CURS

NURSING COMUNITAR

Profesia de as. med./nursa a avut de-a lungul anilor numeroase dificultati in recunosterea ei.
Cunoscuta si chiar practicata din perioada preistorica - arta de a ingriji - are un caracter universal, dar recunosterea ca profesie
s-a produs la jumatatea sec. al XX-lea.
Profesia de as. med./nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta in egala masura stiinta si arta, as. med./nursa cunoscand in lunga sa
perioada de evlolutie 3 etape distincte:
- un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si autoingrijire, cu interpretarea fenomenelor legate de boala prin
prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati in parte { in epoca primitiva nu gasim nici medici, nici nurse
- a !-a etapa de dezvoltarea ingrijirilor de sanatate apare o data cu crestinismul care insufla in persoana care ingrijeste
devotament, caritate si simtul datoriei.
"-au creat primele centre de primire destinate bolnavilor si saracilor, instutionalizarea subliniind functia de ajutor social a
nursingului punandu-se accent pe dispensarizarea ingrijirilor corporale si psihice.
- a 3-a etapa legata de dezvoltarea sociala si economica, etapa in care monopolul religios si/sau al actiunilor caritabile din sec.
X#X-lea a fost detronat.
In toate tarile lumii au aparut scoli pentru pregatirea as. med./nurse si a personalului auxiliar.
Secolul XX, cauta sa definesca cat mai exact termenul de nursing/nursa plecand de la definitia simpla in care : $$ nursa este
profesionistul care haraneste, incurazeaja si protejeza o persoana, fiind pregatita pentru a ingriji bolnavi, raniti, batrani %%.
Etimologic cuvantul nursa este folosit ca substantiv si deriva din latinescul nutrix care insemna mama adoptiva.
In anul &'(( a luat fiinta ).#.*. { )onsiliul #nternatioanal al *urselor care are ca scop inbunatatirea ingrijirilor de sanatate si
a conditiilor de lucru, profesia de nursa fiind legata direct de societate.
In prezent practicarea profesiei de as. med./nursa se face cu exigente sporite. *ursingul aste o activitate complexa intrucat trateaza pacientul
complex, bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stari perfecte de bunastare fizica, psihica si sociala.
O.M.S. defineste sanatata individuala ca si $$ stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social, si nu numai absenta bolii sau
infirmitatii %%.
Deci, datorita complexitatii nursa s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie in profesie, in care vocatia este inlocuita cu profesionalism.
Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale { comportament profesional s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai vechi
timpuri.
Ea aparand ca o necesitate in medicina, deoarece pe langa insusirea unor norme tehnice de comportament, acesata profesiune a obligat intotdeauna la
insusirea unor norme etice fara de care succesul profesional nu poate fi asigurat.
- & -
Sunt cunoscute cele &+ cerinte { ,ecalogul ale personalului sanitar elaborate de -.")# si anume:
* Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi - copil, tanar sau batran - . )and a ajnus in mainile tale este o fiinta fara
aparare care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si caritatea ta.
* Da aceiasi stima si atentie saracului si bogatului. #n dragostea de oameni, saracul sa se simta bogat. /especta nuditatea
maladiei, spectacolul mizeriei si al suferintei.
* Respecta nobila ta misiune cu insasi persoana ta0 sa nu o profanezi. 1oarta-te demn, constiincios, cu omenie. *u specula pe
bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta. "acrificiul tau, ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie obisnuita.
* Oboseala sa fie luminata de credinta si de dragoste. .tunci cand, stiinta nu mai poate face nimic, bunatatea ta, purtarea ta,
sa sustina pe bolnav. #nvinge greutatile inerente profesiunii tale, stapaneste supararea si nerabdarea, gandeste-te ca cel
suferinnd este dezarmat, fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta.
* Sa nu umilesti niciodata pe bolnav, care si asa e umilit de boala lui. 2ricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii.
* Sa nu distrugi la nici un bolnav iluzia vindecarii, chiar daca ar fi vorba de muribund. "unt oamenii care au nevoie sa-i
intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sfarsitul
* Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in cea ce priveste o maladie este ceva sfant, care nu poate fi tradat sau
destainuit altei persoane. 1/234"#5*4. 6. 4"64 5* ".)4/,26#5. *u poti sa faci deosebire de casta sociala, de
credinta religioasa. #naintea ta, toti sa fie tratati deopotriva de legile firii.
* Sa nu vezi in ingrijirea bolnavulor tai o povara, corvoada. .cest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale. #nvata sa
cunosti bolnavi tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva cand au nevoie de somn, de odihna, de mancare.
7 Defectele, pretentiile, toanele bolnavilor sunt datorate suferintei. 8a fel ai fi si tu daca ai fi bolnav.
* Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neancrezator in reusita tratamentului. -entine-i speranta, credinta.
3a ca bolnavul sa nu se simta singur , izolat. 1oarta-te astfel ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin.
,a-i curaj cand il vezi trist, amarat, disperat.
* Nu ajunge numai buna vointa, ci cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor. 9ilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea
suferintelor. *u te multumi si nu te margini numai la stintele si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala.
Inprospateaza-le mereu. #nvata mereu, citeste mereu carti si reviste medicale.
* Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului, sa-i risipesti increderea in medicina, sa-i
distrugi speranta de vindecare.
Responsabilitatile esentiale ale as. med./nursa sunt mentionate ulterior si de o serie de organizatii.
)odul deontologic al as. med./nursa se suprapune conceptului de nursing, care consta in:
- promovarea/pastrarea sanatatii, restabilirea sanatatii, inlaturarea suferintei.
Ingrijirile de sanatate sunt acordate individului, familiei si colectivitatilor, activitatea as. med./nursa fiind o intrerelatie cu a
celorlalti profesionisti de sanatate.
DOMENIILE NURSINGULUI
Istoricul medicinei, nursingului se contopeste cu istoria dezvoltarii societatii umane, cu perioadele sale de progres, stagnare sau
declin care s-au influentat reciproc, cunosterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru acei
care mentin minte trecutul care sunt condamnati sa-l respecte - ".*62:.*. - .
Medicina a fost initial dominata de magie, actele terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe instincte, preocuparea
dominanta fiind disparitia durerii.
Papirusurile egiptene din &;++ inainte de <ristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia abceselor si imbalsamarea cadavrelor.
In =recia antica, medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor. .par o serie de scoli medicale in
/odos, >indos, care se ocupau de prevenire { 9eita <?geia si tratarea bolilor { 9eita 1ana@eea .
$$$ <#12)/.6 { A;+ B 3CD in. <r. considerat parintele medicinei a intemeiat scoala din >os si pe langa juramant care
cuprindea aspecte deontologice valabile si in ziua de azi a scris peste ;+ volume, pe specialitati: anatomie, fiziologie, medicala,
ortopedie, chirurgie etc., informatii de specialitate care au stat la baza unor descoperiri stiintifice ulterioare.
Medicina evului mediu a avut putine progrese, fiind dominanta de biserica %%%.
Odata cu declasarea conflictelor militare apar scoli medicale pe langa biserici pentru ingrijirea ranitilor si apar o serie de scrieri,
de baza stiintifica in 3ranta, in sec. X### se infiinteaza )olegiul - "f. )osma - cu catedra de anatomie, fiziologie, obstetrica.
Dupa anii &D++ apar scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de latina, greaca, teologie.
Epoca moderna si contemporana incepand in sec. XE### remaniaza toate cunostintele stiintifice acumulate si apar noi asezaminte
academice in 3ranta, .ustria, #talia, .nglia, =ermania unde sunt puse bazele asepsiei si antisepsiei { 8uis 1asteur, respectiv
Foseph 8ister .
In perioada comunei primitive si cea sclavagista, medicina traco-getica este sub influente religioase, fiind dominata de elementul
mistic. 2data cu razboaiele dacao-romane si costituirea ,aciei ca provincie a #mperiului /oman, timp de &;D ani, cat a durat
stapanirea romana se inregistreaza o bogata activitate medicala atat sacerodotala cat si laica. 1e coloana lui 6raian se pot
identifica posturi de prim-ajutor pentru raniti si diverse instrumente utilizate in parctica.
In evul mediu, medicina a fost parcticata de vraci si au aparut primele forme organizatorice de asistenta medicala prin infiintarea
$$ bolnitelor manastiresti %% unde aveau acces in principal calugarii batrani si bolnavi, iar mai tarziu laicii batrani, bolnavi si
batrani.
Prima bolnita a aparut in 6ransilvania, la -anastur, langa )luj in &;+&, ulterior aparand la Gistrita, 2radea, Grasov, 1rislop, in
-oldova la )otnari0 6ara /omaneasca la )urtea de .rges si /amnicu Ealcea.
- 3 -
Mai tarziu aparand azile-spitale pentru laici in 6ransilvania la 2radea, "ibiu, Grasov, "imidreni in 6ara /omaneasca iar in
-oldova la "uceava.
Primul spital apare abia in &C+A pe &A.&!. la )oltea B Gucuresti0 #asi "f. "piridon {&CDC B &C;3 infiintat de )onstantin
/acovita.
SPITALUL CLINIC COLTEA B istoria acestui asezamant medical a inceput in &C+A cand spatarul -ihai )antacuzino a
infiintat spitalul. .tunci unitatea nu avea decat !A paturi, &! pentru femei si &! pentru barbati. "ingurul cadru medical era un
farmacist. .s. med. de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele. 1rintre primii medici romani care au lucrat la
)oltea s-a numit *icolae )retulescu, care a infiintat scoala de microchirurgie $ "pitalul )oltea a fost prima baza de invatamant %
In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale: chirurgia, medicina interna si oftalmologia. ,e aici au provenit 3 ministri:
)onstantin .ngelescu, *icolae )retulescu si =heorghe .sachi. 6ot din acest spital au provenit mai multi ministrii ai "anatatii B
povestea ,r. *icolae .ngelescu, chirurg si presedintele 3undatiei $$ )oltea %%. -edicii au amintit si cum erau finantate &'++
spitale cand nu exista )asa de .sigurari. .stfel, in &'A! s-a pus baza 4foriei "pitalelor, banii pentru aceste unitatii fiind dati de
marea boierime.
Epoca moderna a generat reforme si in sanatate, cu baze stiintifice de invatamant medical.
Astfel, 382/4)*)4 *#=<6#*=.84 { &'!+ B &(&+ a revolutionat modul de ingrijire a bolnavilor0.
In mod paradoxal , sunt multi oameni care nu au auzit de ea, desi este considerara a fi o adevara legenda, fiind precursoarea
servciului sanitar modern. ,atorita ambitiei si devotamentului de care a dat dovada, spitalele sec. al X#X-lea s-au transformat in
#nstitutii de tratament adevarat, datorita punctului ei de vedere sanitar si cu personal de specialitate pregatit sa intervina in orice
moment. )apacitatea ei intelectuala deosebita, altruismul si energia ei au consacrat-o in domeniu si i-a asigurat un loc in istorie.
De altminteri, in 8ondra exista un muzeu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care i-au apartinut.
382/4*)4 *#=<6#*=.84 s-a nascut pe &!.+D.&'!+ in #talia, din parinti britanici, iar numele ei a fost inspirat de orasul in
care a vazut lumina zilei. 1rovenind dintr-o familie foarte instarita, ea a avut sansa care exista la foarte putine femei la vremea
respectiva B aceea de a benficia de o educatie ingrijita, intr-una din cele mai prestigioase universitati din lume, respectiv
)ambridge. ,ovedind de la inceput reale calitati academice si inclinatie spre studiu, iar dupa ce a terminat cursurile elementare,
toata lumea astepta sa se casatoreasca. ,e alminteri de pretendenti nu ducea lipsa, dat fiind ca era o fata foarte bogata, educata si
nu in ultimul rand, frumoasa. ,ar planurile ei erau cu totul altele, la &C ani declarand ca simte, ca si-a gasit $$ menirea %% , ca
urmare a faptului ca, spunea ea, ar fi primit un mesaj din partea ,ivinitatii // ,umnezeu mi-a vorbit si ma chemat in slujba lui //.
Dat fiind faptul ca nu era preocupata in mod deosebit de religie, nu s-a pus nici o secunda problema ca ar fi fost vre-o mistica sau
ca ar fi avut halucinatii. .ceasta inclinatie avea sa se manifeste inceapand cu vizite tot mai frecvente in caminele de batrani si
spitale , unde incerca sa stea cat mai mult timp in prejma surorilor medicale. 1arintii ei fiind la inceput total impotriva dorintei
ficei lor de a deveni as. med/nursa, pentru ca in sec. X#X-lea acesta profesiune nu era considerata ca fiind una $$ onorabila %% ,
{ acesata, pe langa faptul ca 382/4*)4 ar fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este in pragul rusinei .
Tanara a parut ca se supune parintilor ei, abandonandu-si pe moment intentiile, plecand intr-o excursie in straintate impreuna cu
doi prieteni, calatorind prin #talia, =recia si 4gipt, insa la reantorcerea acasa era mai hotarata ca oricand sa-si urmeze vocatia.
In acest scop, es s-a inscris la un curs de 3 luni in domeniul asistentei medicale ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmiera,
pe care nu la mai parasit pana in &'DA.
In &'DA, in timpul razboiului din )rimeea, 382/4*)4 a dat dovada de extraordinare capacitati de organizare avand in vedere
conditiile jalnice pentru soldatii englezi raniti din spitalele din )rimeea, unde lipsea ingrijirea medicala de specialitate iar igiena
era inexistenta. 1entru a inbunatati situatia, guvernul britanic a hotarat sa trimita pe cineva capabil care sa se ocupe de acest
serviciu si anume pe 382/4*)4 *#=<6#*=.84. .ceasta insotita de 3' dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, au
ajuns la spitalul de campanie pe !&.&+.&'DA. .ici s-a ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital, sterilizarea
instrumentarului, procurarea de fesi si pansamente din tifon, alimentatie, pana atunci cu totul improprie soldatilor.
In urma acestor masuri puse in practica extrem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a redus simtitor. ,ovedind in acelasi
timp si simtul unui bun psiholog incuraja speranta ranitilor prin vegherea intregii nopti fara sa accepte inlocuirea, reusind astfel
sa readuca pe linia de plutire pacientii care fusesera considerati initial $$ fara speranta %%.
Toate acestea i-au atras un respect enorm, admiratie, ceea ce a dus la indragirea ei de intreaga armata britanica.
Exemplul ei ducand ulterior la admiterea personalului de sex feminin in spitalele armatei, fapt fara precedent pana atunci.
De asemeni, 382/4*)4 *#=<6#*=.84 a fost cea care a ridicat as. med./nursa la rang de profesie de sine statatoare.
Dupa terminarea razboiului, a primit o importanta recompensa financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis sa-si
continue reforma, de data aceasta in cadrul spitalelor civile.
Dvenise o persoana cunoscuta si atentia opiniei publice era indeptata asupra ei. )apacitatea de organizare si contributiile ei din
timpul razboiului au recomandat-o pentru a face parte din "ocietatea *ationala de "tatistica.
Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei {si in acelasi timp motivul pentru care numele ei a ramas in
istorie il constituie faptul ca a facut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora medicala si, de
asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si examene practice se desfasoara in "pitalul "f. 6homas din -area
Gritanie. 4a si-a dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, inbunatatind in permanenta conditiile de studiu si baza materiala
didactica. )ursurile concepute si predate de ea au fost traduse in && limbi straine si reprezinta si in prezent un material de studiu
de nepretuit. 382/4*)4 *#=<6#*=.84 a elaborat pe baza doctrinei deontologice hipocratice conceptia profesionala si
responsabilitatile profesiei de as. med./nursa sub forma juramantului profesional a celor care acorda ingrijiri medicale0
$$ -a angajez solemn in fata lui ,umnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata integra si sa-mi indeplinesc cu credinta
indatoririle profesionale. *u voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos. Eoi face totul pentru cresterea profesiunii
mele si voi pastra cu totala discretie lucrurile private care-mi vor fi incredintate si toate secretele de familie, pe care practica
serviciului meu mi le va face cunoscute. Eoi ajuta din toate puterile mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica
bunastarii celor care sunt lasati in grija mea %%.
Deci astfel a debutat parcursul de formare profesionala a as. med./nursa, dar cu o raspundere limitata.
Progresele medicinii au dus insa si la modificarea continutului profesiei, medicii delegandu-i o parte din sarcini0 activitatea nu se
mai centreza pe pacient, ci pe sarcinile care trebuie indeplinite.
Ulterior dezvoltarea rapida a stintelor medicale , a tehnologiilor a generat deplasarea activitati catre partea tehnica, cu devalizarea
ingrijirilor si trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate.
Dezvoltarea unitatilor spitalicesti, ca unitati de ingrijire a bolilor grave, accesibile tuturor categoriilor sociale a condus la aparitia
*ursingului )linic, care este practicat in ziua de azi. 1ractica nursingului incluzand si alte domenii, cu orientare particulara spre
anumite ctategorii de afectiuni sau anumite comunitati cu nevoi specifice de ingrijire, ca de ex.:
- ingrijiea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt
- nursingul industrial
- nursingul militar
- ingrijirea gravidelor si lehuzelor
- ingrijirea nou-nascutilor
- ingrijirea varstnicilor
- ingrijirea pacientilor cu boli incurabile, in stadii teminale, tip hospice
- ingrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice si psihice
Domeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursingului includ:
- ingrijiri acordate in 6# si-n situatiile de urgenta
- nursingul geriatric, datorita sperantei cresterii sperantei de viata a populatiei
- ingrijiriile de tip hospice datorita cresterii numarului de persoane suferinde de afectiuni incurabile
Definitia nursingului )omunitar, .*. { *orth .merican .ssociation :
- are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o sinteza a practicii de nursing
- ingrijirile au caracter continuu
- ingrijirile sunt orientate asupra individului, familiei, grupului si contribuie la sanatatea populatiei prin interventia nursingului
asupra mediului fizic, social si afectiv al acestora.
Putem spune ca nursingul este vechi dar adevarata speranta la nivel international, aparand la sfarsitul sec. X#X, cad femei
vizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa uneasca si sa constituie prima organizatie internationala pentru
femei, in &'(3 la )ongresul -ondial al /eprezentantelor 3emeilor de la )hicago.
Unirea nurselor avand loc putin mai tarziu, in &'(( la 8ondra cand a fost creat ).#. *. { )onsiliul #nternational al *urselor .
Strategiile de functionare ale as. med./nurselor s-au inbogatit cu directii noi privind starea de sanatate mai buna pentru indivizi si
comunitate, promovarea igienei sociale si a sanatatii publice, precum si elaborarea unui limbaj comun in nursing.
$$$ E/=#*#. <4*,4/"2* { n. &''C va publica volumul cu titlul $$ 1rincipiile de baza ale nursingului %%, volum in care
apare si o prima definitite a nursei/as. med. : $$ functia unica a as. med./nursa consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa
pentru indeplinirea acelor activitati care contribuie la sanatatea sau recastigarea ei { sau la o moarte impacata, linistita , pe care
le-ar fi indeplinit independent {fara ajutor daca ar fi avut puterea, vointa si cunostinta necesara %%%
Ulterior -. >#*= { n. &(!3 introduce 3 sisteme dinamice ce interactioneaza si anume:
- individual, grupurile, societatea.
De cand a fost fondata ).#.*. a reusit sa se impuna ca o organizatie dinamica cu profesionisti din sanatate, un organism implicat
activ in deservirea profesiei de nursing si a unei societati mai bune pentru toti.
C.I.N. este o federatie de &&' asociatii nationale si este condus de nurse, pentru nurse, cu implicatii majore in politica globala de
sanatate.
In &('; 2.-.". declara ca: $$ personalul din nursing are o contributie potential ridicata in asigurarea unei stari mai bune de
sanatate a celor pe care ii ingrijesc %% as. med./nursa reprezentand cea mai numeroasa categorie profesionala implicata in
acordarea serviciilor de sanatate.
O.M.S. descrie rolul nursei/as. med. in societate: $$ sa asiste indivizii, familii si grupuri, sa optimizeze si sa integreze functiile
fizice, mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale stari de sanatate %%
- As. med./nursa utilizeaza in practica profesionala cunostinte medicale, de economie, informatica, psihologie, pedagogie, cu
concentrarea activitatii nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita.
In prezent functiile as. med./nursa sunt de tip: - independent0 dependent0 interdependent.
FUNCTIILE DE NATURA INDEPENDENTA:
7 asista pacientul din proprie inititativa, temporar sau definitiv , si sunt de tip:
- ingrijiri de confort, atunci cand pacientul nu-si poate indeplini independent anumite functii,
- stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii acesteia,
- asculta pacientul, il sustine, ii transmite informatii si invataminte, lui si apartinatorilor,
- este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate,
- observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament si le transmite medicului.
FUNCTIILE DE NATURA DEPENDENTA: - la indicatia medicului aplica metode de observatie, de tratament, investigare sau
de readaptare specifice.
FUNCTIILE DE NATURA INTERDEPENDENTA: - colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social, educativ,
administrativ, etc. si participa la activitati interdisciplinare. ,eci sarcinile as. med./nursei sunt: profesionale, educative,
economice si de cercetare in domeniul medical.
SISTEME DE INGRIIRE DE SANATATE { ".#.".
In H/aportul asupra sanatatii in lume B !+++ H, 2.-.". defineste sistemul de sanatate $$$ totalitatea organizatiilor, institutiilor si
resurselor consacrate ameliorarii sanatatii %%%.
Finantarea unui sistem de sanatate se refera la modul cum sunt colecatate fondurile necesare desfasurarii activitatii din sectorul
sanitar, precum si modalitatea de alocare si utilizare.
Din punct de vedere al administrarii fondurilor exista doua mari tipuri de asigurari sociale de sanatate si anume:
7 asigurari sociale de sanatate administrate de guvern, prin agentii guvernamentale,
7 asigurari sociale de sanatate administrate de casele de asigurari publice sau private.
Exista D modalitati principale de finantare a sistemelor de ingrijiri de sanatate cu avantaje si dezavantaje, si anume:
&. finantare de la bugetul de stat,
!. finantare prin asigurari sociale de sanatate,
3. finantare prin asigurari private de sanatate,
A. finantari prin plati directe,
D. finantare comunitara.
&. FINANTARE DE LA !UGETUL DE STAT
- fondurile sunt alocate de la bugetul de stat sectorului sanitar.
Acoperirea popultei este generala, persoanele contribuie in functie de venit si in functie de riscul individual . 4xista mai multe
surse de provenienta a fondurilor si anume0 impozite generale , taxe cu distinctie speciala pentru sanatate si alte venituri bugetare.
Donatiile si imprumuturile externe pot proveni de la organizatii internationale cum sunt 2.-.".0 5*#)43, G.*). -2*,#.8.
care asigura sprijin financiar si logistic distinct sectorului sanitar din tarile sarace0 rambursarea creditelor se face de la bugetul de
stat.
!. FINANTAREA PRIN ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
Asigurari de sanatate administrate prin agentii guvernamentale0
- Guvernul stabileste nivelul contributiei, precum si pachetul e servicii oferit. 5nitatile sanitare incluse in planul de
asigurari pot fi exclusiv in proprietatea guvernului sau pot fi mixte, guvernamentale sau private, in acest caz asiguratul avand
libertatea de a alege, dar dezavantajul este legat de presiunile politicului. 1rimele prevazute prin asigurari sociale sunt stabilite
prin legislatia in vigoare, motiv pentru care acestea pot fi modificate cu mai multa usurinta decat cele incluse in asigurarea
privata care fac obiectul unui contract cu valoare juridica semnat in comun acord intre ambele parti.
Asigurarile de sanatate administrate prin intermediul caselor de asigurari de sanatate publice private, md. Gismar@ introdus in
=ermania la sfarsitul sec. X#X este bazat pe prima de asigurare obligatorie ce depinde de venitul realizat si nu de starea de
sanatate a persoanei asigurate.
Asigurarile de sanatate, publice sau private administrate prin grija guvernului are rolul de a declara asigurarea obligatorie pentru
persoanele eligibile iar cetatenii au libertatea de a alege intre mai multe fonduri de asigurari, publice sau private.
Avantajul acestui tip de sistem, comparativ cu cel al asig. "ociale de sanatate administrat de guvern este dat de B neamestecul
politicului -, reducerea birocratiei si o competitie intre fondurile de asigurari ducand la cresterea actului medical. .cest tip de "#"
este intalnit in =ermania, 3ranta, Faponia, .ustria si de curand si in /omania.
3. ASIGURARI DE SANATATE PRI"ATA# "OLUNTARA
Acest tip de asigurare este oferit de companii de asigurare non-profit sau cu profit, pe baze individuale sau de grup.
Asigurarea privata individuala este actuariala calculata in functie de riscul propriu de boala. #mplementarea asigurarilor private
necesita reglementari precise, precum si probleme de echitate, supraveghere atenta si constanta, cerinte pe care multe state nu le
pot respecta. "ingurul stat la ora actula acare are un sistem bazat majoritar pe asigurari private este ".5...0 guvernul asigura as.
med. grupurilor defavorizate prin ! programe, unul destinat celor foarte saraci, iar celelalt varstnicilor si persoaneleor cu
dizablitati0 &D I din americani nu au nici o forma de sigurare sociala.
A. FINANTARE PRIN PLATI DIRECTE
Finantare prin plati directe,
Plata in totalitate a serviciilor0 - co-plata { o suma fixa pentru fiecare vizita medicala 0
- co-asigurarea { un anumit procent din costul vizitei .
FINANTAREA COMUNITARA
Acest tip de finantare se poate aplica in general comunitatiilor rurale si presupune ca membrii unei comunitati sa plateasca in
avans o contributie cu scopul de a obtine un pachet de servicii medicale cand acestea vor fi necesare. 4a are ca scop acoperirea
ingrijilor primare de sanatate, costurile medicamentelor precum si o parte din cheltuielile de spitalizare.
COMPONENTELE UNUI $ S. I. S. B { sisteme de ingrijire de sanatate :
&. - suportul financiar
!. - organizarea de programe
3. - managementul { planificare, reglementare, administrare, evaluare
A. - producerea si dezvoltarea de resurse umane, { facilitati sanitare, bunuri sanitare
D. - furnizorii de servicii de sanatate: preventive, curative, de ingrijire si recuperare.
Un B S.I.S. { sistem de ingrijire de sanatate B bine organizat are urmatorele caracteristici:
- acoperire generala,
- accesibiltatea populatiei la ingrijiri de sanatate sub aspect economic, geografic si temporal,
- performanata medicala { calitatea actului medical , satisfacita utilizatorului si a furnizorilor,
- continuitatea ingrijirilor de sanatate pertinenta fara de nevoi {servicii concordante cu morbiditatea si mortalitatea
regionala,
- acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri.,
- posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri de sanatate acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate,
- rentabilitatea sistemului,
- responsabilitatea statului fata de sanatatea publica.
DEFINITAIA SANATATII:
Nu exista o definitie unica, ci o pluralitate de definitii, pluralitate care tine de cunostintele acumulate, de dinamica si specificul
valorilor culturale si pentru ca sanatatea are caracter procesual, evolutiv. #n lista lunga a definitiilor se folosesc mai multe criterii,
cel mai frecvent utilizate fiind:
- bunastare functionala,
- capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca,
- conditia umana care il face pe individ creativ.
Definitia sanatatii individuale elaborata de 2.-.". $$$ starea de bine completa din punct de vedere fizic, mintal, social si nu
numai absenta bolii sau infirmitatii %%%
Iar "anatatea grupurilor umane poate fi definita ca o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica, globala
{ ecosistem .
Factorii care influenteaza starea de sanatate a populatiei sunt:
&. factorii biologici { ereditate, caracteristici demografice ale populatiei
!. factorii ambientali { factorii mediului fizic si sociali, factori fizici, chimico socio-culturali, educationali
3. factorii comportamentali, atitudinile, obiceiurile
A. serviciile de sanatate { preventie, curative, recuperatorii
!OALA: recuperrea echilibrului, armoniei, intre acesti factori, exprimata prin suferinta fizica, psihica, cu imposibiltatea
adaptarii la o situatie noua, prvizorie sau definitiva, un eveniment care poate merge pana la respingerea sociala a omului.
As. med./nursa ca rol in prevenirea imbolnavirilor, mentinerea starii de sanatate0
- exista A niveluri de prevenire, fiecare corespunde unei faze din evolutia bolii si anume0
&. PRE"ENTIA PRIMORDIALA B scopul acesteia este de a impedica aparitia si stabilirea unor modele sociale, economice si
culturale de viata care ar contribui la cresterea riscului de bola. .cest tip de preventie s-a dezvoltat ca rezultat al acumularii
cunostintelor despre epidemiologia bolilor cardio-vasculare { prezenta factorilor de risc: alimentaie bogata in grasimi animale,
fumatul etc.
Preventia primordiala este de asemenea necesara in legatura cu efectele globale ale poluarii atmosferice {efectul de sera, stratul
de ozon, ploile acide si cu efectele pe care le are smg-ul urban asupra sanatatii { boli pulmonare si cardiace .
Importanta prevenirii primordiale a fost inteleasa prea tarziu si de aceea necesita reglementari urgente si stricte din partea
guvernului, cu politici nationale si programe de sanatate.
!. PRE"ENTIA PRIMARA B are drept scop limitarea incidentei bolilor prin controlul cauzelor si factorilor de risc.
Interventiile as. med./nursa constau in educatie pentru sanatate { regim de viata, regim alimentar, metode contraceptive etc. ,
preventie specifica { imunizari , prin vaccinari preventive sau chiar eradicarea unor boli { ex. B variola - , elaborarea de
programe educative, protejarea grupurilor populationale cu risc, protejarea mediului ambiant.
3. PRE"ENTIA SECUNDARA B are scop vindecarea pacientilor si reducerea consecintelor grave ale unor boli prin diagnostic
si tratament precoce. 1eventia secundara include masuri disponibile pentru individ si pentru populatie, care permit o interventie
promta si eficienta. .ceasta preventie este aplicata intre perioade dintre instalarea bolii si momentul normal al diagnosticului si
are drept tinta reducerea prevalentei bolii. {B 1/4E48.*6. J numarul de persoane bolnave la momentul 6/poulatia totala
considerata . 1reventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala a caror istoric include o peroiada de latenta care este
usor de identificat si tratat. 4x. B fenilcetanuria la nou-nascuti, daca este identificata la nastere prin administrarea unei diete
alimentare speciale permite dezvoltarea normala a copilului. .s.med./nursa este implicata in desoperirea semnelor de boala la
timp, prin vizite la domiciliu, efectueaza ancheta epidemiologica a evenimentului produs, completeaza si raporteaza aparitia
bolii, administreaza tratamentul prescris, supravegheaza regimul igienico-dietetic necesar si uramareste evolutia bolii semnaland
medicului efectele tratamentului.
A. PRE"ENIREA TERTIARA B are ca scop reducerea evolutiei unei boli declarate, fiind un capitol important al medicinii
terapeutice si de reabilitare. 1reventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au ca scop reducerea sechelelor, reducerea
suferintei si promovarea adaptarii pacientilor la conditiile unei boli icurabile { ingrijiri de tip hospice, de ultim nivel 0 ingrijiri
hospice constau in servicii paleative la nivel instutional si/sau la domiciliu si sunt servicii specializate acordatae de furnizorii de
servicii de sanatate supraspitalicesti, cu competenta sau atestat in vederea alinarii suferintei fizice, acordarea suportului social,
emotional sau spiritual.
La 1.").*# in !++C a fost infiintata o sectie de ingrijiri paleative cu D+ paturi. .ceste ingrijiri fiind stipulate in /omania in
baza prerog. 2rd. -"3 nr. 3&'/!++3 cu modifcarile si completarile ulteioare.
EDUCATIA PENTRU SANATATE
- are un rol major in nursing si constituie principala resonsabilitate a as. med./nursa si prin acest mod este realizata preverntia
primordiala, primara, secundara si tertiara.
Pe plan mondial 2.-.". are ca obiectiv $ sanatate pentru toti in sec. !& % care pentru regiunea europeana se caracterizeaza prin:
- solidaritate pentru sanatate,
- echitate si sanatate,
- un start sanatos in viata,
- sanatatea tinerilor,
- sanatatea varstnicilor,
- inbunatatirea starii mintale,
- reducerea bolilor transmisibile,
- reducerea bolilor netransmisibile,
- reducerea ingrijirilor datorate violentei si accidentelor,
- un mediu sigur si sanatos,
- un trai mai bun,
- reducerea pericolelor datorita alcoolului, drogurilor si tutunului,
- facilitati pentru sanatate,
- responsabilitate multisectoriala pentru sanatate,
- ingrijirile primare-sector de sanatate integrat,
- ingrijiri primare orientate spre familie { as. med./nursa sa cunoasca mediul in care traieste bolnavul acasa, la locul de
munca, mediul social ,
- autoingrijirea,
- ingrijirile la domiciliu,
- scoala si mediul de munca,
- circuitul pacientului in sistem,
- rezultate de calitate in sistem,
- rezultate de calitate in sistem { politici nationale si profesionale, sistem informational, satisfactia pacientilor ,
- finantarea serviciilor de sanatate si alocarea resurselor,
- dezvoltarea resurselor pentru sanatate,
- parteneriate pentru sanatate,
- politici si strategii privind sanatatea pentru toti.
Conform 8. 3+C/!++A cu modificarile si completarile ulterioare privind exercitarea profesiei de as. med./nursa, precum si
organizarea si, functionarea 2rdinului .sistentilor -edicali si -oaselor din /omania:
Art. &. - profesia de as. med. si mosa se exercita pe teritoriul /omaniei, de catre persoane fizice care au titlul oficial de as. med.
si respectiv, titlul oficial de moasa . .ceste persoane pot fi:
- cetateni ai statului roman
- cetateni al unui stat membru al 5.4., ai unui stat apartinand spatiului 4conomic 4uropean si )onfederatiei 4lvetiene,
- rude de gradul # aflate in intretinerea unui cetatean membru al 5.4., care desfasoara legal activitati pe teritoriul /omaniei,
indiferent de cetatenie,
- rezidenti pe termen lung in statele 5.4., "patiul 4conomic 4uropean sau al )onfederatiei 4lvetiene.
Art. !. - as. med este as. med. generalist sau as. med. de specialitate intr-un anumit domeniu de activitate cu titlul oficial de
calificare certificat prin diplome. 6itlurile profesionale de as. med.:
7 as. med. generalist,
7 as. med. de ingrijiri generale de sanatate,
7 as. med. de obstretica-ginecologie,
7 as. med. de pediatrie,
7 as. med. de balneofizioterapie,
7 as. med. de igiena si sanatate publica,
7 as. med. de laborator clinic,
7 as. med. de radiologiie si informatica,
7 as. med. de farmacie,
7 as. med. medico-social,
7 as. med. de nutritie si dietica,
7 as. med. de ocrotire,
7 as. med. de balneofizio@inetoterapie si recuperare,
7 as. med. de profilaxie stomatologica,
7 as. igienist pentru cabinet de stomatologie,
7 as. med. pentru stomatologie/asisenta dentara.
Persoanele care au dreptul de a profesa ca as. med./nursa in /omania { art. & , trebuie sa detina titlul oficial de calificare
{ art. ( - lit. a, sa fie apte din punct de vedere medical { certificat de sanatate fizica si psihica 0
- lit. b, sa fie autorizate de -inisterul "anatatii 1ublice0
- lit. c, si care nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infracituni contra umanitatii sau vietii0
- lit. d, cazier judiciar.
As. med./nursa exercita profesia pe baza .utorizatiei de 8ibera 1ractica { art. &+ alin. ! , emis de -.".1. pe baza urmatoarelor
acte: - titlurile oficiale de calificare,
- certifiatul de sanatate fizica si psihica,
- certificat de cazier judiciar,
- avizul 2.--/ { 2rganizatia .sitentilor -edicali si -oaselor din /omania .
As. -ed./nursa desfasoara activitati conform pregatirii profesionale, in sistem public sau privat, in cadrul echipei medicale sau
independent in sistemul ingrijirilor de sanatate { art. && .
As. -ed./nursa sunt functionari publici { art. &! .
Intreruperea activitatii profesionale pe o perioada mai mare de D ani impune reatestarea competentei profesionale perin 2.--/
conf. art. &A.
Pregatirea as. med. generalisti, a moaselor si as. med. din alte specialitati se realizeaza prin urmatoarele forme de invatamant
{ conf. art. &( :
7 invatamant medical de scurta si lunga durata,
7 invatamant sanitar postliceal, cu durata de 3 ani.
Absolventul scolii sanitare postliceale este as. med. cu studii postliceale sau as. med. generalist si detine certificat de absolvire.
Absolventul colegiului med. este as. med. cu studii superioare de scurta durata si detine o diploma de absolvire, eliberata de
-inisterul 4duatiei *ationale, -inisterul 4ducatiei si )ercetarii/-inisterul 4ducatiei, )ercetarii si 6ineretului, pe cand
absolventul de invatamant superior medical de lunga durata este as. med. generalist cu studii de lunga durata, respectiv moasa si
se certifica cu diploma de licenta eliberata de -inisterul 4duatiei si )ercetarii/-inisterul 4ducatiei, )ercetarii si 6ineretului si
poate urma studii postuniversitare. )ertificat de as. med., diploma de as.med., respectiv diploma de licenta, mentioneaza
competenta profesionala dobandita { art. &( alin. 3 .
Formarea continua a as. med./moselor { art. !D se face in #nstitutiile abilitate de -inisterul "anatatii 1ublice.
* O.A.M.M.R. { art. A+ se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala a as. med. si moaselor, neguvernamentala,
de interes public, apolitica, nonprofit avand ca obiectiv de activitate controlul, supravegherea exercitarii profesiei de
as.med./moasa cu drept de libera practica.
* O.A.M.M.R. colaboreaza cu -.".1. { art. A! la elaborarea normelor specifice si a reglementarilor privind profesiile de as.
med./moasa si asigura aplicarea prevederilorlor - pct. & lit. a 8. 3+C.
ROLUL NURSINGULUI COMUNITAR IN PRE"ENIRE SI COM!ATEREA !OLILOR

Asistenta medicala comunitara cuprinde ansamblul de activitati si servicii de sanatate la nivelul comunitatii pentru solutionarea
problemelor medico-sociale ale individului in vederea mentinerii acestuia in propriul mediu de viata si care se acorda in sistem
integrat cu serviciile sociale.
Asistenta medicala comunitara presupune un ansamblu integrat de programe si servicii de sanatate centrate pe nevoile
individuale ale omului sanatos si bolnav acordate in sistem integrat cu serviciile sociale.
Unul dintre obiectivele generale ale asistentei comunitare este educarea comunitatii pentru sanatate.
CONCEPTUL DE SANATATE
O s%n%&%&e '(n%. )e conotatii are pentru noi aceasta sintagmaK
Majoritatea oamenilor considera sanatatea din prisma a ceea ce ofera, presupunand ca, ei sunt sanatosi atat cat pot fi si, probabil
vor ramane la aceasta stare.
Totusi, foarte multe aspecte ale sanatatii noastre sunt afectate prin ceea ce facem, prin ceea ce gandim. .vand informtiile
corecte, putem alege in cunostinta de cauza si sa ne inbunatatim atat sanatatea cat si viata in ansamblu. )u cat suntem mai
sanatosi, cu atat mai mult tonus, vigoare si entuziasm vom prezenta si, astfel vom dobandi obiective importante. #n caz contrar,
lipsa informatiei conduce la limitari semnificative, generate de problemele de sanatate.
Aproape fiecare dinre noi a avut o perioada din viata de sanatate deplina dar si perioade care trebuiau inbunatatite.
Nu putem aduce ca exemplu o persoana sanatoasa in intregime sau bolnava pe de-a-ntregul. .numite aspecte a vietii noastre
apar ca fiind mai caracteristice decat altele.
Problema este: cum putem identifica starea de sanatate.
Intrebarea fireasca, $$ ce es&e s%n%&%&e% ))* *e orienteaza in lucru pe care v-o presupunem spre analiza.
In&e+,%,e% s%n%&%ii.
Fiecare persoana confera o anumita importanta celor cinci dimensiunii ale sanatatii. 5nii indivizii sunt mult mai interesati de
sanatatea emotionala sau intelectuala decat sanatatea fizica. .ltii isi pot extrage o mare satisfactie din relatiile lor cu alte
persoane sau din implicarea lor in munca pentru idealurile religioase.
Dimensiunile sanatatii formeaza un tot B fiecare are un efect asupra celorlalte. "a presupunem ca munca noastra se desfasoara in
armonie cu valorile noastre de baza. .ceasta armonie poate contribui la sustinerea sanatatii noastre spirituale.
Pe de alta parte, o sanatate spirituala poate avea efecte profunde asupra sanatatii emotionale. "anatatea emotionala se rasfrange
asupra relatiilor sociale si toate aceste dimensiuni ale sanatatii ii va permite fiintei noastre sa solutioneze si mai bine problema
fizica. 6oate aceste dimensiuni ale sanatatii lucreaza impreuna pentru a asigura randamentul functiilor si astefel sa asigure
confortul.
Cultivarea unei anumite dimensiuni atrage dupa sine dezvoltarea celorlalte dimensiuni. #n mod similar, neglijarea unei singure
dimensiuni poate induce consecinte severe asupra sanatatii in ansmblu, cat si bunei dispozitii. 1entru mentinerea sanatatii,
trebuie sa acordam atentie celor cinci dimensiuni, identificand legaturile dintre ele si incercand sa le mentinem in echilibru
astfel incat ele sa asigure un optimum.
SANATATEA reprezinta un concept complex cu cateva aspecte ce cuprind dimensiunea emotionala, intelectuala, fizica,
sociala si spirituala. "anatatea insemana mult mai mult decat absenta bolii. 4a este un proces ce contribuie la bunastare si
echilibru.
S&%,e% -e s%n%&%&e .in&%l% , ca si sanatatea in general, este mai degraba accesibila explicarii si descrierii decat definitorii,
pentru ca definirea impune o anumita limitare si schematizare, care pot conduce la denaturari. ,upa 4. 1amfil, sanatatea
reprezinta o garantie a libertatii individului, $$ &o%&% e/is&en&% no%s&,%# &o& ce se in&.0l% in 0si1ic(l nos&,( es&e -o.in%& -e
c%,%c&e,(l %n+%2%,ii si li'e,&%&ii in-ivi-(l(i# -i.in(%& s%( %l&e,%& sis&e.(l 3(nc&iilo, -e li'e,&%&e# %l(nec% in %3%,% -e
.%,ele ce,c %l e/is&en&ei# es&e (n s(3e,in-# (n 'oln%v# (n ins&,%in%& )).
SANATATEA ar reprezenta totalitatea fenomenelor si rezultatelor interactiunii lor dinamice, care concura la desfasurarea unei
existente normale a individului. 4cosistemul uman in care se manifsta sanatatea si boala nu este nici izolat si nici static.
continutul conceptului de sanatate mintala este determinat de calitatea raportului personalitate B mediu. 2rganismul, mintea,
spiritul, familia, comunitatea, tara, locul e munca, educatia si convingerele sunt interrelationale.
S%n%&%&e% si '(n%s&%,e%# in mod traditional, oamenii au definit sanatatea in diferite moduri. 2 persoana de conducere cu
structura atletica va spune ca sanatatea insemna practicarea cu regularitate a unui complex de exercitii si asigurarea unor mese
pregatite cu atentie pentru mentinerea unei greutatii normale si a unei conditii fizice bune. 5n medic va considera sanatatea ca
fiind absenta bolii. 5n psiholog va argumenta ca sanatatea include capacitatea de solutionare a problemelor emotionale si
traumelor. 6otusi, majoritatea specialistilor privesc aceste definitii cat si altele referitoare la sanatate ca fiind incomplete.
In conformitate cu acesti specialisti, preventia si tratamentul problemelor de sanatate necesita o definitie apropiata conceptului
de sanatate.
In &(;C, 2-" a declarat ca sanatatea este o stare de bunastare fizica, mentala si sociala si nu in principal absenta bolii sa a
unei infirmitati.
DIMENSIUNILE SANATATII
Sanatatea include mai mult decat functionarea fara pedici a organismului.
4 s%n%&%&e% e.o&ion%l%. 8uat pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza emotiile unei persoane, sentimentele
acesteia fata de sine, situatii cat si fata de alte persoane.. "anatatea emotionala include intelegerea emotiilor si cunosterea
modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului cat si capacitatea de a studia, de a lucra sau de a indeplini activitati
eficiente si cu o buna dispozitie. ,e exemplu, un individ cu o buna stare emotionala manifesta o rata scazuta la boli legate de
stres, cum ar fi ulcere, migrene si astm.
Atunci cand stresul sau tulburarea emotionala continua pentru o lunga perioada de timp, sistemul imunitar clacheza,
accentuandu-se riscul de dezvoltare a diferite boili. 5nii cercetatori au argumentat ca trasatura de personalitate denumita forta
de caracter poate ajuta la intarirea sistemului imunitar impotriva efectelor vatamataoare ale stresului. .ceasta forta fiind
definita ca detinerea unui mod opitimist si de asumare in abordarea vietii, in vizionarea problemelor, incluzand boala ca o
provocare ce poate fi manipulata.
4 s%n%&%&e% in&elec&(%l%. #ntelectul, aspect important al planului mental care contribuie la luarea deciziilor importante, joaca
un rol crucial in starea de sanatate si de bunastare a individului. )hiar daca capacitatea intelectuala variaza de la individ la
individ, toti indivizii sunt capabili sa invete cum sa dobandeasca si sa-si evalueze informatiile, cum sa aleaga intre alternative si
cum sa ia deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii, inclusiv sanatatea. ,esi strans interpatrunsa cu emotiile, gandirea
intelectuala se distinge de aceasata. 4motiile pot altera capacitatea de a gandi a unei persoane, iar gandirea confuza poate
accentua si mai mult problemele. 6otusi relatiile dintre emotional si intelect nu le suprapune.
4 s%n%&%&e% 3i5ic%. "e refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia in fata vatamarilor si a bolii. 1entru mentinerea
unei conditii fizice bune, a unei sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica.
De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentaita moderata sunt doar cateva obiceiuri ce asigura o buna
sanatate fizica. 4xercitiile fizice adecvate, un efort cat si un repaos echilibrat, mentinerea unei greutati normale si alegerea
inteligenta a mancarurilor, evitarea abuzurilor alimentare in timpul sarbatorilor si a evenimentelor ne ajuta de asemenea sa ne
mentinem starea de sanatate a organismului. ,e asemeni, aptitudinile fundamentale de auto-ingrijire pot ajuta persoanele sa-si
solutioneze micile probleme de sanatate sau abordarea institutiilor si serviciile de sanatate atunci cand apar probleme serioase.
4 s%n%&%&e% soci%l%. "e refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi rolul de fiu sau fica, parinte, sot, prieten,
apropiat sau cetatean, intr-un mod eficient si confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie si
a altor persoane. 3iecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabilitati si riscuri. 6oate necesita o comunicare
eficienta de genul ofera si ia, caci relationarile sanatoase niciodata nu se deruleaza intr-un singur sens.
Implinirea trebuintelor umane pentru dragoste, intimitatea, de apartenenta, constituie un factor important in realizarea sanatatii
sociale. 1ersoanele care sunt private de aceste trebuinte pot dezvola comportamente ce pot aduce amenintare la starea lor de
sanatate si de buna dispoziteie, intrand astfel in sfera anomiei, deviantei si patologiei sociale.
4 s%n%&%&e% s0i,i&(%l%. 4ste sentimentul, traire, dupa care comportamentul si valorile fundamentale ale unei persoane sunt in
armonie. .numiti specialisti in sanatate sustin ca fortele spirituale afecteaza si sunt afectate de sanatatea pe ansamblu.
Sanatatea spirituala poate include sentimentul de veneratie, profunda credinta religioasa sau sentimentul de pace launtrica
referitor la viata cuiva. .ceasta se dezvolta prin efortul de dezvoltare a semnificatiei relatiei cu universul si cu viata insasi.
Numeroase studii au aratat o asociere intre afiliatia religioasa si rata scazuta de boli cronice si mortalitatii. 5nii oameni
atribuind aceste efecte regulilor religioase, afirmand ca religia descurajeaza conduitele ce pot conduce la probleme severe de
sanatate. .lte persoane declarand ca afilierea religioasa poate contribui in mod direct asupra starii de sanatate si a bunei
dispozitii in general.
LAGAC6E D.# sintetizand datele obtinute de unii cercetatori descrie urmatoarele caracteristici principale ale sanatatii
mentale:
- capacitatea de a produce, de a tolera tensiuni suficient de mari si de a le readuce intr-o forma satisfacatoare pentru
individ,
- capacitatea de adaptare a propriilor aspiratii la cele ale grupului,
- capacitatea de adaptare a conduitei proprii la diferite tipuri de relatii cu ceilalti indivizi,
- capacitatea de indentificare atat cu fortele conservatoare, cat si cu cele novatoare ale societatii.
4 s%n%&%&e% .en&%l% B spune )-tin =orgos B apare drept o vasta sinteza, rezultanta complexa a unei multimi de parametri ai
vietii organice si sociale, aflati in echilibru dinamic, ce se proiecteaza pe modelul functional sau morfologic in istoria sa
vitala. -anifestarea acestor stari de sanatate ar fi existenta unei judecati si a unei viziuni realist-logice asupra lumii, dublate
de existenta unei discipline psihologice si sociale a muncii, bazate pe autocontrolul volitional, acordat la normele sociale, pe
fundalul bucuriei de a trai si al echilibrului introversie-extroversie.
4 in&e+,%,e% s%n%&%&ii. 3iecare persoana confera o anumita importanta celor cinci dimensiuni ale sanatatii. 5nii indivizi sunt
interesati de sanatatea emotionala sau intelectuala decat de sanatatea fizica. .ltii isi pot extrage o mare satisfactie din relatiile
cu alte persoane sau din implicarea lor in munca pentru idealurile religioase.
Dimensiunile sanatatii formeaza un tot - fiecare are efect asupra celorlalte. "a presupunem ca munca noastra se desfasoara in
armonie cu valorile noastre de baza. .ceasta armonie poate contribui la sustinerea sanatatii noastre spirituale. 1e de alta parte
o sanatate spirituala poate avea efecte profunde asupra sanatatii emotionale. "anatatea emotionala se resfrange asupra
relatiilor sociale si toate aceste dimensiuni ale sanatatii ii va permite fiintei noastre sa solutioneze si mai bine problema fizica.
Toate aceste dimensiuni distincte lucreaza impreuna pentru a asigura randamentul functiilor si astfel sa asigure confortul.
Cultivarea unei anumite dimensiuni atrage dupa sine dezvoltarea celorlalte dimensiuni. #n mod similar, neglijarea unei singure
dimensiuni poate induce consecinte severe asupra sanatatii pe ansamblu, cat si bunei dispozitii. ,e aceea, trebuie acordata
atentie tuturor celor cinci dimensiuni, identificand legaturile dintre ele si incercand sa le mentinem in echilibru astfel incat ele
sa asigure un optimum.
4 s%n%&%&e% si ec1ili',(l. 4chilibrul este necesar deoarece acesta poate afecta homeostazia, starea de normalitate a
organismului chiar la baza nivelului fiziologic. )orpul uman este un organism remarcabil de mobil. 1e parcursul vietii, o
persoana trebuie sa faca fata, sa raspunda unei suite de amenintari, printre care boli, vatamari fizice, stres, fiind capabil sa se
lupte si sa se adapteze la multe dintre aceste amenintari indreptate asupra propriei identitati si astfel sa revina la starea normala
Pentru a dobandi aceasta capacitate, organismul cauta in continuu sa mentina echilibrul intre factori constanti, precum temp.,
puls accelerat, 6., continutul de apa si nivelul de zahar in sange. .cest echilibru natural, sau homeostazie, este realizat prin
activitatea unor mecanisme automate in organism. ,e ex., fiintele umane incearca sa-si mentina o temperatura normala la
nivelul a 3C ). #n apa calda, organismul transpira pentru a se racori si astfel incearca sa impedice deteriorarea din
supraincalzire. #n apa rece, corpul tremura pentru a accentua activitatea musculara si astfel arde substantele nutritive si
produce caldura. /evenind la starea de echilibru normal, aceasta este un factor cheie in vindecarea sau combaterea bolii.
Organismul uman se poate regenera in mod automat sau, sa inlocuiasca majoritatea celulelor pe baza unor procese normale.
Cand pielea este taiata, noi celule se construiesc pentru inlocuirea celor deteriorate, pirerdute prin sangerare. Eidecand ranile
si inlocuind materialele $$ uzate %% in procesul vindecarii, corpul reuseste astfel sa revina la starea de homeostazie.
Din punct de vedere al emotiilor, creierul produce duiferite substante chimice care se revasa in fluxul sangiun si afecteaza
procesele de homeostazie a organismului. ,eoarece emotiile apar ca raspuns la toate aspectele vietii, se impune cu necesitate
mentinerea unui echilibru pe toate dimensiunile sanatatii, fapt important pentru functionarea normala a organismului.
Emotiile accentuate sau pe termen lung si incapacitatea solutionarii adecvate, afecteaza sistemul endocrin, in special glanda
tiroida. 1e de alta parte, lipsa alimentelor esentiale in alimentatie, in special iod, conduce de asemenea la tulburarea tiroidiana.
4 s%n%&%&e% si s&il(l -e vi%&%# poate fi influentat de accesul complet de ingrijire medicala, educatie sanitara, de care o
persoana poate benficia nu doar din perspectiva fizica cat si mentala, sociala, in aceiasi masura.
Factorii de mediu, include siguranta caminului si vecinatatii, serviciile publice adiacente iar factorii negativi, de genul volumul
de sunstante toxice in sol, aer si apa pot fi controlati intr-o oarecare masura prin insasi capaciatatea persoanei de a alege unde
sa traiasca, altii pot fi influentati prin vointa politica, desi pentru unii acestea pot fi influentate si modificate cu mare
dificultate. "i mai greu pot fi controlati factorii ereditari, aspecte ale vietii care sut $$ manipulate %% prin gene care sunt,
$$ codurile %% innascute si incastrate in fiecare celula a organismului uman intrucat ele controleaza multe aspecte ale
dezvoltarii si functioarii indivizilor, de la desemnarea sexului si pana la tendintele catre anumite boli.
Factori genetici, ce nu pot fi controlati de catre individ, desi adesea ei pot fi compensati prin atitudini, obiceiuri care poate
afecta stilul de viata sau determinarea unei stari de sanatate intr-o mai mare masura.
4 co.0onen&ele s&il(l(i -e vi%&% 7 "tilul de viata include cateva componente prin care oameni isi desfasoara aspectele ale
vietii lor, componente cum ar fi: munca, recreerea, hraniea, solutionarea problemelor si altele. )omponentele stilului de viata
constau astefel in tipologii generale de comportament. ,e exemplu, iesirea in mod frecvent cu prietenii indica un stil de viata
inalt, din punct de vedere social. 3iecare individ isi dezvolta un stil de viata in mare parte prin incercare si eroare, adoptand
acele comportamente care confera cea mai mare reusita si satisfactie, care pot fi grupate intr-un numar de structuri
interpatrunse care pot declansa un anume efect asupra dimensiunii sanatatii persoanei.
4 s&il(l -e l(c,( 4 consta din modalitatile prin care individul produce, creaaza si studiaza. 5nii indivizi sunt perfectionoisti,
ei luptandu-se pentru fiecare aspect al muncii sale sa fie perfect. .ltii sunt mai mult preocupati de volumul muncii produse
decat de calitate. "e considera ca munca fizica traditionala sta la baza longevitatii si sanatatii. .lte tipuri de efort stimuleaza
mintea si ajuta la mentinerea sanatatii intelectuale.
- s&il(l ,ec,e&ion%l 4 modul in care indivizii isi aloca si isi consuma timpul liber B stilul recretional B afecteaza de asemenea
multe dimensiuni ale sanatatii si bunei dispozitii. 2amenii se pot angaja in activitati recretionale care le asigura exercitii
fizice, ii stimuleaza mental si ii ajuta la intretinerea relatiilor cu ceilalti. 6otusi, unele stiluri recretionale pot fi vatamatoare,
chiar periculoase. ,e exemplu, accentuarea in mare masura pe competitie si agresiune poate deteriora relatii sociale sau sa
conduca la stres. Pe,so%nele c%,e isi 0e&,ec &i.0(l li'e, cons(.%n- %lcool s%( -,o+(,i# vo, in&%.0in% 0,o'le.e seve,e
-e s%n%&%&e 3i5ic% si soci%l%.
- s&il(l -e ,e%c&ie l% 0l%ce,e8 - in ce mod se bucura o persoana de aparitia unei personalitati in viata sa K
- cum asteapta o aceiasi persoana sa fie incantata de catre semeni K
Lucrurile sunt facute pentru a-i face pe oameni sa se simta bine iar modurile in care ei percep placerea le definesc ceeea ce
sociologii numesc, stilul de incantare. 5nii sunt foarte darnici cu altii pe cand unii sunt foarte egoisti, fiind motivati doar fata
de sine. -odul in care oamenii acorda sau primesc o incantare, le poate influenta sanatatea, pe toate aspectele sale.
4 s&il(l -e sol(&ion%,e 4 stresul este fara indoila o parte din viata. 4l poate fi pozitiv, atunci cand este asociat cu dezvoltarea
umana { casatoria, promovarea in functie sau, poate fi negativ, atunci cand este asociat unei pierderi { devalorizare
financiara, dezacorduri cu rudele . -odul in care persoanele isi solutioneaza evenimentele stresante ale vietii, le poate afecta
sanatatea. 2 persoana poate prelucra conflictul intr-o familie, descatusandu-si furia. 4ste foarte cunscut exemplul in care o
persaoana soseste acasa, nervos, tipa la sotie, aceasta tipa si ea la copil, copilul loveste catelul iar catelul musca postasul care
tocmai intra in curte. .lte persoane incearca sa medieze conflictul in mod calm si sa caute solutia satisfacatoare fiecaruia.
Pe acest din urma mod de solutionare s-au structurat mariajele bunicilor si parintilor nostri si, nu este de mirare ca ele nu
s-au destramat dupa ani de coexistenta, familia reprezenattnd inca, o valoare fundamentala pentru populatia din /oamnia.
- s&il(l -e c(no%s&e,e 4 acest stil se refera la modalitatile in care oamenii gandesc, cauta cunoasterea si iau decizii.
Unii oameni sunt foarte meticulosi, in ceea ce priveste solutionarea problemelor. .cestia, i-au in consideratie toate
alternativele si, cu atentie, isi fundamenteaza deciziile pe cat mai multe informatii posibile. .ltii, merg mai mult pe intuitie si
tind sa ia rapid deciziile, sub forta imprejurarilor { sub forta impulsului , pe baza sentimentelor iar altii se tem sa ia decizii
asteptand ca altii sa le spuna ce sa faca. .desea am auzit sapunandu-se dupa o actiune, ce am facut iar la alte popoare se
spune ce sa fac K )u siguranta, aceste stiluri de abordare a deciziilor necesita si implica mecanismele cognitive, tonusul
energetic, temperamentul, alte dimensiuni. "tilul cognitiv poate fi asociat conditiei sociale a persoanei si starii sale de
sanatate. ,e asemenea, reflecta sanatatea intelectuala.
4 s&il(l -e co.(nic%,e 4 modalitatile prin care oamenii le permit altora sa afle ceea ce isi doresc, ce simt, ce gandesc cat si
modurile prin care ei raspund la ideile si sentimentele altora , sunt parti, aspecte ale stilului lor de comunicare. 5nii indivizi
folosesc cuvintele pentru a-si exprima sentimentele in timp ce altiii se simpt inconfortabil atunci cand isi descriu emotiile.
Sedintele de evaluare psihologica au reliefat foarte bine aceste aspecte. 2 persoana care nu isi exteriorizeaza emotiile poate
suferi tensiuni saciale si emotionale, care pot conduce de asemeni la probleme fizice.
4 s&il(l -e ,el%&ion%,e 4 comunicarea este doar un aspect in care oamenii relationeaza unii cu aaltii. ,e exemplu, in cadrul
unui grup, unii indivizi isi pot asuma rolul de lider in timp ce altii se simpt mult mai confortabil atunci cand sunt condusi de
catre o alta persoana. ,esigur, aceasta este o caracteristica psiologica, o trasatura de personalitate."anatatea emotionala si cea
mentala depinde in mare masura de capacitatea persoanei de a aborda relatiile interpersonale, in maniera in care sa le fie
satisfacute trebuintele si dorintele.
4 s&il(l -e %li.en&%&ie 4 atitudinea catre si fata de abordarea alimentelor si hranirii canstituie stilul nutritional al unei
persoane. 1entru unele persoane, hrana constituie o sursa majora de satisfactie, de placere, pentru altii este doar subsatanta
necesara organismului. "anatatea fizica a unei persoane depinde in mare masura de ceea ce mananca. ,e asemena, alimentele
au impact asupra sanatatii intelectuale iar felul in care se mananca, maniera relaxata sau tenisonata, in singuratate sau alaturi
de alte persoane, poate afecta buna dispozitie.
4 s&il(l -e cons(. 4 cuprinde modalitatile in care oamenii isi selecteaza si se folosesc de produse si servicii. .tunci cand o
persoana face cumparaturi pentru acasa, ea devine mult mai preocupata de confort si de aspect. )at de imbietor, cat de
relaxant este caminul, este un fapt ce afecteaza starea fizica iar imaginea casei poate avea un impact asupra relatiei sociale si
satisfactiei emotionale.
4 s&il(l ecolo+ic4 deciziile luate de consumator ii poate afecta stilul ecologic B modul in care o persoana interactionaeaza cu
mediul fizic poate afecta nivelul preocuparii pentru pastrarea, mentinerea unui mediu sanatos. .ceasta implica deciziile
referitoare fie la masini, alimente, fie la autobuz, biciclete, cat foloseste aerul conditionat sau aeroterma, cat de activ se
implica in reciclarea unor deseuri. 2rice actiune umana afecteaza mediul si climatul. -odul in care oamenii trateaza mediul
influenteaza sanatatea fizica proprie cat si a celorlalti. $$ gunoaiele din jurul blocurilor generand focare epidemiologice %%.
4 s&il(l -e vi%&% 4 -iversitatea de conduite ce alcatuiesc stilul de viata, indica faptul ca stilul de viata este afectat de multe
variabile si, sugereaza ca este greu de a fi controlat si modificat. "tilul de viata este caracteristic fiecarei categorii
socioprofesionale, avand la baza piramida trebuintelor, piramida conceptualizata de A!RA6AM MASLO9.
Pe langa aceasta trebuie sa mai spunem ca stilul de viata depinde si de dinamica societatii, fapt explicat chiar de parintele
soiciologiei, PITIRIM SORO:IN.
4 veni&(l 4 reprezinta practica des utilizata in structurarea procentelor psihosociale in functie de venit, unde exista distinctii
reticiente ale fiecarei clase sociale. *u cei cu adevarat saraci raspund la cele mai eftine mesaje, ci, acei care se considera
saraci in raport cu aspiratiile si trebuintele lor pentru o anumita prioritate.
4 se+.en&%,e% -e.o+,%3ic% .(l&i3%c&o,i%l% 4 analizele de tip psihologic si sociologic recurg la segmentarea populatiei, in
functie de venit si varsta indivizilor recurgand la structurarea pe grupe de varsta, pe intervale de 3 B D ani.
4 se+.en&%,e% 0si1o+,%3ic% 4 consta in impartirea indivizilor unei populatii date, pe categorii distincte, in functie de clasa
sociala, stil de viata sau personalitatea fiecaruia intrucat persoanele din aceiasi categorie demografica pot avea un profil
psihologic foarte diferit.
In /omania, populatia are dupa decembrie '( o libertate sporita, referitor la componentele stilului de viata deoarece pot lua
decizii asa cum vor in ceea ce priveste munca, locul unde traiesc, cum sa-si petreaca timpul liber, cum sa trateze cu alti
oameni.
Cu toate acestea, romanii sunt inca deosebit de infricosati, nu vor sa-si depseasca barierele pe care singuri si le-au construit.
Ca urmare, nu stiu sa beneficieze de libertatea castigata, confundand-o adesea cu noncoformismul, contracultura, neantelegand
regulile unei piete libere, cu atributele sale, efort personal asiduu, perseverenta, concurenta, calitate, incantarea clientului si nu
sluga lui. 1opulatia isi exercita cu o mare larghete doar dreptul la greve, un fapt deosebit de gaunos, care pana la uram duce la
umilire, obedienta, tot a grevistilor. .ceste manifestari nu le permit indivizilor o dezvoltare personala, un nivel de eficienta,
care este un alt factor important ce contribuie la sustinerea sanatatii. 2amenii au liber arbitru dar deciziile odata luate vor
influenta intr-un anumit fel afecatndu-le sanatatea si buna dispozitie chiar intregul destin.
4 o'iec&ivele s%n%&%&ii 4 pentru a fi eficiente, trebuie sa fie fundamentate pe intelegerea clara a informatiilor si obiectivelor
referitoare la sanatate care trebuie sa fie compatibile cu obiectivele extinse pe care, de altfel oricine le are. 2 persoana doreste
sa mai slabeasca ori sa se mai ingrase, cu scopul de a fi mai atractiva. 5n altul vrea sa slabeasca pentru a-si echilibra presiunea
sanguina sa zaharul din sange.
4 &,e'(in&ele si -o,in&ele 4 desi majoritatea persoanelor prezinta aceleasi trebuinte fundamentale, de alimentatie, de adapost,
de securizare, contact cu alti semeni { de apartenenta la acelasi grup , sentimentul satisfactiei efortului personal si a altor
activitati, tostusi, in cadrul acestor categorii exista o plaja larga de posibilitati ce se constituie in dorintele indivizilor.
Neglijarea trebuintelor universale ale omului, este un fapt ce pune individul in dificultate de a se bucura de o buna sanatate si
de o viata cu satisfactii. #n acelasi timp, neglijarea dorintelor specifice pot genera de asemenea consecinte serioase.
- -e3ini,e% o'iec&ivelo, 0e,son%le 4 ,eprezinta un pas importannt in dobandirea satisfactiei si implinirii. ,aca trebuintele
si explicatiile nu sunt traduse in obiective specifice, ele pot ramane doar la stadiul de idei, trezind sentimente de frustare in loc
de planuri concrete cu realizarea lor. 3ara obiective, nu se poate evalua progresul sau sa fie masurat succesul in ceea ce
priveste rezolvarea trebuintelor sau satisfacerea dorintelor. ,efinirea unor obictive realiste, adecvate necesitatilor,
dorintelor si disponibilitatii asigura oportunitatile pentru dobandirea succesului si satisfactiei, fapt care conlucreaza la
structurarea respectului de sine. ,esemnarea in mod nerealist, genereaza disonanta afectiva cognitiva, ceea ce conduce la
esecuri care submineaza imaginea, respectul de sine si poate pune in pericol chiar sanatatea fizica.
4 o'iec&ivele 0e &e,.en l(n+ si &e,.en sc(,& 4 obiectivele pe termen lung, necesita ani indelungi de studiu pentru realizare
si, adesea, aceste obiective sunt foarte apropiate cu cele mai profunde trebuinte si dorinte ale persoanei. 2biectivele pe termen
scurt sunt adesea bazele structurii obiectivelor pe termen lung.
4 0,io,i&%&ii# co.0ens%&ii si nivele -e con3o,& 4 pe masura ce obiectivele sunt definite, oamenii trebuie sa-si stabileasca si
prioritatile pentru a decide care sunt mai importante intrucat unele compromisuri sunt evidente. ,e exemplu, consumul de
alcool este o componenta importanta a stilului de obtinere a placerii dar poate fi insotit de riscuri majore de sanatate fizica,
emotionala si sociala. #ntelegerea riscului poate inccuraja renuntatrea sau limitarea consumului in sensul protejari sanatati pe
ansamblu.
RE;UMAT<
Sanatatea reprezinta un concept complex si inseamna mai mult decat absenta bolii ce contribuie la bunastare si echilibru.
Sanatatea emotionala se refera la capacitatea de exprimare si de solutionare a emotiilor unei persoane intr-un mod constructiv
Sanatate intelectuala se refera la capacitatea de evaluare a informatiei si de luare a unei decizii importante.
Sanatatea fizica se refera la conditia organismului si la raspunsul acestuia in cazul vatamarii si a bolii.
Sanatatea sociala reprezinta capacitatea de a aranja, de a se bucura, de a contribui si beneficia de relatiile dezvoltate cu alte
persoane.
Sanatatea spirituala se refera la sensul de consistenta, armonie si de echilibru ce apare in promovarea energiei si de educare a
sanatatii in ansamblu. 4ste foarte importanta dobandirea si mentinerea unei stari de echilibru, corpul cautand starea de
homeostazie pentru a se mentine si revigora pe sine. 3ctorii stilului de viata sunt din multe privinte cei mai influenti asupra
sanatatii in ansamblu. "tilul de viata include seturi de conduita ce afecteaza in mod diferit zona de actiune sau viata unei
persoane. .legerile in ceea ce priveste sanatatea implica mai mult decat informatia obiectiva. ,efinirea in mod realist a
obiectivelor permite indivizilor sa realizeze eforturi specifice in sensul indeplinirii obiectivelor. ,easemnarea prioritatilor poate
fi realizata pe baze rationale, prin autoevaluare. .cesta este un proces de continua examinare a trebuintelor si expectatiilor unei
persoane, explorand tipologia de comportamente din stilul de viata ce faciliteaza sau obstructioneaza acele trebuinte si
expectatii si astfel, permite planificarea adaptarilor adecvate in coportament.
)#6.6 ,4-2)/#6
$$$ -4,#)#*. E#*4). G28#84 )2/1585#, #./ 3#82923#. 48#G4/4.9. "5384658 ,4 1.6#-# %%%
I N S T R U I R E I N C O M U N I T A T E
4 ev%l(%,e% s&%,ii -e s%n%&%&e % 0o0(l%&iei = %-olescen& $ %-(l& $ 0e,so%n% v%,s&nic% >.
4 o,+%ni5%,e% -oc(.en&%&iei nec%s%,e %c&ivi&%&ii -e in+,i2ie,e l% -o.icili(.
4 %0lic%,e% 0l%n(l(i -e in+,i2i,e 0en&,( 0,o'le.e -eose'i&e s&%'ili&e.
4 %si+(,%,e% in+,i2i,ilo, 0%cien&ilo, in 3(nc&ie -e +,%-(l -e -e0en-en&% %l %ces&o,%.
4 e-(c%&i% 0en&,( s%n%&%&e % 0%cien&ilo, c( 0,ivi,e l% con-i&iile -e i+ien% 0,eson%l%# %le .e-i(l(i si ,e+i.(l %li.en&%,.
4 s% ,es0ec&e &,%&%.en&(l 0,esc,is. S% s(0,%ve+1e5e si s% ,ec(no%sc% e3ec&ele sec(n-%,e %le &,%&%.en&(l(i.
4 s% ev%l(e5e ,e5(l&%&ele o'&in(&e in in+,i2i,i col%'o%,%n- c( -ive,si s0eci%lis&i -in c%-%,(l ec1i0ei -e in+,i2i,e in
,e5olv%,e% 0,o'le.elo,.
4 %(&oev%l(%,e% s&%+i(l(i $ sco&%n- in evi-en&% 0(n&ele 0o5i&ive# -e3icien&ele in %c&ivi&%&e% -e in+,i2i,e l% -o.icili(.
FAMILIA $ in+,i2i,e% s%n%&%&ii .%.%ei si co0il(l(i
.6/#G56##84 ."#"64*64# -4,#).84/*5/".:
4 co.0le&%,e% co,ec&% % 3iselo, si s&%&is&icilo,# ,e+is&,(l(i -e evi-en&% s0eci%l%.
4 0,e+%&i,e% vi5i&ei 0e &e,en in&,4o 3%.ilie.
4 in&oc.i,e% 0l%n(l(i -e %c&ivi&%&e %l vi5i&ei.
4 c(nos&e,e% con-i&iilo, -e vi%&%# s&%,e% econo.ic%# c(l&(,%l%# i+ienic% si -e s%n%&%&e% .e.',ilo, 3%.iliei# con-i&iile -e
.e-i( in c%,e l(c,e%5%.
4 co.0le&%,e% -%&elo, si % o'se,v%&iilo, neces%,e in&oc.i,ii 0l%n(l(i -e in+,i2i,e.
4 ev%l(%,e% c(nos&in&elo, s%ni&%,o4 i+ienice si .o-(l c(. s&i( s% le %0lice.
4 s&%'ili,e% 0,o'le.elo, c%,e vi5e%5% s%n%&%&e% 3%.iliei.
4 i.0lic%,e% 3%.iliei in ,e5olv%,e% 0,o'le.elo, +%si&e.
4 e-(c%,e% 3%.iliei 0en&,( -e5vol&%,e% si.&(l(i -e ,es0o's%'ili&%&e in in+,i2i,i.
)21#858 -#) "# ")28./
4 ins&,(i,e% .%.ei c( 0,ivi,e l% i+ien% co,0o,%l%# %li.en&%ie# i.',%c%.in&e e&c.
4 e-(c%&i% .%.ei si co0il(l(i le+%&% -e 0,o3il%/i% 'olio, &,%ns.isi'ile c%,%c&e,is&ice %ces&ei v%,s&e. IMUNI;ARI.
4 s(0,%ve+1e,e% 0,escol%,ilo, c( -e3icien&e ne(,o0si1ice# &(l'(,%,i -e ve-e,e# 'oli c,onice.
")28./
4 ins&,(i,e% scol%,ilo, si % 0%,in&ilo, in sco0(l %-o0&%,ii (n(i co.0o,&%.en& s%no+enic.
4 0,o3il%/i% 'olilo, in3ec&o4con&%+io%se.
4 col%'o,%,e% c( -i3e,i&e ins&i&(&ii -e s0eci%li&%&e 0en&,( ,e5olv%,e% (no, 0,o'le.e -e s%n%&%&e.
4 i-en&i3ic%,e% 3%c&o,ilo, c%,e 0o& 0,o-(ce i.'oln%vi,i l% nivel(l .e.',ilo, 3%.iliei.
4 %0lic%,e% .%s(,ilo, s0eci%le 0,ivin- i5ol%,e% 'oln%vilo, l% -o.icili(# (0,%ve+1e,e% con&%c&ilo, si % 0(,&%&o,ilo, -e
+e,.eni.
)/4". B ).". )21#8585#
4 o,+%ni5%,e% si s&,(c&(,% ins&i&(&iei.
4 ,e+i.(l -e vi%&% %l co0iilo,.
- e3ec&(%,e% &,i%2(l(i e0i-e.iolo+ic.
4 i5olo,e% si in+,i2i,e% co0iilo, 'olnvi.
4 INGRIIRI IGIENICE SI DE;IFECTAREA MATERIALELOR UTILOI;ATE IN INGRIIRI
4 STERILI;AREA INSTRUMENTELOR SI MATERIALELOR FOLOSITE IN INGRIIRI# ALIMENTATIA
COPIILOR# SUPRA"EG6EREA IN TIMPUL ALIMENTARII# NOTAREA GRAFICA IN FOAIA
DE O!SER"ATIE# CALULAREA RATIEI ALIMENTARE.
4 PARTICUULARITATILE ANATOMO4FI;IOLOGICE ALE COPILULUI.
4 APRECIEREA STARII DE DE;"OLTARE FI;ICA SI PSI6ICA A COPILULUI.
4 FISA DE DE;"OLTAREA PSI6OMOTORIE SI INTERPRETAREA EI.
4 ORGANI;AREA PROGRAMULUI DE "IATA A COPILULUI.
4 SUPRA"EG6EREA PERIOADEI E "EG6E# DE;"OLTAREA MERSULUI SI LIM!AULUI PRIN
DEI"ERSE E?ERCITII SI PERIOADEI DE SOMN.
4 CREAREA CONDITIILOR DE MEDIU IN INCAPERI.
4 INGRIIREA COPILULUI CU DIFERITE AFECTIUNI.
4 FORMAREA DEPRINDERILOR IGIENICE.
4 PREGATIREA PREPARATELOR DIETETICE.
4 RESPECTAREA REGULILOR DE IGIENA IN !LOCUL ALIMENTAR SI IGIENEI PERSONALE.