fi %nc*eiat acorduri de li+er sc*im+ cu fiecare dintre 5cei ?4.
8 Bom3nia a %nc*eiat acordul cu aceast& )ru(are care a intrat %n "i)oare la 1 iulie1;;H, iar @ul)aria
din 1;;J.
8 CE7TA se "a e6tinde %n continuare $i "a include mai multe #&ri ale Euro(ei Centrale $i de Est, %n
(rimul r3nd fostele re(u+lici ale Estonia, Lituania, Ucraina, B.S.7. Iu)osla"ia ,Oasna, !>>!., s(eciali$tii
afirm3nd c& se (oate lua %n considerare c*iar $i candidatura Busiei, de "reme ce autorit&#ile ruse au
%ncercat s& sta+ileasc& rela#ii economice mai str3nse cu statele CE7TA $i cu CE7TA ca or)ania#ie.
Ma9oritatea s(eciali$tilor sunt de acord c& CE7TA este o (ia#& din ce %n ce mai desc*is&, c& (e aceast&
(ia#& concuren#a, inclusi" din (artea #&rilor de"oltate, este %n cre$tere continu&, c& #&rile CE7TA
(ro)resea& ra(id ,urmare a in"esti#iilor str&ine im(ortante.. %n !>>? au fost inte)rate %n UE unele state
mem+re CE7TA.
8 Ade"&rata semnifica#ie a acestei or)ania#ii nu const&, totu$i, %n inte)rarea statelor mem+re %n
U.E., ci %n coo(erarea mai +un& %ntre #&rile cu ni"eluri a(ro(riate de de"oltare economic&, cu rela#ii
interne s&n&toase $i +ine de"oltate, cu tradi#ii %n coo(erarea economic&.
8 Datorit& de"olt&rii rela#iilor comerciale dintre #&rile CE7TA, a e6istat o cre$tere continu& a
eficien#ei %n re)iune, fiecare #ar& reu$ind mai u$or s& )&seasc& $i s& se s(ecialiee %n acele industrii
(entru care de#inea a"anta9e com(arati"e.
8 Cn concluie, se (oate afirma c& CE7TA contri+uie %n mod decisi" la %m+un&t&#irea calit&#ii
(roduselor $i ser"iciilor realiate de #&rile mem+re. Eficien#a crescut&, ca reultat al unui comer# mai li+er,
a determinat cre$terea com(etiti"it&#ii (roduselor statelor din Euro(a Central& $i de Est (e (ie#ele
occidentale $i, dac& acest trend continu&, (ot fi o+#inute $i alte reultate (oiti"e cu efecte +enefice asu(ra
#&rilor mem+re.
<.1.1.!. Or)ania#ii economice interna#ionale ale #&rilor din Africa, America Latin&,
Asia $i /acific
Or)ania#iile economice interna#ionale ale #&rilor din Africa
Cn e"olu#ia )ru(&rilor economice intraafricane se distin) c3te"a eta(e:
- %ntr-o (rim& eta(& s-au constituit or)ania#ii %n cadrul a dou& one lin)"istice, an)lofona $i fi-
ancofon&, ca urmare a )ru(&rilor e6istente %n (erioada colonial&0
- %n urm&toarea eta(& a(ro(ierea %ntre state a fost determinat& de moti"e (olitice0
- %nce(3nd cu 1;=!, se remarc& o nou& orientare, $i anume formarea or)ania#iilor su+re)ionale (e
criterii economice sau din necesit&#i reale.
Anali$tii a(recia& c& e6(erien#a coo(er&rii re)ionale %n Africa a fost, %n (rinci(al, deam&)itoare.
Du(& o (rim& e"aluare a acestei e6(erien#e a reultat c&, de$i mecanismele inte)r&rii re)ionale %n Africa
au urmat traseul eforturilor similare altor one, calea Africii a tins s& fie mai centraliat& $i (olitic& la
ori)ini. %n aceast& on& a fost "or+a, (rintre altele, $i de o(oi#ia unei (&r#i din #&rile africane de a ceda
(uterea unor )ru(&ri re)ionale $i su+re)ionale.
Cn tim(, au fost constituite mai multe or)ania#ii economice interna#ionale ale #&rilor din Africa cu
caracter su+re)ional $i re)ional:
8 Or)ania#ia Unit&#ii Africane ,OUA.0
8 Comunitatea Economic& African& ,CEA.0
8 Uniunea 2amal& $i Economic& a Africii Centrale ,U2EAC.0
8 Comunitatea Economic& a Statelor din Africa Occidental& ,CEAO.0
8 Comunitatea Africii de Est ,CAE.,
8 Uniunea Ma)*re+ului Ara+ ,UMA..
Uniunea 2amal& $i Economic& a Africii Centrale ,U2EAC. - a fost constituit& %n +aa Tratatului
de la @raa"ille ,Con)o., intrat %n "i)oare %n 1;==, la care au (artici(at ini#ial < state: Camerun,
Be(u+lica Africa Central&, Ciad ,care a (&r&sit or)ania#ia %n 1;=;., Con)o $i :a+on.
8 O+iecti"ele (ro(use erau:
- realiarea unei uniuni "amale $i economice (rin eliminarea +arierelor tarifare dintre #&rile
mem+re0
- coordonarea (lanurilor de de"oltare a (oliticilor %n domeniul de"olt&rii industriale $i
trans(orturilor, etc.
8 Dintre o+iecti"ele (ro(use s-au materialiat %n s(ecial cele (ri"ind crearea uniunii "amale, fiind
o+#inute reultate im(ortante $i (e linia reali&rii unei uniuni economice.
8 Aceast& )ru(are s-a l&r)it, (rin semnarea %n 1;J', la Li+re"ille a unui tratat cu (ri"ire la
constituirea Comunit&#ii Economice din Africa Central&, care a cu(rins 1> state din on& $i care $i-a
(ro(us s& creee o /ia#& Comun& a Africii Centrale.
Comunitatea Economic& African& ,CEA. - creat& (rin Tratatul de la A+ud9a ,Ni)eria., a intrat %n
"i)oare %n mai 1;;?.
8 Wi-a (ro(us realiarea unor o+iecti"e ma9ore de inte)rare $i coo(erare la scar& re)ional&, care
im(lic& "oin#a (olitic& a statelor $i realiarea de (ro)rame economico-sociale reale la ni"el na#ional,
su+re)ional $i re)ional.
8 Acest tratat (re"ede constituirea )raduala, %n $ase eta(e, a unei (ie#e comune africane (rin:
asi)urarea li+ert&#ii de mi$care a (ersoanelor, +unurilor, ca(italurilor $i ser"iciilor0 inte)rarea sectoarelor
economice, (olitice, sociale $i culturale0 sta+ilirea unei sin)ure (ie#e interne, (recum $i a unei uniuni
economice $i monetare (an-americane %n "ederea cre&rii unui s(a#iu economic "ia+il la ni"elul anilor
!>'>.
Or)ania#iile economice interna#ionale ale #&rilor din America Latin& $i Carai+e
Cn aceast& on& s-a realiat un (ro)res mai ra(id (e linia coo(er&rii economice interna#ionale, a
reali&rii unor (rocese de inte)rare economic& $i institu#ionaliare a acestora. %n cadrul or)ania#iilor
create aici se constat& (reen#a unor state, concomitent %n mai multe )ru(&ri economice:
8 Asocia#ia Latino - American& de Inte)rare ,ALADI.0
8 /ia#a Comun& a Americii Centrale ,CACM.0
8 /actul Andin ,:ru(ul Andin.0
8 Sistemul Economic Latino - American ,SELA.0
8 Comunitatea Carai+elor ,CABICOM.0
8 Or)ania#ia statelor din Carai+ele de Est ,OSCE.0
8 /ia#a Comun& a Sudului ,MEBCOSUB..
Asocia#ia Latino - American& de Inte)rare ,ALADI. - a fost creat& (e +aa unui acord semnat la
Monte"ideo, %n 1;J>, $i a urm&rit realiarea unui (roces de inte)rare economic& %n on&, (rin intermediul:
coo(er&rii economice0 s(eciali&rii (roduc#iilor0 stimul&rii comer#ului reci(roc.
8 Aceast& or)ania#ie a %nlocuit Asocia#ia Latino-American& de Comer# Li+er ,ALACI., creat& %n
anul 1;=>, $i care )ru(a acelea$i #&ri, (rin semnarea unui acord %n +aa c&ruia #&rile mem+re au con"enit
s& creee o on& de comer# li+er.
8 Necesitatea reconsider&rii (rocesului de inte)rare ca element im(ortant de strate)ie )eneral& a
de"olt&rii a determinat %nc*eierea a numeroase acorduri +ilaterale ,%n domeniul industriei, comer#ului,
a)riculturii, turismului, $tiin#ei, %n"&#&m3ntului. %ntre #&rile mem+re, (recum $i cu alte state din aceea$i
re)iune.
8 Crearea ALADI, %n (ofida unor fenomene de insta+ilitate (olitic&, a condus la accelerarea
sc*im+urilor comerciale $i la de"oltarea sectorului industrial la ni"el re)ional, fiind considerat& (rima
manifestare de inte)rare economic& %ntre #&rile %n curs de de"oltare.
8 La +aa acordului de constituire a or)ania#iei a stat (rinci(iul tratamentului diferen#iat al statelor
mem+re care au fost %m(&r#ite %n fonc#ie de ni"elul de de"oltare economic& %n trei )ru(e:
- recent industrialiate: Ar)entina, @railia, Me6ic0
- cu ni"el mediu de de"oltare: Colum+ia, C*ile, /eru, Uru)uaP, 2eneuela0
- mai (u#in de"oltate: @oli"ia, Ecuador, /ara)uaP.
8 Cn sco(ul atenu&rii diferen#elor e6istente %ntre statele mem+re, s-a (re"&ut ca inte)rarea s& se
realiee %n eta(e.
8 /rinci(alele mecanisme de func#ionare ale ALADI sunt: (referin#ele tarifare $i acordurile
+iMmultilaterale, ce au dre(t sco( accelerarea sc*im+urilor comerciale, de"oltarea sectorului industrial.
Sistemul Economic Latino - American ,SELA. - a fost creat %n 1;H<, (rin Con"en#ia de la Ciudad
de /anama, la care (artici(& toate #&rile din America Latin&.
8 Este un or)anism re)ional inter)u"ernamental consultati", de coordonare, coo(erare $i de"oltare
economic& $i social&, cu caracter (ermanent, constituind cea mai lar)& form& institu#ionaliat& de
coo(erare re)ional& %ntre #&rile %n curs de de"oltare.
8 Sco(ul declarat const& %n: (romo"area unui sistem nou de rela#ii economice %n cadrul Americii
Latine $i str3n)erea le)&turilor dintre statele din on& $i comunitatea interna#ional& (e +aa coo(er&rii $i
solidarit&#ii.
8 /rinci(alele o+iecti"e "iea&:
- stimularea coo(er&rii re)ionale %n toate domeniile $i crearea de societ&#i multina#ionale latino -
americane0
- %ncura9area (roceselor de inte)rare economic& din re)iune0
- facilitarea ela+or&rii $i trans(unerii %n (ractic& a unor (ro)rame $i (roiecte de de"oltare
economico - social& de interes (entru #&rile din re)iune0
- ado(tarea unor m&suri care s& conduc& la sta+ilirea $i a(licarea unor strate)ii comune ale #&rilor
din on& %n rela#iile cu #&ri ter#e $i cu alte or)anisme interna#ionale0
- crearea condi#iilor %n "ederea asi)ur&rii unui tratament (referen#ial #&rilor mem+re cu ni"eluri mai
reduse de de"oltare.
8 Consiliul Latino-American, autoritatea su(rem& a or)ania#iei, la %nt3lnirea din decem+rie 1;;J, a
decis ini#ierea unui (roces de restructurare a or)ania#iei (entru ada(tarea la noile condi#ii interna#ionale,
(entru includerea #&rilor mem+re SELA %n (rocesul de )lo+aliare a economiei mondiale.
/ia#a Comun& a Sudului ,MEBCOSUB. - Su+ e)ida ALADI, %n anul 1;J=, Ar)entina $i @railia
au semnat 1! (rotocoale comerciale, (entru ca, %n 1;JJ, s& semnee Tratatul de Inte)rare, Coo(erare $i
De"oltare care a"ea ca sco( crearea unei (ie#e comune %n urm&torii 1> ani. /rin semnarea, %n anul 1;;1,
a Tratatului la Asuncion ,/ara)uaP. de c&tre alte dou& #&ri din re)iune - /ara)uaP $i Uru)uaP, a fost creat&
/ia#a Comun& a Sudului ,MEBCOSUB..
8 Aceast& orania#ie $i-a (ro(us ca o+iecti" final crearea unei (ie#e comune (rin: instituirea unui
tarif "amal comun $i a unei (olitici comerciale comune fa#& de ter#i, coordonarea (oliticilor
macroeconomice $i sectoriale ale #&rilor mem+re %n domeniul a)ricol, industrial, trans(orturilor $i
comunica#iilor, fiscal, financiar0 crearea unui fond de in"esti#ii0 a+ordarea %n comun a ne)ocierilor
interna#ionale (e (ro+leme de mediu %ncon9ur&tor $i turism etc.
8 Cn 1;;1, a fost creat Sistemul de Inte)rare Central American ,SICA. ca o or)ania#ie care "a
s(ri9ini toate eforturile de inte)rare %n su+re)iuni.
Sf3r$itul anilor AJ> $i %nce(utul anilor A;> au fost marcate de o cre$tere a interesului #&rilor din
on& (entru inte)rarea re)ional& $i (entru noi modalit&#i de ada(tare a (roceselor de coo(erare. Crearea
onelor de comer# li+er $i a aran9amentelor de inte)rare mai lar)& (e continent a condus la e6(loia
+ilateralismului, trilateralismului.
Ca e6em(le se (ot men#iona:
- li+eraliarea %n cadrul ALADI0
- crearea de c&tre MEBCOSUB a uniunii "amale din ianuarie 1;;<0
- intrarea %n "i)oare %n 1;;< a Aran9amentului de comer# intern al :ru(ului celor ' ,Me6ic,
Colum+ia, 2eneuela.0
- crearea Aran9amentului de comer# li+er %n 1;;! al Triun)*iului de comer# li+er ,Qonduras, El
Sal"ador $i :uatemala.0
- %nc*eierea acordurilor de comer# li+er %ntre #&rile Americii Centrale $i :ru(ul celor '.
Or)ania#ii economice interna#ionale ale #&rilor %n curs de de"oltare din Asia $i /acific
Cu toate c& %n aceast& on& se afl& un num&r im(ortant de #&ri %n de"oltare $i e6ist& multe situa#ii
de com(lementaritate %ntre economiile lor, mult& "reme nu s-au (utut realia )ru(&ri economice care s&
cu(rind& un num&r mare de #&ri, dac& nu c*iar toate #&rile din on&. Tendin#a de institu#ionaliare a
coo(er&rii interna#ionale, e"olu#ia (rocesului de inte)rare %n on&, au fost marcate de influen#a unor
factori de natur& diferit&: etnic&, reli)ioas&, (olitic&, conflicte militare. Totu$i, dinamismul crescut al
ac#iunilor economice din re)iune, a celor le)ate de comer#, in"esti#ii, transfer te*nolo)ic au creat mari
o(ortunit&#i.
Ori)inile re)ionalismului contem(oran %n aceast& on& datea& din 1;=<, (rin crearea (rimei
or)ania#ii re)ionale din Asia - Or)ania#ia (entru Comer# $i De"oltare %n /acific ,O/TAD.. Su+ e)ida
O/T AD, %nce(3nd cu anul 1;=J, au fost or)aniate o serie de conferin#e anuale (e tema comer#ului $i
de"olt&rii re)iunii Asia-/acific.
Cn 1;J>, %n urma seminarului de la Can+erra ,Australia. a fost creat& Conferin#a de Coo(erare
Economic& %n /acific ,/ECC., care este e6(resia celui de-al doilea "al de re)ionaliare. Mem+rii /ECC
erau, %n 1;;!: Australia, @runei, Canada, C*ile, C*ina, Qon)-Ron), Indoneia, Oa(onia, Malaieia,
Me6ic, Noua-]eeland&, /eru, 7ili(ine, Busia, Sin)a(ore, SUA, TaiDan, T*ailanda $i na#iunile din insulele
/acificului. O/TAD a de"enit mem+ru institu#ional al /ECC.
Cn tim(, %n re)iune au fost constituite mai multe )ru(&ri economice:
8 Asocia#ia Na#iunilor din Asia de Sud - Est ,ASEAN.0
8 Asocia#ia Asiei de Sud (entru Coo(erare Be)ional& ,SAABC.0
8 /ia#a Comun& Ara+& ,ACM.0
8 Consiliul de Coo(erare al statelor ara+e din :olf ,CC:.,
8 Consiliul Ara+ de Coo(erare Economic& ,CACE. etc.
Cn afara acestor or)ania#ii de coo(erare $i inte)rare re)ional&, e6ist& %n re)iune $i o serie de
an)a9amente su+-re)ionale, care au %nce(ut s& (rind& contur o dat& cu sf3r$itul anilor AJ>. Cu toate c&
aceste +locuri su+-re)ionale s-au de"oltat inde(endent unul de cel&lalt, e6ist& totu$i dou& tr&s&turi
comune care le caracteriea&, $i anume: (artici(area %n cadrul lor a dou& sau a mai multor #&ri0
(osi+ilitatea includerii %n cadrul )ru(&rilor numai a unor (&r#i ale anumitor #&ri.
Asocia#ia Na#iunilor din Asia de Sud - Est ,ASEAN. - a fost constituit& %n urma semn&rii la
@an)ZoZ, %n 1;=H, a unui acord, cu (artici(area statelor 7ili(ine, Indoneia, Malaesia, Sin)a(ore,
T*ailanda.
8 /rin crearea ASEAN #&rile fondatoare $i-au (ro(us s& creee un
s(a#iu de securitate $i sta+ilitate (entru de"oltare %n %ntrea)a on&. De la
%nce(ut or)ania#ia a statuat c& este desc*is& (artici(&rii tuturor statelor
din re)iunea Asiei de Sud-Est, care %$i %nsu$esc o+iecti"ele $i (rinci(iile
sta+ilite. Ca urmare, au de"enit mem+re noi - @runei ,1;;?., 2ietnam
,1;;<., Laos $i MPnamar ,1;;H., Cam+od)ia ,1;;;..
8 /rinci(alele o+iecti"e urm&reau:
- accelerarea cre$terii economice a #&rilor mem+re $i (romo"area (ro)resului social %n re)iune (rin
eforturi comune0
- intensificarea cola+or&rii %n industrie, a)ricultur&, trans(orturi, %n domeniul $tiin#ific, cultural, al
form&rii de cadre0
- (romo"area (&cii (e (lan re)ional $i mondial.
8 Deose+it de im(ortant& (entru #&rile mem+re de la %nce(ut a fost coo(erarea %n domeniul (olitic $i
al securit&#ii. Astfel, %n tim(, s-au semnat: 5Declara#ia (ri"ind crearea unei one a (&cii, li+ert&#ii $i
neutralit&#ii4 ,1;H1.0 Tratatul de (rietenie $i coo(erarea %n Asia de Sud-Est ,1;H=.0 Tratatul de creare a
]onei li+ere de arme nucleare ,1;;<..
8 Din 1;H=, mini$trii #&rilor mem+re ASEAN au %nce(ut s& desf&$oare dialo)uri, consult&ri cu
re(reentan#ii #&rilor industrialiate, (artenere economice $i comerciale. Ca urmare, anual, %ntre ASEAN
$i Uniunea Euro(ean& au loc reuniuni ale mini$trilor de e6terne %n cadrul c&rora sunt discutate (ro+leme
de interes comun0
8 Cn 1;HH, #&rile mem+re au semnat un acord (entru crearea unei one de comer# li+er ,acord
(referen#ial., care (re"edea acordarea reci(roc& de (referin#e tarifare $i netarifare $i un tratament de
fa"oare (entru #&rile mem+re cu (ri"ire la licita#iile interna#ionale. %ntre 1;J< $i 1;JH, s-au (urtat
ne)ocieri (entru e6tinderea listei cu sectoarele aco(erite de aran9ament $i (entru m&rirea mar9ei
(referen#iale acordate0
8 Cn 1;J!, a fost a(ro+at un (ro)ram de ac#iune, (rin care s-a (ro(us asi)urarea securit&#ii
alimentare %n on&, (entru satisfacerea (e (lan re)ional a necesarului de alimente din resurse (ro(rii0
8 Cn ianuarie 1;;!, #&rile ASEAN au c&ut de acord s& %nt&reasc& aran9amentul comercial
(referen#ial (rin crearea ]onei de Comer# Li+er ASEAN MA7TA., cu sco(ul de a elimina com(let ta6ele
"amale la im(orturile din #&rile mem+re, (3n& %n !>1<, (rin introducerea 5tarifului (referen#ial comun4.
8 Coo(erarea economic& a #&rilor mem+re ASEAN s-a realiat (rin (ro)rame destinate %nfiin#&rii de
societ&#i mi6te $i, din 1;;H, (rin (ro)rame de coo(erare %ntre %ntre(rinderi de (roduc#ie industriale sau
su+ forma alian#elor strate)ice.
8 /ri"ind, ser"iciile, #&rile mem+re au ado(tat Acordul-cadru (entru ser"icii %n sco(ul de a realia o
(ia#& inte)rat& a ser"iciilor (rin eliminarea restric#iilor $i li+eraliarea comer#ului cu ser"icii %ntr-un ritm
mai accelerat fa#& de o+li)a#iile asumate (rin :ATS.
8 %n domeniul rela#iilor e6tern, #&rile ASEAN urm&resc asi)urarea securit&#ii %n re)iune $i, ca
urmare, din anul 1;;! ,Sin)a(ore. s-a *ot&r3t crearea, %nce(3nd cu 1;;?, a 7orumului Be)ional ASEAN,
la care, al&turi de #&rile mem+re ASEAN (artici(&: Australia, Canada, C*ina, U.E., India, Oa(onia, Coreea
de Sud, Noua ]eeleand&, Busia, S.U.A., /a(ua Noua :uinee, Mon)olia $i Coreea de Nord.
!=
Or)ania#ii economice interna#ionaie ale #&rilor din America de Nord
Acordul de li+er sc*im+ Nord - American ,NA7TA. - ne)ocierile (entru %nc*eierea acestui acord
au %nce(ut %n 1;;1 $i au "iat e6tinderea acordului dintre SUA $i Canada ,1;J;. $i (entru Me6ic, (rintr-o
%n#ele)ere numit& Acordul de Li+er Sc*im+ Nord-American ,NA7TA..
8 Acordul a intrat %n "i)oare %n ianuarie 1;;? $i re(reint& una dintre )ru(&rile economice cele mai
(uternice din lume, care, la ni"elul anului 1;;>, includea o (o(ula#ie de cea. '=< mii. locuitori, a"ea un
/N@ de =!H> mii. dolari $i (artici(a cu !>U la comer#ul mondial.
8 S(ecific acestui acord este c& )ru(ea& #&ri forte de"oltate, al&turi de o #ar& %n curs de de"oltare,
dar relati" a"ansat&, (osesoare de mari resurse naturale $i se a(recia& c& acordul "a ridica $tac*eta (entru
in"estitorii str&ini $i "a crea o concuren#& s(orit& (e (ia#a e6trare)ional& %n domeniul e6(ortului de
(roduse, care se "or realia %n noile ca(acit&#i de (roduc#ie ce se "or de"olta %n Me6ic, +eneficiar al
ca(italului american $i im(licit al unui transfer te*nolo)ic de "3rf.
8 SUA a a(reciat c&, (e termen lun), NA7TA "a asi)ura o mai mare eficien#& economic& (e
ansam+lul s(a#iului nord-american, ceea ce "a a"ea ca efect ameliorarea situa#iei +alan#ei sale comerciale.
8 Canada considera c& acordul %ncura9a concretiarea unei (olitici industriale ec*ili+rate $i a(recia
c& "a +eneficia de efecte (oiti"e %n domeniul sc*im+urilor comerciale $i a flu6urilor de in"esti#ii.
8 Acordul "a constitui +aa unor ne)ocieri "iitoare (entru admiterea $i a altor #&ri din America
Latin& %n aceast& )ru(are.
8 La summit-ul din 1;;? de la Miami, '? de $efi de stat $i de )u"ern au c&ut de acord s& creee o
on& de comer# li+er (entru %ntrea)a 5*emisfer&4, a Americilor ,7TAA.. Ne)ocierile te*nice asu(ra
cadrului onei de comer# li+er au %nce(ut %n ianuarie 1;;< $i sunt (re"&ute s& se %nc*eia (rin semnarea
unei %n#ele)eri %n !>><. Aceast& on& de comer# s-ar construi (este %n#ele)erile de comer# li+er re)ionale $i
su+re)ionale e6istente - NA7TA sau cele din America Latin&.
Botam I. $.a. - 5Sistemul economiei mondiale $i mecanismele sale de func#ionare4, Ed. Mirton, Timi$oara,
(). 1<!
8 Cnce(erea oficial& a ne)ocierilor (entru crearea ]onei de Comer# Li+er a a"ut loc %n anul 1;;J, cu
ocaia %nt3lnirii $efilor de state $i de )u"ern ai statelor din cele dou& Americi, %n urma c&reia s-a semnat
Declara#ia de la Santia)o, %n care:
- se reafirm& "oin#a #&rilor de a continua demersul care necesit& eforturi semnificati"e $i o
coo(erare interna#ional& dinamic&0
- se e6(rim& fa(tul c& aceast& 5on&4 "a %m+un&t&#i ni"elul de trai din statele mem+re0
- se sus#ine dorin#a (artici(antelor de a %nc*eia ne)ocierile cel t3riu %n !>><0
- se statuea& fa(tul c& 7TAA "a fi ec*ili+rat, com(let $i com(ati+il cu re)lement&rile OMC0
- se men#ionea& c& (rocesul de creare a 7TAA "a fi trans(arent $i "a a"ea %n "edere diferen#ele %n
ni"elul de de"oltare $i m&rimea economiilor statelor americane (entru a crea o(ortunit&#ile necesare
(artici(&rii tuturor #&rilor.
!H
<.1.!. Or)ania#ii economice interna#ionale cu caracter interre)ional
Or)ania#ia de Coo(erare $i De"oltare Economic& ,OCDE. -Ori)inile OCDE (ot fi )&site %n
Or)ania#ia Euro(ean& de Coo(erare Economic& ,OECE., care )ru(a 1= #&ri euro(ene $i care a luat %n
discu#ie, %n cadrul unei Conferin#e #inute la /aris %n anul 1;?H, realiarea unui (ro)ram de redresare
economic& a #&rilor afectate de al doilea r&+oi mondial. OECE a fost %ns&rcinat& $i cu administrarea
a9utorului Statelor Unite ale Americii (entru reconstruc#ia Euro(ei, re(reentat de /lanul Mars*all.
8 In 1;=1, c3nd (rocesul de reconstruc#ie era %n )eneral finaliat, )u"ernele #&rilor im(licate au
e"aluat c& era necesar s& "alorifice interde(enden#ele create $i s& determine ca economiile lor s& (ros(ere
%n continuare. Ca urmare. Canada $i SUA s-au al&turat #&rilor euro(ene $i astfel Or)ania#ia Euro(ean&
(entru Coo(erare Economic& ,OECE. s-a transformat %n Or)ania#ia (entru Coo(erare $i De"oltare
Economic& ,OECE.
!H
Botam I. $.a. - 5Sistemul economiei mondiale $i mecanismele sale de func#ionareA ED. Mirton,
Timi$oara, (). 1?!
8 Noua or)ania#ie $i-a (ro(us (romo"area unor (olitici (rin care s& realiee urm&toarele
o+iecti"e:
- s& atin)& cea mai %nalt& $i mai solid& cre$tere economic& $i a num&rului de locuri de munc&, a
unui standard de "ia#& %n cre$tere %n #&rile mem+re, men#in3nd sta+ilitatea financiar& $i contri+uind astfel
la de"oltarea economiei mondiale0
- s& contri+uie la e6(ansiunea economiilor #&rilor mem+re, dar $i a celor nemem+re %n cadrul
(rocesului de de"oltare economic&0
- s& contri+uie la e6(ansiunea comer#ului mondial (e +ae nediscriminatorii, %n concordan#& cu
o+li)a#iile
8 OCDE are '> de #&ri mem+re care (roduc %m(reun& (este 9um&tate din +unurile $i ser"iciile la
ni"el mondial $i sunt economii de"oltate.
8 OCDE este des considerat& un forum al celor +o)a#i, dar calitatea de mem+ru nu este, de fa(t,
determinat& de +o)&#ie, ci, mai de)ra+&, de ceea ce statele mem+re au %n comun, res(ecti" an)a9amentul
(entru o economie de (ia#& desc*is&, o democra#ie (luralist& $i res(ectarea dre(turilor omului0
8 Sco(ul OCDE a e"oluat de la o+iecti"ul ei ini#ial - cl&direa economiilor statelor mem+re - la
5cre$terea interde(enden#elor %ntre statele mem+re $i statele nemem+re4.
7orumul (entru coo(erare economic& %n Asia $i /acific ,A/EC. - s-a constituit %n 1;;' la Seattle
,SUA., unde au (artici(at 1< #&ri $i teritorii, care au de"enit mem+re A/EC: Australia, @runei, Canada,
C*ina, Qon) Ron), Indoneia, Oa(onia, Coreea de Sud, Malaesia, Noua ]eeland&, 7ili(ine, Sin)a(ore,
TaiDan, T*ailanda, SUA. Ulterior au aderat Me6ic, /a(ua-Noua :uinee, C*ile, /eru, Busia, Tai(ei,
2ietnam. O+iecti"ul urm&rit a fost sus#inerea cre$terii economice (rin coo(erarea %ntre statele mem+re.
8 Aceast& "ast& re)iune, din care fac (arte dou& dintre (rimele mari (uteri economice ale lumii -
SUA $i Oa(onia - $i #ara cu cel mai mare (oten#ial uman - C*ina, (reint& ca elemente de mare interes
(osi+ilit&#ile de realiare (rin coo(erare a unor im(ortante (roiecte de de"oltare $i accelerare a
sc*im+urilor comerciale.
8 Bealiarea noii one de comer# li+er - A/EC - im(lic&0
- reducerea tre(tat& a ta6elor "amale $i a restric#iilor cantitati"e %n sc*im+urile reci(roce,
- armoniarea sistemelor de standarde $i norme te*nice0
- realiarea unui cod al in"esti#iilor, care s& facilitee flu6urile de ca(italuri %ntre (artici(an#i0
- crearea unui mecanism de re)lementare a diferendelor $i a unor (olitici concuren#iale comune.
8 O+iecti"ul final al #&rilor mem+re A/EC %l constituie li+eraliarea com(let& a comer#ului $i a
in"esti#iilor de ca(ital %n s(a#iul Asia-/acific (3n& %n anul !>!>.
8 Statele (artici(ante au *ot&r3t ca (rocesul de creare a onei de comer# li+er s& ai+& la +a&
reultatele Bundei Um)uaP (ri"ind li+eraliarea %n ansam+lu a sistemului comercial multilateral $i $i-au
e6(rimat o(oi#ia fa#& de crearea unor +locuri comerciale %nc*ise.
8 A/EC nu a fost conce(ut& ca un aran9ament comercial re)ional $i nici nu a a"ut la +a& un tratat
care s& sti(ulee un (lan de li+eraliare comercial&, aceasta r&m3n3nd, (3n& %n 1;;?, doar un forum
consultati".
<.1.'. Alte ti(uri de or)ania#ii economice interna#ionale
Or)ania#ii interna#ionale ale (roduc&torilor $i consumatorilor de (roduse (rimare - au luat fiin#&
%n urma %nc*eierii unor acorduri %ntre )u"ernele #&rilor (roduc&toare $i ale celor consumatoare a unui
anumit (rodus (rimar ,a cafelei, a*&rului, cositorului, etc.0
8 /artici(an#ii la acord sunt )u"ernele $i nu (roduc&torii sau consumatorii direc#i, orice acord fiind
administrat de c&tre un Consiliu format din re(reentan#ii )u"ernelor (artici(ante.
8 Acordurile interna#ionale (e (roduse (rimare sunt o form& de inter"en#ie %n economie la scar&
interna#ional&, $i anume o inter"en#ie multilateral& deoarece, (entru re)lementarea func#ion&rii unor (ie#e
interna#ionale mai multe state %$i unesc eforturile.
8 Aceste uniuni nu sunt de ti( mono(ol (entru c& sco(ul lor este: K men#inerea unui ec*ili+ru %ntre
cerere $i ofert&0
- e"itarea unor fluctua#ii e6a)erate, +ru$te de (re#uri, necon"ena+ile at3t (entru (roduc&tori c3t $i
(entru consumatori0
- sta+iliarea, deci, a (re#urilor interna#ionale ale (roduselor de +a&.
Acest lucru se realiea& fie (rin crearea stocurilor re)ulatoare interna#ionale, fie (rin sta+ilirea
unor contin)ente de e6(ort.
8 Acordurile interna#ionale (e (roduse (rimare au a(&rut ca reultat al (reocu(&rilor #&rilor
(roduc&toare, %n (rimul r3nd ale #&rilor %n curs de de"oltare, de a-$i sta+ilia "eniturile din e6(ortul
acestor (roduse. /entru marea ma9oritate a (roduselor (rimare nu s-au %nc*eiat acorduri, iar (entru
acordurile %nc*eiate nu s-a (rimit adeiunea (rinci(alilor (roduc&tori $i consumatori.
Or)ania#ia #&rilor e6(ortatoare de (etrol ,O/EC. - este o or)ania#ie inter)u"emamental&,
interre)ional&, cu sediul la 2iena, constituit& din #&ri %n curs de de"oltare din Mrica, Asia, Orientul
Mi9lociu, America Latin&, %n ma9oritate mari (roduc&toare de (etrol.
8 A fost creat& %n 1;=>, %n urma unui Con)res la care au (artici(at #&rile (roduc&toare de (etrol a-
Ara+ia Saudita, Iran. IraZ, RuDeit, 2eneuela, Suatar ,1;=>., Indoneia ,1;=!., Li+ia ,1;=!., Emiratele
Ara+e Unite ,1;=H., Al)eria ,1;=;., Ni)eria ,1;H1., Ecuador ,1;H'., :a+on ,1;H'..
8 O+iecti"ul (rinci(al al O/EC este 5men#inerea sta+ilit&#ii $i armoniei (e (ia#a interna#ional& a
(etrolului (rin a9ustarea cotelor de (roduc#ie ale fiec&rei #&ri (entm a men#ine un ec*ili+ru %ntre cerere $i
ofert&4. O/EC se %nt3lne$te de dou& ori (e an sau mai frec"ent dac& este necesar, (entru a *ot&ra ni"elul
(roduc#iei or)ania#iei $i ia %n considerare necesitatea a9ust&rii acesteia %n fiinc#ie de e"olu#ia curent& sau
antici(at& a (ie#ei interna#ionale a (etrolului. Cei 11 mem+rii ai O/EC (roduc %m(reun& (este ?>U din
(roduc#ia mondial& de (etrol $i de#in mai mult de 'M? din totalul reer"elor certe de #i#ei la ni"el mondial.
8 O/EC a luat na$tere dint-un refle6 de a(&rare %m(otri"a unor m&suri unilaterale ado(tate de
Cartelul Interna#ional ai /etrolului, (ri"ind reducerea sistematic& a (re#ului afi$at $i ca urmare sc&derea
rede"en#elor "&rsate #&rilor-)ad&.
8 In 1;H=, #&rile mem+ie %nfiin#ea& 7ondul O/EC (entru de"oltare interna#ional&, a"3nd dre(t
sco(: (romo"area coo(er&rii %ntre #&rile mem+re O/EC $i alte state %n de"oltare ca e6(resie a solidarit&#ii
Sud-Sud0 s(ri9inirea cu (rec&dere a #&rilor cel mai s&race, cu "enituri sc&ute, (e calea de"olt&rii
economice $i sociale.
8 %n ultimii ani, O/EC a t&cut eforturi (entru realiarea unei (oi#ii de coo(erare cu (rinci(alii
consumatori ,#&ri occidentale., deoarece cererea crescuse, resursele erau a+undente, (re#urile de"eniser&
acce(ta+ile.
:ru(ul celor HH - s-a constituit %n 1;=?, la :ene"a, cu ocaia (rimei conferin#e UNCTAD,
re(reent3nd un for de cola+orare al #&rilor %n curs de de"oltare, care s& contri+uie la armoniarea
(oi#iilor lor asu(ra (ro+lemelor ce urmau s& fie discutate %n cadrul UNCTAD0A
8 :ru(ul celor HH $i-a (ro(us s& acorde s(ri9in #&rilor mem+re %n sta+ilirea $i (romo"area
intereselor economice colecti"e ale acestora $i s& %nt&reasc& ca(acitatea colecti"& de ne)ociere a lor la
toate discu#iile (ri"ind (romo"area coo(er&rii economice $i te*nice a #&rilor %n curs de de"oltare
desf&$urate %n cadrul Conferin#ei Na#iunilor Unite (entru Comer# $i De"oltare ,UNCTAD..
8 Nu este institu#ionaliat, nu dis(une de atri+ute (ro(rii or)ania#iilor economice interna#ionale
,statut, +u)et, secretariat, sediu, etc..
8 Cn cadrul )ru(ului a fost creat un comitet de coordonare cu sediul la :ene"a, care are sarcina s&
ana*ee (ro+lemele ce urmea& a fi discutate de c&tre Consiliul (entru comer# $i de"oltare UNCTAD.
8 Conferin#a se %ntrune$te ori de c3te ori este ne"oie $i este (recedat& de %ntruniri ale )ru(urilor
re)ionale, ac#iuni or)aniate la ini#iati"a )ru(ului. %n tim(, au a"ut loc mai multe conferin#e ministeriale
ale 5:ru(ului celor HH4, cu re)ularitate %n (erioadele dinaintea desf&$ur&rii sesiunilor UNCTAD
8 De la constituirea sa, 5:ru(ul celor HH4 a reu$it s& influen#ee ado(tarea %n (lan interna#ional a
unor recomand&ri $i m&suri, cum sunt:
- ela+orarea $i ado(tarea strate)iilor interna#ionale ale ,O.ecemilor ONU (entru de"oltare40
- instituirea S:/ acordate de statele de"oltate #&rilor %n curs de de"oltare,
- ado(tarea unor m&suri s(eciale %n fa"oarea #&rilor cel mai (u#in a"ansate0
- e6tinderea (reocu(&rilor %n cadrul ONU $i institu#iilor s(ecialiate (entru s(ri9inirea coo(er&rii
%ntre #&rile %n curs de de"oltare etc.
8 Cu ocaia Beuniunii %a ni"el %nalt a :ru(ului celor HH de la NeD `orZ ,C;;>. - care a a"ut ca tem&
5/ers(ecti"ele cre$terii economice a #&rilor %n curs de de"oltare %n lumina recentelor e"olu#ii (e (lan
mondial4 - re(reentan#ii #&rilor mem+re $i-au e6(rimat %n)ri9orarea fa#& de a)ra"area (ro+lemelor cu care
se confi6mt& - datoria e6tern&, flu6ul in"ers de resurse, cre$terea (rotec#ionismului - %ntr-un conte6t
interna#ional (e care-1 consider& defa"ora+il intereselor s(eciale ale #&rilor %n curs de de"oltare.
8 Beuniunea la ni"el %nalt a :ru(ului celor HH de la Qano"ra ,!>>>. s-a concentrat (e o serie de
teme de interes deose+it din (ro+lemele actuale ale economiei mondiale, cum sunt: im(actul )lo+ali&rii
$i al (ro)reselor te*nolo)ice %n comunica#ii asu(ra #&rilor %n curs de de"oltare0 dialo)ul economic cu
#&rile de"oltate0 am(lificarea coo(er&rii Sud - Sud.
=. SISTEMUL NANIUNILOB UNITE, BOLUL SbU IN
DE]2OLTABEA COO/EBbBII ECONOMICE INTEBNANIONALE
=.1. Sistemul Na#iunilor Unite: structuri, func#ii, re)uli
=.!. Or)ania#ia Na#iunilor Unite ,ONU.
=.!.1. De"oltarea economic& %n aten#ia Or)ania#iei Na#iunilor Unite
=.1 Sistemul Na#iunilor Unite: structuri, func#ii, re)uli
Sistemul Na#iunilor Unite cu(rinde totalitatea structurilor or)aniatorice $i func#ionale instituite
de Cart&, create (e +aa ei, inclusi" or)ania#iile cone6e ,institu#ii s(ecialiate..
Carta Na#iunilor Unite - documentul ce a stat la +aa constituirii Or)ania#iei Na#iunilor Unite - a
fost ado(tat& de re(reentan#ii statelor (artici(ante %n urma Conferin#ei Na#iunilor Unite ce s-a desf&$urat
la sf3r$itul celui de-al doilea r&+oi mondial, la San 7rancisco, %n != iunie 1;?<.
Carta ONU (re"ede c& unul din o+iecti"ele or)ania#iilor din structura Sistemul Na#iunilor Unite
%l constituie realiarea coo(er&rii interna#ionale %n sco(ul reol"&rii (ro+lemelor interna#ionale de ordin
economic, social, intelectual sau umanitar $i, ca urmare, au un rol im(ortant (e linia de"olt&rii rela#iilor
economice interna#ionale.
Sistemul Na#iunilor Unite a de(&$it mult ceea ce au a"ut %n "edere fondatorii s&i, situa#ie a(&rut&
ca urmare a e"olu#iei (ost+elice a lumii, a cre$terii considera+ile a num&rului de mem+rii ai comunit&#ii
interna#ionale, %nso#it& de o deose+it& multi(licare a sectoarelor coo(er&rii.
Sistemul Na#iunilor Unite cu(rinde Or)ania#ia Na#iunilor Unite $i institu#iile s(ecialiate.
=.!. Or)ania#ia Na#iunilor Unite ,ONU.
ONU ocu(& locul central %n Sistemul Na#iunilor Unite.
A fost conce(ut& ca o or)ania#ie desc*is& tuturor statelor. Acest (rinci(iu al uni"ersalit&#ii
constituie condi#ia esen#ial& (entru ca ONU s& reflecte realit&#ile "ie#ii interna#ionale $i s& ai+& eficien#&
(ractic& %n %nf&(tuirea sco(urilor sale.
O dat& cu fondarea Or)ania#iei Na#iunilor Unite a fost instaurat $i cadrul (entru cola+orarea
interna#ional&, care s-a de"oltat f&r& (recedent $i, ca urmare, %n urm&torii <> de ani num&rul mem+rilor
or)ania#iei s-a tri(lat.
Datorit& climatului creat de r&+oiul rece, care a durat din 1;?> (3n& %n ultimul tim(, mul#i ani,
(osi+ilit&#ile de cola+orare (re"&ute de Cart& nu au (utut fi e6(loatate la ma6imum. Totu$i, ONU $i
a)en#iile sale au %nre)istrat reali&ri considera+ile.
Carta declar& c&:
8 Or)ania#ia Na#iunilor Unite este desc*is& (entru orice na#iune iu+itoare de (ace, care acce(t&
o+li)a#iile din Cart& $i care este ca(a+il& s& le %nde(lineasc&0
8 noile state sunt admise ca mem+rii de c&tre Adunarea :eneral& la recomandarea Consiliului de
Securitate0
8 Carta (re"ede e6(ularea sau sus(endarea mem+rilor %n caul %n care ace$tia %ncalc& (rinci(iile
acesteia, dar o astfel de m&sur& nu s-a luat niciodat&0
8 or)anele (rinci(ale ale ONU sunt:
- Adunarea :eneral&0
- Consiliul de Securitate0
- Consiliul Economic $i Social0
- Consiliul de Tutel&, Curtea Interna#ional& de Ousti#ie0
- Secretariatul.
Adunarea :eneral& - este or)anul deli+erati" (rinci(al, alc&tuit din re(reentan#ii tuturor statelor
mem+re, fiecare a"3nd dre(t la un "ot0 deciiile %n (ro+leme im(ortante, cum sunt men#inerea (&cii $i
securit&#ii interna#ionale, ale)erea mem+rilor ne(ermanen#i ai Consiliului de Securitate, ale)erea
mem+rilor Consiliului Economic $i Social, ai Consiliului de Tutel&, admiterea de noi mem+rii, e6cluderea
de mem+rii (ro+lemele +u)etare "or fi ado(tate cu ma9oritatea de !M' a mem+rilor (reen#i. /entru a*e
(ro+leme, deciiile sunt luate (rin ma9oritate sim(l&.
7unc#ii $i (uteri:
8 s& discute $i, cu unele e6ce(#ii, s& fac& recomand&ri asu(ra oric&rei (ro+leme din interiorul sferei
Cartei sau care se refer& la (uterile $i func#iile "reunuia dintre or)anele (re"&ute %n Cart&0
8 s& ini#iee studii $i s& fac& recomand&ri %n sco(ul de a (romo"a coo(erarea interna#ional& %n
domeniul (olitic, de"oltarea $i res(ectarea dre(tului interna#ional, coo(erarea interna#ional& %n domeniile
economic, social, cidtural, educa#ional, s&n&tate, res(ectarea dre(turilor omului $i li+ert&#ilor
fundamentale (entm to#i, far& deose+ire de se6, lim+& sau reli)ie0
8 s& e6aminee (rinci(iile )enerale de coo(erare (entru men#inerea (&cii $i securit&#ii
interna#ionale, inclusi" (rinci(iile care )u"ernea& dearmarea $i re)lementarea %narm&rilor $i s& fac&
recomand&ri cu (ri"ire ia asemenea (rinci(ii fie mem+rilor ONU, fie Consiliului de Securitate.
8 s& discute orice (ro+lem& referitoare la (acea $i securitatea interna#ional& cu e6ce(#ia caurilor
c3nd dis(uta sau situa#ia este discutat& de Consiliul de Securitate0
8 s& (rimeasc& $i s& ia %n considerare ra(oartele Consiliului de Securitate $i ale celorlalte or)ane ale
ONU0
8 s& a(ro+e +u)etul ONU $i s& sta+ileasc& a(ortul ficcami mem+m0
8 s& alea)& mem+rii ne(ermanen#i ai Consiliului de Securitate, mem+rii Consiliului de Tutel& $i
ECOSOC, s& alea)& %m(reun& cu Consiliul de Securitate 9udec&torii Cur#ii Interna#ionale de Ousti#ie $i, la
recomandarea Consiliului de Securitate, s& numeasc& Secretami :eneral.
Sesiunea re)ulat& a Adun&rii :enerale are loc %n fiecare an, dar se (oate %ntmni $i %n sesiuni
e6traordinare con"ocate de Secretami :eneral, la cererea Consiliului de Securitate sau a ma9orit&#ii
mem+rilor Na#iunilor Unite. Adunarea :eneral& %$i sta+ile$te (ro(riile re)uli de (rocedur&, %$i
desemnea& /re$edintele (entru fiecare sesiune $i %$i (oate %nfiin#a or)ane su+sidiare necesare (entm
%nde(linirea func#iilor sale.
Datorit& num&mlui mare de (ro+leme (e care urmea& s& le reol"e. Adunarea :eneral& aloc& o
mare (arte dintre acestea unor comitete (rinci(ale: comitetul (entm dearmare $i securitate interna#ional&,
comitetul economic $i financiar0 comitetul social, umanitar, cultural0 comitetul administrati" $i +u)etar0
comitetul le)islati".
E6ist& $i un comitet )eneral, com(us din (re$edinte $i cei !1 de "ice(re$edin#i ai Adun&rii
:enerale $i din (re$edin#ii comitetelor (rinci(ale. 2otul %n cadrul acestor comitete este (rin ma9oritate
sim(l&.
Consiliul de Securitate - Conform Cartei, (rima res(onsa+ilitate este de a men#ine (acea $i
securitatea interna#ional&. Are 1< mem+ri, din care < sunt (ermanen#i0 C*ina, 7ran#a, 7edera#ia Bus&,
Marea @ritanic $i SUA, iar 1> sunt ale$i de Adunarea :eneral& (e un termen dfe ! ani, #in3nd cont, %n
(rimul r3nd, de contri+u#ia mem+rilor la men#inerea (&cii $i securit&#ii interna#ionale, la %nf&(tuirea
celorlalte o+iecti"e ale Or)ania#iei $i, de asemenea, de o re(arti#ie )eo)rafic& ec*ita+il&.
Conform Cartei, to#i mem+rii Na#iunilor Unite acce(t& $i %nde(linesc deciiile Consiliului de
Securitate. %n tim( ce alte or)ane ale ONU fac recomand&ri )u"ernelor. Consiliul de Securitate are (uterea
s& ia deciii (e care statele mem+re tre+uie s& le %nde(lineasc&.
Astfel, Consiliul de Securitate0
8 recomand& metode de a9ustare a oric&rei dis(ute sau a termenilor unor ne%n#ele)eri a c&ror
(relun)ire ar (utea (une %n (ericol men#inerea (&cii $i securit&#ii interna#ionale0
8 recomand& Adun&rii :enerale ale)erea Secretarului :eneral $i %m(reun& cu aceasta ale)e
9udec&torii Cur#ii Interna#ionale de Ousti#ie etc.
Consiliul de Securitate este astfel or)aniat %nc3t s& func#ionee continuu, de aceea re(reentan#ii
statelor mem+re sunt (reen#i tot tim(ul Ia Cartierul :eneral al ONU.
Consiliul Economic $i Social - este or)anul (rinci(al al ONU, A fost instituit (rin Cart& (entru
%nde(linirea func#iilor %n domeniul coo(er&rii economice $i sociale, cu(rin3nd, deci $i coo(erarea %n
sectorul sanitar, al culturii $i educa#iei. %nainte de a determina com(onen#a, func#iile $i (uterile, ca $i
(rocedura de func#ionare a ECOSOC, Carta a introdus un ca(itol s(ecial dedicat o+iecti"elor $i cadrului
)eneral al coo(er&rii interna#ionale. ECOSOC a de"enit astfel centrul constela#iei de or)ane, care
realiea& func#iile de coo(erare economic& $i social& ale or)ania#iei.
ECOSOC a fost la %nce(ut un or)an cu com(unere relati" restr3ns&, dar, de-a lun)ul anilor a
suferit modific&ri %n ceea ce (ri"e$te num&rul mem+rilor.
7unc#iile ECOSOC ar (utea fi sintetiate astfel0
8 %n cadrul Consiliului0
realiea& sau ini#ia& studii $i ra(oarte (ri"ind (ro+lemele interna#ionale %n domeniile coo(er&rii
economice, sociale, culturale, educati"e, al s&n&t&#ii $i %n alte domenii cone6e0
- face recomand&ri (entru (romo"area res(ect&rii efecti"e a dre(turilor omului $i li+ert&#ilor
fiandamentale0
- ela+orea& (roiecte de con"en#ii (entru domenii de com(eten#a sa s(re a fi su(use Adun&rii
:enerale $i s& con"oace conferin#e interna#ionale %n aceste domenii0
8 (ri"ind institu#iile s(ecialiate0
- %nc*eie acorduri %n care s& se (re"ad& condi#iile (rin care acestea "or coo(era cu or)ania#ia $i
care "or fi su(use a(ro+&rii Adun&rii :enerale0
- coordonea& acti"itatea acestor institu#ii, folosind %n acest sco( consult&rile ori recomand&rile
adresate lor $i statelor mem+re0
8 %n ra(ort cu alte or)ane (rinci(ale0
- informea& $i s(ri9in& cu date, la cerere, celelalte or)ane (rinci(ale ale ONU, %n (ro+leme de
com(eten#a ECOSOC0
- realiea& di"erse ser"icii cu a(ro+area Adun&rii :enerale la cererea mem+rilor or)ania#iei sau a
institu#iilor s(ecialiate0
8 %n ra(ort cu or)ania#iile ne)u"ernamentale0 Consiliul se (oate consulta cu acestea asu(ra
(ro+lemelor (e care le ne)ocia&.
/otri"it Cartei, ECOSOC se %ntrune$te du(& re)uli (ro(rii de (rocedur&. In afara Consiliului, la
de+ateri mai (ot (artici(a, far& dre(t de "ot, orice in"itat la discutarea oric&rei (ro+leme care (reint& un
interes deose+it (entru el, (recum $i re(reentan#i ai institu#iilor s(ecialiate. Totodat&, ECOSOC (oate
(artici(a (rin re(reentan#ii s&i la sesiunile or)anelor acestora. De asemenea. Carta a sta+ilit c& ECOSOC
"a %nfiin#a di"erse or)ane su+sidiare - comisii %n domeniul economic $i social, (entru %ncura9area
dre(turilor omului, (recum $i alte comisii necesare %n "ederea %nde(linirii func#iilor sale.
Consiliid de Tutel& - (entru realiarea unui sistem interna#ional de tutel&. Carta a (us +aele
Consiliului de Tutel& ca or)an (rinci(al al ONU $i i-a re(artiat sarcina de a su(ra"e)*ea $i administra
teritoriile care "or (utea fi su(use acestui sistem, (rin acorduri indi"idual ulterioare.
Curtea Interna#ional& de Ousti#ie - este (rinci(alul or)an 9udiciar al Na#iunilor Unite Statutul s&u
face (arte inte)ral din Carta ONU
Secretariatul - este format din (ersonal interna#ional care lucrea& la Cartierul :eneral al ONU
din NeD `orZ $i (este tot %n lume, (entru a realia munca de i cu i a ONU. Deser"e$te celelalte or)ane
ale ONU $i administrea& (ro)ramele $i (oliticile acestora.
Cndatoririle realiate de secretariat sunt "ariate, ca $i (ro+lemele ONU. /ersonalul secretariatului:
- (re)&te$te studii (e su+iecte cum ar fi dre(turile omului $i de"oltarea dura+il&0
- or)aniea& conferin#e interna#ionale (ri"ind (ro+leme economice $i sociale0
- inter(retea& declara#iile $i traduce documentele %ntr-o lim+& oficial& a ONU0
- conduce (ro)ramele de informare (rin care (une la curent mass-media cu munca ONU.
Secretariatul este condus de Secretarul :eneral. Acesta este ales de Adunarea :eneral& la
recomandarea Consiliului de Securitate (entru < ani, termen ce (oate fi re%nnoit.
Secretami :eneral este descris de Cart& ca 4$efiil administrati"4 al ONU. El este mai mult dec3t
at3t: di(lomat, acti"ist $i conciliator, se (reint& %naintea comunit&#ii lumii ca o em+lem& a ONU. /ostul
cere o mare "i)oare, sensi+ilitate $i ima)ina#ie (e care Secretami :eneral le adau)& la un o(timism
tenace, o %ncredere c& idealurile e6(rimate %n Cart& (ot de"eni realitate.
Secretami :eneral este +ine cunoscut o(iniei (u+lice (entm calit&#ile $i im(ar#ialitatea sa %n
interesul 4di(loma#iei (re"enti"e4. Acestea se refer& la (re"enirea dis(utelor interna#ionale.
=.!.1. De"oltarea economic& %n aten#ia Or)ania#iei Na#iunilor Unite
Este uni"ersal recunoscut fa(tul c& far& cre$tere economic& nu (ot e6ista %m+un&t&#iri dura+ile ale
consumurilor indi"iduale sau (roducti"e, ale (rotec#iei sociale $i securit&#ii. O cre$tere mai ra(id& este
necesar& (entm l&r)irea +aei resurselor $i (ermite sc*im+area economic& $i social&. Dar nu este de a9uns
s& se fac& din cre$terea economic& un sco( %n sine. Este im(ortant ca aceasta s& fie sus#inut& $i dura+il&.
Ea tre+uie s& s(ri9ine (rocesul de eliminare a s&r&ciei $i tendin#a de %m+un&t&#ire a structurii re(arti#iei
"enitului, ca urmare a unei mai mari e)alit&#i de $anse. Dac& s&r&cia (ersist& sau se ad3nce$te $i dac& nu
se acord& suficient& aten#ie fiin#ei umane, tensiunile (olitice $i sociale "or sf3r$i (rin a com(romite
sta+ilitatea. Eliminarea s&r&ciei (resu(une o de"oltare (e care accesul la efectele (ro)resului economic
s& fie at3t de lar) (e c3t este (osi+il, %n loc s& fie e6cesi" de concentrat %n anumite one, anumite sectoare
sau (e )m(uri de (o(ula#ie.
O cre$tere dura+il& cere %nde(linirea a dou& condi#ii: un mediu na#ional (oiti"0 un climat
interna#ional fa"ora+il.
7&r& (olitici na#ionale cores(un&toare nici un fel de asisten#& +ilateral& sau multilateral& nu "a da
na$tere unei cre$teri dura+ile. Din contr&, asisten#a furniat& "a risca s& determine de(enden#a fa#& de
lumea e6terioar&.
7&r& un climat interna#ional fa"ora+il, reformele interne "or fi dificil de realiat, riscul e$ecului
"a cre$te, (o(ula#ia "a a"ea mai mult de suferit.
Cnc& de la %nce(utul acti"it&#ii sale, cea mai mare (arte a acti"it&#ii ONU, cu e6ce(#ia o(era#iunilor de
men#inere a (&cii, a fost orientat& (rin (ro)rame )arantate de Cart& (entm 5(romo"area unor standarde
mai %nalte de "ia#&, eradicarea $oma9ului, condi#ii (entm de"oltarea economic& $i (ro)res social4, ce s-au
concentrat cu deose+ire %n #&rile %n curs de de"oltare.
Intensificarea continu& a acti"it&#ii ONU %n domeniul economic a fost determinat& de cre$terea
continu& a interde(enden#elor %n economia mondial& $i a(ari#ia unor (ro+leme cu caracter )lo+al. ONU
s(ri9in& acti"itatea de de"oltare economic& $i social& (rintr-o multitudine de c&i, iar res(onsa+iQtatea
(ro)ramelor sale este (us& su+ coordonarea $i
/entru a-$i (utea %nde(lini sarcinile $i atri+u#iile %n cre$tere. Adunarea :eneral& a ONU $i
ECOSOC s-au asociat $i au creat %n tim( di"erse structuri cu (rofil economic sau (re(onderent economic.
Cn (reent, an)rena9ul su+sidiar al ECOSOC include:
8 or)anisme (ro(rii cu caracter (ermanent - %ntre care mai im(ortante sunt:
- /ro)ramul Na#iunilor Unite (entm De"oltare ,/NUD.0
- /ro)ramul Na#iunilor Unite (entru Comer# $i De"oltare
,UNCTAD.0
- /ro)ramul Na#iunilor Unite (entru Mediul %ncon9ur&tor ,UNE/.0
- Institutul Na#iunilor Unite (entru 7ormare $i Cercetare ,UNITAB.0
- Cam(ania Mondial& %m(otri"a 7oametei ,CIM7.0
- /ro)ramul Alimentar Mondial ,/AM.0
- Consiliul Mondial al Alimenta#iei ,CMA.0
8 or)ania#ii cu caracter s(ecial - institu#iile s(ecialiate. Acestea sunt or)ania#ii interna#ionale
autonome cu atri+u#ii $i (reocu(&ri %n domenii s(ecifice, +ine determinate ale coo(er&rii interna#ionale,
constituite (e +aa unor acorduri ,tratate. inter)u"ernamentale multilaterale, care au rela#ii de coordonare,
iar %n unele cauri $i (entru anumite (ro+leme de su+ordonare fa#& de ONU. Ca $i ONU, institu#iile
s(ecialiate au a(&rut ca urmare a ne)ocierilor %n cadrul unor conferin#e interna#ionale con"ocate %n acest
sco(, soldate cu con"enirea $i ado(tarea acordurilor care constituie statutele res(ecti"elor institu#ii.
Caracterul de institu#ie autonom& este dat de fa(tul c& au mem+rii (ro(rii ,nu este o+li)atoriu s& fie
mem+rii ONU., +u)et (ro(riu, (olitici (ro(rii - %$i sta+ilesc direc#iile $i (ro)ramele de ac#iune. Caracterul
de institu#ie s(ecialiat& este dat de fa(tul c& sunt efectul unor acorduri de cola+orare cu ONU.
Aceste institu#ii0
- (reint& anual ra(oarte Adun&rii :enerale a ONU0
- transmit informa#ii solicitate de celelalte or)ane $i or)anisme ale ONU0
- se constituie ca a)en#i de e6ecu#ie a unor (ro)rame ale forului mondial0
- ini#ia& $i realiea& totodat& numeroase acti"it&#i (ro(rii, s(ecifice domeniilor (entru care au fost
create.
Acestea sunt0
- Or)ania#ia Nafiunilor Unite (entru Alimenta#ie $i A)ricultur&
,7AO.0
- 7ondul Interna#ional (entru De"oltare A)ricol& ,7IDA.0
- Or)ania#ia Na#iunilor Unite (entru De"oltare Industrial&
,ONUDI.0
- Or)ania#ia Maritim& Interna#ional& ,OMI.0
- Or)ania#ia Mondial& a Turismului ,OMT.0
K Uniunea /o$tal& Uni"ersal& ,U/U.0
- Uniunea Interna#ional& a Telecomunica#iilor ,UIT.0
- Or)ania#ia A"ia#iei Ci"ile Interna#ionale ,OACI.0
- Or)ania#ia Mondial& de Meteorolo)ie ,OMM.0
- Or)ania#ia Interna#ional& a Muncii ,OIM.0
- Or)ania#ia Na#iunilor Unite (entru Educa#ie, Wtiin#& $i Cultur& ,UNESCO.0
- 7ondul Monetar Interna#ional ,7MI.
- @anca Interna#ional& (entru a)en#iile sale0 Asocia#ia Interna#ional& (entru De"oltare ,AID.,
Societatea sau Cor(ora#ia 7inanciar& Interna#ional& ,S7I., A)en#ia (entru :arantarea In"esti#iilor ,A:I.,
toate alc&tuind :ru(ul @&ncii Mondiale40
- A)en#ia Interna#ional& (entru Ener)ie Atomic& ,AIEA.0
- Or)ania#ia Mondial& a Comer#ului ,OMC..
8 < comisii re)ionale care )ai(ea& #&rile ce a(ar#in unei anumite one )eo)rafice0
- Comisia economico-social& ONU (entru Euro(a ,CEEMONU.
- Comisia ONU (entru Asia $i /acific ,CEAEO.0
- Comisia ONU (entru Africa ,CEA.0 Comisia ONU (entru America Latin& $i Carai+e ,CE/AL.0
- Comisia ONU (entru Asia ,CEAO.
8 Comisii func#ionale :
- Comisia de Statistic&0
- Comisia (entru /o(ula#ie $i De"oltare0
- Comisia (entru De"oltare Social&,
- Comisia (entai Dre(turile Om.ului0
- Comisia (entru Statutul 7emeii0
- Comisia (entru /re"enirea Criminalit&#ii 5
- Comisia (entm Wtiin#& $i Te*nolo)ie (entru De"oltare0
- Comisia (entru Cor(ora#iile Transna#ionale0
- Comisia (entru De"oltare Dura+il& etc.
8 Un num&r de cor(uri de e6(er#i ,or)anisme-e6(ert. %n de"oltarea (lanificat&, resurse naturale,
noi surse de ener)ie, (entru dre(turi economice, sociale, culturale, (entru (re"enirea $i controlul
criminalit&#ii, trans(ortul de m&rfiiri (ericuloase etc.
8 Di"erse aite comitete e6ecuti"e ale Na#iunilor Unite cum sunt:
- 7ondul Na#iunilor Unite (entru Co(ii0
- Oficiul Na#iunilor Unite (entru Befti)ia#i0
- 7ondul Na#iunilor Unite (entru /o(ula#ie0
- Institutul Interna#ional de Cercetare $i Instruire (entru /romo"area Bolului 7emeii etc.
,. $U-DE./!LTA'EA E!N!M"%
H.1. Becunoa$terea (e (lan interna#ional a cate)oriei #&rilor %n curs de de"oltare
H.!. /ra)ul de"oltare - su+de"oltare. Tr&s&turile su+de"olt&rii
H.'. Cauele su+de"olt&rii
H.'.1. 7actorii interni ai su+de"olt&rii
H.'.!. 7actorii e6terni ai su+de"olt&rii
H.?. Strate)ii (entru de(&$irea su+de"olt&rii
H.?.1. Efortul (ro(riu
H.?.!. Strate)ii interna#ionale

Lumea se afl&, de la %nce(uturile e6isten#ei ei, %ntr-o continu& mi$care $i transformare. Dar,
niciodat& ca %n (reent c3nd a intrat %n al treilea mileniu, ritmul sc*im+&rilor nu a fost at3t de accelerat. In
decurs de numai un secol, omenirea a cunoscut (rimele confla)ra#ii mondiale, a asistat la (r&+u$irea
sistemului colonial $i, %n cele din urm&, a re)imurilor comr.niste est-euro(ene. Occidentul, mult mai
a"ansat (e calea de"olt&rii dec3t restul lumii, a +eneficiat, %ntr-un termen scurt, de trei re"olu#ii
-te*nolo)ic&, mana)erial& $i ecolo)ic&. De cealalt& (arte, fostele colonii, nu au reu$it, dec3t %n foarte mic&
m&sura, s& "alorifice inde(enden#a (olitic& (roas(&t o+#inut&. In realitate, de-a lun)ul ultimelor decenii,
(r&(astia dintre #&rile +o)ate $i cele s&race s-a ad3ncit.
H.1. Becunoa$terea (e (lan interna#ional a cate)oriei #&rilor %n curs de de"oltare
Cn ultima 9um&tate a secolului trecut, s-a discutat deose+it de mult des(re acea (arte a lumii
noastre, numit& 5economii4 sau 5#&ri %n curs de de"oltare4. Literatura de s(ecialitate, referitoare la
situa#ia #&rilor care se confrunt& cu fenomenul su+de"olt&rii, a utiliat di"er$i termeni (entru a-1 defini $i
anume: 5lumea a treia4, #&ri %n curs de de"oltare, #&ri %na(oiate, #&ri s&race, #&ri su+de"oltate, sudul
s&rac, #&ri %na(oiate, etc. uneori c*iar sunt folosi#i doi sau mai mul#i termeni, atunci c3nd se refera la
acela$i fenomen.
!J
/ro+lematica su+de"olt&rii a cu(rins %ntre)ul sistem mondial deoarece, conform unor date
(ros(ecti"e recente, cu acest fenomen se confrunt& a(roa(e HHU din (o(ula#ia (lanetei. Su+de"oltarea %n
sine nu este un (roces nou %n economia mondial&0 ceea ce nelini$te$te %ns& comunitatea interna#ional& este
ad3ncirea su+de"olt&rii, cre$terea decala9elor $i a)ra"area contradic#iilor dintre lumea +o)at& si cea
s&rac&. Aceasta stare de fa(t se datorea&, %n o(inia s(eciali$tilor, )ra"elor inec*it&#i (roduse de sistemul
interna#ional, care in ciuda eforturilor reformatoare %ntre(rinse %n ultimele decenii, au dat na$tere la doua
lumi, se(arate una de cealalt& at3t din (unct de "edere material, c3t $i din (unct de "edere filoofic.
!;
Su+de"oltarea a de"enit una din (reocu(&rile (rinci(ale ale comunit&#ii interna#ionale, datorit&
fa(tului c& acestui fenomen i se su+ordonea& numeroasele (ro+leme cu care se confrunt& omenirea
-su(ra(o(ula#ia, mi)ra#ia interna#ional& $i $oma9ul, foamea $i su+nutri#ia, ener)ia $i resursele naturale,
cre$terea economic&, transfeml de te*nolo)ie, ne"oile de in"esti#ii, deteriorarea mediului, (acea $i
securitatea, c3t $i datorit& im(lica#iilor economice, (olitice, morale, ecolo)ice $i de alt& natur& (e care le
are asu(ra celeilalte (&r#i a )lo+ului, %n conte6tul interde(enden#elor %n cre$tere ce se manifest& %n
economia mondial&. Aceast& (ro+lematic& re(reint& teren de %nfruntare (entru di"ersele teorii $i modele
referitoare la ori)inea, cauele $i tr&s&turile determinante ale fenomenului su+de"olt&rii.
Cn (ractic&, termenul utiliat frec"ent (entru a face referire la #&rile care se confrunt& cu
fenomenul su+de"olt&rii este de #&ri %n curs de de"oltare,
'>
iar situa#ia ce le caracteriea& din (unct de
"edere economic, social $i (olitic (oart& denumirea de 4su+de"oltare4.
!J
Nec*ita 2. - 5Economie /olitic&4, "ol. II Ed. /orto-7ranco. :ala#i, 1;;!, (). 'JH
!;
Tin+er)en O. - 5Bestructurarea Ordinii Interna#ionale4, Editura /olitic&, @ucure$ti, 1;H'
'>
Asu(ra termenului de 4#&ri %n curs de de"oltare4 s-a con"enit cu (rile9ui (rimei Conferin#e a Na#iunilor
Unite (entru Comer# $i DecAoltare ,UNCTAD. - :ene"a 1;=?. c3nd s-a constituit 4:ru(ul celor HH4.
or)ania#ie ce are ca sco( (romo"area intereselor acestor #&ri.
Su+de"oltarea economic& este un (roces istoric al de"olt&rii ine)ale a #&rilor lumii %n cadrul
mecanismelor ordinii economice interna#ionale, este de fa(t o stare economic& care se caracteriea& (rin:
- ni"el redus de de"oltare $i utiliare al factorilor de (roduc#ie0
- structuri dearticulate ale economiilor na#ionale $i, %n consecin#&, dis(ro(or#ii $i deec*ili+re
economice0
- sla+& eficien#& economic& $i ni"el redus al "enitului na#ional, al (roduc#iei industriale $i a)ricole
(e locuitor:
- ni"el redus al indicatorilor ni"elului de trai.
Economiile aflate %n starea de su+de"oltare au o (artici(are redus& la sc*im+urile economice
interna#ionale, la circuitul economic mondial.
1.!. /ra)ul de"oltare F su+de"oltare. Tr&s&turile su+de"ol&rii
Una dintre (ro+lemele care au (reocu(at comunitatea interna#ional& %n efortul ei de a clasifica c3t
mai ri)uros statele lumii a fost )&sirea (ra)ului care des(arte #&rile de"oltate de #&rile %n curs de
de"oltare. Acest lucru este cu at3t mai dificil de realiat cu c3t nu se (oate s(une c& orice r&m3nere %n
urm&, orice decala9, fie el c*iar foarte mare, ar constitui o manifestare a su+de"olt&rii.
/ornind de la decala9ul de "enit, /A. Samuelson scrie: 4 O #ar& su+de"oltat& este (ur $i sim(lu
aceea al c&rei "enit real (e locuitor este sc&ut %n ra(ort cu actualul "enit (e locuitor al unor #&ri cum sunt
Canada, Statele Unite sau, %n )eneral, Euro(a Occidental&4.
Aceste decala9e nu sunt %n)*e#ate, nu sunt date odat& (entru totdeauna, ci se modific&0 %ns&$i
(rocesele care le )enerea& sunt dinamice. %n "irtutea acestui fa(t, un decala9 care ast&i e6(rim& o stare
de su+de"oltare, m3ine (oate %nceta s& mai 9oace acela$i rol, de$i %$i (&strea& aceea$i dimensiune. Cn
(lus, analiele (recum $i com(ara#iile realiate (e +aa unui sin)ur indicator ,(rodusul na#ional +rut.
su(radimensionea& %n mod ne9ustificat distan#a care se(ar& )ru(a #&rilor de"oltate de cele ale #&rilor %n
curs de de"oltare. Lu3nd %n calcul doar , #&ri incluse %n mod tradi#ional in )ru(a #&rilor de"oltate ,
:recia. (ot fi %ncadrate %n )ru(a #&rilor %n de"oltare, deoarece media (rodusului +rut al statelor
de"oltate este, %n mod firescA (rodusului na#ional +rut din aceste t&ri.
/rin urmare, e6(rimarea (ra)ului de"oltare - su+de"oltare nu se "a (utea limita la un sin)ur
indicator, ci "a tre+ui sa reflecte un minim necesar, $tiin#ific determinat (e +aa unui sistem de indicatori,
care "or sur(rinde at3t latura cantitati"&, c3t $i cea calitati"& a de"olt&rii. In acest sco(, "a fi ne"oie de o
lar)& coo(erare interdisci(linar&, care s& (reciee criteriile $i metodele $tiin#ifice de e"aluare a
su+de"olt&rii $i de com(ara+ilitate interna#ional&. /3n& c3nd se "a ela+ora un astfel de (ra), definirea
su+de"olt&rii (rin decala9e "a con#ine, %ntr-o m&sur& mai mare sau mai mic&, elemente ar+itrare.
Cn acce(#iunea ma9orit&#ii s(eciali$tilor, tr&s&turile comune ale su+de"olt&rii econoinice sunt:
8 Ni"elul sc&ut al "enitului (e locuitor 0
'1
8 /onderea mare a sectorului a)ricol. /roducti"itatea muncii %n acest sector este mult sc&ut&
datorit& %n (rimul r3nd unor dificult&#i de ordin te*nic $i te*nolo)ic. /e fondul acestor (ro+leme cronice,
se su(ra(une cre$terea ra(id& a (o(ula#iei ceea ce duce la sc&derea (roduc#iei a)ricole (e locuitor $i la
a)ra"area insecurit&#ii alimentare0
8 Im(ortan#a redus& a sectorului industrial Ansam+lul #&rilor %n curs de de"oltare contri+uie doar
cu 1M< la (roduc#ia industrial& mondial&. In (lus, multe din aceste #&ri se caracteriea& $i (rin a+sen#a sau
sla+a de"oltare a unor ramuri "itale (entru o economie na#ional&, c3t $i (rin sla+a de"oltare a
infirastructurii0
8 /redominan#a %n unele situa#ii a unor te*nici (rimiti"e $i a (roduc#iei de au tosu*isten#30
d E6(loatare sla+& $i "alorificarea redus& a resurselor naturale ener)etice $i miniere, datorat& %n (rimul
r3nd (enuriei de resurse financiare dar $i a te*nolo)iilor, a (ersonalului calificat0
8 Ni"elul sc&ut al e6(orturilor - (e ansam+lul #&rilor %n curs de de"oltare e6clusi" (rinci(alele
state e6(ortatoare de (etrol0
8 Ni"elul redus al in"esti#iilor - datorat %n (rinci(al insuficien#ei economisirii0
8 Un sistem institu#ional ineficient - %n cadrul c&ruia or)anele (uterii fiind adesea coru(te $i tar&
autoritate0
'1
Conform dalelor oferite de eorld @anZ Atlas 1;;J, cele mai s&race #&ri de (e )lo+ la sf3r$itul mileniului
treait erau: Moam+ic , => USDM locuitor.. Ne(al, Sierra Leone $i U)anda ,1H>.. @umndi. :uineea-
@issau, MalaDi ,!1>., Ciad , !!>., etc.
8 Structuri social - economice $i ti(uri de (ro(rietate etero)ene care )enerea& mecanisme de
4+locare4 a func#ion&rii economiei, a ac#iunii le)ilor (ie#ei0
8 Nesatisfacerea unor necesit&#i elementare ale (o(ula#iei ,malnutri#ie, li(sa a(ei (ota+ile, condi#ii
(recare de locuit $i %n domeniul ocrotirii s&n&t&#ii.0
8 Ni"elul sc&ut de instruc#ie - reflectat de o rat& sc&ut& de alfa+etiare, ceea ce are ca efect
(rinci(al li(sa de cadre calificate $i a ca(acit&#ii de creare a strate)iilor de de"oltare,
8 De(enden#a economic& fa#& de e6terior datorit& unor structuri dearticulate ale economiilor lor,
a+sen#ei unor resurse naturale esen#iale necesare (entru orice (roces de de"oltare, li(sei (oten#ialului
$tiin#ific $i te*nolo)ic (ro(riu, insuficien#ei acumul&rii interne (entru finan#area (ro)ramelor de
de"oltare etc0
8 A)ra"area %n ultimele decenii a (ro+lemei datoriei e6terne din caua ma9or&rii su+stan#iale a
facturilor la (rodusele de +a& im(ortate de acestea ,(etrol, *ran&, etc.. c3t $i datorit& %nr&ut&#irii
condi#iilor (e (ia#a creditului interna#ional.
1.'. Cauele su+de"olt&rii
Dac& %n le)&tur& cu tr&s&turile caracteristice #&rilor %n curs de de"oltare, o(iniile s(eciali$tilor nu
difer& (rea mult, referitor la cauele care au )enerat $i men#in acest fenomen e6ist& diferen#e im(ortante
de (&reri. Acestea reflect& deo(otri"& ona de (ro"enien#& a autorilor teoriilor ,dac& sunt ori)inari din
#&rile %n de"oltare sau din #&ri occidentale. dar $i afinit&#ile ideolo)ice c&rora ace$tia circumscriu. E6ist&
%ns& o unanimitate %n a a(recia c& factorii care au stat la +aa a(ari#iei $i (er(etu&rii acestui fenomen (ot fi
%m(&r#i#i %n dou& cate)orii: factori interni ai su+de"olt&rii $i factori e6terni ai su+de"olt&rii0 aceste dou&
cate)orii de factori se intercondi#ionea& reci(roc $i au o influen#& mai mic& sau mai mare %n func#ie de
condi#iile s(ecifice fiec&rei #&ri. Desco(erirea cauelor su+de"olt&rii $i e6(licarea mecanismelor ac#iunii
lor a9ut& la identificarea (osi+ilit&#ilor actuale sau de (ers(ecti"& de a le %nl&tura sau m&car de a le
diminua influen#a ne)ati"&.
1.'.1. 7actorii interni ai su+de"olt&rii
7actorii interni ai su+de"olt&rii se afl& %ntr-o str3ns& interde(enden#&, inf%uen#3ndu-se reci(roc,
cel mai adesea %n direc#ia am(lific&rii su+de"olt&rii. Dintre ace$tia cei mai des enumera#i sunt:
- factorii naturali ,a$earea )eo)rafic& nefa"ora+il&, resursele s&race ale solului $i su+solului, clima
etc.. $i socio-culturali ,tradi#ii, mentalit&#i reli)ioase, 4inferioritatea rasei.4. Teoriile care identific& dre(t
caue e6clusi"e ale su+de"olt&rii cele dou& cate)orii de factori amintite sunt contraise de fa(te. /e Terra
e6ist& multe #&ri com(let defa"oriate (e (lanul resurselor naturale ,El"e#ia, Oa(onia, Coreea de Sud. care
au reu$it s& de"in& #&ri de"oltate, du(& cum e6ist& state foarte %ntinse, cu uria$e resurse naturale - Busia,
India, C*ina - care nu au reu$it s& atin)& acest stadiu0
- factorul uman - su+ as(ectele sale cantitati"e dar mai ales calitati"e. E6(loia demo)rafic& din
deceniile (ost+elice a erodat %n multe cauri ni"elul "enitului (e locuitor, duc3nd %ntr-o serie de #&ri la
ritmuri medii anuale ne)ati"e de cre$tere a acestui indicator. O asemenea situa#ie are o influen#& ne)ati"&
asu(ra economisirii interne, a ni"elului in"esti#iilor, afect3nd direct ni"elul de "ia#& $i com(romi#3nd
"iitorul. As(ectele calitati"e a factorului uman se refer& la com(ortamentul oamenilor, la moti"a#iile lor,
la s(iritul de %ntre(rin&tor, la atitudinea fa#& de munc&, etc0
- factorul institu#ional $i Ouridic - (rin li(sa sau insuficien#a unor institu#ii "itale, a celor care
condi#ionea& func#ionarea mecanismelor economice, a $colii, a unor mecanisme )u"ernamentale,
sistemul 9uridic inadec"at, le)isla#ia li(sit& de coeren#& sau neada(tat& cerin#elor. Toate acestea, )enerea&
+loca9e %n lan# %n economie, stimulea& acti"itatea economic& ineficient& $i dau na$tere, la r3ndul lor, altor
caue ale su+de"olt&rii,
- factorii economici - se la dimensiunile (ie#ei interne, la (osi+ilit&#ile (ro(rii reduse de finan#are a
de"olt&rii, la insuficien#a sau a+sen#a unor a)en#i economici com(etiti"i care s& )eneree concuren#a
(un3nd astfel %n func#iune mecanismele economiei0
- factorul (olitic. Natura re)imului (olitic, ni"elul de (re)&tire a cadrelor na#ionale de deciie,
coeren#a (oliticii economice ado(tate, strate)iile $i (ro)ramele ela+orate (e diferite termene, sta+ilitatea
(olitic&, constituie, nu %n ultimul r3nd, o cau& a su+de"olt&rii luat& tot mai mult %n considerare %n
ultimul tim(.
1.'.!. 7actorii e6terni ai su+de"olt&rii
Aceste caue se refer& la influen#a direct& e6ercitat& asu(ra #&rilor su+de"oltate de c&tre alte state
de-a lun)ul istoriei ,su+9u)area $i asu(rirea colonial&, de(osedarea de +o)&#iile naturale $i de for#a de
munc&.. /rinci(alii sus#in&tori ai (re"alentei cauelor e6terne %n a(ari#ia $i e"olu#ia fenomenului
su+de"olt&rii sunt ade(#ii curentelor neomar6ist $i structuralist.
Sus#inute (uternic de (olitica e6(ansionist& a fostei UBSS, ideile neomar6iste au e6ercitat o
influen#& asu(ra unui num&r semnificati" de state %n curs de de"oltare ,%n s(ecial foste colonii de"enite
state inde(endente. din onele cele mai s&race. De (ild&, %n Africa s-au instaurat re)imuri (olitice
(romar6iste ,Mada)ascar, Etio(ia, B./. Con)o, Al)eria, Tanania, ]am+ia, Li+ia.. %n conce(#ia
neomar6ista ,Samir Amin, Andre :under 7ranZ. su+de"oltarea este un reultat al colonialismului, al
de"olt&rii ca(italismului (e (lan mondial. Solu#ia (entru com+aterea acesteia era 4"ictoria re"olu#ionar&
"iolent& asu(ra (ro(riei +ur)*eii $i asu(ra im(erialismului4.,:. 7ranZ. Su+de"oltarea fiind atri+uit&
e6clusi" domina#iei Nordului im(erialist asu(ra Sudului, acesta din urm& tre+uie s& re"endice 4re(ararea
(re9udiciului4 $i instaurarea unor rela#ii interna#ionale ec*ita+ile. Sunt anali$ti care consider& c& aceasta a
fost, de altfel, $i filoofia (rimelor strate)ii interna#ionale ale de"olt&rii ado(tate de c&tre Na#iunile
Unite.
Literatura de s(ecialitate (romo"ea& mai multe caue care au dus la ad3ncirea decala9elor dintre
#&rile de"oltate $i cele %n curs de de"oltare:
- insta+ilitatea mediului interna#ional %n ultimele decenii, %n s(ecial datorit& crielor (etroliere (e
care acesta Ie-a tra"ersat0
'!
'!
Cn mod tradi#ional literatura economic& "or+e$te doar de cele dou& $ocuri (etroliere din anii AH'-AH? $i
AJ>-AJ1. %n afara acestor dou& crie, cre$teri semnificati"e ale (re#urilor la (etrol %n (erioade scurte de tim(
au a"ut loc $i %n anii A;>- A;1 $i %n urma B&+oiului din :olf $i !>>>-!>>1. Anali$tii a(recia& c& economia
mondial& tra"ersea&, %n (reent, cel de-al (atrulea $oc (etrolier din istorie.
- (olitica financiar& interna#ional&, care a in"ersat sensul transferurilor (e (lan interna#ional (rin
mecanismul creditelor, )ener3nd cria datoriei e6terne0
- inca(acitatea strate)iilor de de"oltare interna#ionale de a reol"a (ro+lemele de fond cu care se
confrunt& *miea su+de"oltat&0
- em+ar)ourile interna#ionale im(use asu(ra unor state considerate 4nedemocratice4, care au
a)ra"at situa#ia economic& intern& a acestora duc3nd la des(rinderea unei noi )ru(e de #&ri numite 4lumea
a (atra4.
Toate aceste caue, factori, condi#ii se %ntre(&trund, %$i %m(letesc ac#iunea $i influen#ele %ntr-un an)rena9
e6trem de com(licat, ceea ce face a(roa(e im(osi+il& se(ararea a+solut& a contri+u#iei fiec&reia sau
fiec&ruia, sta+ilirea "ino"&#iei unora sau altora.
1.?. Strate)ii (entru de(&$irea su+de"olt&rii
Con$tientiarea ne"oii de a ie$i c3t mai )ra+nic din su+de"oltare, de a reduce decala9ele, a
determinat studierea acestora $i ela+orarea unor strate)ii care, #in3nd seama de di"ersitatea situa#iilor $i
condi#iilor e6istente, s& orientee eforturile la ni"el mondial, a onelor $i #&rilor lumii, %n acest conte6t,
strate)iile mondiale, onale, na#ionale - %ncearc& s& creee o astfel de corelare %nc3t s& e"ite contradic#iile
dintre ele sau %nc&lcarea dre(turilor su"erane de deciie a fiec&rui (o(or %n (ro+lemele (ro(riei de"olt&ri.
Studiile ela+orate e"iden#ia& unanimitatea de (&reri a comunit&#ii interna#ionale a(reciind c&
strate)iile necesare (ri"ind eradicarea su+de"olt&rii, sunt de dou& ti(uri: strate)ii na#ionale, ela+orate su+
directa %ndrumare a )u"ernelor #&rilor %n cau& $i strate)ii interna#ionale, fundamentate de di"erse
institu#ii din sistemul economiei mondiale.
1.?.1. Efortul (ro(riu
Anali$tii a(recia& c&, indiferent c3t de intense $i concertate ar fi eforturile de ela+orare a unor
strate)ii )lo+ale, calea efortului (ro(riu r&m3ne c*eia lic*id&rii su+de"olt&rii. Ei %nclin& s(re cre$terea
rolului factorilor interni %n realiarea (roceselor de de"oltare a #&rilor r&mase %n urm&. Aceasta este calea
cea mai ane"oioas& dar $i cea mai si)ur& de "alorificare a %ntre)ului (oten#ial economic, (rin intermediul
unor (ro)rame care s& r&s(und& condi#iilor concrete din #ara res(ecti"& $i cerin#elor (ro(riilor (o(oare.
C&ile de realiare a de"olt&rii (rin efort (ro(riu sunt multi(le $i di"erse, %ns&, %n (rimul r3nd,
tre+uie a"ut %n "edere o+iecti"ul di"ersific&rii (roduc#iei interne - industriale $i a)ricole, (rin ado(tarea
unor m&suri cu efecte (e termen scurt $i lun).
Cn domeniul a)riculturii, (rioritare tre+uie s& fie e6tinderea su(rafe#elor a)ricole culti"ate $i
cre$terea (roducti"it&#ii muncii, %n "ederea asi)ur&rii necesarului de *ran& (entru (o(ula#ie.
Industrialiarea, ca mi9loc su(erior de "alorificare a resurselor interne, tre+uie (romo"at& (e +aa unor
strate)ii eta(iate, #in3nd seama at3t de s(ecificul $i tradi#iile economice ale #&rii %n cau& c3t $i de
ec*i(area acesteia cu resurse adec"ate.
De"oltarea educa#iei - de"oltarea acesteia necesit& alocarea %n mod sistematic $i (e (erioade
lun)i a unei (&r#i %nsemnate din "enitul na#ional (entru finan#area (ro)ramelor de alfa+etiare,
de"oltarea %n"&#&m3ntului )eneral $i a celui su(erior. /e termen mediu $i lun), efectele %m+un&t&#irii
educa#iei asu(ra de"olt&rii economice sunt considera+ile.
Beformarea institu#iilor statului, este o alt& cerin#& im(erati"& a lic*id&rii su+de"olt&rii, ca $i
modificarea com(ortamentului a)en#ilor economici %n direc#ia economisirii $i a in"esti#iilor (roducti"e.
E6(erien#a 4ti)rilor asiatici4, arat& rolul fundamental 9ucat de acumularea intern& %n de"oltarea accelerat&
a unei #&ri.
1.?.!. Strate)ii interna#ionale
Cn (rinci(iu, coo(erarea economic& interna#ional& deri"& din interde(enden#ele care se creea&
%ntre economiile na#ionale, ce au la +a& s(ecialiarea interna#ional& %n (roduc#ie. Di"iiunea mondial& a
muncii %ns&, (ri"ind lucrurile %n mod corect, e6(lic& numai natura interde(enden#elor Nord-Sud, nu $i (e
aceea a interde(enden#elor Sud-Sud, care re(reint& un fenomen mai nou %n cadrul rela#iilor economice
interna#ionale.
Sc*im+urile economice Sud-Sud
7undamentele acestui )en de coo(erare au fost cristaliate cu (rile9ul celei a de a (atra reuniuni la
"3rf a #&rilor nealiniate ,Al)er, 1;H'., ocaie cu care au fost ado(tate liniile directoare ale acestor noi
forme ale sc*im+urilor reci(roce de acti"it&#i %ntre #&rile lumii a treia. Unite la %nce(ut de dorin#a comun&
a o+#inerii inde(enden#ei (olitice $i de necesitatea solidarit&#ii %n realiarea acestui demers, coo(erarea
dintre diferitele state a (rins tre(tat "ia#&. %n (lus, o seam& de necesit&#i $i caue interne, (ro(rii acestor
state, au dus la e6tinderea coo(er&rii dintre ele. Este "or+a des(re com(lementaritatea com(eten#elor care
le sunt caracteristice, com(lementarit&#i a(&rute (e (arcurs, (e m&sura de"olt&rii de sine st&t&toare (e
+aa efortului lor (ro(riu.
Bela#iile economice dintre #&rile %n curs de de"oltare au fost im(ulsionate $i de factorii (olitici
(ro(rii acestor state, (recum $i de or)anisme $i institu#ii din Sistemul Na#iunilor Unite, cum sunt
Comisiile economice re)ionale ale ONU, UNCTAD, ONUDI, 7AO, $.a.
''
Aceste or)anisme au ado(tat,
de-a lun)ul tim(ului, (ro)rame $i reolu#ii care au orientat eforturile de de"oltare a coo(er&rii %ntre #&rile
%n curs de de"oltare, un rol deose+it re"enind (ro)ramelor (romo"ate %n cadrul UNCTAD.
Din anul 1;J;, comer#ul Sud-Sud +eneficia& de un nou su(ort: Sistemul )lo+al de (referin#e
comerciale - S :./ C - %ntre #&rile %n curs de de"oltare. Sistemul este conce(ut ca un instmment destinat
s& com(letee $i s& %nt&reasc& )ru(&rile su+re)ionale $i re)ionale ale #&rilor %n curs de de"oltare e6istente
care au de"enit o realitate a economiei mondiale (ost+elice, ce nu (oate fi ne)li9at&.
/reocu(ate s& (romo"ee sc*im+urile reci(roce, autorit&#ile com(etente din aceste #&ri au dotat
noile )ru(&ri comerciale cu o serie de institu#ii financiar +ancare, este "or+a de +&nci su+re)ionale,
re)ionale $i interre)ionale de de"oltare care %ncearc& s& sus#in& cre$terea eficien#ei sc*im+urilor %ntre
statele mem+re. %n (reent se (une (ro+lema cre&rii unui ade"&rat sistem financiar-+ancar +aat (e
de"oltarea le)&turilor %ntre toate "eri)ile sale, (recum $i (e cele cu +&ncile na#ionale centrale. Un (as
decisi" care a fost t&cut %n aceast& direc#ie a fost %nfiin#area unei @&nci (entru #&rile %n de"oltare sau cum
mai este denumit& @anca Sudului.
''
/rinci(alul or)anism ai Na#iunilor Unite care se ocu(& de coo(erarea Sud-Sud este UNCTAD. %n a c&rei
com(eten#& intr&, (rintre altele (ro+leme cum sunt: e6(ansiunea sc*im+urilor coo(erarea $i inte)rarea
%ntre #&rile %n de"oltare, %ntre(rinderile multina#ionale de (roduc#ie ale acestor #&ri. coo(erarea %n
domeniul ener)iei, te*nolo)iei, trans(orturilor, etc. %n 1;H= a fost creat&. %n cadrul UNCTAD, Comisia de
coo(erare economic& %ntre #&rile %n de"oltare.
/e aceea$i *nie a m&surilor de (romo"are a comer#ului Sud-Sud, se %nscrie $i realiarea unor
diferite mecanisme de (l&#i care s& facilitee decontarea tranac#iilor %ntre (artenerii comerciali din aceste
#&ri.
A9utorul financiar e6tern
Asisten#a financiar& e6tern& (entru de"oltare este o institu#ie de dat& recent& din sistemul
rela#iilor economice interna#ionale a(&rut& ca o e6(resie a e6tinderii $i ad3ncirii continue a coo(er&rii
economice dintre toate statele lumii, a (reocu(&rii comunit&#ii interna#ionale (entru lic*idarea c3t mai
ra(id& a su+de"olt&rii.
Un rol im(ortant %n aco(erirea ne"oilor de asisten#& financiar& e6tern& l-au 9ucat a)en#iile
s(ecialiate din cadrul )ru(ului @&ncii Mondiale ,S.7.I. $i A.I.D.., ale c&ror %m(rumuturi acordate #&rilor
%n curs de de"oltare au contri+uit la moderniarea economiilor $i societ&#ilor res(ecti"e.
Cn ultimii ani, %m(rumuturile nete din surse (ri"ate ,+&nci comerciale. c&tre #&rile %n curs de
de"oltare s-au ma9orat sensi+il, dar acestea au condus $i la cre$terea datoriei e6terne a #&rilor rece(toare,
a"3nd %n "edere condi#iile mai )rele de ram+ursare a acestor credite. In"esti#iile str&ine directe $i cele de
(ortofoliu au cunoscut o e"olu#ie oscilant& (e un trend ascendent totu$i, contri+uind $i ele la 5finan#area4
su+de"olt&rii.
'?
Strate)ii O.N. U. (entru de(&$irea su+de"olt&rii
/ro)ramul de coo(erare economic& interna#ional&, (romo"at (rin reolu#ii ale Adun&rii :enerale
a ONU, urm&rea s(ri9inirea noilor state %n eforturile lor de accelerare a de"olt&rii, lans3nd ideea unui )en
nou de coo(erare %ntre fostele colonii $i metro(ole, %ntre toate #&rile lumii. %n s(ri9inul lans&rii acestui
(ro)ram $i (roclam&rii Deceniului na#iunilor unite (entru de"oltare au fost o serie de ar)umente cum ar
fi:
- ar)umente de ordin umanitar, ca urmare a dorin#ei de a instaura %n lume condi#ii mai +une de "ia#&
$i de a %ncura9a de"oltarea economic& $i social& a tuturor (o(oarelor0
- ar)umente ce a"eau %n "edere ne"oia s(ri9inirii #&rilor %n curs de de"oltare (entru a (utea
(ro)resa mai ra(id (entru asi)urarea (ros(erit&#ii mondiale0
'?
Asisten#a financiar& e6tern& (entru de"oltare $i (ro+lema datoriei e6terne fac o+iectul ca(itolului
urm&tor.

- ar)umente i"or3te din necesitatea o(ririi ad3ncirii decala9elor %ntre #&rile +o)ate $i cele s&race $i
a(oi a reducerii lor. Se ar&ta astfel %n document c&, %n (ofida eforturilor de(use, %n deceniul 1;<>-1;=>,
decala9ul %ntre "eniturile (e locuitor ale #&rilor +o)ate $i ale celor s&race a crescut, ritmul (ro)resului
economic $i social al acestora din urm& fiind nesatisfac&tor0
- ar)umente ce a"eau la +a& con"in)erea c& un nou )en de coo(erare economic& interna#ional& "a
fi un (uternic stimulent (entru #&rile %n curs de de"oltare.
Astfel, %n anul 1;=1 s-a (roclamat (rimul deceniu al de"olt&rii ONU. A(oi au fost ela+orate $i
ado(tate celelalte strate)ii interna#ionale ale de"olt&rii, (entru deceniile 1;H1-1;J>, 1;J1-1;;>, 1;;1-
!>>>. Cunoscute su+ denumirea de AAdeceniile ONir sau AAdeceniile de"olt&rifc acestea sunt documente
(ro)ramatice care con#in o+iecti"e de realiat $i recomand&ri de m&suri cores(un&toare, %n s(ecial (entru
de"oltarea #&rilor %n curs de de"oltare $i (entru accelerarea $i asi)urarea de"olt&rii ec*ili+rate a
economiei mondiale.
8 Strate)ia (rimului deceniu al Na#iunilor Unite (entru de"oltare, lansat de c&tre Adunarea
:eneral& %n anul 1;=1, (entru (erioada 1;=1-1;H>, (re"edea deideratul acceler&rii de"olt&rii economice
si)ure $i autonome (e calea industriali&rii #&rilor mai (u#in deL_oltate.
O+iecti"ele (entru acest deceniu nu au fost conturate de la %nce(ut, ci doar su)erau ideea unei strate)ii
interna#ionale, (e (arcurs reultatele o+#inute constituind (unct de (lecare (entru cel de-al doilea deceniu.
Acest deceniu a"ea la +a& ideea 4a9utorului (entru de"oltare4.
8 Strate)ia interna#ional& a de"olt&rii (entru cel de-al doilea deceniu ,1;H1-1;J>. cu(rindea
indicatori, at3t (e ansam+lul (roduc#iei, c3t $i (e ramuri economice (rinci(ale. Unul din o+iecti"ele
im(ortante era cre$terea (roduc#iei industriale %n #&rile %n curs de de"oltare %ntr-un ritm mediu anual de
JU. Erau (re"&ute $i alte m&suri care s& contri+uie la realiarea acestei cre$teri, inclusi" ad3ncirea
coo(er&rii dintre aceste state. Datele erau mo+iliatoare (ri"ind dinamica economic&, c3t $i rata de
acumulare, urm&rind s(orirea efortului (ro(riu al #&rilor %n curs de de"oltare. In ceea ce (ri"e$te
o+iecti"ele cantitati"e ale transferului de resurse, ele con#ineau ,ca $i %n deceniul (recedent. acela$i
(rocent de 1U din (roduc#ia na#ional& a #&rilor de"oltate $i, %n (lus, se s(ecifica se(arat (onderea
fondurilor (u+lice %n totalul resurselor financiare transferate ,>,HU..
Acest deceniu se +aa (e ideea li+erali&rii comer#ului %n fa"oarea #&rilor %n curs de de"oltare
,4nu a9utor, ci comer# ec*ita+il4.. Com(ar3nd o+iecti"ele cu reali&rile, se constat& c& reultatele au fost
su+ ni"elul (re"&ut, datorit& nea(lic&rii consec"ente a (oliticilor declarate %n strate)ia interna#ional&
(ri"ind ameliorarea mecanismelor interna#ionale, comerciale, monetare, financiare, a transferului de
te*nolo)ie, etc.
8 Cel de-al treilea deceniu (entru de"oltare, cunoscut su+ numele de 4noua strate)ie
interna#ional& a de"olt&rii 4, %$i (ro(usese o+iecti"e e6trem de am+i#ioase. Noua strate)ie era considerat&
tot un instrument care s& s(ri9ine accelerarea de"olt&rii #&rilor %n curs de de"oltare, dar a l&r)it aria
o+iecti"elor $i determin&rilor cantitati"e $i calitati"e (re"&ute %n celela*e domenii. Strate)ia (entru cel
de-al treilea deceniu urm&rea s& reduc& de(enden#a te*nolo)ic& a #&rilor %n curs de de"oltare $i s&
%nt&reasc& ca(acitatea lor de a lua deciiile necesare unei de"olt&ri te*nolo)ice autonome, cu efecte %n
realiarea (rocesului de industrialiare.
Adunarea :eneral& a ONU, care a ado(tat %n decem+rie 1;J> reolu#ia (ri"ind 4strate)ia
interna#ional& a de"olt&rii (entru al treilea deceniu al Na#iunilor Unite (entru de"oltare4 arat& c&: 4Este
necesar s& se acorde (rioritate deose+it& cre$terii ca(acit&#ii $tiin#ifice $i te*nolo)ice a #&rilor %n curs de
de"oltareA4.
Strate)ia cu(rindea $i o serie de alte m&suri (e care #&rile de"oltate urmau s& le %ntre(rind& %n
s(ri9inul #&rilor %n curs de de"oltare:
- reducerea datoriilor, inclusi" re"ederea retroacti"& a condi#iilor a9utorului (u+lic (entru
de"oltare0
- li+eraliarea continu& $i accelerat& a (oliticilor a)ricole $i comerciale, (entru a (ermite #&rilor %n
curs de de"oltare cre$terea e6(orturilor de (roduse a)ricole0
- o desc*idere mai mare a (ie#elor (entru (rodusele manufacturate ale #&rilor %n curs de de"oltare.
De asemenea, a scos %n e"iden#& $i de aceast& dat& necesitatea unor restructur&ri %n comer#ul
interna#ional, %n sistemul monetar $i financiar interna#ional, %n rela#iile te*nolo)ice interna#ionale, %n
distri+u#ia (roduc#iei mondiale.
Di"erse %m(re9ur&ri au determinat neatin)erea o+iecti"elor am+i#ioase ale celui de-al treilea
deceniu (entru de"oltare $i, (ractic, nici unul din o+iecti"ele sti(ulate de noua strate)ie interna#ional& a
de"olt&rii nu a fost atins. In aceste condi#ii, la sesiunea e6traordinar& din 1;;>, Adunarea :eneral& a
ONU a ado(tat 4Declara#ia asu(ra coo(er&rii economice interna#ionaleE $i (ro)ramul AABelansarea
cre$terii economice $i a de"olt&rii %n #&rile %n curs de de"oltareE, (rin care statele mem+re (roclamau
solemn c& ele sunt AA*ot&r3te s& a9un)& la im consens mmidial %n "ederea (romo"&rii coo(er&rii
interna#ionale %n slu9+a cre$terii sus#inute a economiei mondialeAA.
Acest document a stat la +aa ela+or&rii $i ado(t&rii strate)iei interna#ionale de de"oltare (entru
cel de al (atmlea Deceniu al na#iunilor unite (entru de"oltare ,1;;1-!>>>.. /entru (rima dat&, strate)ia
nu %$i (ro(une o+iecti"e concrete, sta+ilind doar anumite mar9e %ntre care #&rile s& se orientee (e termen
mediu $i lun).
Asisten#a $i coo(erarea multi lateral& (entru de"oltare
O form& institu#ional& im(ortant& de coordonare %n realiarea strate)iilor interna#ionale %n
domeniul asisten#ei multilaterale (entm de"oltare este /ro)ramul Na#iunilor Unite (entm De"oltare.
/ro)ramul Na#iunilor Unite (entru De"oltare - %nc& de la %nce(utul func#ion&rii sistemului ONU,
s-a considerat necesar s& se creee un or)anism a(arte, care s& se ocu(e cu (unerea %n (ractic&, %n form&
or)aniat& $i unitar&, a (roiectelor de asisten#& te*nic& $i economic& acordat& #&rilor mai (u#in a"ansate.
/rima form& institu#ional& (entm coordonarea $i realiarea unor (ro)rame de asisten#& te*nic& a
fost creat& %n 1;?;, de Adunarea :eneral& a ONU su+ denumirea de /ro)ram l&r)it de asisten#& te*nic&
,E/TA.. E/IA. a func#ionat mai ales ca for de %ndrumare a asisten#ei te*nice acordate (rin intermediul
institu#iilor s(ecialiate. Acti"itatea sa a fost (reent& (rin realiarea unor (roiecte (ractice relati" reduse,
(e termen scurt, destinate sa r&s(und& unor ne"oi imediate.
Cn 1;<J, la sesiunea a 1%%Ka, Adunarea :eneral& decide crearea 7ondului s(ecial, care s&
furniee asisten#& sistematic& $i sus#inut& %n domenii esen#iale ale de"olt&rii te*nice, economice $i
sociale ale #&rilor %n curs de de"oltare. Acti"it&#ile 7ondului s(ecial s-au canaliat %n in"esti)a#ii,
(re)&tire de cadre, cercet&ri $i difuarea reultatelor lor %n sco(ul de a realia - (e aceste +ae de date -
(roiecte de (rein"esti#ii destinate s& atra)& in"esti#ii suficiente, care s& fa"oriee %n mod concret
de"oltarea economic&.
Cele dou& or)anisme, de %ndmmare $i furniare a asisten#ei te*nice multilateral& au fuionat %n
1;=< %ntr-o stmctur& institu#ional& cu func#ie coordonatoare - /NUD. Or)anele e6istente au fost %nlocuite
(rintr-un or)an de e6ecu#ie $i dis(oi#ie - Consiliul de administra#ie $i, res(ecti", @iroul consultati"
institu#ional, or)an de a"iare, alc&tuit din re(reentan#i ai institu#iilor s(ecialiate $i ai a*or or)anisme
ONU, cu atri+u#ii %n domeniul de"olt&rii.
Consiliul, (rin structura sa, asi)ur& o re(reentare ec*ili+rat& a #&rilor de"oltate din (unct de
"edere economic, (e de o (arte, #in3nd cont de contri+u#ia lor "oluntar& la /NUD, $i a #&rilor %n curs de
de"oltare, (e de alt& (arte, lu3nd %n considerare necesitatea unei re(reent&ri re)ionale ec*ita+ile.
Besursele (ro)ramului (ro"in din contri+u#iile "oluntare ale statelor.
Acti"it&#i desf&$urate de /NUD - In cadmi (roiectelor /NUD, la %nce(ut un accent deose+it a fost
(us asu(ra industriali&rii, acesta de"enind %n tim( cel mai im(ortant mecanism (rin care a9utoml a9un)ea
la #&rile care a"eau ne"oie de el.
8 In industrie - %n India, cercet&rile f&cute de /NUD %n domeniul industriei (entm (roduc#ia de fier
au a"ut succes (rin sta+ilirea de noi metode (rin care se (roduc '>> >>> toneMan, far& arderea c&r+unilor0
%n Colum+ia, asisten#a /NUD a facilitat de"oltarea unei "aste one miniere l3n)& )rani#a cu 2eneuela
etc0
8 In domeniul de"olt&rii mrale $i a)riculturii - %n ]am+ia, /ro)ramul a asi)urat )aran#ia (roduc#iei
de la(te $i carne (rintr-un control ri)uros asu(ra st&rii s&n&t&#ii $e(telului $i a condi#iilor ecolo)ice
necesare0 %n /em, este men#ionat (ro)ramul finan#at de /NUD (entm (re)&tire audio"iual& a unui num&r
de fermieri, cu instmc#iuni (ri"ind administra#ia $i conta+ilitatea firmelor, (roduc#ie, marZetin),
constmc#ii mrale, mana)ementul resurselor naturale $i te*nici de (roduc#ie (ri"ind $e(telul etc,
8 %n domeniul resurselor naturale - %n Turcia, su(ortul acordat de /NUD Centmlui (entm de"oltare
(etrolier& a %m+un&t&#it acti"itatea %n e6(loat&rile (etroliere, m&rind (roduc#ia acestei #&ri0 %n Ar)entina,
asisten#a /NUD a de"oltat un centm de (erfec#ionare (entm a(lica#ii *istolo)ice $i analia resurselor de
a(&0 %n @urZina 7aso, du(& cercet&ri %ndelun)ate %n domeniul +o)&#iilor naturale su+terane, au fost
desco(erite, %n urma unui (roiect din 1;J?, &c&minte de inc, aur $i (lum+, desco(erire care a determinat
sc*im+&ri im(ortante %n economia #&rii.
Cn Bom3nia, asisten#a (rimit& a fost, %n (rinci(al, %n direc#ia reali&rii: sta#iei-(ilot de iri)a#ii
@&neasa0 a Centrului de (erfec#ionare a (re)&tirii cadrelor de conducere %n turism din @ucure$ti0
de"oltarea Centrului /olite*nic @ucure$ti0 amena9area com(le6& a +ainului Mure$ului Su(erior etc.
Asisten#a acordat& de /NUD #&rilor sau teritoriilor care au ne"oie - se realiea& cu a9utorai
sumelor (ro)ramate (e (erioade de < ani, cu(rinse %n cicluri, cunoscute su+ denumirea de 5/ro)rame de
finan#are interna#ional&4 - I/7, care sunt %m(&r#ite, la r3ndul lor, %n aloca#ii anuale.
0. A$"$TEN&A F"NAN"A'% E1TE'N% 2ENT'U
DE./!LTA'E. 2'!-LEMA DAT!'"E" E1TE'NE
J.1. 7orme ale asisten#ei financiare e6terne (entru de"oltare
J.!. /ro+lema datoriei e6terne a #&rilor %n curs de de"oltare
J.!.1. Cauele e6(loiei datoriei e6terne
J.!.!. Beamena9area datoriei e6terne
J.1. 7orme ale asisten#ei financiare e6terne (entru de"oltare
Comunitatea interna#ional& - a"3nd %n "edere im(lica#iile su+de"olt&rii asu(ra %ntre)ii economii
mondiale ,deci $i asu(ra #&rilor de"oltate. - a %n#eles necesitatea s(ri9inirii #&rilor %n curs de de"oltare, %n
eforturile lor de a ie$i din starea de %na(oiere, (rintr-un transfer de resurse financiare. Astfel, %n cadrul
strate)iei interna#ionale (entru de"oltare, ela+orat& su+ e)ida O.N.U..
:ra"itatea su+de"olt&rii (entru ec*ili+rul economiei mondiale $i c*iar (entru (acea lumii a
determinat a(ari#ia unui nou flu6 financiar interna#ional $i a unei institu#ii cores(un&toare - asisten#a
financiar& e6tern& (entru de"oltare ,A7ED..
Ma9oritatea s(eciali$tilor sunt de acord c& asisten#a financiar& e6tern& (entru de"oltare
re(reint& o institu#ie relati" nou& %n sistemul rela#iilor economice interna#ionale care a a(&rut ca o
e6(resie a e6tinderii $i ad3ncirii continue a coo(er&rii economice %ntre statele lumii, a (reocu(&rii
comunit&#ii interna#ionale (entru lic*idarea urm&rilor su+de"olt&rii.
'<
'<
Dumitrescu S. - 5Economie mondial&4, Ed. Inde(enden#a Economic&, @r&ila, 1;;J
A9utorul (entru de"oltare tre+uie (ri"it ca o necesitate economic&, care com(letea& eforturile
(ro(rii ale #&rilor care-1 (rimesc $i nu ca (e o filantro(ie. Asisten#a financiar& e6tern& (entru de"oltare
este %n consecin#& un (roces economic interna#ional com(le6, +i $i multilateral, de creare $i de distri+uire
a unor resurse financiare reale #&rilor %n curs de de"oltare $i %n (reent $i (entru #&rile din Euro(a
Central& $i de Est.
'=
Cn ma9oritatea #&rilor %n curs de de"oltare se manifest& (ermanent o necorelare %ntre ne"oile
curente $i de de"oltare %n cre$tere $i (osi+ilit&#ile limitate de acumulare intern& de ca(ital ca urmare a
mai multor caue, %ntre care:
8 limitarea "eniturilor %n de"ie o+#inute la e6(ortul (roduselor (rimare de c&tre tinerele state ca
urmare a o+stacolelor tarifare $i netarifare (romo"ate de c&tre #&rile de"oltate0
8 cre$terea %nsemnat& $i continu& a (re#urilor im(orturilor0
8 transferul (rofiturilor o+#inute de firmele str&ine care acti"ea& (e teritoriul acestor state. Din
considerente de (rofit $i renta+ilitate, societ&#ile transna#ionale (refer&, de cele mai multe ori, s& %$i
transfere (rofiturile (e teritoriul unor state cu condi#ii economice mai fa"ora+ile %n loc s& le rein"esteasc&
(e (lan local, ceea ce ar m&ri (oten#ialul de finan#are a lic*id&rii su+de"olt&rii.
7actorii interni, (ro(rii #&rilor %n de"oltare, 9oac& $i ei un rol im(ortant %n diminuarea
(osi+ilit&#ilor de %nsu$ire a "alorii ad&u)ate realiate %n cadrul na#ional. Ma9oritatea e6(eililor %n
(ro+lemele de"olt&rii au identificat urm&torii factori limitati"i interni:
- (ro(or#iile limitate ale (ie#ei interne, afectate serios de r&m&$i#ele (reca(italiste, care confer&
unei (&r#i %nsemnate a economiei un caracter %nc*is,
- factorii de ordin institu#ional $i %n (rimul r3nd li(sa unui sistem financiar-+ancar %nc*e)at,
ca(a+il s& mo+iliee o(erati" resursele financiare locale dar $i e6isten#a %n (ondere mare a unei
4economii su+terane4, care li(se$te de cele mai multe ori +u)etul na#ional de im(ortante sume de
+ani necesare de"olt&rii.
To#i ace$ti factori erodea& ca(acitatea intern& de acumulare $i de finan#are a de"olt&rii $i ca
urmare se (roduce r&m3nerea %n urm& a acumul&rilor interne fa#& de necesarul de in"esti#ii %n (erioade
determinate $i %n consecin#& cresc (ro(or#iile ne"oilor de asisten#& financiar&.
Asisten#a financiar& e6tern& constituie o (arte din totalul surselor e6o)ene ale de"olt&rii, surse
care au menirea de a com(leta, $i nu de a %nlocui, factorul intern, efortul (ro(riu. Acesta tre+uie s&
r&m3n& (rinci(alul element )enerator de cre$tere economic& $i de"oltare dura+il& al unei na#iuni.
Asisten#a financiar& e6tern& (entru de"oltare are o structura com(le6& $i di"ersificat&. Structura acestor
flu6uri, a$a cum se re)&se$te %n ma9oritatea lucr&rilor de s(ecialitate, este urm&toarea:
'=
Cre#oiu :*., C*iril& M. - 4Economie mondial&4, Ed. /orto - 7ranco, :ala#i. !>>>
Total resurse:
8 7lu6uri %n condi#ii de fa"oare:
- A9utor /u+lic (entru De"oltare A/D
- +ilateral
- multilateral
- Alte contri+u#ii ale sectorului (u+lic
- +ilateral
- multilateral
- Dona#ii
8 Besurse furniate %n condi#ii de (ia#&
- din sectorul (u+lic
- +ilaterale
- credite (entru e6(ort - (e termen lun)
- (e termen scurt
- alte flu6uri (u+lice
- multilaterale
- din sectorul (ri"at
- in"esti#ii directe $i de (ortofoliu
- %m(rumuturi +ancare interna#ionale
- %m(rumuturi (rin o+li)a#iuni
- alte (artici(&ri (ri"ate
- dona#ii din (artea ON:
7ondurile (u+lice (e care #&rile de"oltate le aloc& asisten#ei e6terne (entru de"oltare sunt
utiliate %n dou& forme K %n cadru +ilateral, de la stat la stat, sau %n cadm multilateral.
7ondurile (u+lice alocate asisten#ei e6terne %n forme multilaterale se constituie at3t (rin
contri+u#ia statelor donatoare c3t $i (rin mo+iliarea unor fonduri, de (e (ia#a ca(italurilor, de c&tre
or)anisme financiare interna#ionale s(ecialiate ,din Sistemul na#iunilor Unite. $i din cadrul unor
or)ania#ii economice interna#ionale ,e6.: Uniunea Euro(ean&..
A9utorul (u+lic (entru de"oltare - %n )eneral se acord& %n cadrul +i sau multilateral $i se
realiea& su+ trei forme: dona#iile ,fonduri neram+ursa+ile., coo(erare te*nic& ,asisten#& (e di"erse
(lanuri. $i %m(rumuturi de stat ,acordate cu facilit&#i. ce con#in un element de li+ertate ,rata do+3nii,
m&rimea termenului de )ra#ie, termenului de ram+ursare total& a unui %m(rumut., elemente ce re(reint&
)radul de su(le#e al %m(rumutului.
/ro+lema care s-a (us a fost aceea de a se a(recia care dintre aceste flu6uri 9oac& un rol efecti" de
a9utor financiar (entru de"oltare, deoarece (entm a a"ea acest rol este necesar& res(ectarea unor
(rinci(ii:
- s& fie oficial, adic& oferit de )u"erne, a)en#ii oficiale sau de or)ania#ii multilaterale0
- s& nu con#in& claue care s& limitee inde(enden#a $i su"eranitatea #&rilor care +eneficia& de
a9utor ,#&ri %n curs de de"oltare.0
- s& e6iste anumite elemente de fa"oare ,li+ertate. %ntr-o (ro(or#ie cores(un&toare ,dona#ii sau
%m(mmuturi cu elemente de li+ertate - min. !<U.0
- s& fie orientat s(re o+iecti"e le)ate de sus#inerea cre$terii economice $i sociale a acestor state.
/ractica rela#iilor financiare interna#ionale a demonstrat c& %n ansam+lul flu6urilor de ca(ital
Nord - Sud - a9utoml (entm de"oltare, se a(ro(ie %n cea mai mare m&sur& de cerin#ele unei finan#&ri reale
a #&rilor s&race.
E6(erien#a celor (atm decenii (ri"ind acordarea asisten#ei e6terne (entru de"oltare arat& c&
A./.D. satisface cel mai +ine cerin#ele unei finan#&ri reale a #&rilor s&race.
Anali3nd rolul 9ucat de A./.D. re#in aten#ia c3te"a as(ecte im(ortante:
- (e ansam+lul #&rilor mem+re ale OCDE, ra(ortul A/DM/N@ se situa la sf3r$itul secolului trecut la
numai >,'<U, insuficient (entm satisfacerea ne"oilor #&rilor s&race0
- im(ortan#a A/D %n ansam+lul asisten#ei financiare acordate #&rilor %n curs de de"oltare, %nce(3nd
cu ultimele decenii ale secolului trecut, a sc&ut %n tim( %n fa"oarea resurselor acordate %n condi#ii de
(ia#&, fa(t ce a dus la e6(loia do+3nilor $i la %nr&ut&#irea (ro+lemei datoriei e6terne0
- #&rile de"oltate (refer& s& acorde asisten#& financiar& %n cadm +ilateral $i mai (u#in multilateral $i ca
urmare re(arti#ia A/D %ntre #&rile %n curs de de"oltare este astfel (uternic influen#at& de le)&turile
tradi#ionale e6istente %ntre state, de considera#ii )eo(olitice $i de interese comerciale.
Asisten#a acordat& %n condi#ii de fa"oare este com(letat& cu resurse flirniate %n condi#ii de (ia#&,
care de asemenea sunt (u+lice sau (ri"ate, dar, de$i (ot re(reenta un s(ri9in real (entm o #ar&, ele nu (ot
fi clasificate ca a9utor conform defini#iei Comitetului de asisten#& $i de"oltare ,CAD. al OCDE. Sursele
de finan#are (ri"at&, care, ca "aloare, sunt su(erioare a9utomlui (u+lic (entm de"oltare, au forma de
%m(mmuturi, in"esti#ii directe de ca(ital $i credite.
@&ncile comerciale sunt (rinci(alele surse (ri"ate de finan#are e6tern& - (rin acordarea de
%m(rumuturi (e termen lun) - care au sc&ut %ns& foarte mult du(& declan$area %n aniiA J> a criei datoriei
e6terne a #&rilor %n curs de de"oltare.
Cn ultimele decenii s-a remarcat o tendin#& de cre$tere ra(id& a (onderii $i im(ortan#ei
%m(mmuturilor acordate de +&ncile comerciale transna#ionale, care se dau %n condi#iile (ie#ei financiare
li+ere, cu do+3ni )reu de su(ortat $i de multe ori cu alte o+li)a#ii. De(arte de a (roduce efecte (oiti"e,
acestea au fost caua (rinci(al& a e6(loiei datoriei e6terne a #&rilor %n curs de de"oltare.
De aceea, mult mai recomanda+il& este finan#area ne"oilor (ro(rii ale #&rilor %n curs de de"oltare
(rin emiterea de o+li)a#iuni interna#ionale. Totu$i, (lasarea de o+li)a#iuni de c&tre aceste #&rile (e (ie#ele
financiare interna#ionale ca surs& de %m(mmut este mai (u#in utiliat&, datorit& fa(tului c& acestea nu
(reint& suficiente )aran#ii de sol"a+ilitate, mai ales de la %nce(utul criei datoriei e6terne.
In"esti#iile str&ine directe - fac (arte din cate)oria flu6urilor financiare 4necreatoare4 de datorie.
%n (reent ele re(reint& (rinci(ala surs& de finan#are interna#ional& a #&rilor %n curs de de"oltare $i %n
trani#ie. In ma9oritatea caurilor ele urm&resc e6(loatarea su(erioar& a unei,or. resurse locale, a+undente
sau a"anta9oase, %n "ederea satisfacerii cererii de (e (ia#a mondial& $i a o+#inerii de (rofit. Totu$i sunt
s(eciali$ti care a(recia& c& acestea, 5acti"it&#i aduc&toare de (rofit4, nu (ot fi incluse %n cate)oria -
asisten#ei financiare (entm de"oltare.
Desi)ur c& aceste in"esti#ii contri+uie la "alorificarea resurselor naturale $i umane, la aducerea de
te*nolo)ii noi, de ZnoD-*oD mana)erial, la cre$terea e6(orturilor, inclusi" de (roduse manufacturate,
care %nce( s& sc*im+e structura comer#ului e6terior $i m&resc %ncas&rile "alutare. Bealiarea unor mari
o+iecti"e industriale (roducti"e $i de infrastructur&, %ns& nu r&s(und %ntotdeauna necesit&#ii utili&rii for#ei
de munc& numeroase e6istente %n aceste #&ri $i, ca urmare, s-a constatat c& este ne"oie s& se stimulee, %n
s(ecial, crearea de %ntre(rinderi mici $i mi9locii cu o te*nolo)ie adec"at&.
Creditele de e6(ort - 9oac&, de asemenea, un rol im(ortant %n ansam+lul resurselor e6terne
acordate #&rilor %n curs de de"oltare. Tre+uie (reciat %ns& c& ele nu "iea& at3t de"oltarea economiilor
#&rilor %n curs de de"oltare, c3t stimularea e6(orturilor #&rilor de"oltate. Ele sunt acordate de cele mai
multe ori la do+3ni mai mari dec3t cele e6istente (e (ia#&, induc3nd efecte (er"erse (entru economiile
#&rilor de+itoare.
7lu6urile financiare totale c&tre #&rile %n curs de de"oltare au un cadru institu#ional mai mult sau
mai (u#in adec"at. El const& dintr-un ansam+lu de institu#ii $i mecanisme de formare $i distri+uire a
resurselor financiare.
Meritul cel mai mare %l are %n acest domeniu ONU (rin or)anele $i or)anismele sale, cum sunt
ECOSOC, /NUD etc, institu#iile s(ecialiate din Sistemul Na#iunilor Unite: 7MI, :ru(ul @&ncii
Mondiale, 7AO, ONUDI etc. Un rol im(ortant %l au +&ncile re)ionale $i su+re)ionale: @EBD, @IA ,@anca
Interamericana., @AD ,@anca African& de De"oltare., @AD ,@anca Asiatic& de De"oZare., @IA ,@anca
Interara+&.. De asemenea. Comitetul de asisten#& (entru de"oltare al OCDE $i Uniunea Euro(ean&, mai
ales %n ra(orturile sale cu #&rile AC/ -(rin tratate ,e6.: Lome. sau %n ra(orturile cu #&rile din Euro(a
Central& $i de Est - (rin /QABE, au o contri+u#ie im(ortant& %n (rocesul de asisten#& financiar& e6tern& +i
$i multilateral&.
Deoarece, %n anumite cercuri interna#ionale, se a(recia& c& asisten#a financiar& se a(ro(ie mai
mult de o filantro(ie interna#ional&, se (une (ro+lema dac& nu ar fi mai +ine (entru #&rile %n curs de
de"oltare ca a9utorul s& se realiee (rintr-un (arteneriat economic %n locul asisten#ei, care s& creee alte
forme de rela#ii %ntre (arteneri, de e)alitate, un (arteneriat %n s(ecial industrial, f&r& a ne)li9a a)ricultura $i
sectorul de ser"icii.
Efectele (e care asisten#a financiar& e6tern& le are asu(ra cre$terii economice a #&rilor %n curs de
de"oltare sunt de dou& feluri:
- efecte am(lificatoare - datorate utili&rii resurselor atrase0
- efecte limitati"e - ca urmare a diminu&rii resurselor interne, (rin ram+ursarea creditelor $i a
do+3nilor la aceste credite.
Se a(recia& c&, datorit& acestor efecte contradictorii, doar o (arte a flu6urilor de ca(ital s-au
transformat %ntr-un a9utor financiar efecti". De cele mai multe ori s-a (rodus o in"ersare a flu6urilor
financiare interna#ionale, o scur)ere de resurse financiare dins(re #&rile %n curs de de"oltare c&tre #&rile
de"oltate ceea ce a dus, %n final, la crie acute ale datoriei e6terne.
!.!. /ro+lema datoriei e6terne a #&rilor %n curs de de"oltare
Datoria e6tern& (oate fi a+ordat& %n moduri diferite. %n sens lar), datoria e6tern& re(reint&
totalitatea sumelor de +ani $i a altor "alori (e care reiden#ii unei #&ri, (ersoane fiice $i 9uridice, le
datorea& str&in&t&#ii la un moment dat. Aceast& inter(retare este e6*austi"&, f&r& a(lica+ilitate (ractic&,
deoarece este e6trem de dificil& in"entarierea tuturor o+li)a#iilor fa#& de str&in&tate $i, %n (lus, nu toate
acestea sunt e6(rimate "aloric, nu toate au termene (recise de ac*itare.
Cn aceast& acce(#iune, elementele care definesc datoria e6tern& sunt: durata de %ndatorare ,de
o+icei creditele cu durat& mai mic& de un an nu intr& %n alc&tuirea datoriei e6terne.0 condi#iile %n care se
acord& creditele sau %m(rumuturile e6terne ,do+3nd& fi6& sau "aria+il&, (erioada de ram+ursare,
condi#ion&ri de natur& (olitic&, economic& sau financiar&, etc.0 calitatea creditorului ,)u"erne, or)anisme
(u+lice, +&nci comerciale, (ersoane 9uridice sau fiice (ri"ate, or)anisme interna#ionale..
O defini#ie lar) r&s(3ndit& este cea a @&ncii Mondiale, conform c&reia datoria e6tern& cu(rinde
sumele datorate unor creditori (u+lici $i (ri"a#i, %n "alut& str&ina, +unuri sau ser"icii cu o (erioad& de
ram+ursare mai mare de un an, (recum $i sumele datorate de (ersoane (ri"ate, dar )arantate de o
autoritate (u+lic&.
/rinci(alele surse ale datoriei e6terne sunt:
- creditele de e6(ort ,cu o durat& de (este 1 an de ile., (e care im(ortatorii din #ara de+itoare le
(rimesc de la (artenerii lor e6terni0
- %m(rumuturile acordate de di"erse or)anisme interna#ionale ,7.M.I., @anca Mondial&, @EBD,
@EI.0
- %m(rumuturile acordate de )u"erne %n cadrul unor acorduri +ilaterale sau multilaterale0
- creditele $i %m(rumuturile de la +&ncile (ri"ate.
Datoria e6tern& nu tre+uie inter(retat& inde(endent de conte6tul economic $i (olitic al unei #&ri.
Cre$terea datoriei e6terne $i a ser"iciului datoriei nu este nea(&rat un lucru ne)ati", dac& +anii (ro"eni#i
din aceste credite sunt utilia#i %n restructurare $i rete*nolo)iare. De asemenea, tre+uie #inut cont %n
anali& $i de (oten#ialul economic, m&rimea #&rii $i ca(acitatea de a )enera "enituri %n "alut& (rin
e6(orturi com(etiti"e.
!.!.1. Cauele e6(loiei datoriei e6terne
Ma9oritatea anali$tilor occidientali sunt de (&rere c& (rinci(alele "ino"ate (entru e$ecul, %n mare
m&sur&, al a9utorului financiar e6tern oferit de #&rile de"oltate, sunt %ns&$i #&rile %n curs de de"oltare $i
aceasta datorit& unui cumul de factori, (rintre care amintim:
- im(osi+ilitatea st&"ilirii cre$terii (o(ula#iei, ceea ce a f&cut ca (e locuitor suma a9utorului s& fie
modic&0
- e6(erien#a redus& %n )estiunea financiar&, ceea ce a determinat folosirea nera#ional& a fondurilor
(rimite din e6terior0
- li(sa de (re"edere %n contractarea %m(rumuturilor e6terne, ceea ce le-a %m(ins s(re un e6ces de
%m(rumuturi costisitoare.
E6ist& %ns& cel (u#in c3te"a e"olu#ii ale flu6urilor financiare interna#ionale, care ne arat& c& e6ist&
$i alte caue %ntre care:
- totalitatea flu6urilor de ca(ital c&tre #&rile %n curs de de"oltare nu a reu$it niciodat& s& aco(ere
acea (arte din ne"oia intern& de ca(ital r&mas& neaco(erit& de economiile res(ecti"e la scar& na#ional&0
- sumele furniate de ma9oritatea #&rilor +o)ate su+ forma A./.D., care ar tre+ui s& cores(und& mai
+ine ne"oilor de finan#are a de"olt&rii, au fost %n continu& sc&dere, $i se acord& din ce %n ce mai mult (e
+ae +ilaterale sau re)ionale $i mai (u#in la ni"el multilateral0
- conform datelor ONU
'H
, elementul de )ratuitate al A/D s-a redus su+stan#ial si ca urmare multe
#&ri %n curs de de"oltare a(elea& tot mai mult la %m(rumuturi de la +&ncile transna#ionale. Cre$terea
cererii de credite a atras du(& sine ma9orarea (re#ului acestora, a ratei do+3nilor interna#ionale. %n aceste
condi#ii datoria lor fa#& de +&nci a crescut ra(id, cu at3t mai mult cu c3t mecanismul de finan#are nu le
a"anta9ea&.
'H
Nations Unies - 4Etude sur reconomie mondiale4 NeD - `orZ, 1;J? $i 1;J=
Du(& 1;H', #&rile e6(ortatoare de (etrol au %nce(ut s& de(un& e6cedentele lor %n dolari %n +&nci
occidentale, care, %n c&utarea unor (rofituri a"anta9oase, (lasau dolarii O/EC %n %m(rumuturi (e termen
scurt acordate #&rilor %n curs de de"oltare, %n condi#ii de (ia#&. /entru a se asi)ura contra riscurilor de
ne(lat&, +&ncile (retindeau do+3nda de (e (ia#& la care ad&u)au o mar9& calculat& %n func#ie de o "aria+il&
,ratin). a(licat& de+itorului %n func#ie de sol"a+ilitatea sa.
Li(sa de e6(erien#& a #&rilor %n curs de de"oltare %n contractarea creditelor a f&cut ca ele s&
acce(te finan#area unor ne"oi (e termen lun) (rin credite acordate (e termen scurt. Mai mult, ne)ocierea
scaden#elor a fost defectuoas&, a9un)3ndu-se la o concentrare a lor (e o (erioad& redus& de tim(.
%n concluie, se (oate afirma c& declan$area criei (l&#ilor interna#ionale, la %nce(utul anilor AJ> ai
secolului trecut, s-a datorat ac#iunii con9u)ate a trei factori:
- cre$terea %nsemnat& a ratei do+3nii0
- deteriorarea termenilor sc*im+ului, %ndeose+i ca urmare a celor dou& $ocuri (etroliere $i a c&derii
(re#urilor unor (roduse (rimare0
- %nr&ut&#irea situa#iei (e (ie#ele tradi#ionale de e6(ort ale #&rilor %n curs de de"oltare, datorit&
accentu&rii (rotec#ionismului #&rilor +o)ate.
!.!.!. Beamena9area datoriei e6terne
Cn fa#a re(etatelor crie financiare $i ale (l&#ilor interna#ionale a(&rute %n ultimele decenii ale
secolului trecut, comunitatea financiar& interna#ional& s-a "&ut ne"oit& s& acce(te anumite 4reamena9&ri4
ale datoriei e6terne ale unor #&ri.
La ne)ocierile de reamena9are (artici(&, %n func#ie de structura datoriei e6terne, comitetul
+&ncilor (ri"ate ,numit 4Clu+ul de la Londra4. sau un comitet al )u"ernelor #&rilor creditoare ,numit
4Clu+ul de la /aris4. (e de o (arte, $i #ara de+itoare %n cau&, %nso#it& de 7ondul Monetar Interna#ional, (e
de alt& (arte.
Cn (rima fa&, #&rile de+itoare tre+uie s& %nc*eie un acord cu 7MI, acord ce se constituie %n
)aran#ie (entru consor#iul +&ncilor creditoare. %n +aa acestui acord. 7ondul acord& un credit #&rii care
solicit& reamena9area datoriei e6terne, cu condi#ia acce(t&rii unui 5(ro)ram de a9ustare4. Acesta include
m&suri (ri"ind reducerea ratei infla#iei, restr3n)erea cererii interne, rea9ustarea (re#urilor, sta+ilirea unui
curs "alutar de sc*im+ mai realist etc, De cele mai multe ori, (ro)ramul de a9ustare im(us de 7MI este
)reu de res(ectat de c&tre #ara de+itoare, datorit& efectelor sociale ne)ati"e (e care le induce.
Tre+uie men#ionat c&, nu se ne)ocia& do+3nile datorate, care tre+uie (l&tite la termen, ci doar
ree$alonarea amorti&rii im(rumuttdui $i condi#iile acord&rii unui %m(rumut su(limentar (entru (lata
seniciului scadent al datorie, deci (rin aceste acorduri, se dore$te doar resta+ilirea, (e termen scurt, a
ca(acit&#ii de (lat& a #&rii de+itoare %n cau& $i nu de"oltarea economic& a acestora sau consolidarea
+alan#elor lor de (l&#i.
Condi#iile acordurilor de ree$alonare a datoriei sunt oneroase (entru #&rile de+itoare, datoria fiind
su(rae"aluat& (rin actualiarea "alorii %m(rumutului la infla#ie, iar do+3nda ne)ociat& este su(erioar&
celei ini#iale.
Cn urma criei financiare din Me6ic ,1;J!. au %nce(ut s& fie c&utate noi solu#ii de reol"are a
(ro+lemei datoriei e6terne a #&rilor s&race.
Cn afara anul&rii datoriilor (u+lice a #&rilor cu cel mai sc&ut ni"el de de"oltare, (racticat& de
unele #&ri %nce(3nd cu anii 1;;>, au a(&rut noi metode de resta+ilire a ca(acit&#ii de (lat& a de+itorilor.
- (ia#a secundar& a crean#elor, unde se "3nd titluri de crean#e asu(ra #&rilor %n curs de de"oltare
cele mai %ndatorate, de#inute de +&ncile (ri"ate0
- r&scum(&rarea datoriei, (rin care #ara de+itoare (oate r&scum(&ra 4la "edere4 datoria e6istent& la
"aloarea de (ia#&, care include o decotare0
- con"ersia datoriei %n acti"e, (rin care un in"estitor dintr-o #ar& de"oltat& ac*it& o (arte a datoriei
unei #&ri %n curs de de"oltare, contra unor (artici(a#ii la firme din #ara res(ecti"&.
C*iar dac& %n ultimii ani, ser"iciul datoriei e6terne a #&rilor %n curs de de"oltare a sc&ut su+
(ra)ul critic, (ro+lema datoriei e6terne este de(arte de a fi reol"at&. Cele trei crie financiare care au
)uduit economia mondial& %n deceniul trecut ,Me6ic-1;;?, Asia - 1;;H, Busia -1;;;. demonstrea& c&
este ne"oie de sc*im+&ri (rofunde la ni"elul sistemului financiar $i de (l&#i interna#ional, dar $i la ni"elul
fiec&rei economii na#ionale de+itoare.
TEME DE D"$U&"E 3" TE$TE 4'"L%
TEMA 1 + $i5temul economiei mondiale
1. Care sunt eta(ele form&rii sistemului economic mondial f
!. Care sunt tr&s&turile economiei mondiale f
'. E"iden#ia#i care sunt (rinci(alele e"olu#ii $i tendin#e care se manifest& %n economia mondial&
contem(oran&.
?. C3nd a a(&rut economia mondial& f
a. odat& cu re"olu#ia industrial&0
+. c3nd au a(&rut (rimele economii na#ionale0
c. odat& cu a(ari#ia statelor0
d. la sf3r$itul sec. 1I1, %n urma unui (roces istoric %ndelun)at.
<. Conce(tul de (ia#& mondial& e6(rim&:
a. cererea $i oferta de m&rfuri de (e )lo+0
+. suma (ie#elor na#ionale,
c. ansam+lul tranac#iilor %ntre (roduc&torii de m&rfuri ,a)en#i economici. de (e )lo+0
d. locul %n care se realiea& "3narea-cum(&rarea de m&rfuri.
=. Economia mondial& re(reint& un sistem deoarece:
a. se %ntinde (e toat& (laneta0
+. cu(rinde at3t #&ri de"oltate c3t $i #&ri %n curs de de"oltare0
c. este com(us& din economii na#ionale diferite0
d. %ntre (&r#ile com(onente e6ist& le)&turi de interde(enden#&.
H. In ce condi#ii ar fi realiat ec*ili+rul ideal al economiei mondiale f
a. dac& toate #&rile ar (artici(a mai mult la circuitul economic mondial0
+. dac& s-ar reduce decala9ele economice0
c. dac& cererea )lo+al& ar fi e)al& cu oferta )lo+al&,
d. dac& ar cre$te num&rul or)ania#iilor interna#ionale.
J. Ec*%li+mi economiei mondiale are un caracter de tendin#& deoarece:
a. are un caracter relati"0
+. are un caracter dinamic,
c. este un fenomen com(le6,
d. e6ist& o (ermanent& interferen#& a unor factori cu ac#iune contrar&.
;. Conce(tul de ordine economic& mondial& caracteriea&:
a. starea flu6urilor comerciale interna#ionale0
+. ra(orturile dintre or)ania#iile economice interna#ionale0
c. starea calitati"& a economiei mondiale %ntr-o (erioad& istoric&0
d. locul $i rolul economiilor na#ionale %n economia mondial&.
TEMA 2 + Fundamente ale economiei mondiale
1. Cum au a(&rut economiile na#ionale f
!. Defini#i com(le6ul economic na#ional $i su+linia#i tr&s&turile acestuia.
'. Caracteriarea economiilor na#ionale: criterii $i indicatori
?. N&rile de"oltate: definire, tr&s&turi $i clasificare
<. N&rile cu de"oltare medie: definire, tr&s&turi
= .N&ri %n curs de de"oltare: definire, clasificare $i tr&s&turi
H. :ru(area #&rilor du(& (oten#ialul economic
J. Di"iiunea mondial& a muncii: definire, tr&s&turi
;. Ti(uri de s(ecialiare interna#ional& %n (roduc#ie
1>. Bela#iile economice interna#ionale: definire, tr&s&turi
11. Celula de +a& a economiei mondiale o re(reint&:
a. societ&#ile transna#ionale0
+. economia #&rilor de"oltate0
c. industria0
d. economia na#ional&.
1!. Momentul esen#ial, decisi", al constituirii economiilor na#ionale a fost:
a. %nf&(tuirea re"olu#iilor +ur)*ee0
+. de"oltarea factorilor de (roduc#ie0
c. formarea (ie#ei interne0
d. formarea statului centraliat.
1'. Du(& (oten#ialul economic, #in3nd seama %n (rimul r3nd de num&rul (o(ula#iei, #&rile lumii (ot fi
%m(&r#ite %n:
a. mari (uteri $i #&ri de"oltate0
+. #&ri de"oltate $i #&ri %n curs de de"oltate,
c. #&ri mici, mi9locii $i mari0
d. (uteri re)ionale $i (uteri mondiale.
1?. Conce(tul de di"iiune mondial& a muncii (oate fi definit du(& cum urmea&:
a. di"iiunea social& a muncii e6tins& la scar& (lanetar&0
+. di"iiunea #&rilor lumii %n #&ri industrialiate $i #&ri a)rare0
c. e6(resia sintetic& a tendin#elor de s(ecialiare interna#ional&0
d. suma s(eciali&rilor Ia scar& na#ional&.
TEMA ' - Circuitul economic mondial
1. Circuitul economic mondial: definire, caracteristici
!. /rinci(alele com(onente ale circuitului economic mondial: definire, caracteristici
'. Care sunt cele mai "ec*i flu6uri com(onente ale circuitului economic mondial f
a. flu6urile comerciale0
+. flu6urile in"esti#ionale0
c. asisten#a (entru de"oltare0
d. coo(erarea economic& interna#ional&.
?. De"oltarea circuitului economic mondial este influen#at& de:
a. cre$terea num&rului (o(ula#iei )lo+ului0
+. a(ari#ia de noi state inde(endente0
c. ra(orturile de sc*im+ (e (ia#a "alutar&0
d. cre$terea datoriei e6terne a #&rilor %n curs de de"oltare.
<. /rinci(alul flu6 economic interna#ional %l consituie:
a. comer#ul interna#ional0
+. coo(erarea %n (roduc#ie0
c. flu6ul interna#ional al for#ei de munc&0
d. flu6urile financiare interna#ionale.
=. 7lu6urile in"esti#ionale (ot fi considerate:
a. in"esti#iile indirecte0
+. constituirea de societ&#i cu ca(ital de stat $i (ri"at0
c. in"esti#iile e6terne de (ortofoliu0
d. a9utorul (u+lic (entru de"oltare.
TEMA # + $i5temul 5ocietilor tran5naionale
1. Care sunt deose+irile esen#iale care e6ist& %ntre conce(tul de societate interna#ional&,
transna#ional& $i cel de societate multina#ional&.
!. Clasificarea STN %n func#ie de sistemul or)aniatorico-deciional
'. Modele de or)aniare a STN
?. C&i de cre$tere a taliei unei STN0 caracteriare
<. A"anta9ele im(lant&rii de filiale (este )rani#&
=. /ractici s(ecifice ale e6(ansiunii STN
H. Bolul STN %n transferul factorilor de (roduc#ie
J. O societate transna#ional& se deose+e$te de o firm& na#ional& (rin:
a. dimensiunea mare a acti"it&#ii de (roduc#ie0
+. dimensiunea mare a ca(italului0
c. acti"it&#i de (roduc#ie %n afara #&rii de ori)ine,
d. o+#inerea de (rofit (este )rani#ele #&rii.
;. %n ale)erea surselor sau c&ilor de finan#are %n cadrul societ&#ilor transna#ionale, *ot&r3toare este:
a. (olitica mana)erial&0
+. m&rimea firmei0 U
c. concuren#a0
d. e"olu#ia ciclului economic.
1>. Mana)ementul )eocentric al societ&#ii transna#ionale se caracteriea& (rin:
a. acordarea unei lar)i inde(enden#e filialelor0
+. %m(in)erea la ma6imum a descentrali&rii0
c. control s(orit al filialelor0
d. centraliarea deciiei.
11. /rinci(ala deficien#& a or)ani&rii descentraliate a societ&#ilor transna#ionale const& %n:
a. autonomia (rea mare a filialelor0
+. dificultatea controlului din (artea firmei-mam&0
c. (roliferarea ser"iciilor )enerale0
d. circula#ia dificil& a informa#iei.
1!. Inte)rarea interna#ional& (e "ertical& %nseamn&:
a. fuiunea sau a+sor+#ia unor firme acti"3nd %n aceea$i ramur&0
+. ac*ii#ionarea sau construirea de %ntre(rinderi situate %n 4a"al4 sau %n 4amonte4 fa#& de
societatea-mam&0
c. im(unerea 4(lanului im(erati"40
d. in"esti#ii de (ortofoliu.
1'. De ce con)lomeratul re(reint& o 4societate *oldin)4 f
a. "iea& %ntre(rinderi cu o for#& de concuren#& redus&0
+. urm&re$te 4inte)rarea (e "ertical&40
c. nu se reum& la de#inerea ca(italului filialelor, ci %$i asum& res(onsa+ilitatea )estiunii lui0
d. urm&re$te 4inte)rarea (e oriontal&4.
1?. Cea mai mare sl&+iciune a societ&#ilor transna#ionale con)lomerate const& %n:
a. modul de circula#ie a informa#iei0
+. situa#ia financiar&0
c. dimensiunea necontrolat&0
d. for#a redus& de concuren#&.
1<. /rintre dea"anta9ele im(lant&rii societ&#ilor transna#ionale %n str&in&tate %nt3lnim:
a. (osi+ilitatea ocolirii o+stacolelor comerciale0
+. o+#inerea de (rofit ca urmare a diferen#elor %ntre ratele na#ionale ale do+3nilor0
c. (resiunea mi$c&rilor ecolo)iste0
d. (osi+ilitate im(ulsion&rii comer#ului societ&#ii-mam&.
1=. Cine determin& fi6area (re#ului de transfer la o societate transna#ional&f
a. filiala societ&#ii transna#ionale0
+. societatea transna#ional& la sediul central0
c. concuren#a interna#ional&0
d. %n#ele)erile %ntre filiale.

TEMA < F Or)ania#iile economice interna#inale
1. Or)ania#iile economice interna#ionale: definire, tr&s&turi comune
!. /rinci(alele tratate ce stau la +aa Uniunii Euro(ene: o+iecti"e $i (re"ederi
'. Beforma Tratatului de la Boma (re"&ut& de Carta al+& $i Actul unic euro(ean.
?. S(a#iul Economic Euro(ean ,SEE.: constituire, o+iecti"e
<. Structura institu#ional& a comunit&#ilor
=. Asocia#ia Euro(ean& a Li+erului Sc*im+ ,AELS.: constituire, misiune
H. /roiectul de Coo(erare Economic& din ]ona M&rii Ne)re ,CEMN.: constituire, (riorit&#i,
dimensiunile or)ania#iei
J. Acordul central-euro(ean de comer# li+er ,CE7TA.: constituire,
o+iecti"e
;. /rinci(alele OEI ale #&rilor din Africa: constituire, o+iecti"e
1>. Asocia#ia Latino-Americana de Inte)rare ,ALADI.: constituire, o+iecti"e
11. Sistemul Economic Latino-Americam ,SELA.: constituire, o+iecti"e
1!. /ia#a Comun& a Sudului ,MEBCOSUB.: constituire, o+iecti"e
1'. Asocia#ia Na#iunilor Unite din Asia de Sud-Est ,ASEAN.: constituire, o+iecti"e
1?. Acordul de li+er sc*im+ Nord-American ,NA7TA.: constituire, o+iecti"e
1<. Or)ania#ia de Coo(erare $i De"oltare Economic& ,OCDE.: constituire, o+iecti"e
1=. 7orumul (entru coo(erare economic& %n Asia $i /acific ,A/EC.: constituire, o+iecti"e
1H. Or)ania#ii interna#ionale ale (roduc&torilor $i consumatorilor: caracteristici
1J. Or)ania#ia #&rilor e6(ortatoare de (etrol ,O/EC.: constituire,
o+iecti"e
1;. :ru(ul celor HH: constituire, o+iecti"e
!>. Care dintre urm&toarele #&ri a semnat Tratatul de la Boma %n 1;<H:
a. @el)ia0
+. :recia,
c. /ortu)alia0
d. Marea @ritanic.
!1. 4Carta Al+&4, ado(tat& %n 1;J<, %n cadrul Comunit&#ii Economice Euro(ene, a"ea dre(t sco(
(rinci(al:
a. (romo"area (ro)resului social0
+. %nt&rirea (rotec#iei resortisan#ilor0
c. realiarea unei (ie#e interne unice0
d. o (olitic& comercial& comun&.
!1. Tratatul de la Maastric*t a intrat %n "i)oare %n:
a. 1;;'0
+. 1;;!0
c. 1;;?0
d. 1;;<.
!!. Ce re(reint& Uniunea Euro(ean& f
a. UE re(reint& un continent0
+. UE re(reint& o #ar& mai mare0
c. UE este, de fa(t, o uniunea "amal&0
d. UE este o uniune economic& $i monetar&.
!'. %n afara reali&rii unei (ie#e comune, Uniunea economic& (resu(une:
a. %nl&turarea tuturor +arierelor din calea flu6urilor de factori de (roduc#ie,
+. ado(tarea unui tarif "amal e6tern comun0
c. ado(tarea unei (olifici comerciale comune0
d. realiarea unui anumit )rad de armoniare a (oliticilor economice na#ionale.
!?. /rintre criteriile de con"er)en#& (e care tre+uie s& le %nde(lineasc& o #ar& (entru a (artici(a la
Uniunea economic& $i monetar& se num&r&:
a. crearea unei (ie#e interne0
+. instaurarea unei cet&#enii a Uniunii0
c. cre$terea "olumului sc*im+urilor comerciale0
d. limite %n deficitele +u)etare.
!<. Ce #ar& face (arte din Uniunea Euro(ean& %n (reent f
a. Nor"e)ia0
+. El"e#ia0
c. Turcia0
d. 7inlanda.
!=. Instan#a su(rem& %n cadrul Uniunii Euro(ene o constituie:
a. Consiliul euro(ean0
+. Consiliul ministerial0
c. /arlamentul euro(ean,
d. Curtea de 9usti#ie.
!H. Sin)ura institu#ie a+ilitat& s& formulee $i s& ado(te orient&ri ale (oliticilor economice %n cadrul
Uniunii Euro(ene s-a con"enit s& fie:
a. ECO7IN0
+. @anca Central& Euro(ean&0
c. Consiliul euro(ean0
d. Comisia euro(ean&.
!J. Care dintre urm&toarele #&ri a r&mas $i %n (reent mem+r& a Asocia#iei Euro(ene a Li+erului
Sc*im+ ,AELS. f
a. S(ania0
+. Danemarca0
c. El"e#ia,
d. Austria.
!;. Care dintre #&rile mem+re O./.E.C., mai 9os enumerate, are /N@Mlocuitor cel mai ridicat f
a. Suatar0
+. RuDeit0
c. Ara+ia Saudita0
d. Emiratele Ara+e Unite.
'>. La Acordul Nord-American de Comer# Li+er ,NA7TA. (artici(& urm&toarele #&ri:
a. SUA, Ar)entina, Me6ic0
+. SUA, /anama, Costa Bica0
c. SUA, Me6ic, Costa Bica0
d. SUA, Me6ic, Canada.
TEMA 6 7 $i5temul Naiunilor unite. 'olul 5u n de8voltarea cooperrii
economice internaionale
1. Sistemul Na#iunilor Unite: definire, com(onen#&
!. Structura institu#ional& a ONU
'. /rinci(alele or)anisme su+sidiare ale ECOSOC0
?. /rintre direc#iile de ac#iune ale Sistemului Na#iunilor Unite %n domeniul economic nu fi)urea&:
a. ela+orarea de studii $i ra(oarte asu(ra e"olu#iei diferitelor fenomene $i (rocese
economice0
+. e6(ansiunea (ie#elor $i crearea de noi locuri de munc& (rin cre$terea e6(orturilor0
c. stimularea $i s(ri9inirea intensific&rii coo(er&rii te*nice (entru de"oltare0
d. ini#ierea $i (romo"area de ac#iuni $i (ro)rame "i3nd coo(erarea economic&.
<. Or)anismul (ermanent al ONU care are ca atri+u#ii urm&rirea $i administrarea (oliticilor $i
(ro)ramelor sta+ilite de or)anele inter)u"ernamentale ale ONU este:
a. Adunarea :eneral&0
+. Consiliul de Tutel&0
c. Secretariatul0
d. Consiliul de Securitate.
=. /rintre or)anismele (ro(rii cu caracter (ermanent create de Adunarea :eneral& a O.N.U $i
ECOSOC nu fi)urea&:
a. /.N.U.D.0
+. U.N.C.T.A.D.0
c. U.N.E./.0
d. O.I.M.
H. Nu este o institu#ie s(ecialiat& a O.N.U.:
a. @IBD.0
+. 7.A.O.0
c. O.N.U.D.I.0
d. OUA.
J. Din :ru(ul @&ncii Mondiale nu fac (arte:
a. @.I.B.D.0
+. @.E.B.D0
c. A.I.D.0
d. M.I.:.A.
TEMA , + $u9de8voltarea economic
1. Care sunt tr&s&turile su+de"olt&rii f
!. Care sunt factorii interni ai de"olt&rii f
'. Care sunt factorii e6terni ai de"olt&rii f
?. Bolul efortului (ro(riu (entru de(&$irea su+de"olt&rii
<. Caracteristicile sc*im+urilor comerciale Sud-Sud
=. A9utorul financiar e6tern - factor e6tern al su+de"olt&rii
H. Strate)ii ONU. (entru de(&$irea su+de"olt&rii
J. /ro)ramul Na#iunilor Unite (entru De"oltare: %nfiin#are, acti"it&#i desf&$urate.
;. Care din urm&toarele caracteristici nu este s(ecific& su+de"olt&rii economice:
a. ni"el redus de de"oltare $i utiliare a factorilor de (roduc#ie0
+. ni"el redus al indicatorilor ni"elului de trai0
c. eficien#& economic& $i ni"eluri satisf&c&toare ale "enitului na#ional, al (roduc#iei
industriale $i a)ricoleMlocuitor0
d. deec*ili+re economice f
1>. Care din urm&toarele tr&s&turi nu (ot fi atri+uite su+de"olt&rii economice:
a. ni"el redus al "enitului (e locuitor0
+. (ondere mare a sectorului industrial0
c. e6(loatare sla+& $i "alorificare redus& a resurselor naturale0
d. un sistem insitu#ional ineficient.
11. /rintre factorii interni ai su+de"olt&rii economice se num&r&:
a. insta+ilitatea mediului economic interna#ional0
+. ni"elul redus de (re)&tire a (o(ula#iei0
c. strate)iile de de"oltare (romo"ate de or)ania#iile interna#ionale0
d. (oliticile economice coerente ado(tate la ni"el na#ional.
1!. /rintre factorii e6terni ai su+de"olt&rii economice se num&r&:
a. "alorificarea redus& a resurselor naturale0
+. (osi+ilit&#ile (ro(rii reduse de finan#are0
c. em+ar)ourile interna#ionale im(use asu(ra anumitor state0
d. insuficien#a sau a+sen#a unor aen#i economici com(etiti"i (e (lan internafional.
TEMA 0 + A5i5tena :inanciar e;tern pentru de8voltare. 2ro9lema datoriei
e;terne
1. Ce sunt ne"oile de asisten#& financiar& e6tern& $i care sunt factorii care o influen#ea& f
!. Care sunt (rinci(alele forme de asisten#& financiar& e6tern& f
'. Care este rolul A./.D. %n ansam+lul mi9loacelor de asisten#& financiar& e6tern& f
?. Ce este datoria e6tern& $i care sunt (rinci(alii indicatori de anali& ai acesteiaf
<. E6(lica#i (rinci(alele caue ale e6(loiei datoriei e6terne.
=. Cum se efectuea& reamena9area datoriei e6terne a #&rilor %n curs de de"oltaref
H. %n structura flu6urilor financiare c&tre #&rile de"oltate, (onderea cea mai mare o de#in:
a. a9utoarele (entru de"oltare acordate (e +a& multilateral&0
+. creditele la e6(ort0
c. in"esti#iile directe0
d. %m(rumuturile +ancare.
J. /rinci(alul flu6 de in"esti#ii str&ine %n (erioada actual& se realiea& %ntre:
a. #&rile de"oltate0
+. #&rile de"oltate $i cele %n curs de de"oltate0
c. #&rile de"oltate $i cele mai (u#in de"oltate0
d. #&rile de"oltate $i cele aflate %n trani#ie.
;. Cel mai im(ortant flu6 de ca(ital c&tre #&rile %n curs de de"oltare este:
a. a9utorul (u+lic (entru de"oltare +ilateral0
+. a9utorul (u+lic (entru de"oltare multilateral0
c. dona#iile sectorului (ri"at0
d. %m(rumuturile +ancare.
1>. O cau& (rinci(al& a e6(loiei datoriei e6terne a #&rilor %n curs de de"oltare const& %n:
a. cre$terea nest&"ilit& a (o(ula#iei0
+. li(sa de e6(erien#& a #&rilor %n curs de de"oltare de a )estiona resursele financiare
(rimite0
c. a(elul s(orit la credite +ancare0
d. ne"oile lor tot mai mari de finan#are.
11. La ne)ocierile de reamena9are a datoriei e6terne se ia %n discu#ie:
a. ree$alonarea amorti&rii0
+. cuantumul do+3nilor datorate0
c. rea9ustarea (re#urilor (e (ia#a mondial&0
d. suma %m(rumutat& (lus do+3nile datorate.
BE]ULTATELE LA TESTELE :BILb
TEMA 1 F Sistemul economiei mondiale
TEMA ! - 7undamente ale economiei mondiale
?. d
<. d
=. d
H. c
J. d
;. c
TEMA ! F 7undamente ale economiei mondiale
11. d
1!. c
1'. c
1?. c
TEMA ' F Circuitul economic mondial
'. a
?. +
<. a
=. c
TEMA ? - Sistemul societ&#ilor transna#ionale
J. c
;. d
1>. +
TEMA < - Or)ania#iile economice internationale
1J. a
1;. c
!>. a
!1. d
!!. d
!'. d
!?. d
!<. a
!=. c
!H. c
!J. d
!;. d
TEMA = - Sistemul Na#iunilor Unite. Bolul s&u %n de"oltarea coo(er&rii economice interna#ionale
?. +
<. c
=. d
H. d
J. +
TEMA H - Su+de"oltarea economic&
;. c
1>. +
11 .+
1!. c

TEMA J- Asisten#a financiar& e6tern& (entru de"oltare. /ro+lema datoriei e6terne
H. d
J. a
;. +
1>. c
11. a