Sensibilitatea dureroasa, spre deosebire de celelalte sensibilitati , nu are un stimul adecvat, durerea putand fi declansata de orice stimul foarte puternic care produce leziuni celulare. Senzatia de durere are uneori o importanta deosebita, deoarece semnalizeaza prezenta unor boli si ajuta la diagnosticarea lor. Receptorii durerii sunt terminatiile nervoase libere, prezente in tegumente si in alte structurI( tendoane, muschii, submucoasa viscerelor etc.). La nivelul tegumentului, densitatea acestor terminatii este mai mare decat in viscera, ceea ce explica posibilitatea localizarii precise a durerii cutanate si caracterul vag al durerii visceral. Anexele pielii: anexele cornoase reprezentate de par si unghii si anexele glandular reprezentate de glandele sudoripare si sebacee. Functiile pielii: - de protectie: mecanica, antiinflamatoare, termica si impotriva radiatiilor solare; - de termoreglare; - de sensibilitate tactila, dureroasa si termica; - metabolica. Principalele conditii ca pielea sa isi indeplineasca rolul este integritatea acesteia.
IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN LEZIUNILE ELEMENTARE ALE PIELII
Leziunile elementare se mpart n mod obinuit n primare i secundare. Exist ns i alte clasificri descriptive n funcie de caracterul palpabil i/sau vizibil al modificriisuprafeei sau consistenei pielii. Leziunile elementare cutanate primare sunt leziuni care apar pe pielea sntoas fr a fi precedate de existena unui stadiu intermediar. Se disting urmtoarele leziuni primare: - macula, - papula, - tuberculul, - vezicula, - bula i - pustula. Leziunile elementare cutanate secundare sunt precedate de existena altor leziuni. Ele sunt reprezentate de: - scuama, - crusta, - lichenificarea, - eroziunea, - ulceraia, - cicatricea.
n funcie de numr leziunile elementare cutanate pot fi: 2 - unice, semn pentru o neoplazie sau pentru o infecie localizat (ex: veruc,erizipel); - multiple, demonstrative pentru bolile inflamatorii (ex: exantem viral, eritem medicamentos). Distribuia leziunilor elementare cutanate poate fi: - simetric (ex: exantem viral, exantem medicamentos); - asimetric datorat unei aciuni locale (ex: dermatita de contact) sau corelaiei cu un dermatom (ex: herpes zoster). Dispoziia leziunilor elementare cutanate poate fi: - diseminat, cnd leziunile sunt dispuse neregulat (ex: exantem medicamentos,exantem viral); - difuz, cnd sunt afectate suprafee mari sau chiar ntregul tegument (ex:eritrodermie); - grupat (ex: herpes simplex, herpes zoster, dermatita herpetiform Duhring-Brocq). Configuraia leziunilor elementare cutanate poate fi: - circular sau inelar, cnd extinderea este centrifug cu plire central (ex: tinea, granulomul inelar); - cocard, cnd aspectul este de mai multe cercuri dispuse concentric (ex: eritemul polimorf); - policiclic, aspectul fiind de mai multe arcuri de cerc tangente (ex: sifilis teriar); - serpiginoas, aspectul este de linii sinuoase (ex: sifilis, psoriazis); - liniar (ex: morfee, lichen striat);- corimbiform, cnd o leziune este central i alte leziuni sunt grupate mprejur (ex: sifilis secundar). Delimitarea leziunilor elementare cutanate poate fi: - bine delimitat (ex: psoriazis vulgar); - slab delimitat (ex: dermatita de contact alergic); - regulat (ex: nevul nevocelular); - neregulat (ex: melanom). Localizarea leziunilor elementare cutanate poate fi pe: - pielea proas a capului (ex: psoriazis); - fa (ex: afeciuni datorate luminii: tumori epiteliale, dermatite fotoalergice;hiperproducie de sebum: acnee); - mini (ex: fotodermatoze, expuneri la substane toxice: dermatita de contact, pernioze, tulburri ale circulaiei sanguine: sindrom Raynaud); - pliuri (ex: candidoze, eritrasma); - gambe (ex: staza venoas: ulcer venos, vascularite alergice).
DESCRIEREA LEZIUNILOR
1. Leziuni prin modificri de culoare pete sau macule Ele nu modific relieful sau consistena pielii, produc numai schimbri de culoare. Pot fi mai restrnse sau mai extinse, limitate sau difuze. Dup natura colorantului i modul lor de formare se mpart n: a. Pete pigmentare propriu-zise, care sunt produse de variaiile cantitative ale pigmentului natural-melanin. Execesul de melanin produce petele hiperpigmentate, lipsa melaninei d natere la petele acrome, albe. Petele hipercrome pot fi congenitale (primitive), care n forma lor localizat apar sub forma de nevi pigmentari, iar n forma lor diseminat ca nevi sistematizai. Petele acrome pot fi de asemenea congenitale i localizate n nevi acromici sau difuze, n care caz realizeaz albinismul, maladie enzimatico-metabolic interesnd melanogeneza, boal genetic. Petele hipercrome ctigate pot fi primare (primitive) ca efelidele (pistruii) sau cloasma facial, sau pot fi secundare realiznd petele posteruptive (de ex n lichenul plan, pemfigus, etc). n rare cazuri pigmentaia difuz apare secundar dup peliculoz cronic, eritrodermii, etc. n aceste cazuri vorbim de o melanodermie. n boala Addison melanodermia e primar. 3 Petele acrome ctigate pot fi de asemenea primitive sau secundare. Petele primitive apar n boala numit vitilogo, cele secundare n psoriazis, pitriazis versicolor, sindromul varicos. Petele hiperpigmentate i hipopigmentate pot coexista, realiznd petele leucomelanodermice, de exemplu n sifilisul secundar apar pe gt realiznd colierul venerei. Pete mixte leucomelanodermice apar i n cicatrici. Modificrile pigmentare pot nsoi i alte leziuni elementare ca de ex cele papuloase, de ex papulele nigricante din sifilisul secundar. Petele pigmentare artificiale iau natere prin introducerea unor colorani strini pe cale exogen sau endogen. Pe cale exogen vorbim de tatuaj care poate fi ornamental (memorial, erotic), poate fi accidental (explozie sub un metru distan), sau profesional (la muncitorii din minele de crbuni, la fabricile de negru de fum, etc). n cazul coloranilor endogeni pigmentaiile sunt difuze i apar mai ales dup preparatele de argint (argiroza), de aur (crisioza) cnd sunt cenuii, sau dup antipaludice galbene sau xantodermia palmoplantar (dup consum exagerat de morcovi sau dovleac). Icterul este de asemenea o pigmentaie endogen indiferent de patogenez. b) Petele vasculare se caracterizeaz prin culoarea lor roie. Ele pot fi produse prin mai multe mecanisme fiziopatologice: - prin hiperplazie capilar: petele vasculare propriu-zise. Ele pot aprea congenital ca n hemangioame sau pot fi ctigate ca reeaua de teleangiectazii localizat mai ales pe pomei i nas, revelatoare pentru o hepatit cronic sau pentru o hiperfoliculinemie. - prin congestie vascular n care caz se numesc pete congestive. Aceste pete dispar prin presiune pentru ca s reapar imediat. Petele congestive pot fi realizate printr-o congestie activ, cnd sunt roii sau roze, prezint o cldur local (petele eritematoase sau eritemele) sau printr-o congestie pasiv (petele cianotice), roii-violacee i fr cldur local. Petele congestive pot fi primare i secundare. n marea lor majoritate sunt primare realiznd erupii care dup aspectul lor pot imita pe cele din bolile eruptive, fiind scarlatiforme, rujeoliforme, rubeoliforme sau figurate (anulare, circinate, etc). Haloul eritematos este zona hiperemdic reactiv din jurul altor leziuni (papule, pustule, etc), fiind deci secundar. c) Petele purpurice reprezint a 3-a variant a petelor vasculo-sanghine, n care spre deosebire de celelalte se produce extravazarea sngelui i ca atare, ele nu dispar la presiune. Dup mrimea lor i a vaselor din care deriv se deosebesc peteiile, care sunt punctiforme i deriv din capilare, echimozele extinse i plane, produse de rupturi venoase, sufuziunile care bombeaz i provin din vasele mari. Primele sunt expresia unei fragiliti capilare, echimozele i hematoamele se pot produce i prin traumatisme accidentale. Coloraia acestor pete se modific cu timpul datorit transformrilor metabolice suferite de hemoglobina extravazat: peteiile devin brune-roii i apoi se pigmenteaz (producndu-se hemosideroza), cele mai profunde la nceput sunt albastre, apoi brune-verzui i la sfrit galbene. n boala varicoas i complexul posttrombotic, hemosideroza devine permanent. Apariia spontan sau dup traumatisme minore denot fragilitatea vascular, constituind sindromul purpuric, n care se deosebete o purpur simpl (numai cutanat) i una hemoragic cu epistaxis, melen, hematemez, etc. 2. Leziunile elementare solide se produc printr-un mecanism complex n care particip n mod regulat congestia, edemul, infiltratul celular, hipertrofia celular i uneori i degenerescena. Ele nu conin lichid i sunt proeminente. Dintre ele fac parte: Papula este o ridictur emisferic de mrime variind ntre 1mm (papula miliar) pn la 5 mm, este dur, nu conine lichid i este rezolutiv dar dup o perioad de persisten mai lung. Ia natere prin mai multe mecanisme: Papula epidermic se formeaz prin ngroarea epidermului (hiperkeratoz, acantoz) i e tipic prin veruci; 4 Papula dermic ia natere prin mai multe mecanisme i cuprind 3 subtipuri. Papula edematoasa, format printr-un edem circumscris al corpului papilar, care apare n urticarie. Papula prin infiltrat celular se ntlnete n sifilisul secundar. Papula dismetabolic care apare n amiloidozele cutanate. Papula mixt dermo-epidermic (prin ambele mecanisme) apare n lichenul plan. Papulele erozive sunt tipice pentru sifilisul II, ele au suprafa erodat i un diametru de 0,5-1 cm. Tuberculul are dimensiuni mai mari dect papulele, peste 5 mm, cu sediul n derm i are o evoluie spre cicatrice datorit procesului de necrobioz din centrul ei. Poate fi mai proeminent sau aproape plat. Exist unele semne provocate pentru diferenierea tuberculilor: presiunea cu o lam de sticl, producnd anemia teritoriului, modific culoarea tuberculului din roie-violacee n brun-cafenie. Apsarea cu un stilet butonat produce o depresiune persistent, datorit lipsei de elasticitate (cazeum n profunzime), iar dac se apas mai puternic, se poate ptrunde n masa necrobiotic subiacent. Toate aceste semne pun n eviden focarul necrobiotic central, caracteristic pentru tubercul. Tuberculii apar mai ales n lupusul tuberculos (n care sunt violacei i moi), n sifilisul teriar (de culoare armie i mai duri) i n lepra lepromatoas (mai mari, lucitori i cu anestezie disociat). Nodulul este o leziune localizat n dermul profund i hipoderm, rotund, ferm, care proemin puin la suprafaa pielii, dar se simte la palpare n straturile profunde. Are dimensiuni mai mari dect ale unui tubercul i este rezultatul unui infiltrat celular dermo-hipodermic. Poate avea o evoluie acut, ca n eritemul nodos, sau cronic, ca n hipodermitele nodulare de gamb, se poate necroza i ulcera acut (ca n furuncul), sau poate persista cronic (sarcoidoz). Nodulul a crei mrime depeste 1,5 cm poart numele de nodozitate. Goma este o nodozitate hipodermic, cu o evoluie caracteristic n 4 stadii succesive: de infiltrare, cnd crete, de ramolire, cnd se percepe fluctuaia, de ulcerare i cicatrizare. Gomele se observ n tuberculoza colicvativ (scrofuloderma), n sifilisul teriar i n unele micoze. n scrofulodermie evoluia este lent, ulceraiile au margini neregulate, de consisten moale, fundul ulceraiei este murdar, acoperit de secreii cenuiu-purulente, iar cicatricea e vicioas. n sifilis evoluia este mai rapid, ulceraia are margini regulate, rotunde sau ovalare, infiltrate, roii-armii, fundul ulceraiei este curat, iar cicatricea supl. n actinomicoz gomele sunt situate pe un teritoriu infiltrat-lemnos, n sporotricoz sunt nirate de-a lungul unui traiect limfatic. Rareori gomele se pot rezorbi dnd cicatrici atrofice. Keratoza se prezint ca o ngroare a stratului cornos, format din mase hiperkeratozice- aderente. Poate fi primar i circumscris ca n hiperkeratoza palmo-plantar familial sau difuz ca n ihtioz, dar poate fi i secundar ca n eczemele keratozice palmare sau plantare. Lichenificarea const dintr-o ngroare a pielii, cu exagerarea anurilor, care prin ntretierea lor determin un aspect haurat. n ochiurile acestui cadrilaj se formeaz elemente pseudopapuloase. Placa este reliefat din tegument, bine delimitat, de culoare cenuie. La formarea ei particip att hiperplazia epidermului ct i un infiltrat dermic. n apariia ei, rolul fundamental revine gratajului repetat. Poate aprea primar (n neurodermit), sau secundar (eczema lichenificat). Vegetaia este o hiperplazie de esut moale, realiznd proeminene mici de mrimea unor gmlii de ac pn la civa cm, strns alturate, alctuind excrescene conopidiforme (n ,,creast de coco). Pot fi primare ca n papiloamele genitale sau n vegetaiile venerice sau secundare ca n piodermita vegetant. Verucozitatea este produs prin asocierea unor proliferri vegetante acoperite la suprafa de o keratoz, avnd ca expresie un teritoriu rugos, cornos, brzdat de anuri adnci. Apare primar n verucile vulgare conglomerate, iar secundar n tuberculoza verucoas.. Tumora este o proliferare neinflamatorie produs de hiperplazia elementelor celulare proprii, circumscris pe un teritoriu cutanat. Se deosebesc tumori epiteliale, n care e afectat 5 epidermul i tumori conjunctive, n care epidermul este doar ridicat. n tumorile benigne nu se percep fenomene inflamatorii, evoluia e lent, deseori ele devin staionare, pot fi congenitale, nu exist semne subiective, nu invadeaz n profunzime, nu produc metastaze i rareori ulcereaz. Cele maligne au caracter invadant i se ulcereaz, produc frecvent metastaze ganglionare. 3. Leziunile elementare cu coninut lichid (cavitare) iau natere prin exoseroz prin care se acumuleaz lichide n epidem unde produc caviti i prin exocitoz cu elemente celulare migratorii, din seria alb sau i roie. Din aceast categorie fac parte: Vezicula: ridictur punctiform sau perlat, de dimensiuni mici ntre 1 i 3 mm, plin de un lichid seros sau mai rar seros-hemoragic. Din punct de vedere patogenic se deosebete o vezicul interstiial, care apare n spaiile dintre celulele malpighiene (eczem) i una parenchimatoas, care se formeaz prin umflarea unei celule sau a unui grup de celule malpighiene prin degenerescen (n viroze ca herpes, varicel, vareol). n ambele cazuri caviti mici se pot contopi n altele mai mari. Exist i un mecanism mixt (veziculizaia balonizant) n care procesele amintite se intric (zona zoster). Veziculele prezint o evoluie fie spre uscare, cnd se rezolv prin descuamaie, sau spre spargere, cnd sunt urmate de eroziuni i zemuire. Pustula este o leziune de mrimea veziculei de care se deosebete printr-un coninut purulent (exocitoz). Dup locul de apariie, pustulele sunt foliculare, avnd form conic, centrat de un fir de pr (foliculite) i nefoliculare (interfoliculare), ntlnite n variol, psoriazis pustulos, pustuloza subcornoas (coninutul acestor pustule este steril din punct de vedere bacteriologic). Pustulele pot aprea i secundar prin fenomenul de pustulizare a unor vezicule sau bule (lichidul clar din aceste leziuni devine purulent). Evoluia pustulelor se face spre uscare i acoperirea de cruste sau desfacere i producerea de soluii de continuitate la suprafaa tegumentului. Bula sau flictena este o leziune cu coninut lichid proeminent de mrimi mai mari putnd ajunge pn la 5-10 cm. Pereii ei pot fi flasci sau destini, cavitatea poate fi umplut de un lichid serocitrin, bule seroase, hemoragic, bule hemoragice, sau purulent, pustulobule. Dup situaia lor fa de straturile epidermice, deosebim bula superficial sau subcornoas cu pereii friabili care devin flasci n mod rapid (ca n impetigo) i coninutul lor se transform purulent, bula mijlocie sau intramalpighian ca n pemfigus (fragil) i bula profund sau subepidermic ca n epidermolizele buloase, arsurile de gradul II, herpes gestationes, pemfigoidul bulos, dermatita herpetiform, porfiria cutanat tardiv. Bulele se produc prin alterarea legturilor dintre celulele epidermului, fenomen cunoscut sub numele de acantoliz sau prin distrugerea integritii celulare (citoliz). Bulele evolueaz fie spre uscare i apariia de cruste, fie se rup, lsnd n urma lor leziuni cu pierderi de substan (eroziuni sau ulceraii), fie se suprainfecteaz, coninutul lor devenind purulent. Vindecarea bulelor se face de cele mai multe ori cu pete pigmentare reziduale, n funcie de profunzime putnd uneori s rmn sau nu leziuni cicatriciale. Edemul este corespondentul leziunilor cavitare la nivelul dermului i hipodermului, unde acestea nu se pot forma din cauza rspndirii coleciilor lichidiene n substana fundamental a esutului conjunctiv. 4. Leziunile elementare prin soluii de continuitate Excoriaia sau zgrietura este o leziune secundar dup un microtraumatism. Ea poate fi superficial interesnd numai epidermul sau profund, dermic, cu hemoragie consecutiv. Ea poate fi accidental (ntmpltoare) sau simptomatic, produs prin grataj ca semn obiectiv al pruritului. Ele pot fi liniare, cnd se produc pe o piele normal (cele accidentale sau de ex n cazul pruritului produs de pediculoz) sau punctiforme, cnd se grateaz, prin scrpinat, leziuni pruriginoase papuloase sau de alt tip. n evoluie se acoper de cruste hematice. Eroziunea este o lips de substan superficial secundar dup vezicule, pustule sau bule, care intereseaz numai epidermul, nu las cicatrice, se acoper de cruste. Ulceraia este o pierdere de substan care atinge dermul, deschide vase sanghine, vindecndu-se prin cicatrice. La ulceraii ne interesm de mrime, form, margini (regulate sau neregulate, n pant dulce sau abrupt, subminate), de fundul ei (granulat, neted, gangrenos) i de 6 baza ei, care poate fi moale sau dur, scleroas. Ulcerul este o varietate de ulceraie cu evoluie cronic, fr tendin spre vindecare (de ex ulcerul de gamb varicos). Ulceraiile se deosebesc de plgi, acestea din urm fiind de natur traumatic (accidental sau operatorie). Fisura sau ragada este o pierdere de substan liniar ce apare n jurul orificiilor naturale sau n plici care, dup vindecare, las cicatrici liniare. Fistula const dintr-un traiect neregulat care conduce ntr-o cavitate purulent. Ea este secundar unei gome (de ex goma tuberculoas) sau unui abces cronic (fistula perianal). 5. Leziuni elementare prin retenie: Chisturile sunt miliare (microchisturi) cu aspect punctiform-alb, de natur cornoas, sau sunt mari, cu coninut sebaceu (chisturi sebacee). Comedoanele se ntlnesc prevalent pe faa persoanelor seboreice. Apar ca nite puncte negre n infundibulul pilosebaceu i provin din sebum solidificat, detritusuri celulare, melanin. Ele se produc n acneea juvenil i n strile de degenerescen a elasticului cutanat (elastoidoze). 6. Deeurile cutanate, se produc prin acumularea la suprafaa pielii a secreiilor, necrozei sau a celulelor epiteliale. Scuama ia natere printr-un proces de hiperkeratoz sau parakeratoz, tradus clinic printr-o exfoliere tegumentar vizibil. Deosebim dup mrime: scuame pitiriaziforme, de diensiuni mici, furfuracee, troase (pitiriazisul simplu al pielii proase a capului), scuame lamelare, sidefii, stratificate (psoriazis) i n lambouri care cuprind regiuni anatomice ntregi (scarlatin, eritrodermii). Scuamele mai pot fi uscate, n psoriazis, umede, n eczem, grase, n dermatita seboreic. Crusta este o leziune secundar format prin coagularea i uscarea unor secreii patologice. Dac lichidul n cauz e sngele, crustele sunt brune, dac e o serozitate, crustele sunt galbene ca mierea, melicerice (ca n impetigo), iar dac e puroi apar cruste galben-verzui sau cenuii. Ele acoper eroziuni sau ulceraii. Godeul favic este o crust de aspect particular, format din exudat i parazii. Rupia este format prin suprapunerea concentric a mai multor cruste, dat de creterea progresiv a leziunii subiacente (ulceraiei) i a crustei. Escara i sfacelul sunt leziuni elementare produse prin procesul de gangren. Escara este consecina unei gangrene uscate, poate fi alb slninoas (ca n combustiile de gradul III, sau n necrozele vasculare acute), sau neagr-brun (ca n gangrenele vasculare uscate, sau n combustiile prin carbonizare). Sfacelul este consecina gangrenei umede i se prezint ca fragmente moi, glbui sau negricioase, formate din esut descompus (gangren septic i autolitic). 7. Sechelele cutanate, sunt secundare unor leziuni premergtoare. Cicatricea rezult din repararea unei pierderi de substan prin esut conjunctiv dens. Ea poate fi supl (comun), cnd se deosebete de pielea vecin numai prin culoare (hiper- sau depigmentat), prin lipsa porilor i a firelor de pr sau cicatricea vicioas, cnd prezint modificri pronunate: poate fi hipertrofic (fibroas, proeminent), cheloidian (dur, fibroas, roie, cu potenial evolutiv) sau dimpotriv atrofic, deprimat i indurat. Scleroza este consecina unui proces interstiial fr soluii de continuitate, n care se nmulete esutul conjunctiv fibros (de ex sclerodermia sau dermatoscleroza din sindromul varicos). Procesul e favorizat de starea de anoxemie tisular. Att n cicatrici ct i n scleroz, hipertrofia aparine conjunctivului, n timp ce epiteliul e subiat i atrofic. Atrofia const n subierea tuturor straturilor pielii, care devine neted, flasc, se ncreete inert ca o foi de igaret, fr elasticitate. Prin dispariia secreiilor pielea e uscat. Ea nu trebuie confundat cu cicatricea atrofic ce apare dup o soluie de continuitate, ci este consecina unui endogen interstiial (atrofii vasculare) sau exogen-toxic (de ex alopecia atrofic din favus). Prin pielea subiat se vd capilarele, venulele, ca o reea distinct. Manifesteri asociate manifestarilor cutanate: - pruritul, ce reprezint senzaia de mncrime (ex: dermatoze alergice); 7 - durerea (ex: herpesul zoster), - parestezii reprezentate de furnicturi, amoreli (ex: acrocianoza, sindromul Raynaud); - artralgii (ex: eritem nodos, eritem polimorf). Sursa de dificultate: De ordin fizic: circulatie inadecvata, puncte de presiune, slabiciune, dezechilibre endocrine, infectii, imunitate scazuta, carente de igiena. De ordin psihologic: anxietate, situatie de criza, stres. De ordin sociologic: esec, conflict, saracie, lipsa cunoasterii de sine, poluare , radiatii, noxe profesionale, loc de munca, relatii familiale, obiceiuri si traditii.. Probleme de dependenta: - alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor; - vulnerabilitate fata de pericole9- risc de infectie); - alterarea confortului psihic; - alterarea imagini de sine; - devalorizare; - durere; - defici de autoingrijire - carente de igiena - imobilitate, postura inadecvata; - deficit de cunostinte. Obiective: Sa fie ameliorata durerea pacientului. Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre. Pacientul sa beneficieze de confort psihic. Pacientul sa fie ferit de pericole. Sa fie prevenita extinderea leziunilor. Sa se previna complicatiile. Pacientul sa prezinte interes pentru igiena. Pacientul sa aiba mobilitate pastrata. Pacientul sa adopte pozitie adecvata. Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva. Pacientul sa fie receptiv la informatiile primite. Pacientul sa se reintegreze socio-profesional. Interventii : a) autonome - izolare la domiciliu sau in spital pentru bolile infectocontagioase; - declarare (raportare)- orice caz de boala contagioasa se declara (raporteaza) cat mai rapid, n functie de gravitatea epidemiologica, circumscriptiei sanitare si la autoritatea antiepidemica teritoriala. - comunicare, informare, oferirea explicatiilor in legatura cu boala: cauze, simptome, evolutie; importanta tratamentului si regimului terapeutic; - aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor - monitorizarea functiilor vitale si vegetative; - asigurarea conditiilor de mediu; - asigurarea igienei; - alimentarea; - hidratarea; - asigurarea pozitiilor; - mobilizarea;- - toaleta si pansamentul leziunilor pielii; 8 - prevenirea complicatiilor; - educatia pentru sanatate. b) delegate: - efectuarea recoltarilor de produse biologice pentru laborator; - pregatirea pacientului pentru investigatii; - administrarea tratamentului local si general; - efectuarea pansamentului.
IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN AFECTIUNI STAFILOCOCICE CUTANATE
*PIODERMITE- inflamaiile supurative ale pielii, produse de stafilococi i streptococi.
Stafilocociile cutanate se pot localiza in jurul firului de par sau in afara firului de par. Dintre cele localizate in jurul firului de par, se pot enumera: 1. Impetigo Bokhardt sau foliculita acuta superficiala; - este produsa de stafilococul piogen si se manifesta sub forma unor mici pustule foliculare, cu evolutie obisnuit acuta, diseminate razlet pe anumite regiuni, alteori sub forma de eruptii mai dense. Pot aparea in orice regiune a corpului, atat in pielea paroasa, cat si pe pielea glabra. Se intalneste frecvent la copii mai mari de varsta prescolara cu localizare obisnuita pe extremitati si, mai ales, in pielea capului. Caldura si umiditatea (uneori compresele umede), maceratia tegumentelor prin transpiratie, urina sau secretii patologice (fistule, plagi infectate), iritatiile repetate, lipsa de igiena si ungerea pielii capului cu uleiuri minerale sau pomezi, sunt factori care favorizeaza aparitia foliculitelor superficiale, printr-un mecanism de reactivare a stafilococului, prezent in stare latenta in ostiul folicular. Pustulele se usuca, de regula, in 710 zile, dar adesea altele noi reapar, conducand la o evolutie cronica sau cu remisiuni tranzitorii, cu caracter recidivant. In astfel de cazuri, evolutia se poate face spre furuncule sau spre forme particulare de foliculita, cand este vorba de pielea din regiunile paroase ale corpului, unde se pot instala sicozisul sau foliculita decalvanta, ducand in pielea capului la alopecie in placi, cu caracter definitiv, de aspectul pseudopeladei. 2. Furunculul sau foliculita acuta profunda necrozanta= infectie stafilococica necrozanta a complexului pilo-sebaceu, ntlnita mai ales la vrsta tnara. Semne locale: - initial (primele 2-3 zile): zona pruriginoasa centrata de un fir de par, care se asociaza rapid cu edem important si hiperemie (apare senzatie de arsura); - urmatoarele 2-3 zile: tumefactie conica dura, rosie- violacee, dureroasa, prezentnd n vrf o flictena galbuie; - urmatoarele 2 - 3 zile: pe fondul intensificarii durerii si tumefactiei se produce fistulizarea pustulei subepidermice, cu eliminare de serozitate si puroi; craterul ramas contine n centru bourbillonul, care poate fi extras chirurgical sau se poate detasa spontan dupa nca 2 zile; - vindecare prin constituirea unei cicatrici cheloide inestetice. Semne regionale (inconstante): limfangita reticulara, limfadenita; Semne generale: cele ntlnite n cazul infectiilor mai severe. Forme - Furunculul antracoid sau aglomerare de mai multi furunculi- infectie a pielii si tesutului subcutanat, produsa de Stafilococcus aureus caracterizata prin infectia profunda a mai multor foliculi pilosi (mai multe furuncule cu canale de drenaj multiple) si necroza tesuturilor afectate. 9 Sinonim: carbuncul. Localizari ale furunculelor sunt: tegumentele fetei, gatului, regiunii axilare, umerilor si feselor. Daca se formeaza la nivelul pleoapei, se numeste orjelet (urcior). - Sicozis sau foliculita cronica profunda- leziuni foliculare inflamatorii profunde, cu evolutie subacuta si cronica, cu localizare predilecta la barba si mustata.; - Piodermita vegetanta- este o afectiune caracterizata prin aparitia de placi verucoase mari cu margini supradenivelate si multiple pustule.; Dintre cele localizate in afara firului de par, enumeram: 1. Abcesele multiple ale sugarului- se caracterizeazea prin multiple nodozitati eritemato - violacei localizate pe fata, scalp, gat, torace si fese, care evolueaza spre ulceratii si cicatrici atrofice, fara afectarea starii generale, decat in cazul evolutiei spre o septicemie stafilococica cu punct de plecare cutanat.Spre deosebire de furuncul si hidrosadenita, nodozitatile inflamatorii nu dezvolta burbioane. 2. Hidrosadenita- infectia stafilococica a unei glande sudoripare apocrine(glande sudoripare de 10-20 de ori mai mari, ramificate i mai profunde dect cele obinuite, produc secreie vscoas cu miros caracteristic localizate in : regiunea axilar, mamar, anal i genital).Clinic, aspectul si evolutia formei acute sunt identice cu cele ale unui furuncul. Boala apare numai dupa pubertate, adica din momentul intrarii in activitate a acestui tip de glanda sudoripara. Leziune a este localizat n derm i hipoderm ce intereseaz de la nceput glomerulul glandei sudoripare, mbrcnd mai mult aspectul unui abces (lipsesc firul de pr i zona de necroz ntlnite n cazul furunculului); 3.Botriomicomul- este o afectiune cutanata, leziunea fiind de fapt o varietate de tumora suprainfectata. Apare mai frecvent la nivelul extremitatilor, pe fata, scalp sau mucoase, regiuni expuse traumatismelor. Afectiunea consta intr-o tumora cu diametrul de 0,5-2 cm, de culoare rosie-negricioasa, de consistenta moale. Suprafata tumorii are aspect de papilom, frecvent erodata si acoperita de cruste negricioase. La periferie tumora este inconjurata de un guleras, care rezulta prin erodarea epidermului. Evolutia este lenta, leziunea crescand in dimensiuni timp de cateva saptamani sau luni, dupa care stationeaza. Formatiunile vechi sufera un proces de fibroza si, rareori, unele involueaza spontan. 4.Limfangitele supurate Limfangita acuta- inflamaie septic a vaselor i trunchiurilor limfatice produs prin afectarea peretelui acestora de ctre germeni provenii de la o infecie situat n teritoriul drenat de ele sau inoculai printr-o soluie de continuitate (plag, escoriaie, neptur, etc.) Limfangit supurat: n caz de virulen crescut a germenilor se produce tromboza septic a vasului limfatic cu perilimfangit i constituire de microabcese ce pot conflua (evolueaz ca un flegmon nsoit de fenomene generale accentuate); 5. Flegmoanele-inflamatie acuta a tesutului celular subcutanat caracterizata prin: tendinta deosebita la difuziune; lipsa limitarii infectiei; necroza masiva a tesuturilor. Este un mod particular de inflamatie acuta a tesutului conjuctiv(celulita difuza). La debut predomina semnele generale:febra ridicata(39-40 grade C),frisoane violente,alterarea starii generale,insomnii,varsaturi si uneori diaree. Local apare o tumefiere difuza si dureroasa,apoi apare un edem voluminos si dureros spontan. Tegumentele de deasupra regiunii se inrosesc,cu temperatura locala ridicata,iar apoi devin lucioase. De obicei intre a 3-a si a 8-a zi de evolutie a flegmonului tegumentele din jurul sau prezinta flictene care pot ulcera si lasa sa se scurga un lichid de culoare brun-negricioasa. 10 Vindecarea este lenta si dureroasa si genereaza cicatrici aderente la tesuturile profunde,functionalitatea regiunii putand fi perturbata.
CULEGEREA DE DATE
- prin interviu, observare, documente, medicamente. - intereseaza modul de aparitie a afectiunilor dermatologice, din cele enumerate mai sus. Manifestari de independenta Datorita srtucturii, pielea indeplineste o serie de functii si anume: - apararea organismului de agentii patogeni si de radiatiile u.v. prin secretarea melaninei; - participa la excretia substantelor rezultate in urma metabolismului; - participa la termoreglarea atat prin termoliza, cat si prin termogeneza, cu ajutorul stratului adipos avad si rol de isolator termic; - participa la absorbtia unor medicamente care intra apoi in circulatia generala, participand la inspiratie. Manifestari de dependenta Leziuni cutanate: macula, papula, vezicula, ulceratia, scuame. Pot fi distribuite pe piele simetric sau asimetric in zonele: perinazal, perioral, nivelul membrelor, nivelul fetei anterioare si posterioare a toracelui, gat, ceafa, fata, axial, periombilical, fesieri. La manifestarile de dependent ne intereseaza: - sa ne notam data cand a aparut leziunea, modalitatea de debut evolutia leziunilor in timp, caracterul acut sau cronic sau recidivant al leziunilor si tratamentele facute anterior. - alta manifestare a leziunilor cutanate este durerea, de intensitate variabila si localizare frecvent in zona afectata; - alta manifestare o reprezinta pruritul, care poate fi localizat in scabie si pediculoza sau generalizat in exeme si dermatite. - pruritul poate fi exacerbate nocturn, poate fi insotit de leziuni de grataj, febra, frison, leziuni unghiale, paraziti adulti sau oua de paraziti. - alte manifestari sunt: greturi, varsaturile, cefalee si edeme. Sursa de dificultate: De ordin fizic: circulatie moderata, puncte de presiune, slabiciune, dezechilibru endocrine. De ordin psihologic: anxietate, situatie de criza. De ordin sociologic: esec, conflict, saracie, lipsa cunoasterii de sine. Probleme de dependenta: - alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor; - risc de complicatii; - alterarea confortului psihic; - alterarea imagini de sine; - devalorizare; - durere; - murdaria; - cunostinte insuficiente despre boala; - vulnerabilitate fata de pericole. Obiective: Sa fie ameliorata durerea pacientului. Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre. Sa fie prevenita extinderea leziunilor. Sa se previna complicatiile. Pacientul sa beneficieze de confort psihic. 11 Pacientul sa fie ferit de pericole. Pacientul sa prezinte interes pentru igiena.. Pacientul sa aiba cunostinte suficiente despre boala. Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva. Pacientul sa se reintegreze socio-profesional. Interventii : Prioriti n ngrijire: - supravegherea funciilor vitale si vegetative, - masuri penntru evitarea extinderii infectiei (izolarea pacientului cu leziuni contagioase; pansarea leziunilor); - prevenirea complicaiilor. Intervenii proprii: - identificarea si eliminarea factorilor favorizanti sau agravanti; - aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor (culoare, stare de hidratare, turgor, secretie sudorala, leziuni cutanate); - comunicare, - hidratare, - alimentare, - igien( igiena riguroasa a tegumentelor intacte, taierea unghiilor scurt si igiena acestora, eventual aplicarea de manusi sterile pe mainile pacientului); - in cazul leziunilor din regiunea fesiera sau a organelor genitale se vor utiliza bazinete si urinare individuale, sterile. - schimbarea lenjeriei de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie. - mobilizare, - transport, - educaie. Intervenii delegate: - pregtirea pentru investigaii si analize, - administrarea tratamentului local si general, pregtirea preoperatorie si ngirjiri postoperatorii etc. -aplicarea tratamentului: pudre cu rol absorbant, mixture cu actiune antiinflamatoare si antipruriginoase, unguente cu actiune emolienta ce diminueaza deshidratarea cutanata, bai pentru indepartarea crustelor, scuamelor si pentru hidratarea cutanata, comprese umede. -administrarea tratamentului medicamentos local si general.
IDENTIFICAREA , ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN AFECTIUNI STREPTOCOCICE CUTANATE
Streptocociile cutanate pot fi: - eritematoase precum erizipelul si limfangitele; - buloase precum impetigo bulos, pemfigusul acut al sugarului exfoliativ; - erozive precum intertrigo - ulceroase precum ectima - eritemato scuamoase precum pitiriazisul si psoriazisul.
Erizipelul i celulita sunt infecii ale esutului celular subcutanat caracterizate prin inflamaie acut difuz, edematoas a dermului i esutului subcutanat frecvent asociat cu semne generale. Manifestari de dependenta 12 - debut cu frison solemn, febra 38-40 0 C, cu alterarea strii generale, cefalee, greturi, varsaturi. - local: dupa 24-48 de ore, in zona afectata, apare un placard rosu, edematiat, dureros, cu suprafata lucioasa, bine delimitat de un burelet proeminent, semn caracteristic erizipelului. Edemul este mai accentuat in localizarile la nivelul fetei, scalpului si pavilionului urechii. Placardul se extinde lent prin periferia sa pana la 10-15 cm sau mai mare. Se asociaza cu limfangita si adenopatie regionala inflamatorie.
Limfangita acut - definitie: inflamaie septic a vaselor i trunchiurilor limfatice produs prin afectarea peretelui acestora de ctre germeni provenii de la o infecie situat n teritoriul drenat de ele sau inoculai printr-o soluie de continuitate (plag, escoriaie, neptur, etc.) - etiopatogenie: poate fi produs de orice germene patogen (mai ales streptococul are tropism limfatic) i reprezint un mod de reacie a organismului la transportul limfatic al germenilor Se descriu mai multe forme anatomo-clinice (evolutive): - limfangit reticular: localizat n reeaua limfatic tegumentar superficial din vecintatea infeciei sau a porii de intrare; clinic se constat prezena de trave serpiginoase, roii-violacee, pe fond de hiperemie cutanat i edem, cu durere accentuat de palpare i dispariia roeii la digitopresiune; semne generale (febr, curbatur); - limfangit troncular: este stadiu evolutiv ulterior, n care n axul membrului afectat sunt vizibile unul sau mai multe trunchiuri limfatice ce apar ca lovituri de bici; sunt cordoane roii indurate i dureroase, cu aspect rectiliniu, paralele sau anastomozate; adenit regional satelit; semne generale (febr, frisoane, cefalee); - limfangit supurat: n caz de virulen crescut a germenilor se produce tromboza septic a vasului limfatic cu perilimfangit i constituire de microabcese ce pot conflua (evolueaz ca un flegmon nsoit de fenomene generale accentuate); - limfangit gangrenoas (pare a fi la originea fasceitei necrozante): n caz de infecii cu germeni anaerobi sau asociaii anaerobe, la bolnavi cu reactivitate sczut, pe fondul unui placard de limfangit reticular apar flictene sero-sanghinolente care se sparg lsnd n urm false membrane cenuii-murdare (instalare a supuraiei cu aspect gangrenos
Impetigo este o infectie bacteriana foarte contagioasa cu gram-pozitivi a stratului superficial al epidermului. Cele doua forme ale bolii sunt impetigo bulos si impetigo nonbulos. Impetigo este cauzat de Staphylococcus aureus si streptococi beta-hemolitici de grup A precum Streptococcus pyogenes. Ambele organisme pot fi prezente in acelasi timp in zona afectata. Impetigo streptococic sau impetigo contagios Impetigo streptococic este o afectiune foarte contagioasa, care apare indeosebi la copiii prescolari si scolari, evoluand sub forma de mici epidemii. Agentul patogen cel mai frecvent este Streptococcus pyogenes de grup A, inclusiv tulpinile nefritigene. Debuteaza cu o pustula sau o bula, cu halou inflamator, care se rupe si las o eroziune care va fi acoperita de o crusta galbuie, dulce, numit crusta melicerica. Frecvent se asociaza cu pustule foliculare datorit asocierii infectiei cu stafilococ. Localizarea cea mai frecventa este pe fata peribucal, perinazal, regiunea auriculara, si mai rar pe trunchi, membre, pielea paroasa a capului. Vindecarea spontana se poate obtine in 2-3 saptamani, fr cicatrice, dar apar noi leziuni prin autoinoculare, cu evolutie indelungata si risc crescut de aparitie a complicatiilor la distanta (glomerulonefrita acuta poststreptococica). 13
Dermatita seboreica a sugarului: afectiune dermatologica benigna a sugarului ce atinge, in principal, fata si sezutul. boala lui Leiner-Moussous se observa intre a 2-a si a 4-a luna de viata. Cauza este de cele mai multe ori necunoscuta. Eruptia debuteaza cel mai frecvent printr-o inrosire a plicilor si a zonelor convexe ale bazinului (fese, organe genitale), precum si prin afectarea pielii capului, ducand la scuame grase, groase, galbui sau cafenii pe o piele rosie (cruste de lapte). Leziunile se propaga apoi rapid pe intreg corpul, formand scuame. Aceasta eruptie este, de obicei, bine suportata de catre copil, care nu simte prurit.
Ectima streptococica este o infectie a pielii de tip ulceros produsa de streptococ (si stafilococ). Se localizeaza mai ales la nivelul membrelor inferioare si apare la persoane cu igiena deficitara, casectice, cu tulburari circulatorii venoase ale membrelor inferioare si la copii. Debuteaza sub forma unor mici bule sau pustule localizate pe o zona eritematoasa, care in cateva zile ulcereaza si formeaza o crusta neagra-cenusie care se poate indeparta descoperind o ulceratie cu margini proeminente, cu fundul acoperit de un puroi galben-verzui. Se vindeca cu cicatrice hiperpigmentate. Leziunile sunt de obicei multiple, recidivante, avand capacitate de autoinoculare. Tratamentul consta in antibiotice pe cale generala si topice cu antibiotice si coloranti. Evolutia este trenanta chiar si sub tratament.
Pitiriazisul defineste o serie de boli dermatologice, care au cauze diferite insa se manifesta asemanator: pete rosii pe piele care se descuameaza . In mod normal, de-alungul a 28 de zile (ciclu celular), celulele tegumentului se matureaza, ajung in straturile superficiale si se desprind cu ajutorul hainelor sau bailor.Aceste celule sunt inlocuite de celule noi, tinere, venite din straturile profunde. In cazul pitiriazisului, ca si in cazul psoriazisului, celulele nu se matureaza indeajuns, dar ajung in straturile superficiale ale pielii si formeaza placi de celulele moarte care se descuameaza. Responsabila de producerea pitiriazisului poate fi o infectie, o; uneori cauza aparitiei nu este cunoscuta.
Exista mai multe tipuri de pitiriazis printre care: pitiriazisul rozat, pitiriazisul alb al fetei, pitiriazisul versicolor sau pitiriazis rubra pilaris. Factorii ce favorizeaza aparitia pitiriazisului - cel mai frecvent pitiriazisul apare dupa o infectie bacteriana(streptococ), virala (virusul herpetic 7, virusul ECHO) sau fungica; - activitati zilnice stresante pentru o lunga perioada de timp, uneori asociate cu un mediu familial tensionat; -dezechilibru intre flora comensala de pe pielii(care se afla pe tegument fara a ne afecta in vreun fel) si cea patogena (care determina aparitia bolii) prin penetrarea germenilor patogeni in piele.. -sistem imunitar foarte slabit; -o infectie puternica. -expunerea la un mediu cu caldura si umiditate excesiva. - descuamarea pielii mai poate apare si ca urmare a unei predispozitii genetice, uneori cauza aparitiei poate fi necunoscuta.
Psoriazisul este caracterizat de arii cutanate usor tumefiate, cu margini rosii si acoperite cu cruste (scuame) mari, de culoare alba sau alb-argintii. Tegumentul afectat se fisureaza si zonele respective devin dureroase. Uneori pot aparea pruritul (mancarimi) sau dureri articulare. Psoriazisul se caracterizeaza prin existenta unor macule(pete) rosiatice acoperite de scuame 14 mici, asemanatoare fulgilor de tarate. Uneori este insotit de prurit si manifestarile sunt mult mai atenuate decat la pitiriazis. Pitiriazisul alb al fetei Cauza aparitiei pitiriazisului alb al fetei este infectia cu streptococ si cei mai vizati sunt copii. Este caracterizat prin prezenta de pete de 1-4 cmrotunde-ovale,de culoare alba, scuamoaselocalizate pe fata, brate, git sau umeri. Scuamele sunt fine si aderente si afecteaza frecvent pielea din jurul gurii, obrajii si barbia . Se vindeca fara tratament.O problema poate fi aspectul estetic. Pitiriazisul rozat Gibert Este o eruptie care afecteaza toate grupele de varsta,in special femeile,cel mai frecvent apare primavara si toamna. Cauza. Pitiriazisul rozat apare in urma unei infectia virala sau daca ai facut tratament cu Captopril, Metronidazol, Ketotifen , Barbiturice. Simptome. Initial apare o pata rosie-roz localizata pe piept numita medalion primar, care declanseaza eruptia. Leziunea initiala se mareste in citeva zile pentru adeveni o pata de 4-5 cm cu scuame fine in interiorul marginilor bine demarcate. In cateva zile apar mai si alte pete asemanatoare celei initiale care se localizeaza pe trunchi, la baza gatului si a membrelor. Un alt simptom al pitiriazisului este pruritul care insa nu afecteaza starea generala. Manifestarile pitiriazisului rozat evolueaza in 6-8 saptamani, dupa care se vindeca spontan(dispare fara tratament ). Pitiriazisul versicolor Este o dermatoza cauzata de o ciuperca(micoza),Malassezia furfur, precum si predispozitia genetica constituie cauza aparitiei pitiriazisului versicolor , iar transpiratia favorizeaza dezvoltarea acestei boli. Leziunile tegumentare au urmatoarele caracteristici: -sunt albe in zonele expuse; -au culoarea maronie sau rosie-maronie in zonele acoperite; - sunt netede cu margini bine delimitate si acoperite de scuame fine; - nu fac cruste decat daca sunt frecate; - initial au un diametru de 3 - 4 mm, apoi se extind; - frecvent se unesc (conflueaza) si formeaza pete intinse; Se localizeaza pe trunchi, in zona decolteului,zona inghinala si se pot extinde pegat, fata, maini sau picioare. Infectia este contagioasa, insa nu se cunoaste calea de transmitere. Pitiriazis rubra pilaris Este o dermatoza scuamoasa rara, a carei cauza este necunoscuta, care poate evolua catre eritrodermie( eruptive cutanata rosie generalizata asociata cu alterarea starii generale). De obicei se vindeca in 1 -3 ani de la momentul aparitiei. Leziunile caracteristice acestui tip de pitiriazis sunt: -keratodermita palmo-plantara(ingrosarea pielii palmelor si talpilor); - papula cornoasa foliculara( basicute rosiatice prezente la radacina firului de par); - hiperkeratoza subunghiala(ingrosarea unghiilor); - leziuni de pitiriazis capitis(matreata) - prurit. Boala evolueaza treptat, raspandindu-se de la cap catre picioare. Initial se observa o roseata a fetei, urmata de prezenta papulelor la nivelul pielii capului. Este urmata de ingrosarea unghiilor, de roseata si ingrosarea palmelor si talpilor, care pot prezenta fisuri dureroase la mers si la utilizarea mainilor. Leziunile se pot extinde si pot fuziona la nivelul intregului corp si uneori sunt insotite de prurit.Pacientii se pot plange de durere si iritatie in gura, precum si de leziuni oculare 15 (ectropion, incetosarea si scaderea vederii). Culegerea de date: Se face prin interviu, observare, cercetarea documentelor medicale. Intereseaza modul de aparitie a afectiunilor dermatologice : infectii virale precum herpesul, infectii bacteriologice cutanate, infectii fungice favorizate de mediul aerob, prezenta parazitilor, consum de alimente care determina uricarie, contact cu alergeni care pot da o dermatita de contact. Manifestari de independenta Datorita structurii, pielea indeplineste o serie de functii si anume: - apararea organismului de agenti patogeni si de radiatiile u.v. prin secretarea melaninei - participa la excretia substantelor rezultate in urma matebolismului: - participa la termoreglarea atat prin termoliza cat si prin termogeneza cu ajutorul stratului adipos avand si rol de isolator termic: - participa la absorbtia unor medicamente care intra apoi in circulatia generala, participand la inspiratie. Manifetari de dependenta La manifestarile de dependenta ne intereseaza: - leziunile cutanate: macula, papula, vezicula, ulceratia, scuama; - distribuirea pe piele simetric sau asimetric: perinazal, perioral, pe fata, pe membre, torace, gat, ceafa, axile, peri-ombilical, fesier; - sa ne notam data cand a aparut leziunea, modalitatea de debut, evolutia leziunilor in timp, caracterul acut sau cronic sau recidivant al leziunilor si tratamentele facute anterior; - alta manifestare a leziunilor cutanate este durerea, de intensitate variabila si localizare frecvent in zona afectata; - alta manifestare o reprezinta pruritul, care poate fi localizat in scabie si pediculoza sau generalizat in exeme si dermatitele, exacerbate nocturn, insotit de leziuni de grataj, febra, frison, leziuni unghiale, paraziti adulti sau oua de paraziti, greturi, varsaturi, cefalee, si edeme. Probleme de dependenta: - alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor; - risc de complicatii; - alterarea confortului psihic; - alterarea imagini de sine; - devalorizare; - durere; - murdaria; - cunostinte insuficiente despre boala; - vulnerabilitate fata de pericole. Obiective: Sa fie remisa complet infecia. Sa se previna recidivele. Sa fie ameliorata durerea pacientului. Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre. Sa fie prevenita extinderea leziunilor. Pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala. Sa se previna complicatiile. Pacientul sa beneficieze de confort psihic. Pacientul sa fie ferit de pericole. Pacientul sa prezinte interes pentru igiena.. Pacientul sa aiba cunostinte suficiente despre boala. Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva. Pacientul sa se reintegreze socio-profesional. 16 Interventii - identificarea si eliminarea factorilor favorizanti sau agravanti (ulcer de gamb, plagi traumatice, escare, intertrigo interdigital); - aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor (culoare, stare de hidratare, turgor, secretie sudorala, leziuni cutanate); - comunicare, - hidratare, - alimentare, - igien( igiena riguroasa a tegumentelor intacte, taierea unghiilor scurt si igiena acestora, - utilizarea bazinetelor si urinarelor individuale, sterile; - schimbarea lenjeriei de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie; - aplicarea antiinflamatoarelor si anti pruriginoaselor, a unguentelor cu actiune emolienta, a cremelor cu actiune emolienta ce diminua deshidratarea cutanata. - efectuarea bailor pentru indepartarea crustelor, scuamelor si pentru hidratarea cutanata, comprese umede. - observarea aparitiei unor complicatii; - efectuarea educatiei sanitare a pacientului cu privire la : masuri de prevenire a transmiterii infectiilor, asupra infectarii leziunilor, a necesitatii respectarii dietei prescrise de medic, continua tratamentul prescris la domiciliu, necesitatea unei igiene riguroase si incurajarea pacientului in aprecierea aspectului fizic, in vederea redobandirii imaginii de sine pozitiva. I n erizipel: - asigurarea repausului la pat cu imobilizarea segmentului afectat si drenaj decliv; - local : aplicarea compreselor umede si reci, schimbate la 1-2 ore, timp de 2-3 zile (cu atentie pentru a nu se macera tegumentul) cu acid boric 1-2%, cloramina, rivanol, permanganat de potasiu, ser fiziologic. Dupa linistirea procesului inflamator se pot aplica coloranti. - administrarea tratament medicamentos: antibiotice antistreptococice: penicilin G 4 mil. U/zi im. sau eritromicin 2g/zi sau macrolid echivalent, clindamicin 900 mg/zi sau fluorochinolone, analgetice, antipiretice, antiinflamatoare; antiseptice. I n limfangita: - atitudine corect fa de plgi i infecii; - administrarea tratamentului presacris: antibioticoterapie, analgetice, antipiretice, antiinflamatoare; antiseptice i revulsive local - pregatire preoperatorie - n limfangitele supurate i gangrenoase incizii, lavaj, drenaj + tratamentul infeciei cauzale. I n Impetigo - mentinerea unei igiene riguroase, tierea scurt a unghiilor, baie zilnic. - aplicarea tratamentului local: se aplica comprese umede cu solutii slab antiseptice (acid boric 1- 2%, permanganat de potasiu, cloramin) pentru indepartarea crustelor. Dupa linistirea procesului exsudativ se vor aplica unguente cu antibiotice (neomicina, gentamicina, kanamicina, bacitracina, acid fucidinic) si coloranti (violet de gentiana 1% - pioctanin, solutie Castelani). - administrarea tratamentul sistemic: se face cu antibiotice antistreptococice si antistafilococice pe cale generala timp de 7-10 zile: peniciline antistafilococice (oxacilin), cefalosporine (cefalexin, cefuroxime), macrolide (eritromicina, roxitromicina, azitromicin). Asistenta medicala va respecta: - modul de aplicare a tratamentului local ( tampoane, frictionare); - contraindicatiile de aplicare pe pielea paroasa sau pe organele genitale; - modalitatile de indepartare; - pregatirea pacientului si participarea la efectuarea altor tratamente precum: tratamentul chirurgical, biopsia facuta in scop de incizie sau excizie, electrochirurgical-electrocauterizant folosit in distrugerea tesuturilor patologice, crioterapie respective distrugerea tesuturilor patologice 17 prin congelare, utilizandu-se azot lichid sau zapada carbonica, fototerapia cu raze ultraviolet, radioterapia prin iradierea superficial si laserterapia; - administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic (calmante, sedative, antibiotic) si urmareste efectul terapeutic al acestora; Investigatii si examene de laborator Examen micologic: recoltarea produsului pathologic si examinarea lui la microscop . Examen citologic: din produsul recoltat se face un frotiu ce se examineaza la microscop Examen la lampa Wood: utilizat in special in infectiile produse de fungi si bacterii si in tulburarile pigmentare Biopsia cutanata: recoltarea unui fragment de piele care este examinat histopatologic Teste cutanate care pot fi facute fie prin aplicare pe tegumente a unei dilutii standard si reactia se citeste dupa 48-96 de ore sau prin scarificare. I.D.R. la tuberculina prin injective intradermica, reactia se citeste la 24 de ore, 48 de ore si cel mult 72 de ore. Rolul asistentei medicale consta in: - pregatirea materialelor necesare; - pregatirea psihica si fizica a pacientului; - recoltarea produselor patologice la indicatia medicului; - pregatirea produsului pentru laborator; - efectuarea testelor cutanate.
EDUCATIE SANITARA PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR DERMATOLOGICE
-evitarea factorilor declansatori sau favorizanti : leziuni contagioase, agenti iritanti, microorganism, traumatisme, expunerea prelungita la razele solare. -igiena: igiena tegumentelor prin spalare cu apa si sapun, prin dezinfectare cand se produc leziuni; -igiena mucoaselor si anexelor pielii -alimentatia echilibrata, evitand alimentele care pot da alergii. -hidratarea corespunzatoare pentru a prevenii uscarea pielii si a pruritului -prezentarea la medic imediat ce apare o leziune. -evitarea autotratarii. -prevenirea leziunilor de grataj, prin taierea scurta a unghiilor. NURSING IN DERMATOZELE ALERGICE Definiie: sunt afeciuni ale tegumentelor, produse ca efect al unei sensibilizri la una sau mai multe substane care acioneaz prin contact direct. Etiologie: substane chimice (se cunosc pn n prezent peste 3 000 de compui chimici alergizani pentru tegumente) care acioneaz n majoritatea ca haptene, combinndu-se cu proteinele epidermului pentru a forma antigeni complei. pneumalergeni: praf de cas, polenuri, scuame de animal, pene; alergeni alimentari: nuci, alune, fructe roii, ciocolata, aditivi alimentari; alergeni infecioi: bacterii, virusuri, paraziii, fungi; alergeni medicamentos!: antibiotice din grupul penicilinei, sulfamide, anestezice, antiinflamatorii nesteroidiene; alte cauze: nepturi de insecte. Manifestri de dependen: plci eritematoedematoase, tranzitorii, pruriginoase, durere, edem la nivelul feei (obraji, pleoape, buze), minilor, organelor genitale externe. Poate aprea edem i la nivelul mucoaselor: bucal, faringian (disfagie), laringian cu edem glotic. Probleme de dependen alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor; risc de infecie; 18 alterarea confortului psihic; alterarea imaginii de sine; durere; vulnerabilitate; refuzul de a se conforma tratamentului; murdaria; cunotine insuficiente despre boal. Surse de dificultate Factori etiologi i de risc: factori de mediu: poluare, radiaii, noxe profesionale; Factori psihici: stres; Factori bio-fiziologici: contactul direct cu agentul etiologic, imunitate sczut, carene n igien; Factori sociali: locul de munc i relaiile interumane de la locul de munc, relaiile familiale, obiceiurile i tradiiile familiale de igien; Factori spirituali: obiceiuri i ritualuri religioase; Factori culturali: influena mediului cultural. Obiective de ngrijire Pacientul: s prezinte tegumente i mucoase integre; s nu prezinte infecie; s beneficieze de confort psihic; s fie mulumit cu propria imagine; s nu prezinte durere; s se simt n siguran; s accepte i s urmeze tratamentul; s prezinte interes fa de msurile de igien; s prezinte cunotine suficiente despre boal. Intervenii autonome: comunicare: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluie, importana tratamentului i regimului igienic; monitorizarea funciilor vitale i vegetative de dou ori pe zi: TA, puls, T, respiraie, diurez, scaun; asigurarea condiiilor de mediu; asigurarea igienei; alimentarea; hidratarea; asigurarea poziiilor; mobilizarea; prevenirea complicaiilor; educaia pentru sntate: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluie, importana tratamentului i regimului igienic i alimentar cu evitarea alimentelor cu potenial alergic. Intervenii delegate: Investigaii clinice i paraclinice: examenul vizual direct; examenul micologic direct; cultura pe medii speciale; microsporia electronic. Tratament - sistemic: antihistaminice antireceptori H1(Clorfeniramin, Loratadina, Desloratadina, Fexofenadina, Levocetirizina), antihistaminice antireceptori H2 (Cimetidina), simpaticomimetice (Adrenalina), stabilizatori de mastocit (Cromoglicat de sodiu, Ketotifen), corticosteroizii, antipruriginoase, AINS, antialgice; - topic: principii de tratament, soluii antiseptice (unguente, soluii, pudre), pansament, imunoterapie specific. Intervenii specifice n afeciuni dermatologice ngrijirea leziunilor materiale necesare; poziia pacientului; 19 supravegherea pacientului; toaleta leziunilor; aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor; pansamente i bandaje. Intervenii: electrocauter, laser, chirurgicale dermatologice. materiale necesare; poziia pacientului; supravegherea pacientului; pregtire preoperatorie; ngrijiri postoperatorii; prevenirea complicaiilor. Investigaii specifice n afeciuni dermatologice Recolt ri de produse patol ogi ce pentru examen micologic direct, culturi pe medii speciale, examen bacteriologic, examen parazitologic, biopsia cutanat, microspo-ria electronic, imunfluorescena direct i indirect. Test e IDR: testele alergologice Explorare fot obi ologic: fototestul, fotoepidermotestul, fototestul sistemic. Investigaii i magisti ce: ecografie cutanat.
NURSING IN DERMATOMICOZE
Definitie: afectiuni ale pielii produse de ciuperci parazite. Etiologie fungi (ciuperci parazite). Manifestari de dependenta Leziuni elementare si secundare: macula, papula, pustula, vezicula, scuama, eritemul, pruritul, durerea. Probleme de dependenta: alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor; rise de infectie; alterarea confortului psihic; alterarea imaginii de sine; durere; vulnerabilitate; refuzul de a se conforma tratamentului; dezinteres fata de masurile de igiena; mobilitate limitata, postura inadecvata; cunostinte insuficiente despre boala. Surse de dificultate: factori etiologici si de risc ; - factori de mediu: poluare, radiatii, noxe profesionale; - psihici: stres; - bio-fiziologici: contactui direct cu agentul etiologie, imunitate scazuta, carente Tn igiena; - sociali: locul de munca si relatiile interumane de la locul de munca, relatiile fa-miliale, obiceiurile si traditiile familiale de igiena; - spirituali: obiceiuri si ritualuri religioase; - cultural: influenta mediului cultural. Obiective de ingrijire: sa nu prezinte infectie; sa beneficieze de confort psihic; sa prezinte tegumente si mucoaselor integre; sa fie multumit cu propria imagine; sa nu prezinte durere; sa se simta in siguranta; sa accepte si sa urmeze tratamentul; 20 sa prezinte interes fata de masurile de igiena; sa aiba mobilitatea pastrata; sa prezinte cunostinte suficiente despre boala. Interventii autonome: comunicare informare, explicatii oferite in legatura cu etiologia bolii, simptoma-tologie, evolutie, importanta tratamentului si regimului igienic; monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi: TA, puls, T, respiratie, diureza, scaun; asigurarea conditiilor de mediu; asigurarea igienei; alimentarea; hidratarea; asigurarea pozitiilor; mobilizarea; prevenirea complicatiilor; educatia pentru sanatate: informare, explicatii oferite in legatura cu etiologia bolii, simptomatologie, evolutie, importanta tratamentului si regimului igienic.
Interventii delegate: Investigatii clinice si paraclinice: examenul vizual direct; recoltari de produse biologice pentru: o examenul micologic direct; o cultura pe medii speciale; o microsporia electronica. Administrarea tratamentelor: sistemic: antimicotice orale, antipruriginoase, antihistaminice; topic: principii de tratament, preparate topice unguente, solutii, pudre.
COLAGENOZE
(1) degenerescenta fibrinoida a tesutului conjunctiv (2) hipergamaglobulinemie (inclusiv autoAc) (3) evolutie favorabila sub tratament cortizonic
LUPUS ERI TEMATOS(LE) - afectiune de etiologie necunoscuta caracterizata prin aparitia de reactii inflamatorii cu localizari multiple si asociata cu producerea de anticorpi directionati mpotriva antigenelor nucleare, citoplasmatice si membranare. Forma acuta reprezinta afectarea cutanata a LES- lupus eritematos diseminat (30% = lupus sine lupo) Forma subacuta este considerata actual tot o forma de afectare cutanata a LES. Forma cronica reprezinta forma de LE fara afectiune sistemica.
A. LUPUSUL ERITEMATOS CRONIC CUTANAT
1. DEFINITIE - LEC = afectiune cutanata caracterizata clinic de leziuni n placi eritematoase, bine 21 delimitate, cu extindere centripeta si rezolutie centrala cu descuamare si cicatrici atrofice (= placa lupica). 2. ETIOPATOGENIE - cauza LEC nu este cunoscuta; patogeie diferita de cea a LES (?) - leziunile de LEC pot fi generate de expunerea la soare, traumatisme fizice sau arsuri ... 3. MANIFESTARI CLINICE - debut cu papule eritematoase discret pruriginoase pe zonele fotoexpuse - placa lupica; - margini neregulate, bine delimitate, usor elevate si de culoare rosie si telangiectatice; - scuame subtiri, aderente, cu dopuri keratozice pe fata lor interna; centrul placii este atrofic; - placa lupica apare predilect la nivelul: regiunii malare, piramidei nazale, scalpului; - pot fi afectate si mucoasele, cheilita lupica; - forme clinice particulare de LEC: 4. INVESTIGATII DE LABORATOR - serologie cu modificari minime (rar se identifica prezenta de Ac antinucleari) 5. EXAMEN HISTOPATOLOGIC 6. IMUNOHISTOLOGIA 7. TRATAMENT - protectie pentru: soare, traumatisme, frig - local: dermatocorticosteroizi (clasa III) sau triamcinolon acetonid - sistemic: antimalarice de sinteza, talidomida, dapsona, retinoizi 9. PROGNOSTIC: excelent, 1-5% evolueaza spre LES
B. LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC 1. DEFINITIE - LES = afectiune multisistemica caracterizata de prezenta anticorpilor antinucleari 2. ETIOPATOGENIE - factor genetic (LES descris n familii, HLA B8, HLA DR2, HLA DR3, HLA DRw52) - factor ambiental - medicamente: hidralazina, procainamida, izoniazida, metildopa - expunere la soare - sistemul imun actioneaza incorect, limfocitele T neconrolnd eficient limfocitele B 3. MANIFESTARI CLINICE - oboseala, potentiali factori declansatori, istoric familial, febra, - afectare cutanata: - macule eritematoase ( discret edematoase) dispuse centrofacial (n fluture) - eruptie diseminata, pruriginoasa, maculo-papuloasa, similara toxidermiei - placi lupice cu atrofie centrala, deseori fiind cazuri virate din LEC. - alopecie difuza sau n placi mici fara atrofie. - vasculita urticariana, livedo reticularis (frecvent pe membrele inferioare) - ulceratii de mucoasa, ulceratii ale septului nazal si ulcere de gamba - leziuni buloase, echimoze / petesii / eritem polimorf - afectare articulara: - 95% dintre pacienti, 15% artrita deformanta (degete "n gt de lebada") - artrita dureroasa la miscare ce afecteaza simetric articulatiile mici ale minii - afectare musculara: mialgii - afectare renala - determina prognosticul afectiunii - afectare cardiopulmonara: durere toracica pleuritica, pericardita, tahicardie - afectare neurologica: neuropatie periferica, crize convulsive "grand mal" - afectare gastrointestinala: greata, voma, dureri colicative (infarcte intestinale) 22 - afectare oculara: conjunctivita, episclerita, ocluzia arterei centrale a retinei - afectare parotidiana glande parotide voluminoase (asociare cu sindrom Sjogren) 4. INVESTIGATII - de laborator - anemie normocroma normocitara, leucopenie < 4000/ L, trombocitopenie < 100 000/ L - VSH marit, complement scazut; - anticorpi antinucleari. - examen histopatologic - imunohistologia 8. TRATAMENT - protectie pentru: soare, traumatisme, frig - local: dermatocorticosteroizi (clasa III) sau triamcinolon acetonid - sistemic: prednison, azatioprina, ciclofosfamida (pacienti cu nefrita lupica), antimalarice 9. PROGNOSTIC - 95% supravietuire la 5 ani, sarcina agraveaza LES
C. LUPUSUL ERITEMATOS SUBACUT
- LE subacut = leziuni cutanate ce evolueaza la pacienti care ndeplinesc criteriile ARA. - clinic evolueaza n placi neatrofice, fara scuame aderente. Exista un tip psoriaziform si un altul sub forma eritemului polimorf (sdr. Rowell) - examenul histopatologic reprezenta o histopatologie similara LEC. - examenul imunologic identifica anticorpi anti-Ro (SSA) si anti La (SSB).
SCLERODERMIA
- afectiune cronica, de etiologie necunoscuta, care afecteaza microvascularizatia si tesutul conjunctiv lax, fiind caracterizata prin fibroza si obliterarea vaselor sanguine din piele, plamni, tract gastro-intestinal, rinichi si cord; - exista o forma ce se manifesta exclusiv sau predominant cutanat (morfee) si o forma sistemica (sclerodermia sistemica). 1. MORFEEA 1.1. MORFEEA LOCALIZATA Etiopatogenie: teorii: autoimuna si cea infectioasa (Borellia burgdorferi) Manifestari clinice -placi sclero-atrofice, bine circumscrise, cu centrul alb-ivoriu si periferia violacee -placi gutate, leziuni liniare, leziuni frontoprietale (srd. Parry Romberg), leziuni inelare - manifestari asociate: artralgii, sdr. Raynaud unilateral, nevi, alopecia areata Modalitati paraclinice de diagnostic - examene de laborator: anticorpi anti ADN monocatenar, anticorpi anti histone, FR - examen histopatologic. Tratament - leziunile se pot remite spontan; infiltratii cu triamcinolon - penicilamina asociat cu piridoxina, dermatocorticoizi, derivati de D3, doxiciclina 1.2. MORFEE GENERALIZATA (SCLERODERMIE GENERALIZATA) - leziuni de scleroza idiopatica tegumentara sunt multiple si diseminate - debuteaza pe trunchi si nu se asociaza, de regula, cu afectare sistemica Manifesari clinice - placi ca n morfeea localizata dar de dimensiuni mult mai mari - pe trunchi, abdomen si coapse, fata, scalp (alopecie cicatriciala), fenomen Raynaud 23 - artralgii apar n 50% din cazuri Modalitati paraclinice de diagnostic: VSH crescut, eozinofilie, hipoCp, Ac anti ADN, examen histopatologic; Tratament: - fizioterapie, corticoterapie sistemica, penicilamina, salazopirina 2. SCLERODERMIE OCUPATIONALA - policlorura de vinil, percloretilena, tricloretilena, solventi organici, pesticide, rasini epoxi - asociere ntre silicoza si sclerodermie. 3. SCLERODERMIE IATROGENA - bleomicina, pentazocina, carbidopa, bromocriptina, blocante, implante (silicon, parafina) 4. SCLERODERMIA SISTEMICA (SCLEROZA SISTEMICA, ACROSCLEROZA) - afectiune multisistemica caracterizata prin asocierea dintre afectare vasculara, scleroza si atrofie a tesutului conjunctiv precum si modificari autoimune. Etiopatogenie - tinta primara este celula endoteliala - initiere proces de fibroza; - n plasma se afla nivele crescute de fibrinogen, factor von Willebrandt, Ac anticardiolipinici; - autoimunitatea: Ac anti celula endoteliala, vasculopatie cu Ig M, complexe imune circulante. Manifestari clinice Modificari cutanate - debut: fenomenul Raynaud Scleroza tegumentara debuteaza la mini: edem, infiltratie, artralgii, tumefactii (fenomen Raynaud preexistent), scleroza tegumentara = piele dura, uscata, aderenta de planurile profunde, neplicaturabila, culoare ceroasa- vrful degetelor ascutit, microulceratii, articulatiile interfalangiene fixate n pozitii vicioase. Unghiile = ngrosate, cu striuri longitudnale, aspect de tigla romana. Fata = buze cu scleroza, se retracta, devin subtiri, rigide, dezvelesc partial arcada dentara si formeaza riduri transversale ("punga de tutun"), miscarile fetei devin limitate _ aspectul de icoana bizantina. n stadiile avansate ale bolii pielea este ngrosata, cartonata, uscata, de culoare sidefie, cu transpiratie diminuata, cu firele de par cazute total sau partial, tegumentul sclerozat lund aspectul de cuirasa. Telangiectaziile si dilatatiile capilare apar frecvent, mai ales la nivelul fetei. Asocierea calcinoza cutanata, fenomen Raynaud, disfunctie esofagiana, sclerodactilie si telangiectazii constituie sindromul CREST Calcinoza pe fata palmara a degetelor = mici noduli, pot ulcera, exprima continut cretos. Ulceratiile cutanate frecvent la nivelul degetelor de la mini si mai rar la picioare sau gambe. Pot fi foarte dureroase si se vindeca foarte greu. Tulburarile de pigmentatie: hiper sau hipopigmentare locale sau difuze sau leucomelanodermii. Modificari osoase resorbtia falangei distale, artopatie eroziva Afectarea tractului gastro-intestinal precoce n evolutia bolii si sunt cele mai frecvente. Afectarea esofagului: disfagie, reflux gastroesofagian Afectarea intestinului subtire sindrom de malabsorbtie sau ocluziv Afectarea pulmonara fibroza pulmonara cu manifestari nespecifice Afectarea cardiaca tulburari de ritm cardiac adesea cauza de deces Afectarea renala nefropatie ce evolueaza spre IRC cu azotemie si HTA. Afectarea musculara si a tendoanelor astenie musculara, tendinita Afectarea SN si oculara neuropatii; keratoconjunctivita sicca Modalitati paraclinice de diagnostic - anemie (sngerari cronice tub digestiv, malabsorbtie, IRC) - sindrom inflamator cronic (VSH, fibrinogen , gama globuline , proteina C reactiva _) - semne ale lezarii celulei endoteliale: factor VIII, factor von Willebrandt 24 - activitate plachetara crescuta: factor 4, tromboglobulina crescute - anomalii imunologice: hipergamaglobulinemie, aglutinine la rece, anticorpi anticardiolopinici, FR, anticorpi antinucleari tipul patat/omogen, anticorpi antinucleolari, anticorpi anticentromer, anticorpi antiScl 70 (anti tropoizomaraza I), anticorpi anticentriol, anti Jo-1, anti Ro/SSA, anti Ig E, anti muschi neted, anti endoteliali, anti histone, anti colagen I si III, ANCA => anticorpi prezenti n procente variabile si nespecifici; - capilaroscopia: numar redus de capilare care sunt mari (megacapilare) si tortuase; - examen histopatologic: n stadiul incipient sunt prezente n special leziuni ale vaselor: endotelita, degenerescenta fibrinoida si infiltrat inflamator perivasculer. n satdiile avansate, fasciculele de colagen apr ngrosate,nlocuind celuelel dermice si hipodermice ca si anexele pielii. Epidermul apare subtiat si atrofic. Prognostic variabil, mai prost la barbati, dictat de atingerile viscerale. Tratament Antiinflamator: corticotearpie p.o. sau i.v. Imunosupresor: azatioprina, 5-FU, ciclosporina Imunomodulator: plasmafereza, fotochemoterapie extracorporeala, interferon Medicamente ce interfera cu producerea de colagen: penicilamina, colchicina, piascledin Tratament simptom-specific. Raynaud: vasodilatatoare nifedipin, prazosin, prostaciclina (iloprost). Calcinozele se pot ndeparta chirurgical. Pentru leziunile cutanate derivati de vitamina A topic sau isotretinoin p.o.
DERMATOMIOZITA
Definitie = afectiune caracterizata printr-o miopatie inflamatorie asociata cu leziuni cutanate caracteristice. Polimiozita este o afectiune similara, dar fara manifestari cutanate. Etiologie si patogenie - ipoteza infectioasa infectii virale, Toxoplasma gondii, stafilococi, streptococi - ipoteza autoimunitatii prezenta a numerosi autoAc (antimiozina, antimioglobina, antinucleari) - ipoteza vasculara sustinuta de date clinice (asocierea cu ulceratii cutanate) si histopatologice (endarteriopatie primara neinflamatorie si perivasculita limfocitara); - ipoteza tumorala dermatomiozita asociata unei neoplazii este frecventa. Manifestari clinice - astenie musculara bilaterala si simetrica la nivelul muschilor centurilor scapulara si pelviana, ai gtului si ai faringelui; se instaleaza progresiv n saptamni sau luni; dificultate la ridicarea de pe scaun, la urcarea scarilor sau la mentinerea minilor deasupra capului; mialgii si sensibilitate la palparea grupelor musculare afectate; - sindromul Raynaud n 10% din cazuri; - manifestarile cutanate preced sau apar concomitent cu suferinta musculara: rash heliotrop semnul Gottron, leziuni pokilodermice, telangiectazii periunghiale, hipertrofia cuticulei si hemoragii unghiale n aschie, calcinoza - musculara si tegumentara; - artralgii, artrita care scad n intensitate odata cu accentuarea asteniei musculare; - tulburari functionale prin afectarea musculaturii netede (deglutitie) sau a miocardului; - fibroza pulmonara progresiva; - la adult neoplazii ale plamnilor, snului, tract genital feminin, stomac, rect, rinichi Modalitati paraclinice de diagnostic: - dozarea enzimelor musculare: CPK, GOT, aldolaza; 25 - anticorpi antinucleari, celule lupice, anticorpi anti PM-1, anticorpi anti Jo-1( autoanticorpi specifici); - electromiograma cu potentiale microvoltate polifazice, fibrilatie de repaus, salve repetate - examen histopatologic: -cutanat cu manifestari diferite si nespecifice n functie de stadiul bolii; un element important sunt depozitele dermice de mucina. IFD arata depunere de Ig M; G si C3 la nivelul JDE. -muscular pierderea striatiilor transversale si hialinizare- atrofie si fibroza. Tratament repaus n faza acuta corticoterapie p.o. sau i.v asociata sau nu cu azatioprina / metotrexat; -n cazurile refractare se poate adauga si ciclosporina la copii: metotrexat sau ciclosporina -n formele minimale: indometacin si antimalarice de sinteza afectare cutanata cu miopatie minima: dermatocorticoizi si antimalarice fotoprotectie, fiziotarepie.
Probleme de dependenta in colagenoze Probleme de dependenta: - alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor; - risc de infectie; - alterarea confortului psihic; - alterarea imagini de sine; - devalorizare; - durere; - imobilitate, postura inadecvata; - dispnee; - circulatie inadecvata; - cunostinte insuficiente despre boala; - vulnerabilitate fata de pericole. Obiective: Sa fie ameliorata durerea pacientului. Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre. Pacientul sa beneficieze de confort psihic. Pacientul sa fie ferit de pericole. Sa fie prevenita extinderea leziunilor. Sa se previna complicatiile. Pacientul sa prezinte functii vitale imbunatatite. Pacientul sa prezinte circulatie adecvata. Pacientul sa aiba mobilitate pastrata. Pacientul sa adopte pozitie adecvata. Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva. Pacientul sa fie receptiv la informatiile primite. Pacientul sa se reintegreze socio-profesional. Interventii : a) autonome - asigurarea repausului la pat; - comunicare, informare, oferirea explicatiilor in legatura cu boala: cauze, simptome, evolutie; importanta tratamentului si regimului terapeutic; - aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor; - monitorizarea functiilor vitale si vegetative; - asigurarea conditiilor de mediu; - asigurarea igienei; 26 - alimentarea; - hidratarea; - asigurarea pozitiilor; - mobilizarea; - prevenirea complicatiilor; - educatia pentru sanatate. b) delegate: - efectuarea recoltarilor de produse biologice pentru laborator; - pregatirea pacientului pentru investigatii; - administrarea tratamentului local si general; - efectuarea pansamentului.
NURSINGT IN TUBERCULOZA CUTANATA
Tuberculoza cutanata este o dermatoza provocata de infectia cu bacilul Koch. Exista forme de tuberculoza cutanata in care bacilul Koch este prezent in leziuni si forme de tuberculoza cutanata in care acesta este absent. Pe baza acestui criteriu tuberculoza cutanata se clasifica in: - tuberculoza tipica: bacilul Koch este prezent in leziuni si poate fi izolat pe medii de cultura. Din acest grup fac parte: tuberculoza cutanata primara (sancrul tuberculos), tuberculoza cutanata de suprainfectie (lupusul vulgar tuberculos, tuberculoza verucoasa, scrofuloderma, ulcerul tuberculos si tuberculoza vegetanta). - tuberculoza atipica: intradermoreactia la tuberculina este intens pozitiva, bacilul Koch nu este prezent in leziunile dermatologice dar este prezent in alte organe. In aceasta categorie sunt cuprinse: lichenul scrofulosorum, tuberculidele papulo necrotice, tuberculidele miliare ale fetei, eritemul nodos la copii, tuberculidele ulceroase. Sancrul tuberculos este o forma de tuberculoza tipica de infectie primara care rezulta din inocularea exogena a bacilului Koch. Se caracterizeaza prin aparitia unui nodul care se transforma in ulceratie dureroasa, insotita de adenopatie satelita inflamatorie. Adenopatia poate fistuliza la piele. Lupusul vulgar tuberculos poate fi produs prin inoculare secundara la nivelul pielii sau pe cale exogena si se localizeaza mai ales la nivelul fetei. Se caracterizeaza prin aparitia unui nodul situat in dermul profund, de cativa milimetri in diametru si de consistenta moale. Lupusul vulgar tuberculos poate fi cantonat si la nivelul mucoaselor nazala, conjunctivala, orala. Tuberculoza verucoasa apare mai ales la nivelul membrelor si este de origine exogena. Se prezinta sub forma unui placard rotund ovalar care prezinta trei zone: zona de la periferie este neteda de culoare rosie - violacee, zona intermediara care este reliefata si acoperite de scuame si cruste, iar la presiune prezinta puroi si zona centrala cicatriceala, neteda acoperita de depozite. Se poate asocia o adenopatie regionala. Scrofuloderma apare prin diseminarea bacilului Koch pe cale limfatica de la un focar tuberculos vecin. Apare mai ales la nivelul regiunilor cervicale si submaxilare. Ulcerul tuberculos apare prin suprainfectie cu bacilul Koch la pacientii cu status imun scazut si cu tuberculoza viscerala grava. Se localizeaza in jurul orificiilor cavitatii orale, in jurul orificiului anal si se prezinta ca o o ulceratie dureroasa asociata cu adenopatie regionala inflamatorie si cu alte simptome locale. Tuberculidele papulo necrotice se caracterizeaza printr o eruptie simetrica papuloasa. Papulele se necrozeaza si lasa cicatrice. Se pot localiza pe membre, fata si regiune temporala. Probleme de dependenta in colagenoze Probleme de dependenta: - alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor; 27 - risc de infectie; - alterarea confortului psihic; - alterarea imagini de sine; - devalorizare; - durere; - alimentatie inadecvata prin deficit; - imobilitate; - cunostinte insuficiente despre boala; - vulnerabilitate fata de pericole. Obiective: Sa fie ameliorata durerea pacientului. Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre. Pacientul sa beneficieze de confort psihic. Pacientului sa-i fie asigurata alimentatie adecvata cantitativ si calitativ. Pacientul sa fie ferit de pericole. Sa fie prevenita extinderea leziunilor. Sa se previna complicatiile. Pacientul sa aiba mobilitate pastrata. Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva. Pacientul sa fie receptiv la informatiile primite. Pacientul sa se reintegreze socio-profesional. Interventii : b) autonome - asigurarea repausului la pat; - comunicare, informare, oferirea explicatiilor in legatura cu boala: cauze, simptome, evolutie; importanta tratamentului si regimului terapeutic; - aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor; - monitorizarea functiilor vitale si vegetative; - asigurarea conditiilor de mediu; - asigurarea igienei; - alimentarea; - hidratarea; - asigurarea pozitiilor; - mobilizarea; - prevenirea complicatiilor; - educatia pentru sanatate. b) delegate: - efectuarea recoltarilor de produse biologice pentru laborator; - pregatirea pacientului pentru investigatii; - administrarea tratamentului local si general; - efectuarea pansamentului.
Tratamentul de baza in tuberculoza cutanata este reprezentat de chimioterapia antituberculoasa. Tratamentul este de lunga durata 6 - 12 luni. In general pentru adulti se aplica o schema de tratament de 9 luni. Pacientii imunodeprimati necesita tratament cel putin 12 luni. Antituberculoasele majore utilizate la ora actuala pentru tratamentul tuberculozei sunt: izoniazida, rifampicina, etambutol, pirazinamida si streptomicina. Antituberculoasele de rezerva sunt: etionamida, clindamicina, acidul paraaminosalicilic, cicloserina. La gravide nu se administreaza streptomicina sau pirazinamida.
28
IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN AFECTIUNI VENERICE
Maladiile transmisibile pe cale sexual au in prezent o mare raspandire. Ele sunt in crestere si pentru faptul ca unele dinre ele nu prezinta nici un simptom si persoana respectiva nu stie ca este infectata, putand astfel transmite boala unei alte persoane cu care are contact sexual neprotejat. Exista numeroase boli cu transmitere sexual: Sifilis; Blenoragia (gonoreea); Trichomoniaza urogenitala; Candidozele; Chlamididaza; Herpesul genital; Verucile genitale; Vaginita; Paduchii lati; Hepatita de tip B; Infectii HIV- SIDA. NURSING N SIFILIS
Sifilisul este o infecie transmis sexual cauzat de bacteria spirochet Treponema pallidum subspecia pallidum. Calea principal de transmitere este contactul sexual, dar se poate transmite i de la mam la ft n timpul sarcinii sau al naterii, rezultnd sifilisul congenital. Manifestari de dependenta: n funcie de evoluia bolii. 1. Sifilisul primar - dup o perioad de incubaie de aproximativ 21 zile pn la apariia primelor semne i simptome, boala ncepe s se exprime i are durata de 4-8 sptmni. Principalul semn n prima parte a evoluiei bolii este apariia ancrului sifilitic( leziunea primara) mpreuna cu adenopatia satelit. ancrul sifilitic reprezint o leziune (ulceraie) frecvent superficial, unic, rotund-ovalar, mic n dimensiuni (0,3-2,5 cm) care este de culoare roie, nu are secreii, i mai ales nu este dureros. Este localizat la nivelul locului de inoculare - la nivel genital cel mai frecvent. Adenopatia satelit este reprezentat de creterea n volum a ganglionilor de la nivel inghinal de o singur parte sau de ambele pri. Acetia sunt duri, nedureroi i se mic uor cnd sunt palpai. Apar la aproximativ o sptmna de la apariia ancrului sifilitic Prezentarea de urgent la medic si tratarea bolii dupa prescriptiile medicului, duc la vindecarea sigura. In cazul cand se intarzie prezentarea la medic infectia se raspandeste in intreg organismul. La 45 de zile de la contaminare apare o reactive serologica pozitiva RBW. Mai exact apare la 3 saptamani de la aparitia sifilomului primar. Complicatii sifilisului primar: infectii secundare cu germeni banali, gangrena, iar la barbati apare fimoza si parafimoza. 2. Sifilis secundar - este cea de-a doua perioad de evoluie a bolii, dac nu a existat tratament antibiotic adecvat sub stricta supraveghere medical la aproximativ 6-8 sptmni de la apariia primei leziuni. n aceast perioad apar leziuni sub form de pete mici, rotunde-ovalare, de culoare roz, slab delimitate, care mpnzesc corpul i partea superioar a braelor i a coapselor. Nu sunt nsoite de mncrime ca ntr-o alergie. La nivelul feei, genital, palme i tlpi apar mici denivelri, rou nchis care, la fel ca precedentele, sunt nepruriginoase i evoluia lor este ondulatorie, atunci cnd dispar las n urm mici pete nchise la culoare. n aceast perioad de evoluie a bolii sunt afectate majoritatea organelor interne - inim, stomac, ochi, ficat, meninge, pr, unghii. Toate acestea pot fi nsoite de febr, scdere n greutate, dureri de oase, de articulaii i muchi, dureri rebele de cap. 3. Sifilisul latent - dup manifestrile sifilisului secundar, dac nu s-a fcut un tratament cu Penicilin se instaleaz o perioad lipsit de orice manifestare, n care agentul infecios exist n organism i se poate transmite. 4. Sifilisul teriar - se manifest dup perioada de laten care poate dura ntre 2-30 ani. n aceast perioad apar la nivelul pielii numeroi noduli duri, nedureroi, roi-nchis, grupai cuprinznd cu predilecie faa, spatele i membrele. Mai pot apare noduli i la nivelul limbii, mucoasei bucale, buz, inim, ficat, splin, oase (generalizat) i creier determinnd chiar demen. Complicatiile din acest stadiu includ: - gomele sifilitice, care sunt leziuni mari, situate pe piele sau in interiorul corpului; - sifilisul cardio-vascular, care afecteaza inima si vasele de sange; - neuro-sifilisul, care afecteaza creierul si meningele.
Probleme de dependen: 29 alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor; alterarea confortului psihic; alterarea imaginii de sine; durere; potenial de complicaii legat de procesul infecios; risc de transmitere a infeciei legat de neizolarea pacientului; refuzul de a se conforma tratamentului; dezinteres fa de msurile de igien; alterarea activitii sexuale; stare depresiv din cauza bolii; anxietate legat de evoluia i prognosticul bolii; cunotine insuficiente despre boal. Surse de dificultate. Factori etiologi i de risc: - psihici: instabilitate emoional, probleme afective; - bio-fiziologici: contactul direct cu agentul etiologic, imunitate sczut, carene n igien; - sociali: relaiile interumane, relaiile familiale, anturajul, turismul; - spirituali: anumite secte cu practici ritualice; - culturali: influena mediului cultural, nivelul de educaie. Obiective de ngrijire. Pacientul: s prezinte tegumente i mucoase integre; s nu prezinte complicaii; s beneficieze de confort psihic; s fie mulumit cu propria imagine; s nu prezinte durere; s se simt n siguran; s nu transmit infecia; s accepte i s urmeze tratamentul; s prezinte interes fa de msurile de igien; s nu prezinte anxietate; s nu prezinte depresie; s prezinte cunotine suficiente despre boal, modul de transmitere, tratament i profilaxie. Intervenii autonome: comunicare: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluie, importana tratamentului; ancheta epidemiologic a pacientului i contacilor declarai; monitorizarea funciilor vitale i vegetative de dou ori pe zi: TA, puls, T, respiraie, diurez, scaun; asigurarea condiiilor de mediu; asigurarea igienei; alimentarea; hidratarea; prevenirea complicaiilor; educaia pentru sntate: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluie, importana tratamentului i evitarea transmiterii bolii. Intervenii delegate: Investigaii clinice i paraclinice: examenul clinic; recoltare snge pentru hemoleucogram, VSH i VDRL. Tratament - Sistemic: Penicilin, Eritromicin, Sinerdol, Cefalosporine (la alergicii la Penicilin) NURSING N GONOREE
Definiie: boal transmisibil produs de Neisseria gonoreae. Etiologie: Neisseria gonoreae. Manifestari de dependenta: Inf ecia genital l a brba i: 30 - acut - frecvent ntlnit i se manifest sub forma unei infecii la nivel uretral. Pacientul este deranjat de apariia unei scurgeri purulente matinale nainte de miciune, nsoit de usturime i dureri la miciune i care, netratat continu cu stare febril, dureri articulare i manifestri urinare; - cronic: ngustarea prepuului (fimoz i parafimoz), balanit, inflamaia prostatei, a ntregului traiect genital, ngustri utererale, i sterilitate. Infecia genital la femeie: - acut - rar ntlnit i, dac exist, se manifest sub forma unei infecii extinse la nivel uretral, vulvar i cervical (col uterin). Pacienta este deranjat de apariia unei scurgeri glbui-verzuie abundente, nsoit de usturime i dureri la miciune; - cronic - cea mai frecvent form de manifestare - scurgerea galben-verzuie este n cantitate foarte mic, putnd lipsi usturimea i durerea din timpul miciunii. Se acutizeaz frecvent dup menstruaie. Inf ecia extragenit al : - ochi - apare la nou-nscut cel mai frecvent dac mama este bolnav, n timpul naterii i poate duce la cecitate; la adult - apare de obicei la un singur ochi i se manifest sub forma unei conjunctivite; - tub digestiv: la nivelul cavitii bucale i faringian - se manifest sub forma unei amigdalite acute cu sau fr secreii, sau poate fi asimptomatic; - infecia generalizat se produce cel mai frecvent la femei n condiiile unei scderi a imunitii (sarcin, perioada menstrual). Bolnava prezint febr cu frisoane, dureri articulare care nu scad la repaus, iniial leziuni cutanate roii mergnd pana la apariia unor bule cu puroi sau chiar necroz (la nivelul degetelor). Boala progreseaz fr tratament adecvat spre inflamaia articulaiilor mari, atacarea inimii, a organelor pelviene i a meningelui. Tratament: antibiotice - Pencilina (frecvent bacteria este rezistent), Tetraciclin, Ceftriaxon i cefalosporine de generaia a doua i a treia. Se mai pot administra amestecuri de Penicilin sau Amoxicilin cu Acid clavulanic (Augmentin, Amoxiclav). Manifestri de dependen: n funcie de evoluia bolii Probleme de dependen alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor; alterarea confortului psihic; alterarea imaginii de sine; durere; potenial de complicaii legat de procesul infecios; risc de transmitere a infeciei legat de neizolarea pacientului; refuzul de a se conforma tratamentului; dezinteres fa de msurile de igien; alterarea activitii sexuale; stare depresiv din cauza bolii; anxietate legat de evoluia i prognosticul bolii; cunotine insuficiente despre boal. Surse de dificultate Factori etiologi i de risc: - psihici: instabilitate emoional, probleme afective; - bio-fiziologici: contactul direct cu agentul etiologic, imunitate sczut, carene n igien; - sociali: relaiile interumane, relaiile familiale, anturajul, turismul; - spirituali: anumite secte cu practici ritualice; - culturali: influena mediului cultural, nivelul de educaie. Obiective de ngrijire Pacientul: s prezinte tegumente i mucoase integre; s nu prezinte complicaii; s beneficieze de confort psihic; s fie mulumit cu propria imagine; s nu prezinte durere; s se simt n siguran; s nu transmit infecia; s accepte i s urmeze tratamentul; s prezinte interes fa de msurile de igien; s nu prezinte anxietate; 31 s nu prezinte depresie; s prezinte cunotine suficiente despre boal, modul de transmitere, tratament i profilaxie. Intervenii autonome comunicare: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluie, importana tratamentului; ancheta epidemiologic a pacientului i contacilor declarai; monitorizarea funciilor vitale i vegetative de dou ori pe zi: TA, puls, T, respiraie, diurez, scaun; asigurarea condiiilor de mediu; asigurarea igienei; alimentarea; hidratarea; prevenirea complicaiilor; educaia pentru sntate: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluie, importana tratamentului i evitarea transmiterii bolii. Intervenii delegate Investigaii clinice i paraclinice: examenul clinic; recoltare secreie vaginal sau ureteral pentru depistarea prezenei agentului infecios. Tratament - antibiotice: Pencilina (frecvent bacteria este rezistent), Tetraciclin, Ceftriaxon i cefalosporine de generaia a doua i a treia. Se mai pot administra amestecuri de Penicilin sau Amoxicilin cu Acid clavulanic (Augmentin, Amoxiclav).
PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR VENERICE
- desfiintarea prostitutiei clandestine; - folosirea prezervativului in contactul ocazional; - depistarea cat mai precoce a imbolnavirii; - sistarea contactului sexual; - efectuarea unei anchete epidemiologice pentru depistarea sursei sia celor care au venit in contact cu sursa, in scopul tratarii acestora; - internarea pacientului cu sifilis cel putin pe durata primei serii de tratament; - tratarea bolnavului pana la completa vindecare; - educatia sanitara facuta bolnavului sau chiar persoanei sanatoase de catre asistenta medicala care lucreaza in serviciul de specialitate; Asistenta medicala se ocupa de partea curative-profilactica ce implica diagnosticarea, ancheta si se ocupa si de partea metodologica ce reprezinta cunoasterea tuturor bolnavilor din teritoriu.
NURSING N HIV-SIDA
Definiie: infecia cu virusurile imunodeficienei umane (HIV 1 i 2), se caracterizeaz printr-o evoluie stadial, ndelungat, cu manifestri clinice iniiale de boal acut benign, urmate de o lung perioad de sntate aparent i n final de reexprimarea clinic, cu evoluie progresiv spre sfrit letal. Etiologie: virusul imunodeficienei umane dobndite (HIV), de tip ARN, familia Retroviridae, subclasa Lentivirinae. HIV distruge sistemul imunitar al organismului. El nu poate supravieui independent, ci numai n limfocitele T 4 , pe care le distruge progresiv, paraliznd astfel capacitatea sistemului imunitar de a organiza o aprare eficient a organismului. n momentul n care HIV ptrunde n organism, sunt posibile dou evoluii: 32 1. Virusul rmne inactiv, celula T 4 infectat continund s triasc normal, iar infecia exist fr ca persoana s prezinte simptome. Totodat, virusul se transmite la alte persoane, n cazul n care persoana infectat are comportamente riscante (sex neprotejat, utilizarea de droguri injectabile). 2. Virusul devine activ, se reproduce n interiorul limfocitului care se sparge i elibereaz un numr mare de virusuri, care vor infecta alte limfocite T 4 . n ambele cazuri, organismul ncepe s produc anticorpi specifici antiHIV, care se pot evidenia la testare. Manifestari de dependenta: n funcie de evoluia bolii. Perioada de incubaie este n medie de 2-6 sptmni, cu limite cuprinse ntre 5 i 150 de zile. Durata acestui interval este dependent de calea de transmitere (transfuzie, tratament parenteral, contact sexual), de doza infectant, de virulena tulpinii implicate. Stadi ul A sau primoinfecia este clinic manifest doar la puini pacieni, marea majoritate a persoanelor infectate rmnnd asimptomatice ani de zile. Se caracterizeaza prin: febr, cefalee, anorexie, greuri, angin eritematoas de tip viral, erupie congestiv maculoas de tip rubeoliform sau urticarian, adenopatie generalizat, hepato- splenomegalie. Se poate asocia meningit, meningoencefalit, paralizii craniene sau neuropatii periferice, miopatie. Simptomatologia dureaz 8-14 zile i este corelat cu prezena viremiei. n cursul primoinfeciei, anticorpii anti-HIV sunt nedetectabili (bolnavi sero-negativi). Dup primoinfecie urmeaz o perioad variabil (ntre cteva luni i peste 10 ani) n care persoanele infectate sunt asimptomatice dar sunt surs de infecie. Testele serologice (ELISA i Western Blot) efectuate n aceast perioad sunt pozitive. Stadi ul B sau infecia cu HIV simptomatic : bolnavii prezint febr persistent, transpiraii nocturne, moderat scdere ponderal, adenopatie n mai mult de dou grupe ganglionare extrainghinale cu ganglioni mrii peste 1 cm, pe durat mai lung de 3 luni. Se poate asocia diareea cronic, candidoz buco-faringian, herpes Zoster, leucoplakia proas. n acest stadiu testele serologice sunt pozitive, prin ELISA i Western Blot putndu-se identifica anticorpi. Stadi ul C sau SIDA. Starea general se agraveaz evident i progresiv, apar infecii oportuniste, cancere, encefalopatie HIV, scdere ponderal marcat, fatigabilitate extrem. Limfocitele CD 4
scad sub 200/mm 3 . Infeciile oportuniste mai frecvent ntlnite la aceti bolnavi sunt cele determinate de Pneumocystis carini i, micobacterii, fungi, Toxoplasma gondii; sunt de asemenea frecvente infeciile diseminate cu CMV (citomegalovirus) i HSV (herpes simplex virus). Infeciile severe sunt determinate de salmonella, stafilococ, pneumococ, care pot determina septicemii, meningite, meningo-encefalite. Cancerele care apar n cursul SIDA sunt limfoame B, limfosarcoame, sarcom Kaposi. Sarcomul Kaposi este evocator pentru infecia cu HIV i reprezint un cancer endotelial i al stromei mezenchimale, n a crui patogenie este implicat HSV-8. Encefalopatia HIV survine frecvent n stadiul final al infeciei i se manifest prin convulsii, tulburri de vorbire i de orientare temporo-spaial, alterarea progresiv a strii de contient, pierderea reflexelor de masticaie i deglutiie, pareze, paralizii. Probleme de dependen alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor; alterarea confortului psihic; alterarea imaginii de sine; durere; imposibilitatea de a-i menine temperatura n limite normale; potenial de complicaii legat de procesul infecios; risc de transmitere a infeciei legat de neizolarea pacientului; risc de infecie nozocomial; refuzul de a se conforma tratamentului; dificultate de a se mica; dificultate n a se alimenta i hidrata; alterarea eliminrilor; alterarea activitii sexuale; stare depresiv din cauza bolii; izolare social; anxietate legat de evoluia i prognosticul bolii; cunotine insuficiente despre boal. Surse de dificultate. 33 Factori etiologi i de risc: - psihici: instabilitate emoional, probleme afective; - bio-fiziologici: contactul direct cu agentul etiologic, imunitate sczut, carene n igien; - sociali: relaiile interumane, relaiile familiale, anturajul, turismul, droguri injectabile; - spirituali: anumite secte cu practici ritualice; - culturali: influena mediului cultural, nivelul de educaie. Obiective de ngrijire. Pacientul: s prezinte tegumente i mucoase integre; s nu prezinte complicaii; s beneficieze de confort psihic; s fie mulumit cu propria imagine; s nu prezinte durere; s nu prezinte febr; s se alimenteze i hidrateze adecvat; s elimine normal; s nu contacteze infecie nozocomial; s se simt n siguran; s nu transmit infecia; s accepte i s urmeze tratamentul; s prezinte interes fa de msurile de igien; s nu prezinte anxietate; s nu prezinte depresie; nu fie izolat social; prezinte cunotine suficiente despre boal, modul de transmitere, tratament i profilaxie. Intervenii autonome comunicare: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluie, importana tratamentului; ancheta epidemiologic a pacientului i contacilor declarai; monitorizarea funciilor vitale i vegetative de dou ori pe zi: TA, puls, T, respiraie, diurez, scaun; asigurarea condiiilor de mediu; asigurarea igienei; alimentarea; hidratarea; prevenirea complicaiilor; educaia pentru sntate: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluie, importana tratamentului i evitarea transmiterii bolii, importana renunrii la droguri injectabile. Intervenii delegate Investigaii clinice i paraclinice: examenul clinic; recoltare snge pentru hemoleucogram, analize biochimice, VSH; metode de detectare n ser a anticorpilor specifici anti-HIV 1+2 (IgG) prin tehnica ELISA; tehnicile de depistare a virusului ca atare sau a componentelor virale (proteice sau genomice). Testarea se face n urmtoarele condiii: - cu consimmntul pacientului (prevzut n baza reglementrilor internaionale privind respectarea drepturilor omului), la cererea a pacientului; n baza unor elemente de suspiciune clinico-epidemiologic; transfuzii efectuate n perioada amintit de risc. Se recomand efectuarea n scop de depistare n urmtoarele situaii: prenupial, recrui, personal medico-sanitar (chirurgi, stomatologi, personal de ngrijire a bolnavilor cu HIV, laboratoare de analize, morg), ct i pentru supravegherea epidemiologic a copiilor instituionalizai sau de tip santinel n grupe mai mari populaionale. Screeningul se recomand n urmtoarele situaii: gravide, bolnavi cu boli transmisibile sexual, persoane cu parteneri sexuali multipli, donatori de snge, persoane din grupe speciale de risc: homosexuali, toxicomani i.v., deinui, politransfuzai. Pacienii cu teste de depistare pozitive vor fi supui la a doua testare n vederea confirmrii infeciei. Medicul are obligativitatea informrii pacientului asupra rezultatului definitiv, alturi de consilierea acestuia despre perspectiva evolutiv, a riscului de transmitere la alte persoane, a situaiei familiale, asupra drepturilor sociale. 34 Toate cazurile seropozitive se bucur de confidenialitate. Tratament Tratamentul este eficient dac se administreaz asociaii de dou sau trei antiretrovirale, din clase diferite, pentru a se bloca replicarea virusului n mai multe secvene. Terapia antiretroviral cuprinde: inhibitori de revers-transcriptaz (nucleo-zidici i non-nucleozidici) i inhibitori de proteaz. Principalii reprezentani ai acestor clase de medicamente sunt grupai n tabelul de mai jos. Denumirea substanei active Nume comercial 1. Inhibitori de revers-transcriptaz 1. Inhibitori nucleozidici: Zidovudina (ZDV, AZT) Retrovir Didanozina (ddi) Videx Zalcitabina (ddc) Hivid Stavudina (d4T) Zerit Lamivudina (3TC) Epivir Abacavir - 2. Inhibitori nenucleozidici: Nevirapina Viramun Efavirenz Stocrin Delavirdina Rescriptor II. Inhibitori de proteaz: Indinavir Crixivan Ritonavir Norvir Nelfinavir Viracept Saquinavir Invirase Succesul tratamentului depinde de administrarea corect a medicaiei, fr ntreruperi i innd cont de interaciunile medicamentoase. Eficiena terapiei poate fi apreciat prin: ameliorarea strii clinice, scderea ncrcturii virale i restaurarea imunitii.