Grdinia cu PP.Dumbrava Minunat, Giurgiu Mediile socio-umane, in randul carora, in ordinea intrarii pe scena se afla mai intai familia, ofera copiilor modele de viata si comportare religioasa, incepand cu obiectele de cult oferite de ambianta locuintei: icoane, cruciulite, candele, lumanari si continuand cu comportamentul membrilor familiei. Intr-adevar unele practici religioase ale acestora, cum sunt: rostirea de rugaciuni la momente mai importante ale regimului zilnic, dimineata si seara, respectiv la desteptare si la culcare, la inceputul si la sfarsitul meselor principale, lectura unor carti cu continut religios, frecventarea slujbelor religioase, constituie tot atatea indemnuri si modele comportamentale. Odat cu venirea srbtorilor pascale , cretinii ortodocsi de pretutindeni !ncearc s edvin mai buni, mai aproape de "umnezeu. #u cred c bl$nde%ea este fundamental !n educa%ia copiilor. &l$nde%ea d rezultatele cele mai bune. Mai !nt$i trebuie s fim cu dibcie. 'a acest nivel de varsta, cele mai potrivite sunt povestile cu continut laico-religios, cu pilde moralizatoare, care ating, prin continut si semnificatie, atat latura relationala, cat si afectivitatea, sensibilitatea copiilor. ( !ncercm sL propunem cu povestiri pe Dumne!eu, con"tiinei lor. ( !nceap s se !nc)ine. *opiii nu !n%eleg puterea grozav a credin%ei, dar practica !n sine va aduce roade mai t$rziu. +n alt element din educa%ia lor ar fi s-i iubeasc la r$ndul lor pe ceilal%i copii. ,nv%tura cretin !i mai domolete. -ti%i cum se spune: Prinii care nasc copii muli umplu raiul de sfini.. /entru c se !n%elege c dac iai fcut, trebuie si "i m#ntuie"ti. -i nu po%i s-i m$ntuieti fr bl$nde%e. Prinii trebuie s se bucure la vederea copiilor c#nd intr $n cas. # aici problema libert%ii fiului care are tendin%a s fac ce vrea, nu ce trebuie. *opilul este ca un animal. neformat, dar po%i !ntrezri i c$te ceva neprevzut, care te surprinde: Mi, ia uite ce a spus copilul sta!. /entru c animalul. acesta mic e totui om. 0rebuie s-l !n%elegi. %u cred c bl#ndeea este fundamental $n educaie. &l#ndeea d re!ultatele cele mai bune. #a prinde !n ad$nc, teama prinde !n coaj. "ac copilul face de fric, nu e de ajuns. "ac prinde !n ad$nc, se !nt$lnete cu via%a, cu pragurile vie%ii i, !n anumite momente de rscruce, copilul va zice: Uite ce zicea mama, uite ce spunea tata. /entru c a prins !n ad$nc. #ducatia religioasa pe care fiecare copil o primeste in scoala este o etapa importanta a formarii sale spirituale, dar doar o etapa. In mod traditional, educatia religioasa a crestinului incepe in prima copilarie, iar debutul acesteia este marcat de momentul primirii (f. 0aine a &otezului. #ducatia nu este si nu poate fi deplina, daca nu asigura armonia intre cuplul suflet - spirit si cuplul viata - corp, conferind o formatie spiritual - religioasa personalitatii umane in devenire. *onstiinta religioasa se situeaza la baza intregii dezvoltari spirituale, raspunzand necesitatii de implinire a fiintei umane. #ducatia religioasa pregateste omul pentru o perceptie autocuprinzatoare a realitatii, mult mai adanca si semnificativa. #a are menirea de a stimula constiinta in vederea elaborarii unei viziuni personalizate asupra e1istentei si construirii unui sens e1istential propriu.#ducatia religioasa vizeaza, in egala masura, sarcini informative si sarcini formative. *restinul invata in drumul sau spiritual ca membru al &isericii. *opil fiind, invata de la parinti si de la nasi, de la preot, din (fanta 'iturg)ie si din slujbele bisericesti, invata de la alti membri ai &isericii, invata din (fanta (criptura si din cartile religioase, invata in scoala. Modurile si situatiile de invatare sunt din cele mai diverse, iar continuturile sunt insusite mai mult sau mai putin sistematic. Intrucat in multe cazuri, mai ales in mediul urban, copiii nu frecventeaza in mod regulat biserica, ei nu beneficiaza de o cate)eza riguroasa si doar partial de invatatura predicilor liturgice. #ducatia religioasa primita in familie este adesea sumara si presarata de superstitii. In scoala insa, copilul are posibilitatea sa o completeze, acesta fiind locul unde se realizeaza o importanta parte a formarii sale spirituale. In scoala, educatia religioasa debuteaza inca din prima clasa a ciclului primar, iar uneori inca din cel prescolar. 2eligia este disciplina obligatorie in curriculum-ul invatamantului primar si gimnazial si optionala in liceu. #1ista invatamant teologic de nivel mediu si universitar, pentru pregatirea deserventilor de cult, iar discipline cu caracter religios sunt incluse in curriculum-ul anumitor facultati. 3u fost infiintate, de asemenea, institutii de invatamant particular cu specific religios. (i prescolarii mici trebuie sa cunoasca rolul cu totul remarcabil pe care l-au jucat &iserica, ierar)ii sai, precum si credinciosii in istoria neamului, indeosebi in momentele de restriste. In zilele noastre &iserica este institutia care se bucura de cea mai mare incredere si simpatie din partea populatiei tarii4 ea inspira tuturor credinciosilor, si nu numai lor, optimism in realizarea aspiratiilor de mai bine ale cetatenilor. In aspiratia noastra catre perfectiune, ne raportam la fiinta divina, la "umnezeu, pentru ca #l este singurul model formativ e1istential. In cultivarea sufletului educatia religioasa nu este unilaterala4 ea apeleaza si, c)iar mai mult, isi gaseste unele premise care o fortifica in educatia civica, estetica, morala. /rin educatia religioasa trebuie sa realizam de fapt o reala cultivare a spiritului. #a ne ajuta sa construim un sistem de valori spirituale, etice, estetice etc. racordate la personalitatea fiecaruia dintre noi si materializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii din care facem parte si a societatii in ansamblu. ,n acest sens am derulat la grupa ,,/iticii55 o activitate de educa%ie religioas !ns !n acela timp de educa%ie ecologic. 3ctivitatea s-a desfurat !n satul (lobozia, jude%ul 6iurgiu, la M$nstirea cu 7ramul (f$ntul Ioan 2usul, lca aflat !n mijlocul pdurii i care avea !n grij i animale pe care le !ngrijau clugrii !ntr-o rezerva%ie natural: puni, porumbei, capre, cprioare. "atorit loca%iei alese, am putut atinge obiective la nivelul educa%iei ecologice integr$nd astfel mai multe proiecte educative derulate pe acest domeniu. *omuniune natur- "umnezeu, poate transpune la nivel concret, copilul, !n cunotin%ele credin%ei cretine, care dei nu sunt !nc pe deplin accesibile la ceast v$rst, ele pot fi intuite mult mai uor. /recolarii de la grupa ,,/iticii55 au ascultat (f$nta (lujb, dup care au fost !mprti%i, activitatea desfur$ndu-se !n postul mare. 3u ascultat apoi cuv$ntul printelui stare%. *opiii au fost !nso%i%i de prin%i, fra%i,bunici i cadre didactice. "up slujb copiii i adul%ii au vizitat animalele crescute de catre clugri manifest$ndu- i !nc$ntarea fa% de acestea. ,n acest mod au cunoscut aspecte din via%a mona)al, dar au i !mbinat armonios e1cursia !n pdurea !n care se afla m$nstirea. 3u putut vedea cum cresc punii, cprioarele, caprele i alte animale, !ntr-un mediu aproape natural. *opii au dob$ndit deprinderi de a se purta frumos, de a fi respectuoi, de a drui i de a fi milostivi cu cei neajutora%i, au !nv%at s deosebeasc binele de ru, s triasc cura%i ca ingerii la trup i suflet. +n copil, peste ani, ar putea fi un sf$nt sau un pctos. -i de noi depinde dac sufletul lui pornete pe drumul bun sau pe drumul ru. "up aceast activitate afec%iunea pentru natur u "umnezeu a crescut, iar copiii i prin%ii i-au manifestat inten%ia de a merge din nou la acest lca binecuv$ntat de "umnezeu. 3ceasta este porunca Mea: sa va iubiti unii pe altii, cum v-am iubit eu 8e1tras din interviu realizat de 3ugustin /unoiu cu Printele Arsenie Papacioc, pentru 9iarul 'umina !n :;;<=