Sunteți pe pagina 1din 8

DEZVOLTAREA CAILOR RESPIRATORII AERIENE

Dezvoltarea sistemului respirator superior ,functia acestuia


Fosele nazale reprezinta primul segment al cailor respiratorii.
Partea inferioara a cailor respiratorii precum si pulmonii se dezvolta din mugurele
traheobronhic -mugure ce se dezv din partea anterioara a faringelui primitiv de aceea o buna
perioada de timp cavitatea bucala si faringele servesc pt calea digestiva cat si pt cea
respiratorie.
Partea superioara a cailor respiratorii se formeaza din organul olfactiv-mirosului.
La sfarsitul lunii a 3 la nivelul mugurelui frontal apare un sant medial ce impartea mugurele
in doi muguri,fiecare din cei doi muguri find impartit in 2 muguri secundari,unul nazal intern
si altul nazal extern,acest sant despartitor reprezinta santul olfactiv(deoarece ectoblastul din
fundul acestui sant se diferentiaza si da nastere placodei olfactive-rudimentul organului
mirosului.)
Placodele sunt reprezentate de 2 fosete putin adanci , al caror fund prezinta un epiteliu ce
este diferentiat din ectoblast.
Faza piscina
Reprezinta prima etapa in care placodele au rol pur olfactiv.
Faza amfibiana
Reprezinta etapa a 2 a in care animalele cu respiratie aeriana,fosele se adncesc si se deschid
in tavanul gurii,devenind canale care comunica cu cavitatea bucala.
Canalele nazale au si rol respirator,dimensiunile canaleleor creste mai putin in segmentul lor
senzorial-olfactiv si mai mult in cel respirator.
Ulterior aparitia si dezvoltarea palatului,face ca partea anterioara a cavitatii bucale ce
contine limba sa se separe de deschiderea canaleleor nazale.
Etapa mamifera
Reprezinta faza a 3 a in care canalele nazale se deschid separat in faringe.
Faringele devenind locul de circumscriere a celor 2 cai aeriana si digestiva.
Colalescenta dintere mugurii maxilari superiori si mugurii nazali externi duc la inchiderea
santului laringo-nazal,care astfel se transforma in canalul lacrimo-nazal(ce determina
delimitarea definitiva a orbitelor).
Mugurii maxilari superiori continundusi cresterea spre linia mediana,se vor suda la partile
laterale ale mugurilor nazali interni astfel santul olfactiv se astupa in partea lui inferioara,iar
in portiunea superioara se formeazaorificiul narilor.
Extermitatea libera a celor 2 muguri nazali externi se adanceste si se indoaie spre linia
mediana apropiindu-se de mugurii nazali interni si selectand perimetrul viitoarelor orificii ale
narilor.
Placoda nazala-olfactiva in saptamana a 5 a devine fosa nazala prin coalescenta mugurelui
nazal se formeaza piramida nazala iar muguri nazali circumscriu narina primitiva.
Narinele sunt obliterate pana in luna a 6 intrauterina.
Nasul primitiv este turtit cu nari ce privesc frontal,dupa 8 saptamani,dosul nasului se
alungeste si se inalta iar narile se orienteaza inferior.
Cavitatea initial comuna buco-nazala comunica cu exteriorul la niveleul orificiului format
intre mugurii maxilari superiori si ce nazali interni pe de o parte si arcul mandibului format
din unirea mugurilor mandibulari.
Cavitatea bucala comunica posterior cu faringele primitiv,in urma reabsorbtiei
faringiene,aceasta cavitate initial unica va fi supusa compartimentarii:
Pe linia mediana a fetei posterioare a masei mugurelui nazal intern se formeaza un perete
medio-sagital,din mezenchimul acestui perete iau nastere:vomerul,lama perpendiculara a
etmoidului,septul cartilaginos al nasului.
Prin cresterea aperetilor cavitatilor nazala fata de spatiul pe care il au,acesti pereti se
plicatureaza,ducand la cresterea suparfetei mucoasei
Din ectoderm(ectoblast) se diferentiaza:
1 Epiteliul respirator de captusire cu formarea diverticulilor pentru viitoarele sinusuri
paranazale ce se dezvolta mult postnatal.
2.Epiteliul olfactiv se restrange la portiunea superioare a cavitatii nazale datorita dezvoltarii
partii respiratorii,dar o mica parte din mucoasa nazala ramane cu functie olfactiva restul cu
functie respiratorie.
Partea anterioara a cavitatii nazale-vestibulul nazal situat la nivelul unei proeminente nazale
restul cavit nazale ste adapostita in cavitatea nazala osoasa,un spatiu neregulat la niveleul
viscerocraniului intre orbite ,inferior de etajul anterior al bazei craniuluisi superior de palatul
dur.


Vestibulul nazal
Portiune mai dilatata ce prezinta partea mobila aseptului nazal limitat lateral de aripile
nasului,este turtit transversal si limitat posterior si lateral de ocreasta arcuita numita limen-
nasi(pragul nasului)-ce corespunde marginii anterioare a cartilagiului nazal lateral,la nivelul
septului limita vestibulului nu este evidenta dar poate fi considerata zona din dreptul
pragului nasului care prin prezenta sa ingusteaza vestibulul la acest nivel.
Limen nasi are rol in adulmecare,cand tragi aer scurt si adanc dirijeaza curentul de aer spre
etajul olfactiv al mucoasei nazale,astfel se explica in cazul distrugerii nasului,curentul de aer
nu se mai dirijeaza spre mucoasa olfactiva,si functia olfactiva diminua ,dispare.
Vestibulul este captusit de piele,in partea inferioara prezinta glande sebacee si peri ce au rol
de a opri trecerea microparticuleleor aduse de curentul inspirat,dupa 30-40 de ani perii se
ingroasa. In partea superioara perii lipsesc.
Cavitatea nazala oasoasa
Prezinta 2 orificii:
Anterior 1.Apertura piriforma cu vestibulul
Posterior Nazofaringele(rinofaringe)
2.Coloane si 4 pereti.
La nivelul cavitatii nazale se disting doua catergorii de pasaje;
1.Orificii prin care trec vase si nervi
2.Orificii-meaturi ce sunt delimitate de cornetele nazale impreuna cu peretele extern al
cavitatii nazale,impartind locurile de deschidere a sinusurilor paranazale.
Cavitatea nazala este captusita de mucoasa carei i se disting doua regiuni:
1.Regiunea olfactiva-superior ce corespunde lamei ciuruite a etmoidului si zonelor
invecinate ale septului(scurgerea LCR prin ureche si nas) si cornetului superior-pe aceasta
arie mucoasa este un neuro epiteliu subtire prevazut cu glande olfactive-de culoare galben
pal si reprezinta pata galbena-portiune periferica a nalizatorului olfactiv-in care celulele
olfactive au rol de neuron
2.Regiunea respiratorie-pe o zona mai mare inferior in care mucoasa are o culoare
rosieetica,bine vasculraizata ,groasa si prezinta numeroase glande seromucoase.
Epiteliul este pseudostratificat cilindric este si presarat cu cili-de tip respirator se continua la
nivelul sinusurilor tot cu un epiteliu cubic ciliat,cili prin care cu aj miscarii lor creaza un
curent care impinge spre posterior(coane) microparticulele de la suprafata mucoasei.
Vasele si venele sunt foarte bine vascularizate si anastomozate mai ales la nivelul mucoasei
cornetelor realizand prin abundenta si dispozitia lor aspectul unui plex cavernos al
cornetelor-bogata vascularizatie a mucoasei de tip respirator face ca ea sa se
edematieze(umfle) usor,astfel la locul unde spatiul dintre cornete in sept este deja
ingustat(daca exista deviatii de sept,spatiul este ingustat si face ca edemul mucoasei sa
produca obstructie nazala).
Aerul inspirat este purificat de unele particule datorita aderarii microparticulelor la
mucoaselor ce acopera celulele.
Umiditatea si evaporarea de la suprafata mucoasei satureaza cu vapori de apa,aerul inspirat
iar vasele incalzeste aerul,aerul incalzit din cavitatea nazala ajunge la mentinerea
temperaturii organului capului si globului ocular.
Vascularizatia mucoasei
Arteriala-ramuri ce se anastomozeaza carotida externa cu carotida interna.
Ramuri din oftalmica - etmoidala ant si post,a.sfenopalatina care este ram al maxilarei
interne(carotida externa).
Aceste vase se anastomozeaza intre ele.
Artera faciala da ramuri:da faciala superioara primeste un ram ce merg in lungul septului se
distribuie la partea inferioara si post a septului nazal.
Accesibilitatea face necesara in unele situatii ligatura carotidei externe fie ligatura arterei in
orbita unde se anastomozeaza.
Se produce pe peretele septal intr-o zona f bine vascularizata situata la 1 cm de orificiul
narinei ,aceasta zona se numeste pata vasculara a lui Kesilbach.
Venele
au traseu invers,cele sfenoplalatine-planul pterigoidian-permite propagarea infectiilor din
cavitatea nazala in teritoriile profunde ale fetei,
cele etmoidale-vena oftalmica-vena faciala.
La nivelul lamei ciuruite se pot realiza comunicari cu venele situate pe fata
inferioara(orbitara a lobului frontal al creierului).Cand gaura oarba este permeabila poate
trece prin ea vena emisara ce se duce spre sinusuri.
Limfaticele
Partea anterioara dreneaza spre nodulii submandibulari
Restul dreneaza in gl cervicali,prezenti direct fie cu statii intermediare in gl retrofaringieni
Inervatie
Senzoriala,Senzitiva si secretorie
Nervii cei mai voluminosi sunt cei nazali posteriori ,superiori si laterali ai foselor nazale,acesti
nervi intra in meaturi.
Contin fibre senzitive din maxilarul sup dar si fibre parasimpatice postganglionare vin din gl
sfenopalatina determinand secretia glandei.
Fb simpatice postganglionare aduse de n pietros profund asigurand troficitatea.
N.nazo-palatin-sfenopalatin intern merge pe septul nazal pana la nivelul canalului incisiv-
palatin ant patrunzand sidistribuindu-se mucoasei palatului dur din incisivul superior.
Partea anterioara a cavitatii nazal eeste inervata de trigemen ,tertoriu foarte intins datorita
n sfenopalatin ext si int si maxilarului superior.
Deasupra vestbulului se desprinde si etmoidalul ant ram din nazalul intern dand ramuri pt
sinusul frontal,celulelor etmoidale , sinusului frontal precum si pt art ant-sup a septului
nazal.
Dezvoltarea faringelui primitiv
Faringele este o cavitate endodermica delimitata pe ambele parti laterale de arcurile
branhiale-faringiene.
Din evaginarile acestor arcuri-pungi,se dezvolta derivatele :tubo-timpanic si glandulare.
La limita faringelui cu esofagul apare un diverticul laringo-traheal ce reperezinta primordium
arborelui respirator.
Dupa reabsorbtia membranei buco faringiene,faringele va comunica cu cavitatea
bucala,nazala dar si cu tubul laringo-traheal.
Membrana faringelui se dezvolta din mezenchimul arcului faringian 3 partial 4 avand
inervatie din nervul caracteristic acelui arc-nervul gloso-faringian.
Mucoasa prezinta epiteliu endoblastic-endodermic.
Laringele se formeaza din tubul laringo-traheal de natura endodermica,acest primordium al
laringelui in saptamana 4 are doua plici mobile ce delimiteaza o despicatura mediana ce
reprezinta glota primitiva.
Pana in saptamana a 10 laringele este inchis de un sept epitelial si lumenul este obliterat de
acesta-proliferare epiteliala dupa care se absoarbe si lumenul se va recanaliza.
Aditusul laringian-intrarea in laringe si glota secundara se definitiveaza in luna 3 intrauterina.
Baza limbii vine in raport cu epiglota,valecula este intre repliurile gloso-epiglotice
solidarizand epiglota cu baza limbii.
Cartilagiile laringelui se dezvolta in saptamana 7:
Cartilagiul tiroid-se dezvolta din arcurile 3,4 si 5
Cartilagiul cricoid,cartilagiile aritenoide sunt postterior si se dezvolta din arcul 6.
Muschii laringelui se dezvolta din arcul 4 si 5.
Toti muschii intrinseci ai larigelui sunt inervati de nervul laringeu inferior recurent.
Mucoasa laringelui de natura endodermica iar scheletul fibrocartilagelor , muschii? Vasele si
nervii iau nastere din mezodermul-mezenchimul arcurilor 3,5,6.
Mucoasa laringelui si a cailor respiratorii inferioare,epiteliul pulmonar deriva din
endodermul partii superioare a intestinului anterior in regiunea extremitatii superioare a
viitorului esofag.
Aici pe peretele anterior al intestinului apare initial un sant ce se inchide si se transforma in
tub laringo traheal,la partea inferioara a acestui tub se formeaza sacul pulmonar
primitiv,acest tub este separat de esofagul primitiv prin formarea septului traheo-esofagian.
Functiile laringelui:
Formatiunile implicate sunt obsevate prin laringo-scopie:
1.Functia respiratorie
2.Functia fonatorie
3.Protectie a cailor inferioare
Faringele este si un organ de raspantie a caii aeriene cu cea digestiva se continua inferior cu
gura esofagului iar prin aditusul laringian se continua cu arborele respirator de aceea in
timpul faringian al deglutitiei revine acestui sistem de protectie a cailor respriratorii.
Initial epiglota actioneaza ca un capacel ce acoprera aditusul laringian la trecerea bolului
alimentar.Sistemul sfincterian de inchidere a laringelui provine de la dispozitia circulara si a
prezentei sfincterului muscular laringo-faringian la vertebratele inferioare.La om odata cu
dezvoltarea functiei fonatorii a laringelui din sfincterul muscular sau individualizat muschii
intrinseci ai laringelui,ca urmarea se atribuie importanta unui sistem alactuit din doua
sfinctere:
1.este format in partea posterioara de muschiul aritenoidian transvers iar anterior de
muschiul tiroaritenoidian .
Prin contractia lor fetele mediane ale cartilagelor aritenoide sunt aduse in contact si este
inchisa anterior partea intermembranara a glotei
2.format din muschi crico-aritenoidieni lateral si posterior.
Cele doua sfinctere actioneaza in acelasi sens sinergic si in acelasi timp in inchiderea
laringelui.
3.Ridicarea osului hioid
Actiune concomitent realizata cu flexia anterioara a epiglotei precum si
Prin acest mecanism,fata anterioara a epiglotei se lipeste de fata posteriora a radacinii
limbii , iar fata posterioara a epiglotei formeaza un sant pe unde trece valul palatin,dupa
scoaterea epiglotei apar tulburari de deglutitie,prin deschiderea glotei se controleaza
presiunea din cavitatea pleurala si plamani.(influenteaza circulatia intre cele 2 foite pleurale
si intoarcerea venoasa spre inima.
Intervine in tuse si expectoratie.
Inchiderea glotei creste presiunea intraabdominala astfel nu mai trece aerul,favorizandu-se
actele de evacuare a rezervelor: mictiunea ,defecatia , expulzia fetala.
Functia fonatorie se dezvolta in stransa legatura cu sistemul nervos,apare si se dezvolta cel
de-al doilea sistem de semnalizare limbajul articulat.
(La jumatatea secolului al 18 lea F.cerceteaza laringele si pune bazele teoriei mecanice a
formarii vocii: sufland in trahee constata vibratia formatiunilor ce produc suntete numindule
corzi vocale,ulterior Huson in 1950 pune bazele teoriei neurocronaxica.
Fonatia se formeaza:
Pliurile vocale(corzi fara muschi) nu vibreaza pasiv membrana in flexia coloanei de aer
expulzata din plamani.
Aceste pliuri intervin in fonatie activ,el se departeaza si apropie periodic de linia mediana
deschizand si inchizand orificiul glotic,astfel contractia ritmica a muschilor vocali imprima
vibratii coloanei de aer dand nastere tonului vocal(sunetul laringian).
Motricitatea laringelui se modifica:
1.Miscarile vibratorii ale pliurilor vocale,esentiale pentru fonatie se realizeaza prin contractia
muschiului vocal sub influenta impulsului aduse de nervul laringeu inferior,ele vin l aunitatea
motorie.Prin contractia muschilor vocali,marginile mediale ale pliurilor vocale se despart de
linia mediana,iar coloana de aer ce trece prin orificiul glotic mareste presiunea in etajele
supraglotice ale aparatului vocal.
Prezenta tesutului elastic in pliurile vocale realizeaza economia de energie musculaturii si
controleaza amplitudinea orificiului glotic.
2.Miscarea de abductie - departare de linia mediana realizata de muschiul cricoaritenoidian
posterior.
3.Miscarea de adductie se realizeaza prin contractia muschiului aritenoidian transvers si
oblic pentru primul sfincter(partea posterioara a glotei) si muschiul cricoaritenoidian lateral
pentru partea anterioara a orificiului glotic.
Pentru inchiderea globala a orifciului glotic este necesara:
Relaxarea cricoaritenoidian posterior
Contractia muschiului transvers , muschiului oblic si a muschiului cricoaritenoidian lateral;
Contractia muschiului vocal.
4.Miscarea ce se reaalizeaza prin contractia m. Cricotiroidienii,prin bascularea cartilagiului
tiroid sau lama cricoidului si intind pliurile vocale(tensor) cricotiroidian.
Contractia ritmica a muschilor laringelui se realizeaza prin mecanisme nervoase la care
participa centrii nervosi corticali si subcorticali ai fonatiei.
Calea nervoasa
Receptorii sunt baroreceptori situati la niuvelul mucoasei laringelui
Propioreceptori din muschii laringieni- fusuri neuromusculare si in articulatiile laringelui.