Sunteți pe pagina 1din 28

Boli cu transmitere sexuala

(siflisul, gonoreea, chlamydia,


scabia, SIDA)
Generalitati
Sus
Bolile cu transmitere sexuala sau bolile venerice sunt infectii transmise prin contact
sexual (normal, oral sau anal) dar care pot f transmise si pe alte cai. Printre
mijloacele de transmitere ale acestor boli, in afara de contactul sexual, mai putem
intilni: contactul cu zona infectata, contactul cu obiecte infectate (ace, etc.) sau de
la mama la fat, etc.
Aceste boli pot f clasifcate in doua mari cateorii:
Bolile cu transmitere sexuala majore, din care fac parte:
! siflisul
! onoreea sau blenoraia
! sancrul moale
! ranulomul in"inal
! limforanulomatoza in"inala
Bolile cu transmitere sexuala minore, din care fac parte:
! uretritele neonococice (cele mai frecvente boli din aceasta cateorie sunt
provocate de c"lam#dii, m#coplasme,candida albicans, tricomonas vainalis)
! tricomonaza uroenitala
! candidozele uroenitale
! "erpesul enital
! veetatiile veneriene
! molluscum contaiosum
! scabia
! pediculoza
! unele forme de "epatita virala.
$n ultimul deceniu, infectia cu %$&, cea mai periculoasa infectie, alaturi de siflis, a
provocat epidemii fara precedent.
'xprimarile clinice ale bolilor cu transmitere sexuala apar mai ales in reiunea
enitala, dar pot f evidente si in cavitatea bucala, pe teument sau la nivelul
oc"ilor ! conjunctival.
$n zona enitala, simptomele se manifesta prin secretii neobisnuite, dureri in zona
pelviana, arsuri, prurit, senzatie de iritatie, dureri in timpul actului sexual
(dispareunie) sau la urinare (disurie). Prezenta tuturor acestor simptome nu este
obliatorie ! unele dintre ele disparand de la sine, desi infectia ramane in oranism
pana la tratare sau cronicizare.
Primul pas in tratarea bolilor cu transmitere sexuala este consultul medical si
dianosticarea corecta. (u este recomandat tratamenulul empiric sau ca urmare a
consultarii altor surse de informare neofciale de multe ori incorecte. )edicul poate
f unul de familie in prima faza ce va va trimite la un specialist in boli dermato !
venerice, care va face analize si va aplica tratamentul corespunzator. Acest
tratament trebuie continuat pe toata perioada recomandata, c"iar daca simptomele
dispar, iar actul sexual poate f reluat dupa * zile de la incetarea tratamentului in
conformitate cu recomandarile medicului specialist.
+iscul de infectare cu aceste boli este mai mare in contactul sexual cu mai multi
parteneri, atunci cand nu este folositprezervativul ca mijloc de protectie si cind sunt
utilizare drouri injectabile intravenos, cand partenerul se dro"eaza sau are la
randul lui mai multi parteneri sexuali.
Cuprins articol
,. -eneralitati
.. Siflis
*. -onoreea
/. 0"lam#dia
1. Scabia
2. S$3A
4. 3e retinut5
Siflis
Sus
Siflisul apare in urma infectiei cu 6reponema Pallidum. 'l poate f primar, secundar,
tertiar, poate avea forme conenitale (siflisul conenital ! in care copilul este
infectat la nastere de catre mama bolnava) si alte forme nu foarte bine delimitate:
! latent ! fara simptome dar cu rezultatele testelor pozitive
! forme de trecere intre secundar si tertiar, etc.
Primul simptom in cazul siflisului primar este aparitia unei pete rosii (macula
eritematoasa), care devine o eroziune, adancindu!se, si apoi o ulceratie care doare
doar in cazul traumatizarii sau al suprainfectarii. 7a femei pot f afectate labia,
vainul, uretra si perineul. 7a ambele sexe mai pot f afectate reiunea anorectala,
mamelonara, buzele, limba, amidalele, etc. 0omplicatiile care pot aparea
sunt fmoza, parafmoza, suprainfectari ale leziunii, blocajul cailor limfatice
(limfedem) cu edemul penisului si a scrotului sau a labiilor.
Siflisul secundar este considerat o stare septica cu 6reponema ! simptomele pot
aparea in * ! 2 saptamani, determinand aparitia silifdelor. Acestea sunt pete mici,
roz ! pal, care nu ies in relief si determina rozeola silifca sau care ies putin in relief
pe piele (papule). Pot aparea stari asemanatoare ripei (lipsa poftei de
mancare, dureri de cap(cefaleea) si musculare, articulatii ce dor, rinoree, etc). Se
poate instala siflisul latent sau cel tertiar, dar in ultima perioada acestea apar tot
mai rar datorita tratarii la timp si a mijloacelor de informare in masa.
Gonoreea
Sus
$n cazul acestei infectii, primele simptome apar la . ! * zile de la contactul sexual:
secretii abundente alben ! verzui, senzatii de usturime si arsuri, mucoasa
conestionata, rosie, um8area uretrei, etc. Aceste simptome pot disparea dupa 9
saptamani ! dar disparitia nu marc"eaza sfarsitul bolii, ci cronicizarea ei.
0omplicatiile ce apar sunt fmozele,prostatite, stricturi uretrale, etc. -onoreea se
transmite prin contactul direct cu mucoasele sau lic"idele infectate si foarte rar prin
folosirea in comun a obiectelor sanitare, prosoape, bureti, etc. 'a se poate trata
cu antibioticerecomandate de medic si in cazul unei dianosticari precoce, situatie
in care si boala este necomplicata, tratamentul este de scurta durata.
-onoreea are o frecventa mai mare in tarile in curs de dezvoltare, prezentand un
risc mare de contaminare.
Chlamydia
Sus
0"lam#dia reprezinta infectia cu bacteria 0"lam#dia 6rac"omatis si este cea mai
frecventa boala cu transmitere sexuala in tarile dezvoltate. Aceasta bacterie
traieste doar in interiorul celulelor si este reu de depistat deoarece adesea decure
fara simptome (dureri la contactul sexual, scureri vainale nu foarte abundente,
senzatie de intepaturi, menstruatie nereulata, arsuri in timpul urinarii, etc). 0a si
onoreea, c"lam#dia se transmite prin contactul direct cu mucoasele sau lic"idele
infectioase. $n ceea ce priveste tratamentul, acesta trebuie urmat de catre ambii
parteneri (indiferent de absenta sau prezenta simptomelor) si dureaza intre ,/ ! .,
de zile, constand inantibioterapie tintita.
Scabia
Sus
Aparitia scabiei presupune prezenta unui parazit femela care sapa un canal in piele
in care depune . ! * oua pe zi timp de o luna, ceea ce determina prurit teumentar
si iritarea pielii : leziuni de rataj. 6ransmiterea acestui parazit se face atat pe cale
sexuala, cat si prin contacte curente ! en folosirea in comun de lenjerie si "aine.
Simptomele sunt reprezentate de mancarimi (prurit localizat) pe fata interioara a
mainilor, intre deete, in reiunea sanilor si a oranelor enitale. $n privinta
tratamentului, acesta se aplica atat partenerilor sexuali, cat si persoanelor care
coabiteaza cu cei infectati cu scabia. 7enjeriile si obiectele personale folosite de
persoanele infectate necesita dezinfectarea.
ilcon !rematrol "#cps Buc $urich %edical &a
6ratamentul 0ontra 'jacul;rii Precoce (u 7;sa;i 0a Problemele <enante 0u
'jacularea Prematur; S; &;
!ret' ())*() &ei
SIDA
Sus
S$3A este prescurtarea pentru Sindromul $munodefcientei 3obandite si marc"eaza
un defcit a sistemului imunitar dobandit ca urmare a infectiei cu virusul %$&. S$3A
va predispune la diferite boli care afecteaza in mod tipic persoanele infectate cu
virusul %$& si pe care in mod normal oranismul ar trebui sa fe capabil sa le
combata : infectii oportiniste. 0a toate virusurile, %$& nu are metabolism propriu si
necesita o celula azda pentru a se putea multiplica. Aceste celule azda sunt,
printre altele, celulele sistemului imunitar, limfocitele, lobulele albe, celule
sistemului nervos. 0ercetatorii clasifca infectia cu %$& in diferite stadii. Prin S$3A se
intelee stadiul in care sistemul imunitar este foarte slabit si in care pot sa apara
diferite boli si tumori : forme de cancer. 'volutia unei infectii cu %$& difera de la o
persoana la alta. 7a scurt timp dupa infectarea cu %$&, acesta incepe sa se
inmulteasca foarte rapid, astfel incat in primele saptamani nu apar de obicei
simptome (la inceput, eventuale stari ripale). 3upa ,. saptamani de la
contaminare, prin testul cu anticorpi, se asesc anticorpii construiti de virus.
$nfectiile, oportuniste in cazul bolii S$3A, la un oranism sanatos uneori nici nu se
manifesta sau pot f combatute cu destula usurinta. &irusuri nu prea periculoase
precum %erpes simplex sau %erpes zoster pot duce la imbolnaviri
rave. 6oxoplasmoza, tuberculoza, citomealia, PcP ! o forma a pneumoniei si
ciuperca 0andida albicans sunt de asemenea boli caracteristice stadiului S$3A.
Portile de intrare in oranism ale acestui virus sunt ranile desc"ise, suprafetele
iritate, zariate sau in8amate ale pielii si tesuturile sensibile en mucoasa vainala.
7ic"idele infectioase prin care acesta se transmite sunt sanele, sperma, laptele de
mama, etc. si nu cele ca saliva, urina, transpiratie sau lacrimi.
De retinut+
Sus
$n ultimii ani, bolile cu transmitere sexuala au crescut ca numar si vor creste in
continuare daca nu se vor lua masuri drastice pentru combaterea mecanismului
care permite propaarea acestor afectiuni in randul populatiei.
0u toate ca s!au luat masuri pentru combaterea acestor boli si au aparut
medicamente noi si efciente de tratament, numarul acestor boli creste alarmant si
apar cazuri noi la o parte insemnata a populatiei, ceea ce constituie pentru viitor un
semn de alarma.
Probabil factorul social ! economic in care ne a8am la ora actuala, existenta
prostitutiei clandestine si a unui =vaabondaj> sexual mai mare permite inmultirea
acestor afectiuni cu rave consecinte asupra populatiei si a starii de sanatate.
0ontactele sexuale ocazionale mai ales cu persoane necunoscute, inreuneaza
desfasurarea unei anc"ete epidemioloice corecte, ceea ce face ca sursa de infectie
sa nu fe descoperita, acest lucru find esential in stoparea fenomenului de
extindere rapida a bolilor cu transmisie sexuala.
'ducatia sanitara si antiveneriana a populatiei la ora actuala lasa de dorit find una
din metodele cele mai efcace de prevenire si combatere a acestor afectiuni, ea nu
este aplicata in mod corespunzator cu rezultate neative vizibile.
Boli cu transmitere sexuala
Generalitati
Sus
&ezi alerie foto
S!a observat ca in trecut incidenta bolilor cu transmitere
sexuala crestea considerabil in perioadele de razboi sau alte
con8icte militare majore. Acest lucru a fost pus pe seama
miratiei intense a populatiei in acel moment, a educatiei
sexuale precare dar si interesului scazut al populatiei active sexual pentrumijloacele
de protectie si contraceptie.
$n momentul de fata incidenta bolilor cu transmitere sexuala se mentine ridicata, in
ciuda proreselor realizate de medicina moderna in dianosticarea, tratarea si
vindecare majoritatii acestor boli. Sinura perioada in care s!a inreistrat o
diminuare a ratei bolilor transmise sexuala (B6S) a fost intre anii ,?1@!,?2@, insa
din aceasta perioada continua sa creasca, un varf considerabil find atins intre anii
4@!9@.
A data cu descoperirea virusului %$& si stabilirii faptului ca acesta are transmitere
sexuala, incidenta a scazut. (u simtitor insa, iar acum procentele si statisticile se
mentin inrijoratoare. $n urma cu ,. ani, expertii estimau ca peste , milion de
persoane se infecteaza zilnic cu orice tip de B6SB dintre acestea, peste 2@C erau
persoane cu varsta sub .1 de ani. Pana in ,??? in lume erau inreistrate */@ de
milioane de noi cazuri de siflis, onoree, tric"omoniaza.
B6S reprezinta o importanta problema de sanatate publica, atat prin repercursiunile
asupra individului in sine, cat si asupra societatii si economiei. Prevenirea lor se
poate realiza usor, mijloacele de protectie find astazi disponibile atat in maazine
cat si in farmacii. Prin utilizarea lor, sexul poate redeveni siur si acest lucru il face o
experienta placuta pentru ambii parteneri. )etodele de protectie sunt efciente in
prevenirea contracararii B6S, insa sinura cale ,@@C siura este abstinenta.
0um o astfel de masura este difcil de urmat, specialistii au imainat o ama lara
de alte metode mult mai practice, care se bazeaza in principal pe evitarea
contactului direct cu 8uide sau cu zone ale corpului prin care se pot
transferamicrobi sau paraziti.
$n continuare sunt prezentate o serie de B6S care afecteaza in principal femeile sau
barbatii si boli care afecteaza ambele sexe in mod eal.
Cuprins articol
,. -eneralitati
.. 0ele mai frecvente B6S la femei
*. 0ele mai frecvente B6S ale barbatilor
/. B6S care afecteaza femeile si barbatii in eala masura
Cele mai ,rec-ente B.S la ,emei
Sus
3atorita particularitatilor anatomice, atat infectiile enitale cat si cele urinare sunt
mai frecvente in cazul femeilor. $n mod normal, p%!ul acid al vainului impiedica
proliferarea bacteriilor si actioneaza ca o importanta bariera in calea raspandirii
infectiilor. 'xista insa posibilitatea ca aceasta bariera sa fe depasita in momentul in
care apar diverse modifcari ale comportamentului individual si ale mediului extern.
$n astfel de conditii vainul poate f colonizat cu bacterii de pe teumentele vecine,
avand provenienta enterica sau cu ermeni care deja populau reiunea, dar nu
aveau conditii prielnice pentru dezvoltare, inmultire si infectare. 0el mai frecvent
aceste modifcari apar in perioadele de stres marcat, de raceli, ripe, cand
oranismul este imunodeprimat sau incearca sa faca fata altor infectii, dupa
administrarea prelunita de antibiotice cu spectru lar sau in timpul sarcinii. 3e cele
mai multe ori B6S se transmit prin mici leziuni ale mucoasei sau prin diverse 8uide
patoloice de provenienta vainala.
De retinut+
Specialistii recomanda tuturor femeilor care observa scureri neobisnuite ca aspect,
culoare sau miros, orice fel de durere cu localizare in zona enitala, sa se prezinte
cat mai repede la medic. $nfectiile enitale pot f initial localizate la acest nivel, insa
se pot extinde foarte rapid in restul cavitatii pelvine, determinand aparitia unor
probleme rave de sanatate, ce pot avea repercusiuni pe termen lun, cum ar
f dispareunia sau c"iar infertilitatea. 3aca pacienta este insarcinata, o B6S poate
avea consecinte dramatice asupra dezvoltarii fatului (exista cazuri de pierderea a
sarcinii ca urmare a unei infectii inorate si netratate).
Cistite si uretrite recurente
Dretritele reprezinta infectii, de obicei bacteriene, ale uretrei. Dretra este sementul
anatomic prin care urina este eliminata din vezica urinara in exterior, find portiunea
terminala a aparatului urinar. 3atorita pozitiei sale, proximitatii fata de vain si anus
si lunimii foarte scurte (aproximativ / cm), uretrita este o patoloie frecvent
intalnita la femei. $n eneral, cauzele sunt clasifcate ca find onococice si non!
onococice (sau uretrite nespecifce). Aceasta clasifcare subliniaza prevalenta
foarte mare a infectiilor de cauza onococica. 0istita este termenul care descrie
in8amatia vezicii urinare. 'a poate sa apara in continuarea uretritei, prin
ascensiunea ermenilor si popularea vezicii urinare, sau se poate datora unor cauze
neinfectioase (traumatisme, litiaze renale).
Simptomatoloia uretritei si cistitei este adesea comuna si consta in mictiuni
frecvente, adesea dureroase sau insotite de usturimi (polaEidisurie). 0antitatea de
urina eliminata variaza foarte mult, in unele cazuri find foarte redusa. 3e
asemenea, pacientele pot observa o scurere vainala albicioasa sau albuie.
Aceasta este insa inconstanta. 3e aceea se considera ca disuria ramane principala
acuza a pacientelor cu astfel de in8amatii.
Dretrita onococica este cauzata, asa cum ii suereaza si numele, de (eisseria
-onorr"oeae. Bacteria determina infectia uretrei si una din cele mai frecvente B6S.
Pacientele pot f asimptomatice (uneori c"iar si o viata intreaa) insa majoritatea
dezvolta semne si simptome suestive la ,@!.@ de zile post contaminare. Acestea
includ disurie, scureri vainale, sanerari in afara perioadelor menstruale
(metroraie) sau dupa actul sexual. Aceasta infectie se transmite prin sex vainal,
oral sau anal neprotejat. Femeile au 1@C sanse de a se infecta de la un barbat
purtator, in timp ce doar .@C din barbati dezvolta infectia dupa sex cu o femeie cu
uretrita onococica.
Dretrita nononococica poate recunoaste ca aent etioloic diverse
microoranisme, printre care:
! /scherichia coli: infectia cu '. coli poate sa apara la femei in special dupa primul
act sexual (motiv pentru care a fost numita si Gcistita lunii de miere>). Se datoreaza
ve"icularii bacteriilor din reiunea perineala spre cea enitala si ca urmare a acestei
deplasari pot sa apara si infectii uretrale. -ermenele are fmbrii si pili cu care se
poate atasa de epiteliul uretrei si cu care poate ascensiona, ajunand astfel in
vezica urinara si c"iar mai sus. A alta cateorie de femei predispuse acestei
etioloii este reprezentata de femeile la menopauza.
! Chlamydia trachomatis ! reprezinta cea mai frecventa cauza pentru aparitia
uretritei nononococice. $nfectia cu0"lam#dia este periculoasa atat prin prisma
simptomatoloiei imediate, dar si a complicatiilor care pot sa apara daca este lasata
netratata. 0ele mai frecvente complicatii sunt in8amatiile reiunii pelvine, ale
cervixului (cervicita) si c"iar sterilitatea. 3aca infectia apare la femeile insarcinate,
copilul se va naste cu rave probleme oftalmoloice si cu infectii pulmonare.
! %ycoplasma homini si genitalium, 0reaplasma urealyticum, erpes
simplex sunt doar cativa din ermenii care pot f de asemenea incriminati in
aparitia uretritelor nononococice.
6ratamentul acestor boli este adesea simplu, urmand o sc"ema de
antibioticoterapie pe baza de tetraciclina sau alte medicamente, in functie de
sensibilitatea ermenului implicat, astfel: clotrimazol sau metronidazol pentru
6ric"omonas, doxiciclina pentru 0"lam#dia, nitrofurantoin si cotrimoxazol pentru
infectiile pluribacteriene. 6ratamentul se aplica ambilor parteneri, indiferent daca
manifesta sau nu simptome specifce infectiei si este sustinut prin masuri corecte
de iiena intima si a reiunii perineale. Arice activitate sexuala ar trebui sistata
pana la remiterea semnelor si simptomelor.
1ul-o2-aginite si trichomonia3ele
6ric"omoniaza reprezinta o B6S ce apare mai frecvent la femei, acestea putandu!se
infecta in special in momentul in care se modifca p%!ul vainal (cand din acid
devine bazic), favorizand astfel dezvoltarea acestui parazit. Boala se manifesta in
principal prin prurit enital, senzatie permanenta de usturime, acompaniata de o
scurere avand caracter semivascos, culoare alben!verzuie si miros urat. $n cazul
in care femeia este insarcinata in momentul infectarii, exista riscul de nastere
prematura, iar copilul poate f subponderal si va asocia un risc de mortalitate si
morbiditate semnifcativ mai mare (in special infectii cu virusul %$&). S!a observat ca
femeile cu astfel de infectii netratate au un risc crescut de a dezvolta cancer
cervical. $n cazul barbatilor, infectia poate trece asimptomatica sau poate determina
doar aparitia unei scureri uretrale usoare. Astfel, barbatii sunt considerati in
eneral purtatorii infectiei si cei care transmit mai departe protozoarul. Dtilizarea
prezervativului protejeaza insa transmiterea acestei boli.
6ratamentul recomandat se adreseaza ambilor sau tuturor partenerilor si se bazeaza
pe antibiotice precum metronidazol si tinidazol.
Candido3a
0andida este un fun (o ciuperca) prezenta in mod normal in 8ora vainala, a8ata in
ec"ilibru cu mediul local si care in conditii obisnuite nu determina aparitia unei
patoloii anume. $n cazul in care 8ora vainala se modifca (de exemplu prin
utilizarea irationala a antibioticelor cu spectru lar), acest microoranism poate
deveni patoen. 'xista femei care prezinta o predispozitie la aparitia candidozei !
mai ales cele obeze, suferinde de diabet sau cele insarcinate.
Simptomatoloia candidozei, departe de a f specifca acestei B6S, include: prurit
intens, dureri si arsuri, iritatii ale vulvei, vainului si o scurere albicioasa. Barbatii
cu candidoza sunt doar foarte rar simptomatici. $n eneral cei afectati acuza prurit
si usturime la urinat, capul penisului prezentand la inspectie numeroase zone
eritematoase (rosiatice). 3esi destul de rar, barbatii pot remarca o scurere
albicioasa exprimata prin uretra. 'xista riscul ca daca este lasata
netratata, candidoza sa apara mai tarziu intr!o forma mult mai rava si mai reu de
tratat.
Se pare ca ,@C din totalitatea candidozelor au transmitere sexuala, de aceea
tratamentul trebuie adresat ambilor parteneri. 0el mai frecvent tratamentul se face
cu antimicotice cu efect local: clotrimazol, nistatina, 8uconazol sauEetoconazol, iar
rezultatele pot f foarte spectaculoase. 3e exemplu, o doza de 8uconazol este
efcienta in tratament in peste ?@C din cazuri. (istatinul poate f administrat oral
sau sub forma supozitoarelor vainale. Alte recomandari menite sa rabeasca
vindecarea sunt: reducerea consumului de za"ar si carbo"idrati in eneral, pentru a
favoriza refacerea 8orei vainale normale, precum si mentinerea unei iiene
corespunzatoare a zonei interesate (spalarea de minim . ori pe zi a zonei vulvo!
vainale, in principal cu apa, dar fara sapun, deoarece acesta afecteaza p%!ul
natural al reiunii).
Cele mai ,rec-ente B.S ale barbatilor
Sus
0retrite nespecifce
Dretritele nononococice afecteaza si femeile si barbatii in eala masura.
)icrooranismele cel mai frecvent implicate la barbati sunt 0"lam#dia trac"omatis
si Dreaplasma ureal#ticum. Simptomatoloia este dominata dedisurie (mictiuni
dureroase) si de scureri uretrale, insa pot f prezente ca facand parte din tabloul
clinic si: "ematurie, urina tulbure, febra si stare enerala alterata (ca semne
enerale ale infectiei). +ecurenta semnelor si simptomelor este frecventa dupa actul
sexual. Dretrita nononococica este un tip de infectie mult mai reu de tratat, insa
exista posibilitatea ca aceasta sa raspunda favorabil la modifcarea stilului de viata.
3ifcultatea in tratarea ei rezida in etioloia multibacteriana pentru care, cel putin in
stadiile initiale ale terapiei, trebuie instituita antibioticoterapia cu spectru lar. $n
ciuda faptului ca ? din ,@ barbati infectati cu 0"lam#dia prezinta unul sau mai
multe simptome ale infectiei, majoritatea ale sa le treaca cu vederea. (etratata,
uretrita poate evolua, determinand aparitia unor complicatii precum epididimita sau
c"iar infertilitatea. 3aca ramane netratata, infectia va f transmisa mai departe
partenerelor sexuale ale barbatului respectiv, in cazul sexului neprotejat. 0lasifcata
ca find o boala cu transmitere sexuala, uretrita nononococica necesita tratamentul
tuturor partenerilor sexuali pentru a f vindecata.
Gonoreea
$nfectia cu (eisseria onorr"oeae se manifesta la barbati prin dureri la mictiune si
prin aparitia unei scureri vascoase, abundente, exprimate uretral. 7a examinarea
penisului se constata o inrosire difuza a meatului urinar extern. -onoreea poate sa
evolueze si sa determine in continuarea procesului patoen in8amatia vezicii
urinare si a prostatei, dar si a epididimului sau testiculelor (clinic se manifesta prin
dureri si tumefactie localizate la nivelul scrotului). 'xista posibilitatea aparitie unor
complicatii oftalmoloice in cazul in care infectia nu este tratata. 0omplicatiile pe
termen lun includ aparitia stricturilor uretrale, a artritei septice (cu localizare in
special la nivelul articulatiei deetelor, radiocubitocarpiene, leznei). $n cazul
sexului anal neprotejat, infectia se poate localiza ano!rectal, iar in aceste situatii
simptomele apar mult mai rapid, inca din stadiile initiale ale procesului patoen, iar
tratamentul va f instituit imediat.
.richomonia3a si candido3a
0andida albicans si 6ric"omonas vainalis determina foarte rar infectii simptomatice
la barbati. 3oar ocazional 6ric"omonas este raspunzatoare de aparitia unei uretrite
usoare, iar 0andida de prurit si durere peniana. 6otusi, c"iar si in absenta
simptomatoloiei, in cazul in care infectia este prezenta (acest lucru find
demonstrat prin investiatii paraclinice si teste de laborator), barbatul trebuie tratat
alaturi de partenera sa.
4almar5 $inc (6mg 7#tb 8lacon 4almar5
Hincpentru A Piele Sanatoasa Si Dn"ii Frumoase Hincul 'ste Dn Alioelement 0are
Se -aseste $n )od
!ret' (9*: &ei
B.S care a,ectea3a ,emeile si barbatii in
egala masura
Sus
erpes genital
%erpesul reprezinta o boala virala cauzata de %erpes Simplex (%S&). %S& are .
tulpini cu potential patoene la om: , si .. Sunt virusuri cu tropism pentru sistemul
nervos (are caracter neurotrop si neuroinvaziv) si prin activari recurente determina
aparitia unor vezicule cu continut lic"id la nivelul teumentelor sau membranelor
mucoase, cu localizari diverse: facial (peribucal) sau enital (in special %S& .). 3upa
manifestarile si infectia initiala, virusul devine latent in neuroni, de unde se va
reactiva in perioadele in care oranismul este imunodeprimat sau supus unor
stresuri semnifcative.
%erpesul enital se manifesta prin vezicule localizate enital: vulvar sau cervical, in
cazul femeilor si in special pe land, in cazul barbatilor. 3esi poate f asimptomatic
in majoritatea cazurilor, ceea ce contribuie si favorizeaza transmiterea infectiei de
la un individ la altul, "erpesul enital se manifesta la unii pacienti prin dureri
intense in zonele pe care se dezvolta veziculele si papulele. Acestea apar la ,
saptamana dupa contactul infectant, care poate f realizat prin sex anal, oral,
vainal sau sarut, cu conditia ca in mucoase sa existe o leziune prin care virusul sa
poata patrunde. $nitial pacientul resimte un prurit de intensitate moderata, ulterior
aparand si veziculele.
Pe lana simptomele locale apar si acuze cu caracter eneral: febra, mialii, stare
enerala alterata, limfadenopatii locoreionale. )ai putin frecvent, dar nu
neobisnuite, sunt si scurerile vainale sau uretrale, iar femeile pot prezenta si
disurie sau cervicita. &eziculele se vindeca in .!* saptamani in absenta
tratamentului, insa pacientii raman contaiosi. %erpes simplex este una din cele
mai frecvente B6S.
&irusul este inalt contaios si se transmite foarte usor de la un pacient la altul prin
contact sexual neprotejat. )aximum de infectiozitate este inreistrat in timpul
atacului initial, virulenta scazand in atacurile ulterioare (minimum este inreistrat in
perioadele dormante, cand teumentele sunt intacte, lipsite de leziuni sau cicatrici
recente). 3esi initial s!a considerat ca %S&. este exclusiv responsabil de "erpesul
enital, in momentul de fata se accepta ca si %S&, este implicat in etiopatoenia
acestei infectii (in unele populatii %S&, este responsabil de peste 1@C din cazurile
de "erpes enital).
$n populatia enerala, insa, procentul cazurilor de "erpes enital determinat de
%S&, atine ,1C si este asociat in principal cu practicarea sexului oral neprotejat.
$n acest fel exista si localizari faciale ale "erpesului enital. $n plus, ambele tipuri de
virusuri "erpetice pot determina aparitia leziunilor "erpetice in zona anala sau
perianala ! proctita "erpetica (in8amarea anusului si rectului) find frecventa in
special in randul persoanelor care practica sexul anal.
$n prezent nu exista un tratament care sa inlature infectia din corp, insa antiviralele
actuale sunt capabile sa scada frecventa, durata si severitatea episoadelor de boala
clinic manifesta. Ac#clovir este utilizat pentru acest efect si poate f administrat oral
sau local, sub forma de creme si unuente, desi efcienta administrarii locale este
inca destul de controversata. Alte medicamente antivirale utilizate sunt: famciclovir,
penciclovir. 'fcienta acestor medicamente se datoreaza faptului ca interfera cu
ciclul replicativ viral, incetinind inmultirea virusului, si oferind astfel sistemului imun
posibilitatea sa lupte impotriva virusului.
Alte masuri terapeutice menite sa stimuleze recuperarea si sa amelioreze
simptomatoloia sunt: administrarea de anestezice topice (cum ar f lidocaina)
pentru a diminua pruritul si durerea, administrarea de antipiretice pentru
combaterea febrei, precum si toaleta si inrijirea riuroasa a zonelor cu vezicule si
leziuni "erpetice. Aceasta se recomanda a f facuta cu apa si sapun, zona trebuind
uscata prin tamponare usoara cu un prosop moale dupa ce a fost curatata. 7enjeria
intima trebuie sa fe cat mai lejera, de preferat din bumbac.
$n ciuda acestor recomandari, a tratamentului existent si a faptului ca transmiterea
virusului poate f prevenita prin utilizarea prezervativului, incidenta acestei B6S este
in continua crestere.
Condiloame genitale
0auza condiloamelor este reprezentata de %P& ("uman papilloma virus).
0ondiloamele apar adesea in buc"ete cu localizare enitala, mai frecvent la femei
unde se localizeaza vulvar dar si pe peretii vainului, cervixului sau perianal.
7ocalizarile predilecte in cazul barbatilor sunt varful penisului, scrotul si anusul. )ai
rar pot sa apara si in cavitatea bucala sau pe orofarine (in cazul practicarii sexului
oral unei persoane infectate). 0ondiloamele apar sub forma unor excrescente
conopidiforme de culoare rozalie, ce cresc in dimensiuni in timp. Sunt nedureroase
sau pot f usor pruriinoase.
'xista numeroase studii care au demonstrat ca leatura dintre cancerul cervical si
infectia cu %P& este reala (in special subtipurile ,2 si ,9, care sunt asociate cu
peste 4@C din totalul acestor neoplazii). 3in acest motiv se recomanda ca femeile
cu condiloame acuminate sa fe inscrise in prorame de screenin pentru depistarea
precoce a cancerului.
6ratamentul condiloamelor implica crioterapie sau indepartarea c"iruricala cu
laserul, sau administrarea de podoflina (solutie antimicotica ce se aplica local pe
zona afectata si se indeparteaza ulterior prin spalare). 7a ora actuala exista
si vaccinuri impotriva %P&, subtipurile ,2 si ,9 (implicate in aparitia cancerului) si 2,
,, (care determina aparitia condiloamelor).
Gonoreea
-onoreea este cauzata de infectia cu (eisseria onorr"oeae si apartine B6S. $n
cazul femeilor se localizeaza initial pe canalul cervical si uretra, determinand
uretrita onococica. 3aca infectia este inorata se poate extinde in cavitatea
pelvina si abdomenul inferior, determinand aparitia unor boli in8amatorii,
infectioase si in fnal infertilitate. $n cazul barbatilor, infectia respecta acelasi
pattern, cu afectarea initiala a uretrei si posibilitatea de extindere in profunzime
daca nu se instituie un tratament corespunzator.
$n stadiile initiale, onoreea poate f muta din punct de vedere clinic. )ai tarziu,
cand a atins o etapa mai avansata in evolutie pot sa apara si simptomele.
Acestea constau in principal in scureri vainale anormale si prurit enital intens.
7ocalizari mai rar insa intalnite sunt in reiunea anala si cavitatea bucala. Pacientii
sunt sfatuiti sa se adreseze medicului in cazul in care suspecteaza o B6S si daca
prezinta simptome suestive. -onoreea este relativ usor de dianosticat si tratat, in
principal cu penicilina, amoxicilina sau ampicilina. 3aca insa este trecuta cu
vederea si lasata sa evolueze, poate sa determine complicatii cu rasunet eneral
asupra oranismului, cum ar f artrita septica, in8amatia seroasei fcatului
(peri"epatita) sau sindromul Fitz!%u"!0urtis.
Siflis
Siflisul reprezinta, poate, cea mai de temut B6S. 'ste cauzata de 6reponema
pallidum (o spiroc"eta ce se transmite exclusiv prin contact sexual neprotejat si
care este capabila sa penetreze mucoasele cu care intra in contact). $nfectia trece
prin mai multe stadii, fecare find caracterizata printr!un anumit tablou clinic. 3aca
siflisul nu este tratat la timp poate afecta orane vitale precum creierul, inima,
aorta, oc"ii si oasele, iar in multe cazuri poate f c"iar fatal.
Siflisul primar este transmis prin contact sexual de cele mai multe ori, iar de la
infectie si pana la manifestarile initiale ale acesteia trec aproximativ ., de zile.
7eziunea initiala apare la locul infectarii si este, de obicei, enitala. 'ste specifca
acestei boli si se numeste sancru siflitic. Se prezinta sub forma unei ulceratii cu
pereti indurati, de obicei nedureroasa, ocazional find insotita de adenopatie satelita
(pe anlionii in"inali). 0ele mai frecvente localizari ale sancrului sunt penisul,
vainul si rectul. 7eziunile se vindeca spontan, fara sa lase cicatrici importante sau
vizibile, c"iar si in lipsa tratamentului. $n aceasta perioada pacientii pot f
asimptomatici.
0a urmare, nu apeleaza la medic si infectia continua sa proreseze, intrand in
stadiul de siflis secundar. Acesta devine manifest in 2!9 saptamani (cu variatii lari:
,! 2 luni), iar tabloul clinic variaza foarte mult: poate mima o viroza respiratorie (cu
alterarea starii enerale, febra, dureri de at, cefalee, scadere ponderala,
adenopatie). Pot sa apara pete rosiatice nepruriinoase cu localizare bilaterala
simetrica la nivelul extremitatilor, care pot afecta si palmele, talpile. )ai rar pot sa
apara si uveite, irite, nevrite optice, caderea parului, "epatite, astrite, meninite.
Semnele si simptomele siflisului secundar se pot mentine c"iar si . ani inainte de a
intra in remisiune, iar dupa aceasta faza dispar de la sine si contaiozitatea
persoanei scade.
Aproximativ ,I* din infectii proreseaza spre siflis tertiar daca nu sunt tratate, iar in
aceste stadiu vor determina afectari pluriviscerale si de sistem nervos. Aceasta
etapa este cea critica, pacientul putand suferi foarte mult. Printre cele mai
frecvente probleme ce apar sunt: cecitate, paralizii, dementa, moarte.
Siflisul ramane o importanta problema de sanatate publica deoarece pacientul nu
se prezinta imediat la medic. 6ratamentul bolii este relativ simplu, se bazeaza pe
administrarea de antibiotice (in principal penicilina -). Pentru a certifca vindecarea
si eradicarea infectiei din oranism pacientul trebuie sa repete teste seroloice la
fecare * luni, timp de , an.
I1;SIDA
&irusul imunodefcientei umane este un virus descoperit in anul ,?9, care sta la
baza uneia din cele mai distructive pandemii din istoria omenirii (se pare ca a facut
deja peste .1 milioane de victime, si @.2C din populatia lobului este in prezent
infectata cu %$&). )ajoritatea celor infectati vor dezvolta in fnal S$3A (sindromul
imunodefcientei umane dobandite) si vor muri prin infectii sau neoplazii aparute pe
fondul unui sistem imun defcitar.
&irusul se transmite prin contact sexual neprotejat (anal, enital), prin transfuzii de
sane infectat, prin utilizarea de ace, serini folosite la bolnavii cu %$& sau se poate
transmite materno!fetal (in utero, pe parcursul sarcinii, intrapartum ! in timpul
nasterii sau in timpul alaptarii). &irusul nu este capabil sa supravietuiasca mult timp
in afara oranismului uman, iar din acest motiv infectiile sunt promovate prin
existenta leziunilor tisulare si mucoase (astfel de leziuni aparand in timpul sexului
anal sau vainal).
3upa ce a patruns in corpul azdei va infecta celulele sistemului imun pentru care
are un anumit tropism, cum ar f: macrofae, limfocite, celule microliale. A data
intrat in celula, determina modifcari la nivelul aparatului enomic astfel incat celula
devine incompetenta sa faca fata solicitarilor (anume, sa lupte impotriva infectiilor).
Astfel, in timp, numarul de celule 6 03/J scade dramatic, iar incarcatura virala a
oranismului creste. Sistemul imun al azdei devine din ce in ce mai slabit,
incapabil sa lupte impotriva aresiunilor din mediul extern si lasand loc infectiilor
oportuniste in oranism. Aceste infectii sunt cauzate de ermeni care in prezenta
unui sistem imun deplin functional nu sunt capabile sa determine boala si sunt
reprezentati in principal de Pneumoc#stis carinii, Stap"#locccus aureus, p#oenes,
0andida albicans, 0#tomealovirus, Pseudomonas aeruinosa.
$nfectia %$& are mai multe etape: perioada de incubatie, infectia acuta, infectia
latenta si stadiul fnal S$3A. $ncubatia este in eneral asimptomatica, insa infectia
propriu!zisa se caracterizeaza prin febra, farinita, mialii. 'xista insa si situatii in
care, ca si in cazul siflisului, si aceasta etapa trece neobservata. &irusul se extinde
in oranism, intra apoi in latenta si poate ramane inactiv in oranism ani de zile.
$nitial infectia cu %$& a fost considerata ca apartinand strict comunitatilor de
"omosexuali sau droati, insa in prezent virusul se extinde in special prin contact
"eterosexual si afecteaza in principal tari din Africa, mai ales Africa Subsa"ariana.
$n acest moment, in ciuda proreselor medicinii moderne, nu exista un vaccin sau
vreun alt tratament care sa poata vindeca si eradica infectia. Sinura cale
cunoscuta de preventie a infectiei cu %$& este evitarea expunerii la virus. 6otusi, in
cazul in care expunerea s!a produs, se pare ca administrarea imediata a
unui tratament antiretroviral(proflaxie post!expunere) poate scadea riscurile de
aparitie a infectiei.
6ratamentul administrat in prezent pacientilor cu %$& contine mai multe antivirale si
este denumit %AA+6 ("i"l# active antiretroviral t"erap#). %AA+6 consta intr!un
GcocEtail polimedicamentos>, cum il numesc specialistii, ce contine minim *
substante apartinand a minim . clase de medicamente. +ata supravietuirii este in
prezent ridicata in tarile din 'uropa Accidentala, unde medicamentele sunt
disponibile, insa nu se cunosc cu exactitate efectele pe termen lun ale acestei
terapii. 6ratamentul este inca in studii, insa procesul este destul de anevoios.
De retinut+
$n cazul in care suspectati infectia cu o B6S, in special %$&, sunteti sfatuiti sa va
adresati imediat unui specialist pentru realizarea testului %$&IS$3A, care se
utilizeaza pentru detectarea prezentei %$& in ser, saliva sau urina, sub forma
anticorpilor anti!%$&, antienelor virale sau A+(!ului viral. 3e obicei se asteapta *
luni din momentul contactului posibil infectant pana in momentul realizarii unui test
pentru a f exact (pozitiv sau neativ). 3aca testul se realizeaza prea repede,
nerespectand acest interval, exista posibilitatea aparitiei rezultatelor fals neative
(se inreistreaza cand testul afrma ca infectia nu este prezenta, dar de fapt
oranismul este infectat cu %$&). +ezultatele fals pozitive sunt destul de rare.
1. Chlamidia - este provocata de catre o bacterie. Daca nu este tratata poate provoca
boala pelviana inflamatorie sau sterilitate.
Simptome: Este posibil sa nu prezinte simptome, insa apar usturimi la urinare, scurgeri
vaginale sau ale penisului.
Tratament: Simptomele inceteaza dupa cateva zile de administrare a antibioticelor, iar
dupa 2 saptamani infectia este eliminata.
2. Herpes - este un virus care persista de-a lungul intregii vieti. Tipul 1 provoaca
basicute sau bubite purulente, de obicei in zona gurii. Tipul 2: provoaca basicute
genitale. Ambele pot fi transmise de la gura in zona genitala si viceversa.
Simptome: asice dureroase la gura, in zona genitala, pe fese. !rima eruptie a
"erpesului dureaza apro#imativ doua saptamani. olnavul poate avea febra, mancarimi,
simptome de gripa.
Tratament: incurabil. Eruptiile vor izbucni si se vor retrage pe parcursul intregii vieti.
!entru a reduce frecventa aparitiei eruptiilor este indicat tratamentul medicamentos in
doze zilnice cu ac$clovir.
3. Negi genitali, Human Papiloma Virus (HPV) - negi la nivelul pielii, care se prezinta
sub forma unor mici umflaturi in zona genitala sau in cea a anusului. %irusul se transmite
prin contact genital direct la nivelul pielii. Din pacate virusul este rezident in organism de-
a lungul intregii vieti.
Simptome: &a barbati - negi de culoare galben-cenusiu pe penis, in zona uretrei, in
zona anusului. &a femei: negi de culoare alba sau roz in zona vulvei, in cea a vaginului,
pe colul uterin sau in zona anusului.
Tratament: negii se pot elimina prin metode c"irurgicale, prin cauterizare sau prin laser.
'egii se pot resuscita, fiind necesara o noua e#tirpare a acestora. !erioada de
convalescenta poate fi lunga si de durata.
. !onoree - infectie grava care, netratata, duce la sterilitate, la artrita sau la probleme
cardiace.
Simptome: pot sa nu fie evidente. Dar apar: usturimi la urinare, scurgeri vaginale sau
ale penisului, dureri in zona pelvisului.
Tratament: antibioticele au efect imediat asupra simptomelor si vindeca boala in cateva
saptamani.
". Si#ilis $ infectie foarte grava, care netratata la timp, afecteaza intreg organismul.
!oate duce la deces.
Simptome: primul stadiu - apar rani in zonele genitale. Al doilea stadiu: eruptii cutanate
pe tot corpul. Al treilea stadiu: probleme ale inimii si ale sistemului nervos.
Tratament: (n stadiul incipient al bolii, penicilina o poate vindeca. ) data a*unsa in
ultimul stadiu, tratamentul medicamentos are efect limitat.
%. &oala pel'ina in#lamatorie - infectie a uterului, dar se poate localiza si la nivelul
colului uterin ori a trompelor uterine. Apare atunci cand bacteriile +cel mai adesea
c"lamidia sau gonoreea, patrund in sistemul reproductiv. Duce la sterilitate.
Simptome: dureri abdominale, febra, sensibilitate marita a uterului si a ovarelor, ciclu
menstrual dureros, scurgeri, oboseala, ameteli, stari de voma, dureri in timpul actului
se#ual.
Tratament: se recomanda repaus la pat si tratament medicamentos cu antibiotice. Daca
boala este intr-un stadiu avansat, bloca*ul trompelor uterine si sterilitatea pot deveni
permanente.
(. )n#e*tia tra*tului urinar - infectie provocata de bacteriile blocate in uretra. Des
intalnita la femeile care fac se# cu un nou partener.
Simptome: dureri si usturimi in timpul urinarii, urinari frecvente. -rina poate fi tulbure si
urat mirositoare.
Tratament: infectia se vindeca prin administrarea de antibiotice de la o zi la o
saptamana. Si multa apa plata.
+. Vaginita - inflamatie vaginala. Supuratii infectioase cauzate de lipsa de igiena.
Antibioticele, pilulele contraceptive, sarcina pot cauza dezvoltarea candidei. Se mai
numeste tricomonaza. Se transmite prin se# vaginal sau oral.
Simptome: &a femei - scurgere vaginala densa. De culoare alba sau galbuie, miros
neplacut, mancarime, durere. &a barbati: mancarimi genitale, contact se#ual dureros. (n
cazul se#ului oral, barbatii si femeile pot avea o pelicula albicioasa sau verzuie pe limba.
Tratament: cremele care se elibereaza fara reteta vindeca aceasta boala in cateva zile.
.emeile trebuie sa evite sa poarte pantaloni stramti, dresuri sau costume de baie. 'u
faceti spalaturi si nu folositi deodorante intime.
,. Padu*hi genitali - paduc"i mici, de culoare alba care infesteaza parul pubian. Se
raspandesc de la persoana infestata prin "aine, paturi sau toalete.
Simptome: /ancarimi. !ot provoca febra usoara, inflamatii ale amigdalelor, dureri
usoare. !aduc"ii pot fi depistati in urma unui e#amen medical amanuntit.
Tratament: tratamentul medicamentos de uz e#tern elimina paduc"ii si ouale acestora.
&en*eria de pat, "ainele si proasoapele trebuie spalate.
1-. Para.iti interni - giardia, criptosporidia, amoebe si altele. A*ung in organism, in
primul rand, in urma contactului se#ual oral sau anal.
Simptome: diaree, dureri abdominale sau crampe, balonare, oboseala si pierderi de
greutate.
Tratament: /edicamente eliberate cu reteta de la doctor duc la eliminarea parazitilor.
11. Hepatita & - virus transmis prin contact se#ual sau prin ace infectate. /ai raspandita
la barbatii "omose#uali, la cei care fac se# anal si au mai multi parteneri.
Simptome: febra, oboseala, migrene, dureri abdominale, icter. (n anumite cazuri,
inflamatia ficatului poate duce la sangerari, la coma sau deces.
Tratament: cazurile usoare: odi"na la pat, dieta sanatoasa. 0azuri grave: tratament
medicamentos.
12. H)V/S)01 -virus care slabeste sistemul imunitar pana il face incapabil sa mai lupte
cu bolile: provoaca S(DA, un grup de boli grave. 1(% se transmite prin sange infectat,
sperma, secretii vaginale, lapte matern, intra in sange printr-o rana sau prin mucoasa in
timpul se#ului vaginal, se#ului oral, se#ului anal, prin folosirea acelor infectate, care se
in*ecteaza drogurile, precum si prin alaptare.
Simptome: 1(% nu prezinta simptome de obicei. Testele de sange arata anticorpi ai 1(%.
!ot trece ani pana ca S(DA sa se declanseze. De-a lungul acestei perioade persoana
infectata poate transmite 1(%, practic fara sa stie2 !rimele semne ale S(DA: infectii cu
ciuperci parazitare, transpiratii nocturne, pierderi in greutate. oli legate de S(DA:
pneumonie, cancer.
Tratament: incurabil. 'u e#ista vaccin. !entru 1(% anumite combinatii de medicamente,
care cuprind in"ibitori protezici incetinesc virusul. !entru S(DA, e#ista medicamente care
incetinesc evolutia bolii, insa tratamentul trebuie instituit din timp si respectat.

G/</=A&I.>.I
Ce sunt ?
Bolile cu transmitere sexualK (B6S), cunoscute si sub numele de boli venerice, sunt infectii
produse de microoranisme (bacterii, virusuri, ciuperci), care se iau prin contact sexual
(vainal, oral sau anal). 3intre acestea cele mai rave sunt %$&IS$3A, "epatita 0 si siflisul.
Alte boli sunt onoreea (blenoraia), candidoza, c"lamidiaza, tric"omoniaza, sancroidul,
"erpesul enital, limforanulomatoza venerianK, condilomatoza, "epatita B, epididimita,
scabia, pKduc"ii lati.

0ele mai multe dintre ele pot f tratate, LnsK 6AA6' pot f prevenite. 3acK nu sunt prevenite,
un dianostic la timp urmat de un tratament adecvat pot reduce posibilitatea aparitiei
complicatiilor acestor boli, cum ar f infertilitatea, riscul cancerului de col, sarcina ectopicK,
durerea abdominalK cronicK sau nasterea unor copii infectati.

@<A!AI

Cum stii dacB ai B.S ?
O femeie trebuie s se adreseze medicului dac prezint:
o scurere vainalK Ln cantitate mare, cu miros urMt (modifcat)B
durere Ln timpul actului sexualB
pierderea unor cantitKti mici de sMne dupK actul sexualB
usturimi si dureri la urinareB
mMncKrimi sau dureri la nivelul vainuluiB
aparitia unor anlioni (noduli, um8Kturi) Ln zona enitalK.
Un brbat trebuie s cear sfatul medicului dac prezint:
o secretie albicioasK, cremoasK, urMt mirositoare la nivelul penisuluiB
usturimi (arsuri) sau dureri la urinareB
rKni sau diverse leziuni la nivelul penisuluiB
mMncKrimi la nivelul penisuluiB
aparitia unor anlioni Ln zona enitalK.

A./<.I/ + Foarte multi oameni cu o B6S nu prezintK nici un semn.

@<A!AI

Cum se poate lua o B.S ?
Se transmite prin:
contact sexual vainal, anal sau oralB
contact sexual cu mai multi parteneri, care la rMndul lor au alti parteneri, eventual
cu o B6SB
utilizarea acelor Ln comun (pentru administrarea diverselor drouri)B
transfuzii de sMne
<0 se transmite prin:
strMnerea mMiniiB
LmbrKtisareB
stMnd de vorbK cu persoana respectivKB

@<A!AI

Cum poti pre-eni o B.S ?
utilizarea prezervativului la fecare contact sexualB
fdelitatea : a avea un sinur partener care la rMndul sKu nu are alti parteneri
infectati sau care utilizeazK ace Ln comunB
nu folosesti ace Ln comun cu alte persoaneB
abstinenta : lipsa contactului sexual.


@<A!AI

Ce ,aci dacB cre3i cB ai o B.S ?
3acK consideri cK ai o B6S trebuie sK te adresezi cMt mai repede medicului. Acesta Lti va
indica imediat analizele de care are nevoie pentru a stabili un dianostic Ln urma cKruia Lti va
recomanda tratamentul potrivit. 6e poti adresa medicului de planifcare familialK, medicului
de familie, inecoloului sau specialistului dermatolo.

3e asemenea trebuie sK Lti anunti toti partenerii sexuali despre boalK pentru a f si ei
evaluati si tratati, altfel existK riscul sK te reinfectezi de la unul din ei, sau ca acestia sK
transmitK infectia mai departe.

6ratamentul trebuie urmat de ambii parteneri Ln acelasi timp.

@<A!AI

I1 ; SIDA

Ce este I1 ?
%$& (&irusul $munodefcientei Dmane) este un virus care afecteazK sistemul imunitar, ducMnd
astfel la scKderea rezistentei oranismului Ln fata unor boli.

Ce este SIDA ?
S$3A (Sindromul $munodefcientei 3obMndite) este boala provocatK de %$&, si se manifestK
prin incapacitatea sistemului imunitar de a mai lupta cu infectiile.

Cum se transmite I1 ?
A persoanK poate avea mai multi ani %$& (seropozitivK), fKrK sK aibK nici un simptom. 3e
aceea o persoanK aparent sKnKstoasK poate transmite %$& altor persoane.
%$& este secretat Ln 8uidele oranismului uman:
secretii vainaleB
spermKB
sMne.
Se poate transmite prin'
contact sexual vainal, anal sau oralB
orice alt contact al spermei, sMnelui sau secretiilor vainale cu ura, anusul, vainul
sau rKni ori leziuni desc"ise (tKieturi)B
transfuziile de sMne infectatB
folosirea Ln comun cu persoane infectate a acelorB
femeia seropozitivK LnsKrcinatK poate transmite %$& fKtului Ln timpul sarcinii, la
nastere, uneori prin intermediul laptelui matern.
<0 se transmite prin'
strMnere de mMnK ori atinere, dacK pielea nu prezintK leziuni (rKni)B
sKrutB
utilizarea Ln comun cu persoana infectatK a acelorasi alimente, veselK, "aine sau
rupuri sanitareB
masturbareB
LntepKturi de insecte (tMntari).

@<A!AI

Cum poti pre-eni in,ectia I1 ?
utilizarea corectK a prezervativului la fecare contact sexualB
fdelitateaB
sK nu se foloseascK Ln comun aceB
abstinenta.

Aricine a avut un contact sexual s!a expus riscului de a lua %$&. 'l se transmite la oricare
dintre noi, LnsK Ll putem evita.

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.


@<A!AI

SI8I&IS0&

Aceasta B.S este cau3ata de o bacterie cu forma spiralata (spiroc"et) numita
treponema. 'ste transmisa pe cale sexuala, dar uneori poate f dobMndita si prin transfuzie
de sMne sau contact al pielii. 'ste transmisa prin contact sexual din cauza ranilor desc"ise,
numite sancre, care se asesc pe oranele enitale, Ln ura si pe pielea din zona enitala,
unde bacteria a penetrat pielea. Apar ca niste cosuri nedureroase, tari si rosiatice.
Siflisul are trei stadii, iar primele doua se dezvolta foarte rapid.
2@n primul stadiu, o rana desc"isa apare Ln zona infectata, de obicei, cervix, vain, rect sau
alta zona enitala, iar apoi se raspMndeste. Primul stadiu are loc la treisaptamMni dupa
contactul sexual cu o persoana infectata si simptomele (aparitia ranilor) pot aparea de la ?
la ?@ de zile dupa aceea. +anile vor disparea dupa .!2 saptamMni, c"iar si fara tratament si
numai un procent mic de femei le observa, deoarece, deseori, sunt ascunse adMnc Ln vain.
2Al doilea stadiu are loc oricCnd de la , saptamMna pMna la 2 luni dupa vindecarea
sancrelor. Simptomele includ o eruptie, febra, dureri de Mt, dureri de cap, pierderea
apetitului, reata, in8amari ale oc"ior si caderea parului, caracteristice find si eruptiile pe
palme si talpi. Acest stadiu poate dura de la * la 2luni sau c"iar mai multi ani.
!Al treilea stadiu poate aparea dupa ,@!.@ de ani si poate deenera Ln boli de inima,
leziuni cerebrale, leziuni ale coloanei si orbire.
Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI
GA<A=//A (Blenoragia)

Gonoreea este o in,ectie bacteriana extrem de contaioasa care poate f transmisa
prin sex anal, vainal sau oral. Frecventa cazurilor de onoree este mai ridicata la
adolescentele active sexual. $nfectarea poate avea loc Ln cervix, vain, uretra, rect sau Mt.
Deoarece :#D din in,ectarile cu onoree din adolescenta produc putine simptome la
femei, deseori trec neobservate. A infectie a cervixului nedetectata si netratata se poate
raspMndi Ln trompele uterine si poate produce abcese Ln trompe si ovare.
Simptomele gonoreei, daca exista, de obicei, apar de la . la ,@ zile dupa expunerea la
bacteria cauzatoare a bolii. 7a femei simptomele sunt deseori usoare sau inexistente. 0Mnd
apar, simptomele initiale includ o scurere verde sau alben!verzuie din vain sau rect si o
senzatie arzatoare sau de mMncarime Ln timpul urinarii.
Cele mai EntClnite simptome la barbati sunt o scurere usoara de puroi din penis si o
senzatie arzatoare sau de mMncarime Ln timpul urinarii.
(etratata duce la infertilitate.
Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI
CA<DIDA$A
'ste cauzata de o ciuperca Ncandida albicansN care traieste in mod normal pe piele si pe
mucoase (in ura, intestine). 3aca oranismul este sanatos N0andidaN este tinuta sub
control. $n conditiile in care rezistenta oranismului scade, N0andidaN se poate multiplica
provocand infectii in zona enitala atat la femei cat si la barbati. 3eci, este o infectie care nu
se transmite neaparat prin contact sexual. 3e exemplu, se poate declansa atunci cand: esti
insarcinata, porti lenjerie de n#lon sau jeans foarte stramti, iei anumite antibiotice, ai diabet.
Atat femeile cat si barbatii pot avea 0andidoza fara a avea vreun simptom. 3aca apar, la
femei semnele pot f: ! iritatie, mancarime, secretie alba vascoasa, inrosirea vulvei, durere la
contactul sexual si la urinare. 7a barbati: ! iritatie si mancarime, scurere din uretra, durere
la urinare. Semnele pot sa dispara fara tratament. $nfectiile cu 0andida pot f prevenite:
evita sa porti lenjerie din n#lon sau pantaloni foarte stramti care nu sunt din bumbacB la
menstruatie foloseste mai deraba tampoane externe decat interneB spalarea zonei enitale
din fata in spateB daca stii ca un antibiotic iti declanseaza 0andida spune medicului sa!ti
prescrie altceva.
Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

C&A%IDIA$A
0"lam#dia este o bacterie care provoaca infectii ale zonei enitale si uneori ale oc"ilor si
atului. 0"lam#dia la barbati provoaca in8amarea uretrei (canalul prin care iese urina).
0"lam#dia se ia prin contact sexual (vainal, anal, oral). (u se ia din piscineIbazine de inot,
sau de pe prosoape, scaune de O0, farfurii sau tacamuri, ori prin sarut sau imbratisare.
0"lam#dia poate sa stea in corp o perioada de timp fara sa dea bataie de cap. 7a femei se
pot observa: secretie abundenta din vain (pentru ca poate in8ama colul uterin), durere la
urinare (daca uretra e in8amata). 7a barbati provoaca in8amtia uretrei: arsuri la urinare,
secretie alba si tulbure din penis. 3ar in cele mai multe cazuri 0"lam#dia nu da semne decat
tarziu cand boala se araveaza. 0"lam#dia este una din bolile care lasate netratate, la femei
si la barbati cauzeaza infectii rave care duc la infertilitate (sau sterilitate P imposibilitatea
de a face copii).

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

.=ICA%A<IA$A

'ste o infectie cauzata de un parazit ce se a8a uneori in vain si uretra. Se ia prin contact
sexual cu cineva care are tric"omoniaza. A6'(6$' 5 Se transmite si prin lenjerie sau
toalete. Simptomele apar la un interval de timp intre patru zile si trei saptamani de la
contactul sexual infectant. Pot sa apara: o scurere (din vain sau penis) de culoare verzui!
albuie care are un miros neplacutB iritatie si mancarime in zona vainala. Sau poti sa nu ai
nici un semn. 'ste foarte important sa te intorci la medic dupa tratament. )edicul trebuie sa
verifce daca medicamentele pe care ti le!a prescris te!au vindecat complet. Poate ca ai
nevoie de un control pentru alte boli. 'ste posibil sa ai mai multe boli in acelasi timp si
tratamentul care vindeca o boala poate sa nu aiba efect asupra alteia.

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI
SA<C=AID0&

Aceasta B6S, cauzata de o bacterie, este mai LntMlnita la persoanele care traiesc Ln climate
tropicale. Sancroid este o boala care poate aparea la oricine care a avut contact sexual sau
dermic cu o persoana infectata, c"iar daca nu prezinta simptome.)ajoritatea femeilor
infectate cu sancroid nu prezinta simptome. 3aca simptomele apar, ele, de obicei, implica
aparitia unei rani mici, reliefate si dureroase, Lnconjurate de o marine rosie, care se
dezvolta de la * la 4 zile dupa infectarea initiala. 'a apare, de obicei, pe vulva, pe vain,
cervix si pe interiorul coapselor.

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

/=!/S0& G/<I.A&
%erpesul enital si "erpesul bucal sunt cauzate de tulpini diferite ale aceluiasi virus (virus
simplex). &irusul poate trai in celulele azdei in stare de latenta fara sa produca
manifestari clinice. Semnele care apar sunt una sau mai multe vezicule mici, foarte
dureroase in jurul vainului, pe penis, sau in jurul anusului. &eziculele se spar, continutul
lor se usuca si se acopera de cruste. $n infectia primara, ulceratiile pot f prezente timp de
* sau mai multe saptamani, dupa care dispar. 3atorita faptului ca virusul ramane cantonat
in oranism, din cand in cand apar din nou vezicule. &eziculele sunt prezente un timp mai
scurt decat cu ocazia primei infectii. +ecidivele ! reaparitia simptomelor ! pot f declansate
de diferiti factori: menstruatie, boala febrila, tulburari diestive, stari psi"o!emotionale,
tratamente cu corticoizi. (u exista tratament care sa vindece "erpesul. 6ratamentul poate
sa amelioreze sau sa vindece simptomele. %erpesul enital poate duce la pierderea
sarcinii. 6estul Papanicolau este un test simplu care determina modifcarile secretiei colului
uterin si deci, poate preveni din timp complicatiile.
Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

</GII G/<I.A&I

Sunt excrescente mici, care apar pe piele. Sunt cauzati de un virus din rupa %P& (%uman
Papiloma &irus). Dnele tipuri produc neii in orice reiune a corpului, iar altii numai pe
oranele enitale si uneori in jurul si in interiorul anusului. Acestia sunt neii enitali. 3aca
ai un contact sexual cu cineva care are nei enitali atunci ii poti lua si tu. 3aca ai luat
virusul, neii vor aparea la un interval de o saptamana sau c"iar un an de la contactul
infectant. Pot f mici, plati si netezi sau mari, de culoare roz, striati. Pot sa apara izolati sau in
rupuri. Pot da mancarimi si de obicei sunt nedurerosi. Adesea sunt mici sau reu de
observat asa ca poti sa nici nu!i vezi. $n momentul in care virusul se a8a inca in oranism pot
provoca aparitia altor nei. Sau te poti reinfecta daca partenerul tau sau noul partener este
infectat. 3aca nu!i tratezi ei pot creste foarte rapid. 0"iar daca au disparut du!te la un
control medical. 3aca esti insarcinata si vrei sa pastrezi sarcina trebuie sa!i spui medicului.
6ratamentul poate afecta fatul sau poate creste riscul de avort. Se va incerca un alt
tratament. S!a constatat ca femeile care au nei enitali au un risc mai mare pentru
cancerul de col uterin. 6estele care se fac pentru depistarea cancerului de col uterin sunt:
examenul de secretie de col uterin (testul Papanicolau) si colposcopie.

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

&I%8AG=A<0&A%A.A$A 1/</=IA<>

Boala apare sub forma unor puncte rosii, mici, de obicei nedureroase pe penis sau vulvK,
evoluMnd apoi cKtre abcesul anlionilor in"inali care mai tMrziu se spar lKsMnd Ln urmK o
multime de orifcii de drenare.
(etratatK poate duce la instalarea unui blocaj Ln sistemul limfatic cu producerea
elefantiazisului (um8area exaeratK a oranelor enitale sau a membrelor inferioare).

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.


@<A!AI

CA<DI&A%A.A$A

Se manifestK printr!o serie de formatiuni (excrescente) unice sau multiple, nedureroase, moi,
de aspect conopidiform, ce apar Ln jurul orifciului anal, vulvar, uretrei, penisului, perineului.

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

SCABIA
'ste o boala deosebit de contaioasa cauzata de mici capuse care se ascund sub piele si!si
depoziteaza ouale si fecalele. +ezultatul consta Ln cute nereulate la suprafata pielii si
mMncarime aonizanta, Ln special noaptea.
Poate f transmisa prin contact sexual, dar oricine care atine cearceafuri infestate,
prosoape, Lmbracaminte sau mobila, se poate infecta, de asemenea.
3esi nu este o boala rava, scabia poate f deosebit de suparatoare, si, netrata, poate
persista ani Lntrei. 3iferite creme, lotiuni si sampoane pot omorL acest parazit.

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

!>D0CII &A.I (pediculosis pubis)
sunt niste paraziti de ,!/ mm. Se deosebesc de cei din parul de pe cap care nu se iau prin
contact sexual (sunt specii diferite). Paduc"ii lati ciupesc pielea "ranindu!se cu sanele din
vasele capilare, provocand mici papule (basici)B isi depun ouale pe parul pubian care pot
sa se raspandeasca si pe asternuturi sau imbracaminte unde pot trai cateva zile. Pot
supravietui o zi departe de corpul uman pe prosoape, asternuturi, imbracaminte, c"iar si
pe mobila.
Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

/!A.I.A A
%epatita A este o infectie virala foarte contaioasa a fcatului. &irusul se aseste Ln materia
fecala a unei persoane infectate si se poate transmite cMnd ajune Ln ura.
0ele mai multe infectii rezulta din contactul cu o persoana infectata. 0ontactul oacazional, la
serviciu, scoala sau fabrica nu Lmprastie virusul.
Simptomele bolii apar repede si includ: febra, oboseala, pierderea apetitului, stare de voma,
durerile stomacale, urina Lnc"isa la culoare si Lnalbenirea pilii si a oc"ilor.
A persoana infectata, care nu prezinta simptome, poate transmite boala fara a sti.
&accinul Lmpotriva "epatitei A exista si este extrem de efcient.
A poti contracta daca:
! Ai un partenersexual infectat sau care prezinta risc de a se infecta cu "epatita A.
! 7ocuiesti cu cineva care este infectat sau care prezinta risc de a se infecta cu
"epatita A.
! 0alatoresti prin tari Ln care aceasta boala este frecventa.
! 'sti un barbat care are relatii sexuale cu alti barbati.
! Folosesti drouri si acele Ln comun.
! 7ocuiesti Lntr!o comunitate cu o frecventa mare de "epatita A.
! Ai boli de fcat cronice.

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

/!A.I.A B*


%epatita B este o infectie virala a fcatului care este transmisa prin folosirea drourilor
injectabile, contactul sexual sau intim cu o persoana infectata si prin expunerea la 8uide
umane, cum sr f sperma, secretiile vainale si laptele de mama.
)ulti oameni care dobMndesc "epatita B nu prezinta simptome, dar unii pot avea o stare
asemanatoare cu cea provocata de ripa.
Semnele bolii, cMnd e prezenta, pot aparea de la 2 saptamMni la 2 luni si includ: febra,
oboseala, pierderea apetitului, stare de voma, durerile stomacale, urina Lnc"isa la culoare si
Lnalbenirea pielii si a oc"ilor.
A persona infectata fara semne de boala o poate Lmprastia fara sa stie.
3aca boala avanseaza, poate deenera Lntr!o infectie pe termen lun, care poate duce la
deteriorarea serioasa a fcatului, ciroza si cancer la fcat.
&accinul Lmpotriva "epatitei B exista si este foarte eQcient.
A poti contracta daca:
! Ai un partener sexual infectat sau care prezinta risc de a se infecta cu "epatita B.
! 3aca esti expus la sMne infectat.
!Ai mai multi parteneri sexuali. !'sti un barbat care face sex cu alti barbati.
!6i!ai injectat drouri folosind Ln comun acele.
!Ai tatuaje sau bod# piercin.
!Ai o boala cronica de fcat.
Se manifestK printr!o serie de formatiuni (excrescente) unice sau multiple, nedureroase, moi,
de aspect conopidiform, ce apar Ln jurul orifciului anal, vulvar, uretrei, penisului, perineului.

Pentru mai multe informatii sau sfaturi contactati medicul dumneavoastr de planifcare
familial.

@<A!AI

/!A.I.A C
/ste o infectie virala a fcatului care este Lmprastiata prin contact direct cu sMnele unei
persoane infectate si poate f transmisa sexual.
)ulti oameni care capata "epatita 0 nu vor prezenta simptome, dar unii pot avea o slaba
boalaasemanatoare cu ripa, care tine cMteva saptamMni.
Semnele bolii sunt: febra, oboseala, pierderea apetitului, stare de voma, durerile stomacale,
urina Lnc"isa la culoare si Lnalbenirea pielii si a oc"ilor.
Persoanele care au mai avut infectii pot deveni purtatori si pot transmite boala altora.
%epatita 0 poate cauza simptome pe termen lun de boli ce duc la deteriorarea rava a
fcatului, ciroza si cancer la fcat.
Rn acest moment nu exista vaccin pentru "epatita 0.
A poti contracta daca:
!Ai un partener sexual infectat sau care prezinta risc de a se infecta cu "epatita 0.
!'sti expus la sMne infectat cu "epatita 0.
!Ai mai multi parteneri sexuali.
!6i!ai injectat drouri folosind Ln comun acele.
!Ai tatuaje sau bod# piercin.