Sunteți pe pagina 1din 70

INTRODUCERE

Echinococoza chistic face parte din bolile parazitare cele mai neglijate.Dezvoltarea de
noi medicamente si modaliti de tratament sunt relativ lente si sunt privite cu puin atenie.
Modalittile de management ale bolii au evoluat n timp ns fr o evaluare adecvat a
eficacitii, a eficienei, a ratei reaciilor adverse, a recurenei si a costurilor.
Dac ficatul este cel mai frecvent sediu al localizrii bolii, celelalte organe
intraabdominale sunt afectate n procente mult mai mici, dei teoretic chistul se poate localiza
n absolut orice esut. Este deci o asociere interesant care prezint particulariti de
diagnostic, de luarea unei decizii terapeutice si de tratament efectiv.
Eist numeroase studii in literatura de specialitate despre localizarea hepatic ns cu
mult mai rar se nt!lnesc lucrri i prezentri de caz despre aa"numitele localizri necomune#
splina, rinichi, retroperitoneu, pancreas, glande suprarenale, structurile peritoneale. $u at!t mai
mult sunt valabile aceste afirmaii n cazul pacienilor pediatrici.
Evoluia metodelor imagistice a permis o mai bun nelegere si a acestei boli apr!nd
clasificri ce coreleaz aspectul ecografic de eemplu cu tipul evolutiv al chistului si cu
viabilitatea acestuia ns aceste progrese sunt limitate de necunoaterea n totalitate a evoluiei
naturale a chistului hidatic.
%ratamentul chirurgical reprezint nc principalul mijloc terapeutic n ultimii &' de ani
nregistr!ndu"se n clinicile de chirurgie pediatric din (om!nia o conduit cvasicomun. $u
toate acestea dei pe ansamblu evoluia bolii este favorabil se nregistreaza nc o rat
crescut de morbiditate. ) evoluie este reprezentat de introducerea tehnicilor miniminvazive
care dei la nceput tind s le nlocuiasc pe cele clasice.
Dei n ceea ce privete tratamentul medical doar n *+,- "*+,. )rganizaia Mondial a
/ntaii a realizat primele studii comparative ntre efectele albendazolului si mebendazolului,
totui pe msur ce s"au dezvoltat si tehnicile imagistice s"a reuit o mai buna nelegere a
rolului acestor substane care au nceput sa fie folosite din ce in ce mai mult at!t ca unic
tratament c!t si ca tratament adjuvant.
CAPITOLUL I
ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR
Este format din caile respiratorii si plam!ni. $aile respiratorii sunt mpartite topografic n
doua grupe#
" caile respiratorii superioare reprezentate de cavitatea nazala, faringe, lannge si trahee0
" caile respiratorii inferioare reprezentate de ramificatiile bronsice.
CAVITATEA NAZAL
Este divizata n doua parti printr"un perete median, dispus antero"posterior, numit sept
nazal. 1cesta are o parte anterioara, cartilaginoasa si o parte posterioara, osoasa.
1nterior, se patrunde n cavitatea nazala prin doua orificii numite narine, care se continua
cu vestibulul nazal 2o zona dilatata al carei tegument contine fire de par3. 4osterior de vestibul
este cavitatea nazala propriu"zisa 2fosele nazale captusita cu mucoasa nazala. Mucoasa are doua
regiuni#
" regiunea olfactiva asezata superior. 1ici se gaseste segmentul periferic al analizatorului
olfactiv0
" regiunea respiratorie ocupa restul cavitatii, este foarte bine vascularizata, are un epiteliu
ciliat si contine glande mucoase.
4e peretele lateral al foselor nazale se gasesc trei lame osoase asezate cu aul lung antero"
posterior, numite cornete nazale 2cornetul superior, mijlociu si inferior3. 1ceste lame sunt
concave inferior si limiteaza n concavitate trei spatii numite meaturi r.azale# superior, mijlociu
si inferior.
$avitatea nazala se deschide posterior n nazofaringe prin doua orificii numite coarne.
Sinusurile paranazale sunt cavitati n oasele din vecinatatea cavitatii nazale. /unt captusite
cu o mucoasa de tip respirator si comunica cu cavitatea nazala.
/inusul mailar este cel mai mare. /e gaseste n grosimea osului mailar. /e deschide n
meatul nazal mijlociu.
/inusul frontal se gaseste n grosimea osului frontal. /e deschide n meatul nazal mijlociu.
/inusul etmoidal din grosimea corpului osului etmoid este format din mai multe cavitati numite
celule etmoidale. 1cestea se deschid n meaturile superior si mijlociu.
/inusul sfenoidal se gaseste n corpul osului sfenoid, inferior de saua turceasca. /e
deschide pe peretele superior al cavitatii nazale.
FARINGELE
5a nivelul bucofaringelui se intersecteaza calea digestiva si cea respiratorie.
LARINGELE
Este un organ cavitar cu schelet cartilaginos. 5aringele are trei cartilaje pereche numite
aritenoide, corniculate si cuneiforme. 1re si trei cartilaje nepereche numite tiroid, cricoid si
epiglota.
Cartilajul tiroid 2marul lui 1dam3. Este cel mai voluminos. 1re forma unei carti deschise
posterior si cuprinde ntre lamele sale 2corespunzatoare copertilor cartii3 cavitatea laringiana. /e
articuleaza inferior cu cartilajul cricoid. 1cesta seamana cu un inel cu pecetea dispusa
posterior 2pecetea se numeste lama cricoidului3. Epiglota este un cartilaj ovalar. Este asezata
antero"superior de tiroid. 1copera cavitatea laringelui n timpul deglutitiei.
$artilajele aritenoide se articuleaza cu partea superioara a lamei cricoidului. 1u forma de
piramida triunghiulara pe care se prind corzile vocale. $apatul anterior al corzilor vocale se insera
n unghiul posterior dintre lamele tiroidului. /patiul dintre corzile vocale se numeste glota.
$artilajele corniculate si cuneiforme, de dimensiuni mici, se gasesc la v!rful aritenoidelor.
Muscii lari!"#lui$
" muschiul cricotiroidian cu originea pe cricoid si insertia n partea posterioara a tiroidului.
Este inervat de nervul laringeu superior.
1ctiune# prin balansarea antero"posterioara a tiroidului si cricoidului, tensioneaza sau
relaeaza corzile vocale.
" muschiul vocal, cu originea pe tiroid si aritenoid si insertia pe corzile vocale.
4roduce vibratii ale corzilor vocale.
" muschi dilatatori ai glotei0
" muschi constrictori ai glotei.
Co!%i"urati# i!t#r!a. 5a interior, cavitatea laringelui este captusita de mucoasa. $orzile vocale
ridica pe peretii laterali cele doua perechi de plici vocale 2o pereche false si o pereche adevarate3.
1stfel, cavitatea laringelui este mpartita n trei etaje# vestibulul 2superior3, ventriculul 2ntre plici3
si cavitatea infraglotica 2inferior3.
6nervatia senzitiva si motorie a laringelui provine din nervul vag prin nervii laringieni
superiori si inferiori# vascularizatia laringelui se face prin ramuri laringiene din arterele si venele
tiroidiene superioare si inferioare.
5imfa laringelui dreneaza n ganglionii limfatici cervicali profunzi din jurul venei jugulare
interne.
TRA&EEA
Este un organ tubular. ncepe la nivelul vertebrei $. si se termina n torace, la nivelul vertebrei
%-, unde se bifurca n cele doua bronhii principale. 1re o lungime de aproimativ *'"*& cm si un
diametru de aproimativ *,7 cm. %opografic, are o parte cervicala si una toracica.
Co!%i"urati# si structura. %raheea are un schelet fibrocartilaginos, finul formata din
suprapunerea unor cartilaje cu aspect inelar, incomplete poslenor $artilajele sunt unite ntre ele
prin ligamente inelare si sunt complclulc poslnmi de o membrana fibroasa 2este posibila, astfel,
trecerea bolului alimentar prin i8soliigul asezat posterior3.
5a interior, traheea contine o mucoasa cu glande seromucoasc si cpileliu cilindric ciliat.
'RON&IILE
6nferior, traheea se mparte8n bronhia principala dreapta si cea st!nga. 1c$dten sunt
etrapulmonare. Ele intra n plam!ni la nivelul hilului pulmonar si apoi le ramifica n bronhii
lobare si segmentare form!nd asa"numitul arbore bronsic.
9ronhiile principale pastreaza caracterele traheei, dar pe masura ramificarii lor inelele
cartilaginoase se raresc, devin incomplete, pentru a disparea n bronhiile mici, numite bronhiole,
n schimb, n bronhiole sunt bine reprezentate fibrele musculare netede dispuse circular.
PLM(NII
/unt organele centrale ale aparatului respirator. 5a nivelul lor se fac schimburile de
gaze. 4lam!nii au o forma aproimativ tronconica si prezinta o baza, un v!rf, o fata
sternocostala, o fata diafragmatica si o fata mediastinala. 2fetele sunt numite astfel dupa
principalele lor raporturi3. 4lam!nii prezinta, de asemenea, o margine anterioara si o margine
inferioara. /uprafetele plam!nilor sunt brazdate de santuri ad!nci numite fisuri. 4lam!nul drept
prezinta fisura oblica si fisura orizontala care l mpart n trei lobi 2superior, mijlociu si inferior3.
4lam!nul st!ng are o singura fisura, care l mparte ntr"un lob superior si unul inferior, n
centrul fetelor mediastinale ale ambilor plam!ni se gaseste o depresiune numita hilul pulmonar.
4e aici intra si ies din plam!n elementele pediculului pulmonar 2doua vene pulmonare, o
bronhie principala, o artera pulmonara, vase limfatice si nervi3. 5obii pulmonari sunt mpartiti
pe criterii vasculare si de ramificatie bronsica n segmente pulmonare. Eista *' segmente
pentru fiecare plam!n. :n segment pulmonar este un teritoriu limitat cu autonomie
morfofunctionala si care are bronhie, iiitcra si vena proprii.
6n interiorul segmentelor, bronhiile segmentare se mai ramifica de aproimativ *' *7 ori.
:ltima ramificatie nu mai are schelet cartilaginos si se numeste bronhiola. 1ceasta asigura
ventilatia unui teritoriu numit lobul pulmonar, n lobul bronhiolele se mai ramifica de c!teva
ori p!na la nivelul de canale alveolare n care se deschid sacii alveolari.
1lveolele pulmonare au aspectul unor saci umpluti cu aer, ai caror pereti sunt formati
dintr"un cpiteliu alveolar si o retea de fibre conjunctive numita stroma. 1ceasta formeaza
septuri despartitoare interlveolare. $elulele epiteliului alveolar secreta o substanta
tcnsioactiva numita surfactant, datorita careia alveolele se mentin deschise, n stroma se
gaseste o importanta retea de capilare.
Vascularizatia plamnului este dubla# nutritiva si functionala.
;ascularizatia functionala se face astfel# din ventriculul drept pleaca trunchiul pulmonar
care se mparte n arterele pulmonare drpapta si st!nga. 1cestea patrund n plam!ni si se
ramifica segmentar si subsegmentar, ultimele ramuri termin!n"du"se ntr"o retea de capilare
n jurul alveolelor. Din aceasta retea se formeaza vene, care preiau s!ngele oigenat,
conflueaza n ramuri din ce n ce mai mari si, n final, parasesc plam!nul prin doua vene
pulmonare. $ele patru vene pulmonare 2doua drepte si doua st!ngi3 se varsa n atriul st!ng,
nchiz!nd astfel"<mica circulatie< pulmonara.
;ascularizatia nutritiva se face prin arterele bronsice 2doua st!ngi si una dreapta3, care
pleaca din aorta toracica. 1cestea transporta s!nge oigenat pentru nutritia elementelor
componente din structura plam!nului 2vase, bronhii, ganglioni limfatici, pleura viscerala3, n
peretii acestor elemente componente arterele formeaza o retea de capilare din care se formeaza
venele bronsice.
Inervatia plamnilor este simpatica si parasimpatica.
6nervatia simpatica are originea n coarnele laterale ale maduvei toracice ntre %&"%7.
6nervatia parasimpatica se face prin nervul vag.
Efectele stimularii parasimpaticului sunt# vasodilatatie a pleurilor vasculare din peretii
bronhiilor, hipersecretie glandulara a glandelor bronsice si contractia musculaturii bronsice
2toate aceste efecte duc la micsorarea lumenului bronsic3.
/impaticul are efecte inverse.
CAVITATEA TORACIC
(eprezinta segmentul superior al trunchiului si este delimitata astfel#
" fata anterioara, formata de stern si articulatiile sterno"costale0
"fataposterioara, formata de coloana vertebrala, coaste si articulatiile costo"vertebrale0
" fetele laterale, formate de catre arcurile costale si spatiile intercostale ocupate
de muschii intercostali0
" apertura toracica superioara sau orificiul superior prin care toracele
comunica cu g!tul este limitata de coloana vertebrala, arcul primei coaste si marginea
superioara a sternului0
" apertura toracica inferioara sau orificiul inferior este limitata anterior de arcurile costale
drept si st!ng 2rebordurile costale3 formate prin reunirea cartilajelor coastelor *',+, ,. )rificiul este
limitat posterior de coasta *& si coloana vertebrala.
1rcurile costale formeaza unghiul infrasternal deschis inferior.
1pertura toracica inferioara este nchisa de diafragma, care supiinl 6onicele de abdomen.
Dia%ra")a este un muchi lat, dispus <n bolta< la limita dintre tonice si abdomen. 4rezinta
un tendon central latit, numit centru tendinos. /e inscrie pe coloana vertebrala, ultimele coaste si
stern. Este strabatuta de esofag, aorta, cunalul toracic si nervii vagi. 6nsertia diafragmei n partea
anterioara este situata mai sus dec!t insertia n partea posterioara, astfel ca toracele este mai
ad!nc posterior, n plan frontal, diafragma este convea superior, n fiecare hcmitoracc put!nd
fi descrisa o hemidiafragma dreapta si una st!nga 2cea dreapta situata putin mai sus din cauza
raportului cu ficatul3.
PLEURA
Este o membrana care acopera plam!nii si fata interna a fiecarui hemi"torace.Este o structura
unitara, dar topografic poate fi mpartita n doua foite n continuare una cu alta. 1cestea sunt
pleura viscerala, care acopera plam!nii si pleura parietala care captuseste cutia toracica,
mediastinul si diafragma. 4leura parietala, c!nd trece de pe un perete toracic pe altul 2de
eemplu de pe coaste pe diafragm sau de pe diafragm pe mediastin3, formeaza funduri de sac
numite sinusuri sau recesuri pleurale 2de eemplu sinusul costodiafragmatic sau sinusul
costo"mediastinal3. 5a v!rful plam!nului, pleura parietala formeaza asa"zisa cupola pleurala
acoperita de membrana pleurala care nchide superior toracele.
Dispozitia pleurei
*. peretele toracic; 2. traheea; 3. pleura viictrala; 4. pleura parietala; 5. diafragma.
$ele doua foite pleurale sunt solidarizate cu plam!nii si fata interna a toracelui prin
intermediul unui strat subtire de tesut conjunctiv, ntre pleura viscerala si cea parietala se
formeaza cavitatea pleurala, care contine o lama fina de lichid, n cavitatea pleurala
presiunea este negativa. Datorita acestei situatii plam!nul urmeaza miscarile toracelui n
timpul respiratiei. $ele doua cavitati pleurale " dreapta si st!nga " nu comunica una cu alta.
Vascularizatiapleurei provine din arterele bronsice, din artera toracica interna si arterele
intercostale.
Limfaticele pleurei limfa pleurala dreneaza n ganglionii intercostali si n ganglionii
limfatici mediastinali. 5imfaticele din pleura diafragmatica pot traversa diafragma pentru a
se anastomoza cu vase limfatice ale ficatului.
6nervatia pleurei provine din nervii intercostali si din nervul vag. 4leura parietala este
foarte bine inervata senzitiv.
#
MEDIASTINUL
Este spatiul cuprins ntre cei doi plam!ni. 4oate fi mpartit astfel#
*. !ediastinul superior" cuprins ntre apertura toracica superioara si un plan inferior,
care trece ntre %- si %7. Este limitat anterior de manubriul stemal si posterior de coloana
vertebrala. $ontine arcul aortic si ramurile sale, venele mari 2cava superioara si venele
brahiocefalice3, traheea, esofagul, nervii vagi, frenici si canalul toracic.
&. !ediastinul anterior" reprezentat de spatiul dintre stern si pericard. $ontine tesut
conjunctiv, ganglioni limfatici si ligamentele sterno"pericardice.
=. !ediastinul mi#lociu" cuprins anterior si posterior ntre doua planuri frontale,
tangente la pericard. 5imitat inferior de diafragma. $ontine inima cu vasele mari de la baza sa,
bifurcatia traheei, bronhiile mari si nervii frenici.
-. !ediastinul posterior limitat anterior de pericard, posterior de coloana vertebrala si
inferior de diafragma. $ontine aorta descendenta si esofagul, canalul toracic si nervii vagi.
PROIEC*IILE PLEURO+PULMONARE
4roiectia recesului costo"mediastinal drept este reprezentata de o linie, care porneste de la
articulatia sterao"claviculara dreapta si apoi uneste urmatoarele puncte# articulatia & sterno"
costala st!nga, articulatia - sterno"costala st!nga si articulatia > condro"costala dreapta. Mai jos
aceasta linie se continua cu linia de proiectie a recesului costo"diafragmatic drept. 1ceasta
intersecteaza coasta a ,"a pe linia medio"claviculara, coasta a *'"a pe linia ailara medie si
coasta a *&"a pe linia medio"scapulara.
4roiectia recesului costo"mediastinal st!ng este reprezentata de o linie, care ncepe la
articulatia sterno"claviculara st!nga si uneste punctele# articulatia & sterno"costala st!nga,
articulatia - sterno"costala st!nga 2cele doua recesuri drcpl si st!ng se apropie, dar nu se
suprapun3, spatiul . intercostal st!ng la & cm hilciul de stem, coasta a ,"a pe linia medio"
claviculara.
Marginile plam!nilor nu au o pozitie fia, ele fiind mobile cu icspiiii?i,i 1stfel, marginea
inferioara nu ocupa n ntregime recesul costo"dialhi@iiiuiii Diferenta de spatiu este de = cm n
inspir si de + cm n epir.
FIZIOLOGIA RESPIRA*IEI
(espiratia este o functie vitala a organismelor vii, reprezent!nd ansamblul fenomenelor
fizice si chimice prin care se asigura schimburile gazoase ntre organism si mediul nconjurator. $ele
mai importante fenomene chimice ale acestui proces sunt absorbtia de oigen si eliminarea de
dioid de carbon, care la nivel tisular poarta denumirea de respiratie interna, iar la nivelul
plam!nilor de respiratie eterna.
/tudiul respiratiei cuprinde analiza fenomenelor de# mecanica respiratorie0 respiratie
alveolara0 transport al )& si al $)& prin s!nge0 reglare a respiratiei.
MECANICA RESPIRATIEI
)rganul respiratiei este plam!nul0 patrunderea si iesirea aerului din plam!ni, adica inspiratia
si respectiv epiratia, fie n conditii de repaus, fie n conditii de efort, modifica diametrele cutiei
toracice 2diametrul antero"posterior, diametrul transversal si cel longitudinal3, modific!nd n
acelasi timp capacitatea plam!nului. 1derenta plam!nului la cutia toracica se datoreste presiunii
negative, 2fata de presiunea atmosferica3 care eista n cavitatea pleurala 2vidul intrapleural3 si
care n inspiratie este mai mare dec!t n epiratie. $avitatile pleurale st!nga si dreapta nu
comunica si sunt cavitati virtuale n tot cursul vietii, delimitate de foitele viscerala si parietala ale
pleurei, ntre care eista o pelicula fina de lichid pleural ce mentine presiunea intrapleurala
negativa. 4rin patrunderea aerului se produce pneumotora, iar prin acumulare de lichid"
hidrotora.
Miscarile respiratorii ale unui individ adult au n mod normal o frecventa de *."*, ecursii
duble 2inspiratie si epiratie3 pe minut. 5a copil n repaus frecventa .espiratiei este crescuta
2aproimativ =' respiratii3.
6nscrierea grafica a miscarilor respiratorii se numeste pneumograma.
l!s,iratia 2cu o durata de aproimativ l s3 este un proces activ, cu participarea niisdnlor
inspiratorii 2intercostali eterni3, av!nd ca urmare marirea tuturor componentelor cutiei
toracice# diametrele artero"posterior si transversal se maresc iar diametrul longitudinal se
mareste. Muschiului diafragma, acesta fiind considerat principalul muschi inspirator deoarece la o
cobor!re de l cm capacitatea toracica creste cu aproimativ &>' cm8.
6n cursul inspiratiei fortate, pe l!nga muschii inspiratorii mai participa si nuschii inspiratori
accesori. 6n inspiratie are loc cresterea volumului pulmonar, .realiz!ndu"se n alveole o scadere a
presiunii ce determina patrunderea aerului Dana la nivel alveolar. Diferenta de presiune dintre
presiunea atmosferica si presiunea intraalveolara este de &"= mm Ag.
$utia toracica nu se destinde uniform, ca urmare nici epansiunea plam!nilor iu va fi
uniforma. Eista# o zona neepansibila n jurul hilului, o zona cu epansiune subpleurala si o zona
intermediara perihilara cu epansiuni reduse.
E-,iratia. cu o durata de aproimativ & s, urmeaza dupa inspiratie, fara cauza, si care n
repaus este un proces pasiv. $!nd contractia muschilor inspiratori inceteaza, cutia toracica tinde sa
revina, datorita elasticitatii ei inerente, la pozitia nitiala0 plam!nii, elastici, se retracta spre hil si
diafragma relaata este atrasa n sus de presiunea intratoracica negativa si favorizata de
contractia musculaturii abdominale. (evenirea cutiei toracice la forma initiala face ca volumul
alveolelor sa se reduca si presiunea n alveole sa creasca devenind superioara presiunii
atmosferice cu &"- mm Ag. Diferenta ntre presiunea atmosferica si cea intra"pulmonara
alveolara face ca aerul din interiorul plam!nului sa fie epulzat.
6n epiratia fortata, n efortul fizic, epiratia devine activa prin interventia muschilor
epiratorii.

Co!duct#l# a#ri#!#/ 1erul atmosferic ajunge la alveole prin inspiratie,
$onductele aeriene cuprind nasul, faringele, laringele, traheea, bronhiile nari care se divid
succesiv de &'"&7 ori, form!nd n cele din urma bronhiolele cu ' " l " l ,7 cm3.
$aile respiratorii superioare au rolul de ncalzire a aerului atmosferic c!nd nspiratia se face la
o temperatura scazuta, sau de racire a lui c!nd temperatura mediului #ste ridicata. De asemenea,
mucoasa umectata cu secretie satureaza n vapori aerul nspirat, iar prin perisori, situati la
suprafata, retine microparticulele pulverulente.
6nelele cartilaginoase incomplete, de la nivelul bronhiolelor principale ce confera
structurilor rigiditate, sunt nlocuite la nivelul bronhiolelor terminale si respiratorii de un strat
muscular neted care intervine activ n modificarea lumenului bronhiolelor si, prin acesta, n
reglarea circulatiei aerului n caile pulmonare. 4arasimpaticul 2vagul3 o contracta, prin
acetilcolina, simpaticul o relaeaza prin noradrenalina.
5a sf!rsitul epiratiei, c!nd presiunea transpulmonara are valori scazute, un mare numar de
bronhiole sunt colabate0 n timpul inspiratiei care urmeaza, aceste bronhiole se deschid si " pe
masura ce presiunea creste " sunt deschise tot mai multe alveole.
Epiteliul alveolar este acoperit de un strat discontinuu tensioactiv de lipo"proteine secretat
de celulele alveolare, numit surfactantul p u l mo n a r , care asigura stabilitatea formei
alveolelor si mpiedica filtrarea lichidelor din interstitiu si capilare spre alveole.
/urfactantul este compus dintr"un comple de lipide si proteine sintctiBnle n reticulul
endoplasmatic si transportate prin compleul Colgi la crepusculii lamcliiri.
/urfactantul ncepe sa se sintetizeze numai dupa nastere, sinteza fiind stimulata de
glucocorticoizi si tiroina.
VOLUME. CAPACIT*I SI DE'ITE PULMONARE
6n timpul unei respiratii normale sau fortate sunt introduse sau epulzate din plam!ni
cantitati de aer caracteristice care au putut fi masurate prin spirometrie
(eprezentarea grafica a volumelor si capacitatilor pulmonare.
Voi. $u. % volumul curent $rf. % $apacitatea pulmonara functiona&a; Vre" D volumul
e'pirator de rezerva Vr. % volum rezidual; Vri. % Volum inspirator de rezerva ev. (
capacitatea vitala cpt. % capacitate pulmonara totala.
Volu)ul cur#!t 2;$3 reprezinta volumul de aer inspirat n repaus si are o valoare de
aproimativ 7'' ml, din care *7' ml ram!n n caile respiratorii 2deci n spatiul mort anatomic3 si
nu participa la schimburile respiratorii alveolare, iar =7' ml ajung la nivel alveolar pentru a
participa la schimburile respiratorii.
Volu)ul i!s,irator d# r#0#r1a 2;*(3 2apro. = ''' ml3 cuprinde volumul ce aer ce poate fi
introdus n plam!ni dupa o inspiratie normala, printr"o inspiratie fortata.
;olumul inspirator de rezerva E volumul curent alcatuiesc capacitatea inspiratorie.
Volu)ul #-,irator d# r#0#r1a 2;E(3 2l *'' ml3 reprezinta volumul de aer eliminat din
plam!n dupa o epiratie normala printr"o epiratie fortata.
;$, ;6(, ;E( alcatuiesc ca,acitat#a 1itala 2- ,'' ml3 si reprezinta cantitatea maima de aer
care poate patrunde n plam!n dupa o inspiratie fortata care urmeaza dupa o epiratie fortata.
$apacitatea vitala are valori mai mari la barbati fata de femei, eist!nd mari variatii individuale,
n functie de naltime, greutate, forta muschilor respiratori, distensibilitatea pulmonara.
Volu)ul r#0idual este volumul de aproimativ l &'' ml aer ce ram!n n plam!n dupa epiratia
fortata.
/uma dintre ;E( si ;( reprezinta ca,acitat#a r#0iduala %u!ctio!ala 2$(F3 cu o valoare de
aproimativ & ='' ml.
Ca,acitat#a ,ul)o!ara totala nsumeaza capacitatea vitala si volumul de aer rezidual.
D#2it#l# 1#!tilatorii sunt volumele de aer care ventileaza plam!nul n unitatea de timp 2l min3
n diferite conditii# bazele 2debit ventilator de repaus3, de efort fizic 2debit ventilator de efort3
sau de respiratie maima.
)e*itul ventilator de repaus 2, *Bmin3 este cantitatea de aer ce trece prin plam!ni ntr"un
minut, n regim de repaus.
)e*itul ventilator de efort este cantitatea de aer ce ventileaza plam!nul n conditii de efort
fizic.
)e*itul +volumul, e'pirator ma'im pe secunda 2;EM/3 reprezinta cantitatea de aer ce poate
fi eliminata din plam!ni n prima secunda a unei epiratii fortate, facuta cu maimum de viteza,
care a fost precedata de o inspiratie fortata. Determinarile se fac spirografic. n mod normal
;EM/ reprezinta nu mai putin de >'G din $.;.
COMPOZI*IA AERULUI ATMOSFERIC E3PIRAT SI ALVEOLAR
A#rul at)os%#ric inspirat are o compozitie procentuala constanta, at!t la nivelul marii c!t
si la altitudine, n diferitele regiuni geografice. 1erul atmosferic contine )& " &',+=G, $)& "
',''=G, H& " >+,=G, vapori de apa " ',7G, componente ce determina o presiune atmosferica de
>.' mm Ag.
VENTI LA*I A ALVEOLARA
/chimbul de gaze ntre aerul alveolar si s!ngele venos se face prin membrana alveolo"
capilara, n functie de presiunea partiala a gazelor respiratorii de o parte si de alta a membranei,
transferul efectu!ndu"se prin procesul de difuziune, ce respecta anumiti parametri caracteristici
acestui proces.
Membrana alveolo"capilara 2',&"*' mm3, cu o suprafata de >' m
&
, este formata din
componenta alveolara, interstitiu si capilarul pulmonar.
%ransferul se face continuu datorita aportului nentrerupt, la nivelul suprafetei de schimb, a
aerului cu concentratie crescuta n )& si a s!ngelui capilar pulmonar cu eces de $),. Deci,
presiunea partiala la nivel alveolar a )& se mentine n limite constante de *'' mm Ag, iar n
s!ngele venos este de => mm Ag. 4resiunea partiala a $)& n alveola este de -' mm Ag, iar n
s!ngele venos este de -. mm Ag.
/chimburile gazoase ntre alveole si s!nge, prin care se fieaza )& si se elimina $)&, se petrec
rapid 2',>7 s3, timp n care se echilibreaza presiunea.
ntr"un efort fizic, timpul n care s!ngele trece prin capilarele alveolare sciulc de la ',>7 s la
',=- s, fiind totusi suficient pentru oigenare, deoarece debilul cardiac creste si capilarele
alveolare se dilata.
%ransferul prin membrana alveolo"capilara a gazelor inerte deplinii" do solubilitatea lor si
de debitul sanguin. $apacitatea de difuziune a acestor gaBo este de *''"*''' de ori mai mare
dec!t capcitatea lor de transport circulator.
REGLAREA RESPIRA*IEI
1daptarea ventilatiei pulmonare la necesitatile n ), ale organismului se realizeaza prin
mecanisme nervoase si umorale prin care se modifica permanent frecventa si amplitudinea
miscarilor respiratorii, n functie de diferitele conditii.
REGLAREA NERVOASA A RESPIRA*IEI
(eglarea nervoasa are & componente# reglarea automata si reglarea comportamentala si
voluntara.
(eglarea nervoasa automata se realizeaza cu participarea centrilor respiratori intrinseci
bulbopontini din formatia reticulara a trunchiului cerebral.
$lasic s"au descris n bulb un centru inspirator si unul epirator, ntre care eista coneiuni
anatomice si functionale datorita carora se realizeaza alternanta dintre inspiratie si epiratie.
$ercetarile recente au precizat ca n substanta reticulara a trunchiului cerebral eista
populatii neuronale interconectate functional care sunt mpartite n neuroni 2dorsali3 si
epiratori 2ventrali3. (itmul bazai al respiratiei este generat de grupul neuronilor dorsali, prin
generarea unor potentiale de actiune cu durata de c!teva secunde ce produc contractia muschilor
inspiratori.
1cesti neuroni continua sa descarce ritmic si dupa sectionarea supra" sau subiacenta
bulbara.
$entrul inspirator este activ timp de & s, dupa care intra ntr"un repaus de = s, dupa care
ciclul se repeta.
Heuronii ventrali sunt inactivi n timpul respiratiei normale.
$entrul pneumotaic din *B= superioara a puntii detine un rol secundar, de limitare a duratei
inspirului si chiar de ntrerupere a inspirului prin descarcarea de impulsuri inhibitorii.
5imitarea inspiratiei este realizata si de impulsuri care vin de la nivelul plam!nilor destinsi
maimal prin activarea receptorilor de ntindere care determina pe cale vagala oprirea inspiratiei
si declansarea epirului 2refleul Aering"9rever3.
$entrul apneustic din protuberanta prelungeste inspiratia.
R#"lar#a 1olu!tara a r#s,irati#i/ $entrii bulbopontini respiratori sunt mereu sub influenta
impulsurilor de la nivelele superioare 2hipotalamus, sistem limbic, emisfer cerebral3, c!t si sub
influenta impulsurilor de la receptorii periferici, n cazul hipotalamusului, legaturile dintre
acesta si centrii respiratori stau la baza integrarii si participarii functiei inspiratorii la procesele de
termoreglare. 2la animalele cu blana, lipsite de glande sudoripare, suprancalzirea determina
polipneea termica3.
(espiratia este sub contorl central, de aceea, n mod voluntar, ea poate fi oprita 2apnee3,
poate fi amplificata sau accelerata 2tahipnee, polipnee3 sau ncetinita 2bradipnee3.
%ot scoarta cerebrala controleaza activitatea n care este implicat ritmul respirator
2vorbitul, c!ntarul vocal si instrumental3.
(eglarea umorala a respiratiei. 4rincipalii factori de reglare umorala a respiratiei sunt
reprezentati de concentratia dioidului de carbon, oigenului si ionilor de hidrogen din s!ngele
arterial. 1cestia actioneaza direct asupra ariilor chemosensibile ale centrilor respiratori si
indirect prin intermediul zonelor chemo"sensibile periferice.
$resterea $), n s!nge are un efect stimulant asupra respiratiei, cresc!nd frecventa si
amplitudinea respiratiilor. ) crestere de numai ',&G a concentratiei $)& din aerul alveolar
determina dublarea frecventei si cresterea amplitudinii respiratiilor. 6onii A
E
actioneaza direct
central pe neuronii respiratori, iar $)& prin patrunderea n lichidul cefalorahidian ca $)=A, care
disociaza rapid n A
E
si $)=AI.
/timulatorii finali ai ariei chemoreceptoare sunt ionii AJ si nu $)r
$hemoreceptpriiperiferici sunt prezenti n peretii arterelor mari, n corpusculul carotidian si
arcul aortic, fiind implicati at!t n reglarea cardio"vasculara c!t si n cea respiratorie.
4entru8reglarea respiratiei, impulsurile aferente ajung pe calea nervilor glosofaringieni si vag la
nucleul tractului solitar si centrii inspiratori bulbari.
$hemoreceptorii periferici sunt stimulati de scaderea concentratiei oigenului n s!ngele
arterial. (itmul descarcarilor din aceste zone creste c!nd -a.2 scade ntre .'"=' mm Ag.
$hemoreceptorii centrali sunt insensibili la variatiile concentratiei '& arterial.
n conditii normale, reglarea respiratiei prin scaderea concentratiei )& este de mai mica
importanta n comparatie cu reglarea centrala prin cresterea concentratiei $)& si ionilor A
E
, dar
ponderea creste n stari patologice de cauza inspiratorie 2pneumonie, emfizem3 datorita alterarii
schimburilor gazoase la nivel alveolo"capilar.
n afara acestor zone chemosensibile eista tesuturi bogate n receptori sensibili la diferiti
stimuli, a caror ecitare determina reflee respiratorii si care se gasesc la nivelul cailor
respiratorii, iar refleele sunt mai ales reflee de aparare 2apnee reflea, stranutul, tusea3.
CAPITOLUL II
C&ISTUL &IDATIC 4EC&INOCOCOZA5
Dezvoltarea chistului hidatic in viscere induce mai multe tipuri de actiuni patogene#
mecanice 2compresive3, iritatiinflamatorii 2formarea membranei perichistice3, toice 2reactii
alergice3 si infectioase 2suprainfectia bacteriana a chistului hidatic3
Cau0# si #,id#)iolo"i#
Echinococoza este o parazitoza ce afecteaza atat omul cat si unele animale si are ca
agent etiologic Echinococcus granulosus 2cand afectiunea este sub forma de chist unilocular3
sau Echinococcus multilocularis 2in tipul alveolar de boala3. Echinococoza este recunoscuta ca
fiind o problema importanta de sanatate in tarile din jumatatea sudica a 1mericii 5atine, in
zona Mediteraneeana, in )rientul Mijlociu, 1sia $entrala si 1frica.
4arazitul adult, %aenia echinococcus, se afla in intestinul cainelui. Este capabil sa
produca .''",'' de oua.
1ceste oua sunt eliminate, si, daca intra accidental in contact cu organismul uman pot
declansa boala. Ele sunt partial digerate si astfel elibereaza embrionii 2acest proces are loc in
intestinul subtire3. Embrionii sunt capabili sa penetreze peretele intestinal si sa ajunga in
torentul sngvin. /unt vehiculati circulator si ajung la nivel hepatic, unde se opresc mecanic
datorita dimensiunilor mai mari decat diametrul capilarelor hepatice 2nu pot inainta3. 6n ficat,
embrionii vor forma chisturi. 6n cazul in care embrionii reusesc sa treaca de bariera capilara
hepatica, ajung in plaman, iar din plaman intra in circulatia sistemica si pot infecta practic orice
viscer 2creier, rinichi, splina3 chiar si muschii scheletici si oasele 2desi mai rar3.
5ocalizarea hepatica este cea mai frecventa 2peste .'G din cazuri3. :n chist hidatic
poate ramane asimptomatic *'"&' de ani, datorita ritmului de dezvoltare foarte lent. $and
incepe sa aiba epresie clinica, este datorita fenomenelor de compresie pe structurile din jur.
Eista si cazuri in care localizarea superficiala a permis palparea la eamenul fizic. Eista o
serie de factori de risc pentru dezvoltarea bolii hidatice# contactul cu animalele care sunt
gazdele intermediare# porci, oi, bovine, caini, lupi, coioti. 4rofesiile epuse sunt# macelari,
pastori, fermieri, crescatori de animale.
Si),to)#
Datorita localizarii etrem de variate, simptomele sunt si ele foarte diverse si pot fi
incadrate in#
" simptome generale " datorate eistentei unei infectii parazitare in corp# prurit tegumentar
generalizat, urticarie, febra0
" simptome ce corespund localizarii eacte a chistului.
5ocalizare hepatica#
" durere abdominala in cadranul superior drept
" fenomene dispeptice de tip biliar# greata, varsaturi cu caracter bilios
" " colici biliare
" " mai rar, icter.
5ocalizare pulmonara#
" vomica 2prin deschiderea chistului in bronhii3
" iritatie frenica
" tuse
" hemoptizie
" dureri toracice 2sau dureri iradiate in umar3.
Ma!i%#stari cli!ic#
1cestea sunt deosebite, in functie de de faza evolutiva necomplicata sau complicata a bolii. 6n
faza necomplicata, cand chistul hidatic este intact#
" simptomele pot sa fie absente, iar descoperirea bolii se face ocazional, cu
prilejul unei eaminari radiologice toracice de rutina.
" alteori apar cateva simptome cum ar fi# tusea seaca, iritativa, productiva, sau insotita
de mici hemoptizii, dispneea, subfebrilitarea. Aemoptizia, ca si subfebrilitatea pot
atrage atentia asupra iminentei ruptrurii chistului.
" rar pot fi prezente simptome si semne generale# urticaria,
pruritul
" eamenul obirectiv al toracelui# matitate sau submatitate la percutie, diminuarea
murmurului vezicular si prezenta de raluri bronsice la auscultatie.
$and chistul hidatic s-a rupt si s"a infectat simptomatologia devine polimorfa#
" epectorarea unei mari cantitati de lichid cu gust salciu, limpede, sau fragmente de
membrana hidatica 2vomica hidatica3
" daca evacuarea este brutala, se poate instala insuficienta respiratorie acuta prin
inundarea arborelui traheo"bronsic si socul anafilactic
" daca chistul se rupe in cavitatea pleurala, simptomele pot fi mai putin
dramatice# tuse seaca, dispnee la efort, febra. /e instaleaza pneumotoraul, care
este de o gravitate etrema daca este cu supapa, sau piopneumotoraul, in care
semnele clinice ale supuratiei sunt pe primul plan.
I!1#sti"atii
E-a)#!ul %i0ic# semnele decelate la eaminarea pacientului sunt in general, cele ale unei
infectii parazitare# pacient febril, eventuala urticarie difuza si eritem tegumentar. Daca
localizarea sau dimensiunile chistului o permit, acesta se poate palpa ca o masa tumorala. %ot
prin palpare se poate constata si instalarea hepatosplenomegaliei. 4acientul mai poate prezenta,
in special in stadiul tumoral 2simptomatic3 al bolii# dureri abdominale si sensibilitate la palpare.
I!1#sti"atiil# ,aracli!ic# includ#
" radiografie toracica, $% toracic
" radiografie si $% abdomino"pelvin
" colecistocolangiografie 2pentru vizualizarea raporturilor chistului cu caile biliare3
" ecografie abdominala
" scintigrama hepatica
" hemoleucograma 2pentru investigarea raspunsului imun al organismului3
" determinarea enzimelor hepatice.
/'amenul radiologic toracic este cea mai importanta eaminare. 1spectul clasic al
chistului necomplicat, ce apare in peste >'G din cazuri, este opacitatea rotunda sau ovalara,
net delimitata, cu contur subtire, cu structura omogena si intensitate subcostala, vizualizata
pe radiografia de fata si profil.
6n restul cazurilor imaginea este mai rau delimitata, poate avea forme variabile,
conturul imaginii poaste fi gros si neregulat, cu structura neomogena, punand probleme de
diagnostic diferential.
Eamenul radioscopic poate releva variatii in diametrul chistului, in functie de fazele
respiratiei.
6n chistul complicat, imaginile radiologice sunt polimorfe# aspectul de de semiluna la
polul superior al opacitatii 2semnaleaza iminenta rupturii3, aspectul de membrana ondulanta,
aspectul de abces pulmonar, sau mai rar aspectul pseudotumoral 2prin incarcerarea
membranei hidatice cu evacuarea in intregime a membranei3.
$and ruptura se produce in cavitatea pleurala, se pot observa imaginile caracteristice
pentru pneumotora sau hidropneumotora.
/'amenul computer(tomograf +sau e'amenul 0!1, stabileste cu precizie structura
lichidiana a opacitatii radiologice si absenta adenopatiilor mediastinale. 4oate evidentia mai
bine membrana retentionata.
/chografia toracica este utila pentru evidentierea chistelor cu topografie pulmonara
periferica sau pleurala, ca si a celor de dom hepatic.
2ronhoscopia este rar utilizata in diagnosticul chistului hidatic. Este utila in formele
pseudotumorale.
Investigatiile de la*orator eozinofilia sanguine si 6D( $assoni 2pot fi in
limite normale, iar valorile crescute nu sunt specifice hidatidozei pulmonare3.
3lte determinari imunologice# hemaglutinarea indirecta, testele de imunofluorescenta
si mai ales testului E56/1, care pare a avea cea mai mare specificitate si sensibilitate.
Trata)#!t
Data fiind evolutia chistului hidatic spre complicatii grave, cu potential letal,
tratamentul se impune. 1cesta este comple, medico"chirurgical. %ratamentul chirurgical
trebuie sa fie conduita de electie.
Trata)#!tul )#dical este indicat #
" in chistul hidatic de dimensiuni reduse 2sub = cm3 si cu pereti subtiri
" in cazurile in care tratamentul chirurgical este contraindicat 2tare
asociate grave, varsta inaintata3
" asociat tratamentului chirurgical 2postoperator3
/e utilizeaza paraziticide din clasa benzimidazolilor, de tipul Mebendazole sau
1lbendazole, ultimul fiind mai bine tolerat si cu efecte secundare reduse. 1utorii chinezi
raporteaza rezultate bune cu 4raziKuantel.
Trata)#!tul cirur"ical are & scopuri #
" evacuarea hidatidei si
" tratarea cavitatii restante intrapulmonare
/vacuarea hidatidei se poate face prin etirparea intacta a chistului, sau prin
punctia sa 2inactivarea parazitului cu alcool absolut sau solutie salina hipertona si
aspirarea lichidului3 si etragerea membranei hidatice.
0ezolvarea cavitatii restante se poate face si ea in mai multe maniere, in functie de
dimensiunea chistului si topografia sa. Eista procedee chirurgicale ce desfiinteaza cavitatea
prin capitonaj, sau care o lasa deschisa dupa sutura fistulelor bronsice. 1lte procedee
recomanda drenajul separat al cavitatii perichistice si al celei pleurale.
6nterventiile de eereza pulmonara de tipul lobectomiei se efectueaza doar in anumite
cazuri #
" chiste gigante ce videaza un lob
" chiste multiple
" echinococoza alveolara
" chistele cu supuratii ireversibile parenchimatoase.
E1oluti#. co),licatii si ,ro"!ostic
$histul hidatic evolueaz asimptomatic ani de zile. Manifestrile clinice apar c!nd
dimensiunile chistului hidatic devin apreciabile sau se datoresc complicaiilor produse prin
mecanismele menionate.$histul hidatic hepatic reprezint localizarea cea mai frecvent a
mbolnvirii, evolu!nd asimptomatic zece p!n la cincisprezece ani.
6n formele simple, necomplicate, se instaleaz ulterior semne pseudotumorale, chistul
hepatic put!nd evolua ca o tumor hepatic, o tumor de vecintate 2gastric, pancreatic3 sau
ca o simpl hepatomegalie 2n chisturile cu localizare hepatic central3.
9oala debuteaz cu dureri hepatice, dispepsie.
Formele complicate determin#
" compresia cilor biliare i a sistemului venos port sau cav, manifest prin tabloul
clinic de hipertensiune portal, hemoragii digestive i circulaie colateral.
" fisurarea sau ruptura spontan sau traumatic a chistului hidatic hepatic antreneaz
dou tipuri de consecine# imediate 2reacii alergice, care pot varia de la urticarie la oc
anafilactic3 i tardive 2echinococoz secundar3.
Echinococoz secundar poate fi#
L local 2produc!ndu"se deschiderea chistului n cile biliare, ceea ce declaneaz
angiocolit i icter mecanic3,
L locoregional 2fisurarea n cavitatea peritoneal, pelvian, cu apariia peritonitei3
L general 2fisurarea ntr"un vas sangvin cu diseminare hematogen a elementelor
chistului, ceea ce conduce la alterarea strii generale i caeie semnificativ3.
" infectarea chistului hepatic rupt sau fisurat conduce la apariia unui abces hepatic.
$histul hidatic pulmonar este n general primar i rar secundar unui chist hidatic rupt n
vena cav. Evolueaz ani de zile, asimptomatic. /emnele funcionale apar la o treime din
bolnavi i constau n# tuse, dispnee, hemoptizii, dureri toracice
6n evoluie, se instaleaz acelai tip de complicaii ca i n chistul hidatic hepatic#
" compresia unei bronhii,
" fisurarea sau ruptura ntr"o bronhie, nsoit de eliminarea ntr"un efort de tuse a unui
lichid limpede, cu gust srat, n care eist vezicule i fragmente de membrane chistice
2vomica3. 1ceasta poate fi discret, iar fenomenele alergice minime sau total absente.
" infecia chistului hidatic fisurat sau rupt conduce la apariia unui abces pulmonar.
Dia"!ostic
E-a)#!ul radiolo"i#/
1spectele radiologice, ecografice, tomodensiometrice, asociate cu urografii,
colangiografii, aduc informaii preioase pentru diagnosticul prezumtiv de hidatidoz.
Este interzis puncionarea formaiunii suspecte, datorit riscului de producere a
hidatidozei secundare 2prin scoleci care pot disemina cu ocazia punciei3
E-a)#!ul ,ara0itolo"ic se poate efectua doar dup ecizia chirurgical a chistului
hidatic sau dup deschiderea i eliminarea sa spontan n cile bronice, biliare, urinare.
Diagnosticul parazitologic se poate realiza prin eamen macroscopic i microscopic.
E-a)#!ul )acrosco,ic este relevant n cazul chistului hidatic ecizat chirurgical
2chistul este uor de recunoscut datorit cuticulei albe3 i a eliminrii spontane a elementelor
hidatidei prin vomic.Eamenul macroscopic efectuat cu ochiul liber sau lupa evideniaz#
lichid hidatic limpede, vezicule sau fragmente de cuticul cu aspect caracteristic 2netede, de
culoare alb opac asemntoare albuului de ou, uneori fragmente rsucite n spiral3
Eamenul micorscopic const n efectuarea de preparate native. n lichidul etras din chistul
hidatic ecizat, sput, vomic, sediment urinar, bil, materii fecale, pot fi observai scoleci
liberi sau grupai n vezicule proligene
E-a)#!ul s#rolo"ic asigur diagnosticul n +'G din localizrile hepatice i n >' "
,'G din localizrile pulmonare
6n practica curent se folosesc reacii serologice cu antigen solubil i antigen figurat
.1ntigenul hidatic solubil se obine din lichid hidatic uman sau animal i conine *' fraciuni
antigenice, fraciunea 7 fiind specific. 6zolarea, purificarea i standardizarea fraciunii
antigenice 7, permite utilizarea sa n reacii sensibile, specifice i automatizate.
(eaciile cu antigen solubil pot fi#
L (eacii de aglutinare# reacie de aglutinare pasiv 25ate"aglutinare3, reacie de
hemaglutinare pasiv.
L (eacia de fiare de complement.
L (eacii de precipitare# imunelectroforeza 2prezena compleului antigen"anticorp se
traduce prin apariia de *"7 arcuri, prezena arcului 7 fiind specific hidatidozei3, imunodifuzia
dubl, contraimunelectroforeza.
L . (eacii de tip E56/1.
1ntigenul figurat constituit din seciuni congelate cu scoleci este utilizat n metoda
imunofluorescenei indirecte
Efectuarea reaciilor serologice este necesar i post terapeutic, pentru depistarea
hidatidozei secundare. %estarea nivelului de anticorpi trebuie realizat la interval de & luni,
timp de * " & ani. n mod normal, dup intervenia chirurgical scade progresiv nivelul
anticorpilor, negativarea reaciilor serologice produc!ndu"se ntr"un interval de 6 an.
Meninerea nivelului anticorpilor la acelai nivel, semnaleaz eistena unei hidatidoze
secundare, implic!nd efectuarea de eplorri adiionale, pentru depistarea sa .
6ntradermoreacia $asoni reprezint o metod de diagnostic biologic, oferind rezultate
pozitive n >7G din cazurile de chist hidatic.
(ecent, au fost introduse tehnici sensibile i complee, cum ar fi# dozarea
imunoglobulinelor E totale i specifice, detectarea compleelor imune circulante.
Dia"!osticul ,o0iti1
/e bazeaza pe elementele amintite mai sus, cu sublinierea ca astazi eamenul computer"
tomograf a simplificat mult precizarea diagnosticului pozitiv, deoarece precizeaza si continutul
lichidian al opacitatii.
Dia"!osticul di%#r#!tial
%rebuie facut cu multiple afectiuni toracice#
*. $u %9$ pulmonar# tuberculom, caverna plina0 aici folositor este computer"
tomograful si antecedentele, imaginile nodulare din jur, uneori calcifieri pulmonare la
tuberculom, 9@ .
&. %umorile bronhopulmonare maligne, primitive sau metastatice " ajuta# eamenul
bronhoscopic, starea generala, $%.
=. %umorile bronhopulmonare benigne# hamarto"mul are calcifieri intratumorale
leiomiomul, heman"giomul " e. $% este edificator0
-. Malformatii congenitale bronhopulmonare#
" $histul aerian infectat si umplut cu lichid.
" $histurile bronhogenetice.
" /echestratia pulmonara " e. $% este important, poate decela prezenta arterei
anormale direct din aorta, semn patognomonic al sechestratiei pulmonare.
7. 1nevrismul de aorta " formatia la eamenul radioscopic este pulsatila.
.. 1nevrismele arterio"venoase intrapulmonare.
>. %umorile pulmonare <fantoma<.
,. 4leureziile inchistate mai ales cele intrascizu"rale.
+. :nele tumori parietale 2e. $% este concludent3.
*'. $histurile hidatice de dom hepatic toracic lezate 2ecografia abdominala indicata in
toate chisturile hidatice pulmonare bazale3.
**. $u unele tumori mediastinale# timom, lipom, chist pleuropericardic
*&. $u diafragmul en brioche.
*=. $u sarcomul pulmonar " e. $% este edificator.
$. Diagnosticul pozitiin chistul hidatic complicat
*. /tadiul de preruptura
Elementele cu ajutorul carora se precizeaza diagnosticul#
a. 1namneza# spute hemoptoice, tuse, hemoptizii.
b. Eamenul radiologic
1. este caracteristic# imaginea de semiluna la polul superior al opacitatii0 eamenul $%,
continutul lichidian al opacitatilor.
9. &. in chistul hidatic evacuat
$. a. 1namneza# vomica cu caracteristicile ei pe care le"am mentionat mai sus.
D. b. Eamenul radiologie tipic, pe care de asemenea l"am mentionat la eamenele
paraclinice.
E. Diagnosticul diferential in chistul hidatic complicat
trebuie facut cu urmatoarele afectiuni#
*. Malformatii congenitale bronhopulmonare
" chistul aerian gigant0
" chisturile bronhogenice evacuate.
&. %9$ cavitar balonizata " e. 9@, antecedentele.
=. 4leurezia inchistata si evacuata prin bronhie.
-. 1bcesul pulmonar " e. radiologie arata leziunile de pneumonie pericavitara.
7. . $u cancerul bronhopulmonar abcedat dar anamneza, e. bronhoscopic si $% sunt
edificatoare.
.. $u herniile hiatale# e. baritat este edificator.
>. $u herniile diafragmatice congenitale " deseori eamenul baritat digestiv
%rendelenburg.
Pro%ila-i#
4rofilaia hidatidozei trebuie efectuat la cele trei nivele ale lanului epidemiologie# la
nivelul gazdei intermediare 2ovine i alte ierbivore3, la nivelul gazdei definitive 2c!ine3 i la
nivelul omului.
4rofilaia la nivelul gazdelor intermediare 2ovine3 impune evitarea contactului acestora
cu c!inii, ceea ce este dificil de realizat.
4rofilaia parazitrii c!inilor se realizeaz prin#
L vermifugarca c!inilor cu 9iltricide0
L evitarea contaminrii lor prin ingerare de viscere crude posibil contaminate cu
hidatide.
4rofilaia uman impune msuri de profilaie individual i colectiv. 4rofilaia
individual urmrete evitarea contactului prea str!ns cu c!inii, respectarea normelor de igien
individual i alimentar. 4rofilaia colectiv necesit intensificarea eforturilor pentru o
educaie sanitar corespunztoare n colectiviti.
4rofilaia hidatidozei constituie una dintre problemele sanitare majore, fiind dificil
realizarea sa practic
CAPITOLUL III
ROLUL NURSEI IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITALE
Masurar#a si !otar#a T/A/
Sco,ul$ " evaluarea %.1. sistolice 2maime3 si a %.1. diastolice 2minime3
Mat#rial# !#c#sar#$
" tensiometru
- stetoscop
- tampoane de vata si alcool
- creion rosu si foaie de temperatura
Pregatirea pacientului:
- asigurarea repausului fizic si psihic timp de *7 minute
E%#ctuar#a t#!icii$
- nursa se spala pe maini cu apa si sapun
- dezinfecteaza cu alcool tegumentul pacentului, sprijinit si in etensie
- fieaza membrana stetoscopului pe artera humurala sub marginea
inferioara a mansetei
- se introduc olivele stetoscopului in urechi se
pompeaza aer din maneta pneumatica cu ajutorul perei de
cauciuc, pana la disparitia zgomotelor pulsatile
- se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei
pana se percepe primul zgomot arterial 2care reprezinta valoarea
%.1. maime 3 a carei valoare se retine
- se continua decomprimarea si se retine valoarea ultimului zgomot
arterial 2care reprezinta %.1. minima3
- se scoate manseta
- se dezinfecteaza pompa stescopului
Notar#a$
- se noteaza valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie,
socotindu"se pentru fiecare linie 2sau *'3 unitate coloana de mercur
- se unesc apoi liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza
spatiul rezultat
- in alte documente se noteaza cifric de eemplu#
%.1. ma D *,7 mm Ag
%.1. min D +' mm Ag
D# r#ti!ut$
- in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de la
bratul pacientului
- la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele
brate
MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI
Sco,$ + evaluarea functiei cardio"vasculare
Locuri de masurare: orice artera accesi*ila palparii si care poate fi comprimata pe un plan
osos radiala" cu*itala"femurala" humerala"carotida temporala"pedioasa"poplitee;
Mat#rial# !#c#sar# + ceas cu secundar
- creion rosu
Pr#"atir#a ,aci#!tului M asigurarea repausului fizic si psihic timp de *'"*7 minute
E%#ctuar#a t#!icii 6 spalarea pe maini
" reperarea unei artere
- fiarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
- eercitarea unei presiuni asupra pertelui arterial cu varful degetelor
si numararea pulsatiilor timp de un minut
Notar#a 6 consemnarea valorii obtinute printr"un punct pe foaia de temperatura tinand cont ca
fiecare linie orizontala a foii reprezinta - pulsatii
- se mai noteaza si astfel# 421.;.3D,'Bmin.
MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII
Sco, 6 evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.
Locuri d# )asurar# 6 aila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin
Materiale necesare
termometru maimal
culoare albastra
tampoane si solutie dezinfectanta
lubrefiant
ceas
Pr#"atir#a ,aci#!tului M pregatire fizica si psihica
Efectuarea tehnicii
nursa se spala pe maini cu apa si sapun
se scoate termometrul din solutia dezinfectanta se clateste si se sterge
cu o compresa
a3 )asurar#a i! a-ila
- se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand
- se sterge aila prin tamponare cu prosopul pacientului
- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul ailei,
paralel cu toracele
- se apropie bratul de trunchi, se flecteaza antebratul pe torace
- termometrul se mentine timp de *' minute
b3 )asurar#a i! ca1itat#a 2ucala
- se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura
eterna a arcadei dentare
- pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
- se mentine termometrul timp de 7 minute
c3 )asurar#a r#ctala
- se lubrefiaza termometrul
- se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in
semifleie, asiguradu"i intimitatea
- se introduce rezervorul cu mercur in rect prin miscari de rotatie si
inaintare
- termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
- se mentine temometrul timp de = minute
- se scoate termometrul, se sterge cu o compresa si se citeste gradatia
la care a ajuns mercurul termometrului
R#or"a!i0ar#a locului d# )u!ca
- se spala termometrul, se usuca si se introduce in recipientul cu
solutie dezinfectanta 2cloramina *G3
Notarea temperaturii
- temperatura se noteaza printr"un punct pe verticala, socotind ca
fiecare linie orizontala a foii de temperatura reprezinta daua
diviziuni de grad
- se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
termice
- in alte documente se noteaza cifric# eemplu %D=>.> grade $elsius
MASURAREA DIUREZEI
D#%i!ti#
Diureza reprezinta fenomenul de formare si eliminare a urinei timp de &- h.
Obiective:
- cunoasterea volumului diurezei
- efectuarea unor determinari calitative
Masurarea diurezei
$olectarea urinei pe &- h#
- se face in recipiente gradate, spalate, clatite si acoperite
- colectarea incepe dimineata la o anumita ora si se termina in ziua
urmatoare la aceeasi ora
- se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii urinei corecte si
asupra procedeului
- pacientul urineaza dimineata la ora fia
- prima emisie se arunca
De retinut#
- golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare
- recipientul cu urina este etichetat cu numele pacientului, numarul de
salon, sectia
- se tine la rece si ferit de lumina
- dupa golirea recipientului acesta se spala si se dezinfecteaza
- pentru determinarea tolerantei la glucide se vor masura *'' ml din
cantitatea totala pe &- h
Notar#a diur#0#i$
- se noteaza zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor
corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective
- spatiul dintre doua linii orizontale ale foii de temperatura
corespunde la *'' ml de urina
MASURAREA GREUTETII CORPORALE
Sco,$
- aprecierea starii de nutritie a pacientului
- stabilirea necesitatilor calorice
Mat#rial# !#c#sar#$
- cantar antropometric
Pr#"atir#a ,aci#!tului$
- se anunta sa nu manance
- pacientul isi goleste vezica urinara
E-#cuti#$
- se verifica functionalitatea balantei
- se imobilizeaza acul balantei
- se aseaza greutatile aproimativ la greutatea pacientului
- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar
- se citesc valorile obtinute
- se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la
salon
- se noteaza greutatea in foaia de temperatura
D# stiut$
- cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar
aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare
ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA ACTELOR
DE INVESTIGATIE
SI E3PLORARI FUNCTIONALE
(E$)5%1(E1 4()D:/E5)( 96)5)C6$E
ANALIZA E3ECUTIE
"sa!"#
"pentru determinarea ;/A"ului
" se recolteaza *.. ml sange intr"o eprubeta cu '.- gr
citrat de sodiu =., G
"pentru determinarea hemoglobinei
hmatocritului, leucocitelor
"se recolteaza & ml de sange pe cristale de ED%1 *G
" '.7 ml solutie uscata prin evaporare
"uri!a
"pentru eamenul sumar de urina
" prima urina se arunca, dar se noteaza ora emisiei,
se recolteaza o a doua urina dupa o prealabila toaleta
",#!tru urocultura "se recolteaza urina de dimineata astfel prima
cantitate de urina emisa
2aproimativ 7' ml3 se elimina in bazinet apoi fara
sa se intrerupa jetul urinar se recolteaza 7"*' ml
urina intr"o eprubeta sterila, jetul ramas se elimina
in bazinet
"s,uta
pentru recoltarea sputei
"i se ofera pacientului paharul cu apa sa"si clateasca
gura si faringele
"i se va oferi vasul de recoltare o sputei
"solicita pacientului sa epectoreze dupa un efort de
tuse
PROCESUL DE NURSING 4DE INGRI7IRE5
8/8/ D#%i!iti#
4rocesul de nursing este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de
ingrijiri individualizate. El este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o
modificare reala sau potentiala de sanatate.
8/9/ Eta,#l# ,roc#sului d# !ursi!"
4rocesul de nursing comporta cinci etape
I. $ulegerea de date
Este un proces continuu, deoarece pe tot parcursul muncii sale, nursa nu inceteaza de a
observa, de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient.
II !naliza si interpretarea datelor
4resupune un eamen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea
diagnosticului de ingrijire, format din trei parti principale#
a3 problema de dependenta a bolnavului
b3 cauza problemei de dependenta
c3 semne si simptome
III Planificarea ingri"irilor #planul de interventii cuprinde doua componente$
a3 obiectivele de ingrijire
b3 interventiile
1ceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. /e tine cont si de
prescriptiile medicale
I% &ealizarea interventiilor
$onstituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a
obtine rezultatul asteptat.
6n aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati# bolnavul, nursa, echipa de ingrijire,
familia 2apartinatorii3
% Evaluarea
$onsta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea reprezinta
o conditie absoluta a calitatii ingrijirilor.
CAPITOLUL IV
CAZURI CLINICE
CAZUL I
' ()LE*E&E! +!,ELO&
4.4.)35/ -0IVI1) I)/15I535/3 -3$I/156L6I
)35/ 7I8/
Hume si prenume # /)5)M)H 6N19E51
(eligie # ortodoa
/e # feminin
Hationalitate # romana
/tare civila # casatorita
;arsta # .7 ani
)35/ V30I32IL/
Domiciliul # $onstanta
$onditii de viata si munca # pacienta locuieste cu sotul intr"o casa cu = camere salubre 0
Cesturi personale# " mancaruri grase, produse lactate, fructe 0
" serveste mese cu orar regulat0
" bea o ceasca de cafea pe zi0
Mod de petrecere a timpului liber# " vizioneaza emisiuni %.; 0
" face plimbari scurte prin parc 0
4.2. S530/3 )/ S313535/ 315/0I.303

*.&.a. Date antropometrice # Creutate " >' Og
6naltime " *..& m
Crup sanguin " 1 66
*.&.b. 5imite senzoriale#
1lergii# neaga
1cuitate vizuala# hipermetropie
/omn # ore insuficiente de somn, somn agitat, treziri frecvente
Mobilitate # pacienta prezinta dificultate in a se mobiliza, oboseste repede
1limentatie # " este consumatoare de produse lactate, carne, mancaruri grase, fructe, legume0
" inapetenta
Eliminari # pacienta prezinta o diureza in cantitate de *7'' mlB&-h, cu .", mictiuniBzi0
*.&.c. 1ntecedente heredo"colaterale
" fara importanta
*.&.d. 1ntecedente personale fiziologice
" menarha# *- ani
" nasteri# &
" avorturi# *
" menopauza# -+ ani
*.&.e. 1ntecedente personale patologice
" hipertensiva de = ani 0

4.3. I17.0!35II L/935/ )/ 2.3L3
*.=.a. Motivele internarii# " dispnee 0
" frison 0
" tuse cu epectoratie 0
" temperatura =+
o
$ 0
*.=.b. 6storicul bolii# pacienta cunoscuta hipertensiva si coronariana sub tratamentul sus
mentionat, prezinta de &- ore # dispnee, tuse, frison , junghi toracic, ameteli, tulburari de
echilibru . 6n urma cu = zile # frison, catar nazal, fara tratament antibiotic.
*.=.c. Diagnostic la internare # " chist hidatic pulmonar
*.=.d. Data internarii # -.'*.&'*-
*.=.e. Eamenul pe aparate#
1paratul respirator# " torace normal, conformat cifotic, (D&' respBmin
" suflu tubar
" raluri crepitante
1paratul cardio"vascular # " loja precordiala normal conformata
%1D*-'B,'mm Ag 0 1;D>& pulsBmin
1paratul digestiv# " abdomen suplu
" ficat, cai biliare, splina M nepalpabil
1paratul uro"genital# " rinichi "nepalpabili
/istemul ganglionar# " usor palpabil, mobili, usor durerosi la palpare
%esut conjunctiv adipos# " in eces
%egumente si mucoase# " palide, cu cicatrice palma dreapta
" nu consuma alcool0
- !N!LI.! /I IN,E&P&E,!&E! +!,ELO&
2.4 313LI:3 S35IS73$/0II 1/V.I L.0 761)3!/153L/
HE;)61 Manifestare de
independenta
Manifestare de
dependenta
/ursa de dificultate
*. 1 respira si a
avea o buna
circulatie

1; D >& respBmin
%1 D *-'B,'mm
Ag
" tahipnee
" tuse persistenta
" scaderea capacitatii
de epansiune pulmonara0
" prezenta secretiilor0
&. 1 bea si a
manca
" " inapetenta0
" hidratare
insuficienta0
" slabiciune, oboseala0
" proces infectios0
" lipsa de cunoastere a
HE;)61 Manifestare de
independenta
Manifestare de
dependenta
/ursa de dificultate
nevoilor alimentareB
hidratare a organismului0
=. 1 se misca si
a avea o buna
postura
" " dificultate de a
se deplasa
" durere0
" oboseala0
-. 1 dormi si a
se odihni
" " ore insuficiente
de somn0
" treziri frecvente0
" dispnee, tuse0
" durere, anietate0
" mediu spitalicesc0
7. 1 se
imbraca,
dezbraca
" " dificultate de a se
imbraca, dezbraca0
" diminuarea mobilitatii
fizice0
" slabiciune, oboseala0
.. 1 mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
" " febra moderata
%D =+
o
$ 0
" transpiratie
abundenta 0
" proces infectios0
>. 1 fi curat,
ingrijit
" tegumente si
mucoase normal
colorate0
" dentitie completa0
" gingii umede, roz0

"

"
,. 1 evita
pericolele
" " teama0
" neliniste0
" preocupare0
" risc de complicatii0
" neadaptarea la rolul de
bolnav0
" spitalizarea 0
'+. 1 comunica " " dificultate de a"si
eprima sentimentele,
emotiile, opiniile0
" absenta unor persoane
apropiate0
" anietate0
*'. 1 actiona " convingeri " incapacitate " spitalizarea0
HE;)61 Manifestare de
independenta
Manifestare de
dependenta
/ursa de dificultate
conform propriilor
convingeri
personale fata de
realitate 2foloseste
obiecte religioase3
savarsirii
practicilor religioase
**. 1 fi preocupat
in vederea
realizarii
" apreciere obiectiva
a capacitatii, a
trasaturilor
dominante prin
comparatie cu altii0
" incapacitatea de a se
ocupa de familia sa0
" spitalizarea0
*&. 1 se recrea
"
"neparticiparea la
activitati preferate0

" spitalizarea
*=. 1 invata cum
sa"ti pastrezi
sanatatea
"
" cerere de informatii
despre boala,
tratament, masurile de
prevenire
" lipsa de
informatii0
2.2. -0.2L/!/ )/ )/-/1)/153
dispnee 0
obstructia cailor respiratorii 0
alimentatie inadecvata prin deficit 0
posibila deshidratare 0
imobilitate0
insomnie0
neindemanare in a se imbraca, dezbraca0
hipertermie0
anietate0
posibilitatea atingerii integritatii fizice0
comunicare ineficienta la nivel afectiv0
dificultate de a participa la activitati religioase0
dificultate de a efectua activitati recreative0
cunostinte insuficiente despre boala.
2.3. )I391.S5I$ )/ 160SI19
dispnee datorita scaderii capacitatii de epansiune pulmonara manifestata prin tahipnee0
obstructia cailor respiratorii datorita prezentei secretiilor bronsice manifestata prin tuse
persistenta0
alimentatie inadecvata prin deficit datorita slabiciunii, oboselii, manifestata prin
inapetenta0
posibila deshidratare datorita procesului infectios manifestata prin hidratare
insuficienta0
imobilitate datorita durerii, oboselii, slabiciunii, manifestata prin dificultate de a se
deplasa0
insomnie datorita dispneei, tusei, durerii, manifestata prin ore insuficiente de somn,
treziri frecvente0
neindemanare de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii fizice,
slabiciunii, oboselii manifestata prin dificultate de a se imbraca, dezbraca0
hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra moderata0
diaforeza datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratie abundenta0
anietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste,
preocupare0
posibilitatea atingerii integritatii fizice datorita neadaptarii la rolul de bolnav,
spitalizarii, manifestata prin risc de complicatii0
comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita absentei persoanelor apropiate,
anietatii, manifestata prin dificultate de a"si eprima sentimentele, emotiile, opiniile0
dificultate in a"si asuma roluri sociale datorita spitalizarii manifestata prin incapacitatea
de a se ocupa de familia sa0
dificultate de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii manifestate prin
neparticiparea la activitati preferate0
cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii manifestata prin cerere
de informatii despre boala, tratament, masuri de prevenire0
0 PL!NI1I(!&E! IN*&I2I&ILO&

3.4..2I/$5IV/
pacienta sa nu mai prezinte dispnee in decurs de & zile 0
pacienta sa"si elibereze caile respiratorii de secretii, sa epectoreze secretiile in termen
de = zile0
pacienta sa ia = mese echilibrate in termen de = zile si sa"si creasca hidratarea la *.7 l
lichid Bzi0
pacienta sa prezinte un somn cantitativ si calitativ in fiecare noapte0
pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale =.,-
o
$"ailar, in termen de
= zile0
pacienta sa"si diminueze starea de anietate0
3.2.I15/0V/15II :IL1I$/
asigurarea conditiilor de mediu si igiena prin crearea unui climat optim de odihna
2aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, corp30
monitorizarea functiilor vitale # respiratie, puls, %1, temperatura si notarea lor in F.)0
invatam pacienta sa faca eercitii de respiratie, sa tuseasca, sa scuipe in scuipatoare,
sa nu devina sursa de infectie 0
asigurarea alimentatiei conform recomandarilor medicului0
recoltarea produselor biologice si patologice pentru eamene de laborator0
administrarea tratamentului prescris de medic conform F.)0
supravegherea efectului tratamentului si a manifestarilor neplacute ce pot aparea0
educatie pentru sanatate, respectarea regulilor de igiena zilnica0
3.3. /85/0130/3 -3$I/15/I
)353 /85/0130II # *&.'*.&'*-
S530/3 L3 /85/0130/ " ameliorat

3IL!N,)L !),ONOMIEI
4acienta in varsta de .7 ani, pensionara, cu domiciliul in mediu urban, se interneaza in
data de -.'*.&'*-, in sectia Medicina 6nterna a /pitalului Pudetean de :rgenta $onstanta
pentru urmatoarele manifestari#
dispnee
febra =+
o
$
frison
tuse persistenta
slabiciune
oboseala
tulburari de echilibru
stare generala alterata
6n urma evaluarii clinice si paraclinice, fiarii problemelor de dependenta, aplicarii
obiectivelor de ingrijire si a masurilor necesare realizarii acestora, pacienta se eterneaza in
data de *&.'*.&'*- cu ameliorarea starii fizice si psihice, functii vitale si vegetative in limite
normale, fara alte acuze, cu urmatoarele recomandari #
"repaus fizic si psihic
"evitarea conditiilor meteo nefavorabile 2frig, umezeala, schimbari bruste de
temperatura30
"continuarea tratamentului recomandat0
"control medical peste =' zile.
CAZUL II
' ()LE*E&E! +!,ELO&
4.4.)35/ -0IVI1) I)/15I535/3 -3$I/156L6I
)35/ 7I8/
Hume si prenume # 9aciu Dumitra
(eligie # ortodoa
/e # feminin
Hationalitate # romana
/tare civila # casatorita
;arsta # =7 ani
)35/ V30I32IL/
Domiciliul # Pud. $onstanta, loc. )ituz
$onditii de viata si munca # pacienta locuieste cu sotul si un copil intr"o casa cu - camere
salubre 0
Cesturi personale# " mancaruri dietetice, fructe 0
" serveste mese cu orar regulat0
0
Mod de petrecere a timpului liber# " internet 0
" face plimbari cu copilul 0
4.2. S530/3 )/ S313535/ 315/0I.303

*.&.a. Date antropometrice # Creutate " .* Og
6naltime " *..7 m
Crup sanguin M 19 6;
*.&.b. 5imite senzoriale#
1lergii# neaga
1cuitate vizuala# normala
/omn # doarme aproimativ ,"+ ore pe noapte
Mobilitate # pacienta prezinta dificultate in a se mobiliza, oboseste repede
1limentatie # " este consumatoare de produse lactate, carne, mancaruri grase, fructe, legume0
" inapetenta
Eliminari # pacienta prezinta o diureza in cantitate de *7'' mlB&-h, cu .", mictiuniBzi0
*.&.c. 1ntecedente heredo"colaterale
" fara importanta
*.&.d. 1ntecedente personale fiziologice
" menarha# *& ani
" nasteri# &
" avorturi# *
" menopauza# neinstaurata
*.&.e. 1ntecedente personale patologice
" varicel, rujeol

4.3. I17.0!35II L/935/ )/ 2.3L3
*.=.a. Motivele internarii# durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie,
inapetenta
*.=.b. 6storicul bolii# 4acienta, n urm cu & zile s"a prezintat la :4: al /P: H% cu
urmtoarele simptome# durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta.
Dup o eaminare primar se constat o deformarea toracelui. 4acienta este trimisa pe secia
chirurgie pentru mai multe investigaii. Qn urma investigaiilor pacineta este diagnosticata cu
chist hidatic pulonar.
*.=.c. Diagnostic la internare # $hist hidatic pulmonar
*.=.d. Data internarii # *-.'&.&'*-
*.=.e. Eamenul pe aparate#
1paratul respirator# " torace normal, conformat cifotic, (D&& respBmin
" suflu tubar
" raluri crepitante
1paratul cardio"vascular # " loja precordiala normal conformata
%1D*-'B>'mm Ag 0 1;D,' pulsBmin
1paratul digestiv# " abdomen suplu
" ficat, cai biliare, splina M nepalpabil
1paratul uro"genital# " rinichi "nepalpabili
/istemul ganglionar# " usor palpabil, mobili, usor durerosi la palpare
%esut conjunctiv adipos# " normal
%egumente si mucoase# " palide, fara cicatrice
" nu consuma alcool0
- !N!LI.! /I IN,E&P&E,!&E! +!,ELO&
2.4 313LI:3 S35IS73$/0II 1/V.I L.0 761)3!/153L/
HE;)61 Manifestare de
independenta
Manifestare de
dependenta
/ursa de dificultate
*. 1 respira si a
avea o buna
circulatie

1; D ,' respBmin
%1 D *-'B>'mm
Ag
" dispnee
" tuse persistenta
4rezentei chistului
&. 1 bea si a
manca
" " inapetenta0
" hidratare
insuficienta0
" slabiciune, oboseala0
" proces infectios0
" lipsa de cunoastere a
nevoilor alimentareB
hidratare a organismului0
=. 1 se misca si
a avea o buna
postura
" " dificultate de a
se deplasa
" durere0
" oboseala0
-. 1 dormi si a
se odihni
6nsomnie " ore insuficiente
de somn0
" treziri frecvente0
" mediu spitalicesc0
/tare de disconfort, facies
crispat, somn intrerupt,
agitatie
HE;)61 Manifestare de
independenta
Manifestare de
dependenta
/ursa de dificultate
7. 1 se
imbraca,
dezbraca
" " dificultate de a se
imbraca, dezbraca0
" diminuarea mobilitatii
fizice0
" slabiciune, oboseala0
.. 1 mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
" Aipertermie " proces infectios0
Disconfort, diaforez,
tegumente umede, roea
>. 1 fi curat,
ingrijit
" tegumente si
mucoase normal
colorate0
" dentitie completa0
" gingii umede, roz0

"

"
,. 1 evita
pericolele
" " teama0
" neliniste0
" preocupare0
" risc de complicatii0
" neadaptarea la rolul de
bolnav0
" spitalizarea 0
'+. 1 comunica " $omunicare
ineficient la nivel
afectiv
" dificultate de a"si
eprima sentimentele,
emotiile, opiniile0
Mediul spitalicesc, stare
general alterat
1nietate, inhibare n sine,
stare depresiv, nelinite
*'. 1 actiona
conform propriilor
convingeri
" convingeri
personale fata de
realitate 2foloseste
obiecte religioase3
" incapacitate
savarsirii
practicilor religioase
" spitalizarea0
HE;)61 Manifestare de
independenta
Manifestare de
dependenta
/ursa de dificultate
**. 1 fi preocupat
in vederea
realizarii
" apreciere obiectiva
a capacitatii, a
trasaturilor
dominante prin
comparatie cu altii0
" incapacitatea de a se
ocupa de familia sa0
" spitalizarea0
*&. 1 se recrea
"
"neparticiparea la
activitati preferate0

" spitalizarea
*=. 1 invata cum
sa"ti pastrezi
sanatatea
"
" cerere de informatii
despre boala,
tratament, masurile de
prevenire
" lipsa de
informatii0
2.2. -0.2L/!/ )/ )/-/1)/153
dispnee 0
obstructia cailor respiratorii 0
alimentatie inadecvata prin deficit 0
posibila deshidratare 0
imobilitate0
insomnie0
neindemanare in a se imbraca, dezbraca0
hipertermie0
anietate0
posibilitatea atingerii integritatii fizice0
comunicare ineficienta la nivel afectiv0
dificultate de a participa la activitati religioase0
dificultate de a efectua activitati recreative0
cunostinte insuficiente despre boala.
2.3. )I391.S5I$ )/ 160SI19
dispnee datorita scaderii capacitatii de epansiune pulmonara manifestata prin tahipnee0
obstructia cailor respiratorii datorita prezentei secretiilor bronsice manifestata prin tuse
persistenta0
alimentatie inadecvata prin deficit datorita slabiciunii, oboselii, manifestata prin
inapetenta0
posibila deshidratare datorita procesului infectios manifestata prin hidratare
insuficienta0
imobilitate datorita durerii, oboselii, slabiciunii, manifestata prin dificultate de a se
deplasa0
insomnie datorita dispneei, tusei, durerii, manifestata prin ore insuficiente de somn,
treziri frecvente0
neindemanare de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii fizice,
slabiciunii, oboselii manifestata prin dificultate de a se imbraca, dezbraca0
hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra moderata0
diaforeza datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratie abundenta0
anietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste,
preocupare0
posibilitatea atingerii integritatii fizice datorita neadaptarii la rolul de bolnav,
spitalizarii, manifestata prin risc de complicatii0
comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita absentei persoanelor apropiate,
anietatii, manifestata prin dificultate de a"si eprima sentimentele, emotiile, opiniile0
dificultate in a"si asuma roluri sociale datorita spitalizarii manifestata prin incapacitatea
de a se ocupa de familia sa0
dificultate de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii manifestate prin
neparticiparea la activitati preferate0
cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii manifestata prin cerere
de informatii despre boala, tratament, masuri de prevenire0
0 PL!NI1I(!&E! IN*&I2I&ILO&

3.4..2I/$5IV/
pacienta sa nu mai prezinte dispnee in decurs de & zile 0
pacienta sa"si elibereze caile respiratorii de secretii, sa epectoreze secretiile in termen
de = zile0
pacienta sa ia = mese echilibrate in termen de = zile si sa"si creasca hidratarea la *.7 l
lichid Bzi0
pacienta sa prezinte un somn cantitativ si calitativ in fiecare noapte0
pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale =.,-
o
$"ailar, in termen de
= zile0
pacienta sa"si diminueze starea de anietate0
3.2.I15/0V/15II :IL1I$/
asigurarea conditiilor de mediu si igiena prin crearea unui climat optim de odihna
2aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, corp30
monitorizarea functiilor vitale # respiratie, puls, %1, temperatura si notarea lor in F.)0
invatam pacienta sa faca eercitii de respiratie, sa tuseasca, sa scuipe in scuipatoare,
sa nu devina sursa de infectie 0
asigurarea alimentatiei conform recomandarilor medicului0
recoltarea produselor biologice si patologice pentru eamene de laborator0
administrarea tratamentului prescris de medic conform F.)0
supravegherea efectului tratamentului si a manifestarilor neplacute ce pot aparea0
educatie pentru sanatate, respectarea regulilor de igiena zilnica0
3.3. /85/0130/3 -3$I/15/I
)353 /85/0130II # &&.'&.&'*-
S530/3 L3 /85/0130/ " ameliorat

3IL!N,)L !),ONOMIEI
$ 4acientul, =+ ani, internata la secia chirurgie al /P: H$onstanta pe data de
*-.'&.&'*- i eternat pe data de &7.'&.&'*-, s"a prezentat n secie cu urmtoarele simptome#
durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta, diagnosticata cu chist
hidatic pulmonar. 4e perioada spitalizrii pacienta beneficiaz de un mediu de siguran i
securitate. :rmeaz un tratament medicamentos i se eterneaz cu stare general bun.
CAZUL III
' ()LE*E&E! +!,ELO&
4.4.)35/ -0IVI1) I)/15I535/3 -3$I/156L6I
)35/ 7I8/
Hume si prenume # /andu 6onel
(eligie # ortodoa
/e # masculin
Hationalitate # romana
/tare civila # necasatorit
;arsta # =7 ani
)35/ V30I32IL/
Domiciliul # $onstanta
$onditii de viata si munca # pacientul locuieste singu intr"un apartament de & camere
Cesturi personale# " mancaruri grase, produse fast"food
" serveste mese cu orar neregulat0
" bea &"= cesti de cafea pezi, consuma bauturi carbogazoase
Mod de petrecere a timpului liber# " vizioneaza emisiuni %.; 0
" practica fotbalul cu prietenii 0
4.2. S530/3 )/ S313535/ 315/0I.303

*.&.a. Date antropometrice # Creutate " ,' Og
6naltime " *.>- m
Crup sanguin " 1 66
*.&.b. 5imite senzoriale#
1lergii# neaga
1cuitate vizuala# miopie moderata 2"',>73
/omn # ore insuficiente de somn, somn agitat, treziri frecvente
Mobilitate # pacientul prezinta dificultate in a se mobiliza, oboseste repede
1limentatie # " este consumator de produse fast"food
" inapetenta
Eliminari # pacientul prezinta o diureza in cantitate de *&'' mlB&-h, cu -mictiuniBzi0
*.&.c. 1ntecedente heredo"colaterale
" tatal M cancer hepatic
"mama M infarct miocardic acut
*.&.d. 1ntecedente personale fiziologice
Hu are
*.&.e. 1ntecedente personale patologice
" apendictomie la *= ani
" ulcer gastric in tratament cu )meran

4.3. I17.0!35II L/935/ )/ 2.3L3
*.=.a. Motivele internarii# " dispnee 0
" frison 0
" tuse cu epectoratie 0
" temperatura =+
o
$ 0
*.=.b. 6storicul bolii# se prezinta in serviciul primiri urgente cu # dispnee, tuse, frison , junghi
toracic, ameteli, tulburari de echilibru . 6n urma cu & zile # frison, catar nazal, fara tratament
antibiotic.
*.=.c. Diagnostic la internare # $hist hidatic pulmonar
*.=.d. Data internarii # -.*'.&'*=
*.=.e. Eamenul pe aparate#
1paratul respirator# " torace normal, conformat cifotic, (D&& respBmin
" suflu tubar
" raluri crepitante
1paratul cardio"vascular # " loja precordiala normal conformata
%1D*='B>'mm Ag 0 1;D+' pulsBmin
1paratul digestiv# " abdomen suplu
" ficat, cai biliare, splina M nepalpabil
1paratul uro"genital# " rinichi "nepalpabili
/istemul ganglionar# " usor palpabil, mobili, usor durerosi la palpare
%esut conjunctiv adipos# " normal
%egumente si mucoase# " palide, cu cicatrice apendictomie
0
- !N!LI.! /I IN,E&P&E,!&E! +!,ELO&
2.4 313LI:3 S35IS73$/0II 1/V.I L.0 761)3!/153L/
HE;)61 Manifestare de
independenta
Manifestare de
dependenta
/ursa de dificultate
*. 1 respira si a
avea o buna
circulatie

1; D && respBmin
%1 D *='B>'mm
Ag
" tahipnee
" tuse persistenta
" scaderea capacitatii
de epansiune pulmonara0
" prezenta secretiilor0
&. 1 bea si a
manca
" " inapetenta0 " slabiciune, oboseala0
" proces infectios0

=. 1 se misca si
a avea o buna
postura
" " dificultate de a
se deplasa
" durere0
" oboseala0
" ameteala
-. 1 dormi si a
se odihni
" " ore insuficiente
de somn0
" treziri frecvente0
" dispnee, tuse0
" durere, anietate0
" mediu spitalicesc0
7. 1 se
imbraca,
dezbraca
"se imbraca si se
dezbraca singur, fara
ajutor
" " diminuarea mobilitatii
fizice0
" slabiciune, oboseala0
.. 1 mentine
temperatura
corpului in
limite
" " febra moderata
%D =+
o
$ 0
" transpiratie
abundenta 0
" proces infectios0
HE;)61 Manifestare de
independenta
Manifestare de
dependenta
/ursa de dificultate
normale
>. 1 fi curat,
ingrijit
" tegumente si
mucoase normal
colorate0
" dentitie completa0
" gingii umede, roz0

"

"
,. 1 evita
pericolele
" " teama0
" neliniste0
" preocupare0
" risc de complicatii0
" neadaptarea la rolul de
bolnav0
" spitalizarea 0
'+. 1 comunica " persoana
comunicativa,
deschisa

*'. 1 actiona
conform propriilor
convingeri
" convingeri
personale fata de
realitate, este ateu

**. 1 fi preocupat
in vederea
realizarii
" apreciere obiectiva
a capacitatii, a
trasaturilor
dominante prin
comparatie cu altii0
" spitalizarea0
*&. 1 se recrea
"
"neparticiparea la
activitati preferate0

" spitalizarea
*=. 1 invata cum
sa"ti pastrezi
sanatatea
"
" cerere de informatii
despre boala,
tratament, masurile de
prevenire
" lipsa de
informatii0
2.2. -0.2L/!/ )/ )/-/1)/153
dispnee 0
obstructia cailor respiratorii 0
alimentatie inadecvata prin deficit 0
posibila deshidratare 0
imobilitate0
insomnie0
neindemanare in a se imbraca, dezbraca0
hipertermie0
anietate0
posibilitatea atingerii integritatii fizice0
comunicare ineficienta la nivel afectiv0
dificultate de a participa la activitati religioase0
dificultate de a efectua activitati recreative0
cunostinte insuficiente despre boala.
2.3. )I391.S5I$ )/ 160SI19
dispnee datorita scaderii capacitatii de epansiune pulmonara manifestata prin tahipnee0
obstructia cailor respiratorii datorita prezentei secretiilor bronsice manifestata prin tuse
persistenta0
alimentatie inadecvata prin deficit datorita slabiciunii, oboselii, manifestata prin
inapetenta0
posibila deshidratare datorita procesului infectios manifestata prin hidratare
insuficienta0
imobilitate datorita durerii, oboselii, slabiciunii, manifestata prin dificultate de a se
deplasa0
insomnie datorita dispneei, tusei, durerii, manifestata prin ore insuficiente de somn,
treziri frecvente0
neindemanare de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii fizice,
slabiciunii, oboselii manifestata prin dificultate de a se imbraca, dezbraca0
hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra moderata0
diaforeza datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratie abundenta0
anietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste,
preocupare0
posibilitatea atingerii integritatii fizice datorita neadaptarii la rolul de bolnav,
spitalizarii, manifestata prin risc de complicatii0
comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita absentei persoanelor apropiate,
anietatii, manifestata prin dificultate de a"si eprima sentimentele, emotiile, opiniile0
dificultate in a"si asuma roluri sociale datorita spitalizarii manifestata prin incapacitatea
de a se ocupa de familia sa0
dificultate de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii manifestate prin
neparticiparea la activitati preferate0
cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii manifestata prin cerere
de informatii despre boala, tratament, masuri de prevenire0
0 PL!NI1I(!&E! IN*&I2I&ILO&

3.4..2I/$5IV/
pacientul sa nu mai prezinte dispnee in decurs de & zile 0
pacientul sa"si elibereze caile respiratorii de secretii, sa epectoreze secretiile in termen
de = zile0
pacientul sa ia = mese echilibrate in termen de = zile si sa"si creasca hidratarea la *.7 l
lichid Bzi, sa renunte la alimentele gen fast"food si bauturi carbogazoase0
pacientul sa prezinte un somn cantitativ si calitativ in fiecare noapte0
pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite normale =.,-
o
$"ailar, in termen de
= zile0
pacientul sa"si diminueze starea de anietate0
3.2.I15/0V/15II :IL1I$/
asigurarea conditiilor de mediu si igiena prin crearea unui climat optim de odihna
2aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, corp30
monitorizarea functiilor vitale # respiratie, puls, %1, temperatura si notarea lor in F.)0
invatam pacienta sa faca eercitii de respiratie, sa tuseasca, sa scuipe in scuipatoare,
sa nu devina sursa de infectie 0
asigurarea alimentatiei conform recomandarilor medicului0
recoltarea produselor biologice si patologice pentru eamene de laborator0
administrarea tratamentului prescris de medic conform F.)0
supravegherea efectului tratamentului si a manifestarilor neplacute ce pot aparea0
educatie pentru sanatate, respectarea regulilor de igiena zilnica0
3.3. /85/0130/3 -3$I/156L6I
)353 /85/0130II # *&.*'.&'*-
S530/3 L3 /85/0130/ " ameliorat

3IL!N,)L !),ONOMIEI
4acienta in varsta de =7 ani, arhitect, cu domiciliul in mediu urban, se interneaza in data
de -.*'.&'*', in sectia Medicina 6nterna a /pitalului Pudetean de :rgenta $onstanta pentru
urmatoarele manifestari#
dispnee
febra =+
o
$
frison
tuse persistenta
slabiciune
oboseala
tulburari de echilibru
stare generala alterata
6n urma evaluarii clinice si paraclinice, fiarii problemelor de dependenta, aplicarii
obiectivelor de ingrijire si a masurilor necesare realizarii acestora, pacienta se eterneaza in
data de *&.*'.&'*' cu ameliorarea starii fizice si psihice, functii vitale si vegetative in limite
normale, fara alte acuze, cu urmatoarele recomandari #
"repaus fizic si psihic
"evitarea conditiilor meteo nefavorabile 2frig, umezeala, schimbari bruste de
temperatura30
"continuarea tratamentului recomandat0
"control medical peste =' zile.
CONCLUZII
$histul hidatic pulmonar evolueaza mult timp asimptomatic si de aceea diagnosticul
precoce este important, pentru a preveni aparitia complicatiilor.
%ratamentul chirurgical are indicatie absoluta, tehnica operatorie alegadu"se in functie
de particularitatile fiecarui caz in parte. $histectomia urmata de inchiderea cavitatii restante
este metoda de ales, ori de cate ori este posibil, tehnicile de eereza pulmonara fiind rezervate
cazurilor complicate.
%ratamentul medical antiparazitar este indicat postoperator pentru a preveni recurentele.
'I'LIOGRAFIE
*. 1ngelescu, H. " %ratat de 4atologie $hirurgicala, Ed. Medicala, 9ucuresti, &''=.
&. 9urgos (, ;arela 1, $astedo E, (oda P, Montero $C, /errano/, %ellez g. " 4ulmonarR
hRdatidosis# surgical treatment and folloS"up of &-' cases. Eur P $ardiothorac /urg.
*+++0*.#.&,"=-
=. DaOaO M., Cenc )., CurOoO /., CozubuRuO 1., 9alOanli @.# /urgical treatment for
pulmonarR hRdatidosis 2a revieS -&& cases. P ( $oll /urg Edinb. &''& )ct0->
-. Aorvat %., $ordos 6., Histor $. et al# $onsideratii generale asupra chistelor hidatice cu
localizare toracica. Purnalul de chirurgie toracica"*++>,&.
7. Mitrofan $., 1ldea 1.,Crigorescu $., Pitaru 6., Moldoveanu $.,6osep C., 9olog /. Eperienta
noastra in tratamentul chirurgical al chistului hidatic pulmonar, Purnalul de $hirurgie, 6asi,
&''7, ;ol. *, Hr. &
.. 4opescu, 6., sub red., %ratat de $hirurgie, Ed. 1cademiei (omane, &'',, ;olumul 6; "
$hirurgie %oracica
>. (amos C, )rduna 1, Carcia"Tuste M. ARdatid cRst of the lung# diagnosis and treatment.
Uorld P /urg. &''*0&7#-."7>
,. /hanOer 4/. 4arasitic pulmonarR disease. 6n# $hest Medicine, -th ed. )ford and *9A
publishing $ompanR. *++-